Tâlhărie. Violenţă
Smulgerea unui obiect din mâna persoanei vătămate constituie un mod violent de însușire a bunului, deposedarea făcându-se prin folosirea forţei.
Secţia penală, decizia nr.2025 din 17
aprilie 2002
Prin sentinţa penală nr.292 din 26 aprilie 2001 a Tribunalului Botoșani, inculpatul B.M. a fost condamnat, între altele, pentru săvârșirea infracţiunii de tâlhărie prevăzută în art.211 alin.1 lit.d și e C.pen.
Instanţa a reţinut că, la 10 octombrie 2000, inculpatul a smuls din mâna părţii vătămate un telefon mobil. Partea vătămată a alertat pe doi martori care l-au urmărit pe inculpat și l-au imobilizat, predându-l apoi poliţiei.
Apelul inculpatului împotriva sentinţei a fost respins ca nefondat prin decizia nr.347 din 13 iunie 2001 a Curţii de Apel București,secţia I-a penală.
Inculpatul a declarat recurs, susţinând că fapta comisă întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de furt, deoarece nu a exercitat violenţe împotriva părţii vătămate.
Recursul este nefondat.
Din probe rezultă că inculpatul a venit brusc, în fugă, din spatele părţii
vătămate și a smuls telefonul pe care aceasta îl avea în mână, rupând astfel,
cu forţa contactul material pe care partea vătămată îl avea cu bunul, ceea ce
reprezintă o violenţă în înţelesul art.211 C.pen.
Așa fiind, în mod corect s-a reţinut că furtul a fost comis prin violenţă și că fapta întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie.
În consecinţă recursul inculpatului a fost respins.