Compunerea instanţei. Infracţiuni de corupţie săvârșite de alte categorii de persoane decât cele prevăzute în Legea nr. 78/2000
Prevederile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, potrivit
cărora infracţiunile prevăzute în această lege se judecă în primă instanţă în
complet specializat format din doi judecători, nu se aplică în cazul
infracţiunilor de corupţie săvârșite de alte categorii de persoane decât cele
prevăzute în Legea nr. 78/2000.
Secţia penală, decizia nr. 1436 din 12 martie 2004
În același sens deciziile nr. 328 din 20 ianuarie 2004, nr. 1052 din 24 februarie 2004 și nr. 3395 din 18 iunie 2004.
Prin sentinţa penală nr. 297 din 23 iunie 2003, Tribunalul Dâmboviţa a condamnat pe inculpaţii N.P. și G.S. pentru săvârșirea mai multor infracţiuni de trafic de influenţă prevăzute în art. 257 alin. (1) C. pen.
Instanţa a reţinut că, în 2001 și 2002, inculpaţii au pretins și au primit sume de bani de la S.V. și I.M., promiţându-le că prin influenţa pe care o au asupra unor medici îi vor determina să le întocmească actele necesare în vederea pensionării pentru incapacitate de muncă.
Împotriva acestei sentinţe, procurorul și inculpaţii au declarat apel, susţinând că instanţa a fost nelegal constituită din doi judecători, contrar dispoziţiilor art. 17 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 care prevăd că la instanţele de fond completul de judecată este format dintr-un singur judecător.
Prin decizia penală nr. 451 din 13 octombrie 2003, Curtea de Apel Ploiești a respins apelurile, cu motivarea că, potrivit art. 29 din Legea nr. 78/2000, judecarea infracţiunilor prevăzute în art. 254 – 257 C. pen. se face de complete specializate, compuse din doi judecători, astfel că prima instanţă a fost legal constituită din doi judecători.
Recursurile declarate de procuror și inculpaţi sunt fondate.
Cele două instanţe au interpretat greșit dispoziţiile art. 29 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 potrivit cărora la judecătorii, tribunale și curţile de apel, pentru judecarea infracţiunilor de corupţie și a celor asimilate acestora, completele de judecată sunt formate din doi judecători.
Legea nr. 78/2000 se aplică numai anumitor categorii de persoane, care îndeplinesc o funcţie publică, participă la luarea unor decizii sau le pot influenţa, exercită atribuţii de control, acordă sau realizează și controlează asistenţa specializată, participă sau influenţează deciziile luate, deţin o funcţie de conducere într-un partid, sindicat, organizaţie patronală, asociaţie fără scop lucrativ sau fundaţie.
Prin art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 s-au inclus în categoria infracţiunilor de corupţie, între altele, traficul de influenţă, dar condiţionat de săvârșirea de către una din persoanele menţionate la alin. (1) și (2), iar prin art. 8 se precizează că dispoziţiile art. 254-257 C. pen. vizează și alte categorii de persoane.
Legea nr. 161/2003 nu a modificat categoriile de persoane prevăzute în Legea nr. 78/2000, ci a încriminat și alte fapte de aceeași natură, a stabilit unele reguli de competenţă în ceea ce privește urmărirea penală și judecata, precum și alte reguli de procedură.
Prin urmare, judecarea de către complete specializate, în compunere de doi judecători vizează numai faptele de corupţie sau cele asimilate acestora, comise de anumite categorii de persoane. În celelalte cazuri, regulile procesuale, inclusiv în ceea ce privește compunerea completelor de judecată, este cea stabilită de dreptul comun, în art. 17 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 și în Codul de procedură penală.
În speţă, inculpatul N.P. avea calitatea de conducător auto, iar inculpatul G.S. nu avea ocupaţie, fiind pensionar, deci nu făceau parte din categoria persoanelor vizate de Legea nr. 78/2000 sau de Legea nr. 161/2003.
În consecinţă, compunerea completului de judecată la prima instanţă trebuia să fie dintr-un singur judecător, și nu din doi judecători. Hotărârea pronunţată de un complet nelegal constituit este lovită de nulitate absolută, conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen.
Preluarea, de către instanţa de apel, a interpretării eronate dată legii de către prima instanţă, atrage casarea și a hotărârii acesteia.
Așa fiind, recursurile au fost admise, hotărârile au fost casate și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.