Întâmpinare. Lipsa comunicării în termen. Consecinţe.
Comunicarea întâmpinării în ședinţa publică de judecată îndreptăţește reclamantul, potrivit art. 96 din Codul de procedură civilă, să solicite acordarea unui termen în vederea luării la cunoștinţă.
Respingerea acestei solicitări de către instanţa de judecată și punerea în discuţia părţilor la același termen a excepţiilor invocate de partea pârâtă prin întâmpinare constituie o încălcare a dreptului la apărare, de natură a atrage casarea soluţiei pronunţate.
Decizia 1003 din 24 februarie 2012
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel București - Secţia a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 24.09.2010, reclamantul CME a chemat în judecată pe pârâtul Serviciul de Informaţii Externe solicitând obligarea pârâtului să avizeze proiectul hotărârii de Guvern în cuprinsul căruia a fost înregistrată cererea sa de acordare a cetăţeniei române.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii faţă de împrejurarea că pe rolul Curţii de Apel București – Secţia a VIII – a Contencios Administrativ și Fiscal s-a aflat dosarul nr.9059/2/2009 în care reclamantul a solicitat sancţionarea Ministerului Justiţiei pentru neexecutarea hotărârii judecătorești nr.69/17.01.2005, cerere care a fost respinsă ca neîntemeiată la 02.12.2009, irevocabilă prin renunţarea reclamantului la judecata recursului declarat împotriva sentinţei de respingere a cererii.
De asemenea, a fost invocată excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, având în vedere că nu are competenţa legală în re/analizarea cererii de acordare a cetăţeniei, ci această atribuţie aparţine Ministerului Justiţiei prin ANC.
Prin sentinţa nr. 2218 din 22.03.2011 a Curţii de Apel București s-a admis excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii și s-a respins acţiunea formulată de reclamant ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin decizia civilă nr.69/17.01.2005, Curtea de Apel București a admis recursul formulat de reclamant împotriva încheierii din data de 25.09.2003 prin care Ministerul Justiţiei –Comisia pentru probleme de cetăţenie i-a respins cererea de acordare a cetăţeniei române, a anulat această încheiere și a obligat Ministerul Justiţiei să emită o nouă încheiere, prin care să se constate îndeplinirea de către reclamant a condiţiilor prevăzute de Legea nr.21/1991.
Instanţa a reţinut că pentru executarea acestei decizii, Comisia pentru cetăţenie a avizat pozitiv, la data de 15.03.2005, cererea reclamantului de acordare a cetăţeniei române, cerere care a fost inclusă pe un proiect de hotărâre de Guvern, trimis spre avizare, conform art.7 din Regulamentul privind procedurile la nivelul Guvernului pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre aprobare.
Ca urmare a observaţiilor formulate, prin adresa nr.22208/ 14.11.2005 de către SIE, s-a procedat la retragerea cererii privind proiectul de hotărâre de Guvern.
Prin adresa nr.5996/01.11.2007, Ministerul Justiţiei solicită SIE să-i comunice dacă mai susţine obiecţiunile formulate prin adresa nr.22208/14.11.2005, în sensul neîndeplinirii de către reclamant a condiţiilor prevăzute de art. 8 lit. b din Legea nr.21/1991, iar prin adresa nr.28724/19.11.2007, SIE a comunicat faptul că datele deţinute de SIE la nivelul anului 2005 cu privire la reclamant nu mai sunt de actualitate, astfel încât nu mai susţine obiecţiunile referitoare la acesta.
În consecinţă, cererea reclamantului de acordare a cetăţeniei române a fost inclusă pe un nou proiect de hotărâre de Guvern, proiect transmis în copie spre avizare și SIE, prin adresa nr.1217/ 29.01.2008.
Întrucât prin adresa nr.23211/19.02.2008 SIE comunică faptul că nu are obiecţii privind solicitarea celor 6 persoane menţionate în proiectul de hotărâre de acordare a cetăţeniei române, iar prin adresa nr.1217/19.11.2008 Ministerul Justiţiei îi comunică, spre avizare, în original proiectul de hotărâre de Guvern privind acordarea cetăţeniei române unui număr de 4 persoane, printre care și reclamantul, instanţa a constatat că prin adresa nr.33/84 din 27.11.2008, SIE a trimis Ministerului Justiţiei proiectul hotărârii sus menţionate, avizat.
Curtea de apel a concluzionat că pârâtul a avizat proiectul hotărârii de Guvern care cuprinde și cererea reclamantului de acordare a cetăţeniei române, astfel încât excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii a fost admisă, soluţie în raport de care instanţa nu a mai analizat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului.
Împotriva sentinţei a formulat recurs reclamantul invocând dispoziţiile art. 304 pct.5,7 și 9 din Codul de procedură civilă, precum și art. 3041 Cod procedură civilă.
În esenţă, recurentul combate hotărârea fondului sub următoarele aspecte:
Încălcarea dreptului la apărare
În cuprinsul acestui motiv, circumscris dispoziţiilor art. 304 pct.5 Cod procedură civilă, recurentul invocă:
- greșita respingere a cererii formulate de avocatul său de a lua cunoștinţă de întâmpinarea și de înscrisurile comunicate în ședinţă publică;
- lipsirea sa de posibilitatea de a-și dovedi susţinerile, în contextul respingerii cererii de atașare a înscrisurilor administrate în dosarul nr. 9059/2/2009, ulterioare datei de 27 noiembrie 2008;
-încălcarea dispoziţiilor art. 129 și art. 167 Cod procedură civilă.
Nemotivarea sentinţei
Potrivit recurentului, sentinţa este nemotivată atât în cea ce privește soluţia pronunţată asupra probelor solicitate, din practicaua actului de procedură, cât și în ceea ce privește excepţia lipsei de obiect.
Recurentul mai susţine că instanţa s-a limitat a prelua apărările pârâtului, fără a examina motivele acţiunii din care rezultă că SIE și-a menţinut refuzul de a aviza proiectul de hotărâre de Guvern și în anul 2009.
Prin întâmpinare, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reiterând argumentele reţinute de curtea de apel în motivele sentinţei.
Intimatul a mai arătat că din nici un înscris administrat în cauză nu rezultă că după data de 19 decembrie 2008 ar fi refuzat, din nou, avizarea proiectului de hotărâre de Guvern privind acordarea cetăţeniei române.
Recursul este fondat.
1. Argumente de fapt și de drept relevante
Soluţia primei instanţe este criticabilă dintr-o dublă perspectivă ce relevă încălcarea principiului dreptului la apărare, precum și a principiului rolului activ al judecătorului.
Referitor la principiul dreptului la apărare
Acţiunea reclamantului, înregistrată la data de 24 septembrie 2010, a primit termen de judecată la data de 22 martie 2011.
Deși intimatul SIE a formulat întâmpinare în termen legal, la data de 7 februarie 2011, la dosarul cauzei nu există dovada că a fost comunicată reclamantului, conform art.86 alin.(1) Cod procedură civilă.
În acest context, comunicarea întâmpinării, precum și a înscrisurilor atașate, chiar în ședinţa publică de judecată, la 22 martie 2011, îndreptăţeau pe apărătorul reclamantului, potrivit art. 96 din Codul de procedură civilă, să solicite acordarea unui termen în vederea luării la cunoștinţă.
Respingând această solicitare, practic, instanţa de fond a golit de conţinut dreptul la apărare, punându-l pe apărătorul reclamantului în situaţia de a răspunde pe loc la cele două excepţii invocate prin întâmpinare, lipsa de obiect a acţiunii și lipsa calităţii procesuale pasive a SIE.
Situaţia a fost cu atât mai inechitabilă pentru reclamant cu cât instanţa i-a respins nemotivat și cererea de atașare a înscrisurilor depuse în probaţiune în dosarul nr. 9059/2/2009, deși a invocat persistenţa refuzului de avizare și după momentul 27 noiembrie 2008.
Referitor la rolul activ al judecătorului
Potrivit art. 129 alin.(5) din Codul de procedură care consacră principiul rolului activ al judecătorului, acesta are îndatorirea de a stărui pentru clarificarea situaţiei de fapt în vederea stabilirii adevărului judiciar și aplicării corecte a legii.
În cauza de faţă, chiar din probatoriul sumar administrat, rezultau indicii în sprijinul susţinerilor reclamatului.
Astfel, din adresa nr. 12201/DC/13 octombrie 2009 emisă de Ministerul Justiţiei (filele 41-42) rezultă că la data de 19 decembrie 2008 Secretariatul General al Guvernului a restituit proiectul de hotărâre „cu menţiunea analizării oportunităţii promovării acestuia, într-o viitoare ședinţă de Guvern”. Din aceeași adresă mai rezultă că „la solicitarea Secretariatului General al Guvernului, proiectul de hotărâre a fost retransmis instituţiilor avizatoare, în vederea actualizării semnăturilor conducătorilor acestora. Ca urmare a observaţiilor formulate de una din instituţiile avizatoare cererea de acordare a cetăţeniei române a fost retrasă de pe proiectul de Hotărâre de Guvern”.
În acest context, se impunea aprofundarea probatoriilor pentru a se lămuri dacă într-adevăr SIE este instituţia respectivă. Cât privește împrejurarea că „observaţiile formulate” constituie informaţii clasificate, aceasta nu reprezintă un impediment pentru instanţa de judecată care, dacă este cazul, le poate verifica cu respectarea dispoziţiilor Legii nr.182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.
Pentru considerentele expuse, recursul a fost admis, sentinţa a fost casată iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la aceeași instanţă.