Asupra recursului de față;
Din actele dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 2 din 7 ianuarie 2002, Tribunalul Bihor, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., texte în baza cărora a fost condamnat inculpatul S.I., cu aplicarea art. 76 lit. d) C. pen., la pedeapsa de un an și 6 luni închisoare.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului pe durata prevăzută de lege, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata prevenției din 19 septembrie 2001 la zi.
În baza art. 998 C. civ., a fost obligat inculpatul la 3.932.908 lei cheltuieli de spitalizare în favoarea părții civile G.Ș. și a respins capătul de cerere privind obligarea inculpatului la plata daunelor morale.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dipus confiscarea unui cuțit corp delict, în favoarea statului.
În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să plătească statului 2.000.000 lei cheltuieli judiciare și la 900.000 lei, cu același titlu, în favoarea părții civile G.Ș.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt, următoarele:
La data de 12 aprilie 2001, inculpatul s-a întors de la vie după masă și trecând pe lângă pivnița numitului N.V., a fost invitat de acesta să bea un pahar de vin.
La o pivniță alăturată se aflau partea vătmată G.Ș. care îi cântărea carofi martorului I.B.
Inculpatul a avut o discuție cu partea vătămată G.Ș. în legătură cu neplata banilor datorați pentru paza viei pe ultimii doi ani, partea vătămată refuzând să-i plătească, întrucât susținea că acesta nu și-a făcut datoria.
Discuțiile au degenerat, și pentru că partea vătămată i-a adresat injurii, inculpatul, puternic tulburat i-a aplicat acesteia o lovitură cu cuțitul.
S-a mai reținut că din raportul de expertiză medico –legală depus la dosar, rezultă că părții vătămate i-a fost aplicată o singură lovitură de cuțit, plaga având 15 mm, cu margini regulate, necesitând pentru îngrijiri 45 de zile, iar prin consecințele septice și cele hemoragice, leziunea a pus în primejdie viața victimei.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și partea civilă G.Ș.
Prin apelul parchetului s-a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei în tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., ținând seama de împrejurările comiterii faptei, intensitatea loviturilor aplicate de inculpat și rezultatul gresiunii sale asupra victimei.
În apelul său, partea civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata daunelor morale în sumă de 20.000.000 lei.
Prin decizia penală nr. 106/ A din 9 mai 2002 a Curții de Apel Oradea au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor și partea civilă G.Ș.
A fost obligată partea civilă la plata sumei de 2.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
A fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului, arestul preventiv până la 19 aprilie 2002.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea criticând-o pentru greșita încadrare juridică a faptei săvârșită de inculpat, în infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen.,cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., iar pedeapsa aplicată este prea mică în raport de gravitatea faptei comise.
S-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., în tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen. și aplicarea unei pedepse în limitele prevăzute de acest din urmă text de lege.
Recursul declarat este fondat, pentru considerentele ce urmeză;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se consată că într-adevăr, instanțele au făcut o greșită încadrare juridică a faptei comisă de inculpat, în raport de materialul probator administrat în cauză.
Astfel, specific tentativei la infracțiunea de omor este faptul că aceasta se comite cu intenție directă sau indirectă. Pentru existența intenției trebuie să existe atât voința subiectului de a acționa (factorul volitiv), cât și prevederea că prin acțiunea săvârșită se va produce moartea victimei, rezultat pe care inculpatul îl urmărește sau îl acceptă (factorul subiectiv).
Or, în cauză, intenția inculpatului rezultă chiar din materialitatea faptelor sale, în sensul că acesta a acționat cu mijloace apte să provoace moartea, a lovit într-o regiune vitală a corpului și cu o intensitate relevată de gravitatea leziunii produse și a urmărilor acesteia.
Obiectul cu care a fost înțepată victima, respectiv briceagul, avea o lamă de 9 cm, reprezentând o armă periculoasă, aptă să provoace decesul victimei. Lungimea lamei a permis penetrarea cavității peritoneale.
Așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză medico-legal, inculpatul a aplicat lovitura într-o zonă vitală, în spațiul intercostal IX-X, la nivelul peritoneului diafragmatic, laterotoracic dreapta, urmările loviturii aplicate fiind grave, plaga provocând hemoperitoneu, punându-i viața în pericol, „salvarea sa datorându-se tratamentului medical prompt și calificat”. În același timp, gravitatea leziunilor produse și a urmărilor acesteia, reflectă și intensitatea loviturii aplicate, exteriorizare a intenției inculpatului de a suprima viața victimei.
Pe de altă parte, din materialul probator administrat în cauză, mai rezultă că, inculpatul S.I. nu a făcut nici un gest de acordare a primului ajutor părții vătămată, ceea ce confirmă acceptarea și asumarea de către acesta a urmărilor faptei sale.
Așadar, inculpatul chiar dacă nu a dorit rezultatul letal, l-a acceptat conștient, ceea ce înseamnă că a acționat cu intenția de a ucide și în consecință, fapta comisă de acesta întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. și nu pe cele ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cum în mod greșit au reținut celelalte instanțe.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea se constată că este fondat și urmează ca în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., să fie admis.
Se vor casa decizia atacată și hotărârea primei instanțe, numai cu privire la încadrarea juridică a faptei.
În baza art. 334 C. proc. pen., urmează să fie schimbată încadrarea juridică a cauzei din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., în tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.
Având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptei comise, de modalitate și împrejurările comiterii ei, dar și de datele ce caracterizează persoana inculpatului, care se află la primul conflict cu legea penală, nefiind cunoscut cu antecedente penale, acesta urmează să fie condamnat pentru tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., la o pedeapsă de un an și 8 luni închisoare.
Se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 19 aprilie 2001, pâna la punerea lui efectivă în libertate.
Onorariul interpretului de limba maghiară, se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea împotriva deciziei penale nr. 106/ A din 9 mai 2002 a Curții de Apel Oradea, privind pe inculpatul S.I.
Casează decizia atacată și sentința penală nr. 2 din 7 ianuarie 2002 a Tribunalului Bihor numai cu privire la încadrarea juridică a faptei.
În baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea de vătămare corporală gravă, prevăzută de art. 182 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., în tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzut de art. 20, raportat la art. 174 și art 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., texte de lege în baza cărora condamnă pe inculpatul S.I. la un an și 8 luni închisoare.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 19 aprilie 2001, până la punerea lui efectivă în libertate.
Onorariul cuvenit interpretului de limba maghiară, se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 mai 2003.