Tâlhărie. Săvârșirea faptei de o persoană având asupra sa o substanţă paralizantă. Ultraj. Concurs de infracţiuni
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea specială. Infracţiuni contra patrimoniului. Tâlhăria. Infracţiuni contra autorităţii. Ultrajul
Indice alfabetic: Drept penal
- tâlhărie
- săvârșirea faptei de o persoană având asupra sa o substanţă paralizantă
- ultraj
- concurs de infracţiuni
C. pen., art. 211 alin. (21) lit. b), art. 239 alin. (3) și (4)
Fapta inculpatului de a sustrage bunuri, urmară de folosirea unui spray paralizant împotriva unui poliţist aflat în exerciţiul funcţiunii, pentru a-și asigura scăparea, întrunește atât elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen., cât și pe cele ale infracţiunii de ultraj prevăzută în art. 239 alin. (3) și (4) din același cod, aflate în concurs.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 90 din 10 ianuarie 2006
Prin sentinţa nr. 411 din 28 martie 2005, Tribunalul București, secţia I penală, a condamnat, între alţii, pe inculpatul G.A. pentru săvârșirea infracţiunilor de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) și b) C. pen. și de ultraj prevăzută în art. 239 alin. (3) și (4) din același cod, precum și pentru săvârșirea infracţiunii prevăzute în art. 78 alin. (1) din O. U. G. nr. 195/2002.
Instanţa a reţinut că, în noaptea de 23 octombrie 2004, inculpatul G.A., împreună cu inculpatul M.A., condamnat prin aceeași sentinţă, au hotărât să sustragă bunurile aflate într-un autoturism și au pătruns în interiorul acestuia, de unde au luat un portofel și o haină. Ulterior, inculpaţii au luat autoturismul, pe care inculpatul G.A. l-a condus pe drumurile publice, fără permis de conducere și, în timpul deplasării, au fost opriţi de un echipaj al poliţiei. După ce inculpatul M.A. a încercat să fugă și a fost prins de unul dintre poliţiști, inculpatul G.A. a pulverizat conţinutul sprayului paralizant pe care îl avea asupra sa în faţa celui de-al doilea poliţist din echipaj și a fugit.
Curtea de Apel București, secţia I penală, prin decizia nr. 698 din 14 septembrie 2005, a admis apelul inculpatului G.A. și a schimbat încadrarea juridică a faptei de tâlhărie din prevederile art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) și b) în prevederile art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. b) C. pen.
Recursul declarat de inculpat, prin care a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracţiunii de ultraj și înlăturarea prevederilor art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen. referitoare la tâlhăria săvârșită de o persoană având asupra sa o substanţă paralizantă, este nefondat.
Potrivit art. 211 alin. (1) C. pen., constituie infracţiunea de tâlhărie furtul săvârșit prin întrebuinţare de violenţe sau ameninţări, ori prin punerea victimei în stare de inconștienţă sau neputinţă de a se apăra, precum și furtul urmat de întrebuinţarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracţiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.
Din acest text de lege rezultă că elementul material al infracţiunii de tâlhărie în forma prevăzută în art. 211 alin. (1) C. pen. constă în însușirea unui bun și întrebuinţarea violenţei, între altele, pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea.
Formele agravate ale infracţiunii de tâlhărie reţinute în sarcina inculpatului sunt cele prevăzute în art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. b) C. pen., privitoare la săvârșirea faptei în timpul nopţii, într-un loc public sau într-un mijloc de transport și de o persoană având asupra sa o substanţă paralizantă.
Ca atare, instanţele în mod corect au încadrat fapta în infracţiunea de tâlhărie în formele agravate prevăzute în textele menţionate, inclusiv cel al art. 211 alin. (21) lit. b) C. pen., întrucât inculpatul s-a folosit de un spray paralizant pentru a-și asigura scăparea, după ce a sustras, împreună cu inculpatul M.A., autoturismul.
Totodată, fapta constând în folosirea sprayului paralizant împotriva unui poliţist care se afla în exerciţiul funcţiunii a fost în mod corect încadrată și în infracţiunea de ultraj prevăzută în art. 239 alin. (3) și (4) C. pen.
În consecinţă, recursul inculpatului a fost respins.