Contestație la executare. Incident anterior judecării cauzei. Inadmisibilitate
Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea specială. Executarea hotărârilor. Contestația la executare
Indice alfabetic : Drept penal. Drept procesual penal
- contestație la executare
- expulzare
- incident anterior judecării cauzei
C. proc. pen., art. 461 alin. (1) lit. d)
Contestația la executare formulată în temeiul art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., prin care se solicită înlăturarea măsurii de siguranță a expulzării, deoarece condamnatul ar fi supus unor tratamente inumane în țara de origine prin executarea unei pedepse, este inadmisibilă, dacă hotărârea de condamnare în țara de origine este anterioară celei prin care s-a dispus expulzarea de instanța română, întrucât incidentul invocat de condamnat este anterior judecării procesului în România, iar nu ivit în cursul executării pedepsei.
I.C.C.J., secția penală, decizia nr. 1407 din 24 februarie 2005
Prin sentința nr. 1030 din 26 august 2004, Tribunalul București, secția a II-a penală, a admis contestația la executare formulată de condamnatul E.S., cetățean străin, și a dispus înlăturarea executării măsurii de siguranță a expulzării stabilită prin sentința nr. 231 din 19 decembrie 1996 a Tribunalului București, secția I penală.
Instanța a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute în art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., întrucât în cursul executării hotărârii s-a ivit un incident, constând în condamnarea contestatorului în țara de origine la o pedeapsă cu muncă silnică pe viață la 11 noiembrie 1995, situație în care, în țara de origine, ar fi supus unor tratamente inumane.
Curtea de Apel București, secția I penală, prin decizia nr. 751 din 19 octombrie 2004, a admis apelul procurorului, a desființat sentința primei instanțe și a respins contestația la executare ca inadmisibilă.
Recursul declarat de condamnat este nefondat.
Potrivit prevederilor art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., contestația la executare se poate face când se invocă amnistia, prescripția, grațierea sau orice altă cauză de stingere ori de micșorare a pedepsei, precum și orice alt incident ivit în cursul executării.
Pentru ca incidentul la care fac referire aceste prevederi să poată constitui motiv de contestație la executare se impune îndeplinirea cumulativă a două condiții, și anume incidentul să se ivească în cursul executării pedepsei și să se refere la executarea hotărârii, fără a atrage schimbări în dispozitivul acesteia.
Cum prin contestația formulată condamnatul a invocat motive anterioare judecării procesului, neexistând, deci, un incident ivit în cursul executării pedepsei, așa cum prevede art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., în mod corect instanța de apel a desființat hotărârea primei instanțe și a respins contestația, și, în consecință, recursul declarat de condamnat a fost respins.