Apel. Primul termen de judecată. Cerere de amânare pentru lipsă de apărare. Asistenţă juridică obligatorie
Cererea inculpatului formulată la primul termen de judecată de a se amâna judecata în vederea angajării unui apărător este fondată.
Respingerea cererii când prezenţa apărătorului este obligatorie, cu motivarea că inculpatul apelant a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător, și judecarea cauzei cu desemnarea unui apărător, din oficiu pentru inculpat echivalează cu o judecată în lipsa apărătorului, caz de casare prevăzut în art.385 alin.1 pct.6 C.proc.pen.
Decizia Secţiei penale nr.1122 din 28
februarie 2002
Prin sentinţa nr.570 din 13 octombrie 2000, Tribunalul București, secţia I-a penală, a condamnat pe inculpatul C.C. pentru săvârșirea infracţiunilor de înșelăciune, falsificare de valori, falsificare de instrumente oficiale și folosirea instrumentelor oficiale false.
Instanţa a reţinut că, în perioada 20 iunie 1996 – 28 iulie 1997, prin acte repetate, inculpatul a achiziţionat bunuri în valoare totală de 40 de milioane de lei, folosind în acest scop ordine de plată și ștampile falsificate.
Curtea de Apel București, secţia I-a penală, prin decizia nr.680 din 12 decembrie 2000 a respins apelul inculpatului.
Inculpatul a declarat recurs, susţinând că instanţa de apel a respins nejustificat cererea sa de amânare a judecării cauzei în vederea angajării unui apărător, deși cauza se afla la primul termen, încălcând astfel dreptul său de apărare.
Recursul este fondat.
Potrivit art.6 alin.1 și 2 C.proc.pen., dreptul la apărare este garantat învinuitului, inculpatului și celorlalte părţi în tot cursul procesului penal, organele judiciare fiind obligate să asigure părţilor deplina exercitare a drepturilor procesuale în condiţiile prevăzute de lege.
Conform art.197 alin.2 și 3 din același cod, încălcarea dispoziţiilor referitoare la asistarea inculpatului de către apărător, când este obligatorie potrivit legii, atrage nulitatatea absolută a actului, nulitatea putând fi invocată în orice stare a procesului, chiar și din oficiu.
Din actele dosarului rezultă că în ședinţa publică din 5 decembrie 2000
apelantul inculpat, fiind prezent, a solicitat instanţei amânarea judecării
cauzei în vederea angajării unui apărător.
Deși cauza se afla la primul termen, cu motivarea că inculpatul a avut suficient timp pentru angajarea unui apărător, instanţa a procedat la judecarea apelului desemnând un apărător din oficiu, ceea ce constituie o încălcare a dispoziţiilor legale menţionate.
Cum această încălcare nu poate fi înlăturată în nici un mod, decizia pronunţată de instanţa de apel fiind lovită de nulitate absolută, recursul declarat de inculpat a fost admis și s-a casat hotărârea atacată cu trimiterea cauzei curţii de apel pentru rejudecarea apelului.