Luare de mită. Confiscare. Suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Obligaţiile condamnatului
1. În cazul în care cel mituit este surprins în flagrant primind banii puși de către poliţie la dispoziţia denunţătorului, aceștia se restituie poliţiei, neputându-se dispune, totodată, și confiscarea sumei de la inculpat prin obligarea lui la plată.
2. Când se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere,condamnatul trebuie să se supună tuturor măsurilor de supraveghere prevăzute în art.863 alin.1 C.pen., instanţa neputându-l obliga să se supună numai unora dintre acestea.
Decizia Secţiei penale nr.1753 din 2
aprilie 2002
Tribunalul București, secţia a II-a penală, prin sentinţa nr.217 din 26 martie 2001, a condamnat pe inculpatul E.A. la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de luare de mită prevăzută în art.254 alin.1 și 2 C.pen., iar în baza art.861 și art.862 din același cod, a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 8 ani, cu obligarea inculpatului la măsurile de supraveghere prevăzute în art.863 alin.1 lit.a și d C.pen.
Totodată, a constatat că banii primiţi ca mită au fost predaţi organului de poliţie.
Instanţa a reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2000, inculpatul care avea atribuţii de control la societăţile comerciale, a pretins de la C.M. asociat unic al uneia dintre acestea, suma de 5 milioane de lei pentru a nu-i aplica o sancţiune contravenţională.
La 30 ianuarie 2000 C.M., după ce a anunţat organele de urmărire penală, a remis inculpatului suma de 4 milioane de lei pusă la dispoziţie de organele de poliţie, acesta fiind surprins în flagrant.
Curtea de Apel București, secţia I-a penală, prin decizia nr.597 din 5 noiembrie 2001, a admis apelul declarat de procuror și, între altele, a confiscat de la inculpat suma de 4 milioane de lei.
Recursul declarat de procuror este fondat.
Potrivit art.863 alin.1 C.pen., pe durata termenului de încercare, „condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere”, textul enumerând în continuare patru măsuri; ca atare, instanţa nu avea posibilitatea să aleagă aplicarea numai a două dintre aceste măsuri, și anume cele menţionate la lit.a și d, ci trebuia să dispună ca inculpatul să se supună pe toată durata termenului de încercare de 8 ani, tuturor măsurilor de supraveghere prevăzute în art.633 alin.1 C.pen.
În ceea ce privește măsura confiscării prin obligarea inculpatului la plata sumei de 4 milioane de lei, se constată următoarele: natura juridică a măsurii prevăzute în art.254 alin.3 fiind aceea a unei confiscări speciale, dispoziţiile textului se completează cu prevederile art.118 C.pen., care constituie sediul materiei; or, potrivit art.118 lit.d, lucrurile dobândite în mod vădit prin săvârșirea infracţiunii sunt supuse confiscării speciale numai dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
Prin urmare, suma dată de C.M. drept mită inculpatului nefiind a sa, ci pusă la
dispoziţie din fondurile poliţiei, acesta neavând deci calitatea de persoană
vătămată și nici nu se afla în situaţia prevăzută în art.255 alin.ultim C.pen.,
banii nu puteau fi confiscaţi, ci predaţi organului de urmărire penală, cum în
mod corect a constatat prima instanţă că s-a procedat.
În consecinţă, recursul a fost admis, casându-se decizia și sentinţa pronunţate în cauză, în sensul considerentelor ce preced.