Individualizarea pedepselor. Circumstanţe atenuante judiciare
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generală. Pedepsele. Individualizarea pedepselor. Circumstanţele atenuante
Indice alfabetic: Drept penal
- individualizarea pedepselor
- circumstanţe atenuante judiciare
C. pen., art. 74, art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c)
și alin. (21) lit. a)
Dacă infracţiunea de tâlhărie a fost săvârșită asupra unui minor, într-un loc public și în timpul nopţii, prin agresiuni fizice și constrângere morală, persistenţa în obţinerea de bani și bunuri de la victimă reflectând temeritatea inculpaţilor, împrejurarea că aceștia nu au fost anterior condamnaţi și că prejudiciul material a fost parţial reparat nu justifică reţinerea circumstanţelor atenuante.
I.C.C.J., secţia penală, decizia nr. 1015 din 16 februarie 2006
Prin sentinţa penală nr. 564 din 11 octombrie 2005, Tribunalul Cluj a condamnat pe inculpatul minor S.R. la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută în art. 211 alin. (1), alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., iar pe inculpaţii minori V.A., A.V. și P.I. la câte 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea aceleiași infracţiuni.
Instanţa a reţinut că, la 4 mai 2005, în jurul orelor 22.00, în timp ce partea vătămată L.F. se afla într-o staţie de autobuz, inculpaţii au înconjurat-o, iar inculpatul S.R. i-a cerut suma de 10.000 de lei. Fugind către autobuz, partea vătămată a fost ajunsă din urmă de către cei 4 inculpaţi, prinsă de haine și împiedicată să urce în autobuz. După plecarea autobuzului, inculpaţii au dus partea vătămată în spatele unui magazin din apropiere, au ţinut-o de haine și de mâini și i-au luat din buzunarele hainelor suma de 50.000 de lei și telefonul mobil în valoare de 2.300.000 de lei. Pentru a-i înapoia telefonul, inculpaţii i-au cerut părţii vătămate pantofii și suma de 300.000 de lei, însă partea vătămată, profitând de neatenţia inculpaţilor, a fugit. Ulterior, unul dintre inculpaţi a dat telefonul mobil martorului K.M., cerându-i să-l predea poliţiei.
Prin decizia penală nr. 239 din 15 noiembrie 2005, Curtea de Apel Cluj a respins apelurile inculpaţilor.
Recursurile declarate de inculpaţi, prin care au solicitat, între altele, reducerea pedepselor aplicate de prima instanţă, sunt nefondate.
Infracţiunea de tâlhărie, în varianta agravată pentru care au fost condamnaţi inculpaţii, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 20 de ani.
Având în vedere starea de minoritate a inculpaţilor la data săvârșirii infracţiunii, potrivit art. 109 C. pen., limitele de pedeapsă se reduc la jumătate, în cauză limitele astfel reduse fiind de la 3 ani și 6 luni la 10 ani închisoare.
Prima instanţă a aplicat inculpatului S.R. o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu 6 luni peste minimul special de 3 ani și 6 luni, reţinând contribuţia mai importantă a acestuia la săvârșire infracţiunii, iar celorlalţi inculpaţi le-a aplicat câte o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare, egală cu minimul special al pedepsei reduse conform art. 109 C. pen.
Reducerea pedepsei sub aceste limite ar fi fost posibilă numai prin reţinerea în favoarea inculpaţilor a unor circumstanţe atenuante. Or, instanţele nu au constatat împrejurări care să justifice reţinerea acestora ca circumstanţe atenuante.
Modul concret în care au conceput și au săvârșit infracţiunea, persistenţa în obţinerea de bani și bunuri de la partea vătămată, minor în vârstă de 17 ani, reflectă temeritatea celor 4 inculpaţi, agresarea fizică, dar mai ales intensitatea constrângerii morale exercitate asupra victimei nejustificând, cum în mod corect au constatat instanţele, reţinerea circumstanţelor atenuante.
Simpla împrejurare că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale și că prejudiciul material a fost parţial reparat nu justifică o soluţie contrară celor dispuse de instanţe.
În consecinţă, recursurile inculpaţilor au fost respinse.