Apel declarat de procuror și soluţionat. Apel peste termen declarat ulterior de inculpat
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căile de atac ordinare. Apelul
Indice alfabetic: Drept procesual penal
- apel peste termen
C. proc. pen., art. 365
Apelul peste termen împotriva sentinţei pronunţate de prima instanţă poate fi declarat de inculpatul care a lipsit atât la judecată, cât și la pronunţare, cu respectarea condiţiilor prevăzute în art. 365 alin. (1) C. proc. pen., chiar dacă apelul procurorului împotriva aceleiași sentinţe a fost declarat și soluţionat anterior introducerii cererii de apel peste termen de către inculpat, întrucât această împrejurare nu poate conduce la excluderea posibilităţii inculpatului de a exercita apel, în condiţiile în care a fost legal declarat.
I.C.C.J., secţia penală, încheierea nr. 1203 din 23 februarie 2006
La 2 martie 2004, inculpata I.M., prin avocat, a formulat cerere de apel peste termen împotriva sentinţei penale nr. 1543 din 5 iulie 2002, pronunţată de Judecătoria Brașov, cerere trimisă împreună cu dosarul la instanţa de apel, Tribunalul Brașov.
Prin decizia penală nr. 553 din 4 octombrie 2005, Tribunalul Brașov a declinat competenţa soluţionării căii de atac în favoarea Curţii de Apel Brașov.
Tribunalul a reţinut că, prin sentinţa penală nr. 1543 din 5 iulie 2002 a Judecătoriei Brașov, inculpata I.M. a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, iar împotriva acestei sentinţe, procurorul a declarat apel, care a fost admis prin decizia penală nr. 883 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Brașov.
Întrucât inculpata nu a folosit calea de atac a apelului, tribunalul a apreciat că soluţionarea căii de atac revine Curţii de Apel Brașov, calificând calea de atac drept recurs.
Prin decizia penală nr. 691 din 17 noiembrie 2005, Curtea de Apel Brașov a constatat că cererea formulată de inculpată la 2 martie 2004 este cerere de apel, iar competenţa revine Tribunalului Brașov.
În temeiul art. 43 C. proc. pen. a constatat că există conflict negativ de competenţă, în raport cu dispoziţiile deciziei penale nr. 553 din 4 octombrie 2005 a Tribunalului Brașov, și a trimis cauza pentru soluţionarea conflictului la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie.
Examinând cauza în baza actelor și lucrărilor de la dosar, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie constată că Tribunalul Brașov este instanţa competentă să judece cauza pentru următoarele considerentele.
În dispoziţiile art. 365 C. proc. pen. sunt prevăzute condiţiile exercitării apelului peste termen, în sensul că partea care a lipsit atât la judecată, cât și la pronunţare, poate declara apel și peste termen, dar nu mai târziu decât 10 zile la data, după caz, a începerii executării pedepsei sau a începerii executării dispoziţiilor privind despăgubirile civile. Apelul declarat peste termen nu suspendă executarea. Instanţa de apel poate suspenda executarea hotărârii atacate.
Așa cum rezultă din dosar, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare prin sentinţa penală nr. 1543 din 5 iulie 2002 a Judecătoriei Brașov, împotriva cărei a exercitat apel numai procurorul, apel soluţionat prin decizia penală nr. 883 din 26 noiembrie 2002 a Tribunalului Brașov.
Inculpata a lipsit atât la judecată, respectiv la toate termenele la prima instanţă, cât și la pronunţare, copia de pe dispozitivul sentinţei fiindu-i comunicată la 26 iulie 2002, la domiciliu și prin afișare la Consiliul Local al municipiului Brașov.
Cererea de apel peste termen a inculpatei, formulată prin apărător împotriva sentinţei penale nr. 1543 din 5 iulie 2002 a Judecătoriei Brașov, a fost înregistrată la Tribunalul Brașov la 2 martie 2004, iar încarcerarea inculpatei pentru o altă pedeapsă decât cea pronunţată în cauză a avut loc la data de 18 iulie 2005.
Din compararea datelor menţionate, și anume 26 iulie 2002, data comunicării sentinţei 1543 din 5 iulie 2002 a Judecătoriei Brașov, 2 martie 2004, data înregistrării apelului peste termen împotriva acestei sentinţe și 18 iulie 2005, data încarcerării inculpatei pentru o altă pedeapsă se constată că apelul declarat de inculpată este un apel peste termen, competenţa soluţionării acestuia revenindu-i Tribunalului Brașov.
Împrejurarea că în cauză a fost soluţionat, anterior, apelul procurorului declarat cu privire la aceeași sentinţă împotriva căreia inculpata a exercitat apel peste termen nu poate conduce la excluderea posibilităţii acesteia de a uza de prima cale ordinară de atac, în condiţiile în care aceasta a fost legal declarată.
Constatându-se că este corectă calificarea căii de atac ordinare exercitată de inculpată ca fiind un apel peste termen a cărui competenţă de soluţionare revine, potrivit art. 27 pct. 2 C. proc. pen., tribunalului, s-a stabilit competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.