Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 481 din 27 mai 2002 a Tribunalului București, secția I penală, inculpatul I.Ș. a fost condamnat la două pedepse de câte 5 ani închisoare și una de 5 ani și 2 luni închisoare pentru săvârșirea a trei infracțiuni de tâlhărie în concurs real, în formă agravată, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) din același cod.
În temeiul art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani după executarea pedepselor.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 5 ani și 2 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.pen.
S-a dedus prevenția de la 12 august 2001 la zi, menținându-se starea de arest a inculpatului.
S-a aplicat măsura de siguranță prevăzută de art. 116 C. pen., pe trei ani și a fost obligat inculpatul la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
1. La data de 12 august 2001, în jurul orelor 1200, în timp ce partea vătămată D.C. se afla în stația R.A.T.B. G., lângă Parcul I.O.R., un individ brunet, cu părul creț, de aproximativ 25-28 ani, și anume inculpatul I.Șt., a lovit-o cu pumnul în față, după care i-a smuls geanta în care avea un abonament R.A.T.B., precum și o legătură cu două chei cu breloc Mickey Mause și cartela roșie de interfon, valorile prejudiciului fiind de aproximativ 500.000 lei.
Din probe rezultă că inculpatul a consumat băuturi alcoolice la un local din incinta parcului, timp în care s-a hotărât să jefuiască pentru a mai face rost de bani.
În jurul orelor 1200 a ieșit din parc în zona stației R.A.T.B. de troleibuz, văzând-o pe victima D.C. apropiindu-se, a lovit-o cu pumnul în figură, i-a smuls geanta și a fugit, geanta și abonamentul le-a aruncat, păstrând asupra sa cheile cu breloc și cartela interfon.
În momentul imobilizării și predării la Secția 12 Poliție, asupra inculpatului a fost găsit un breloc cu chei.
La data de 16 august 2001, partea vătămată l-a recunoscut cu ușurință din grup pe inculpat, acesta având aceleași semnalmente și îmbrăcămintea descrisă în plângerea depusă.
Cheile au fost restituite părții vătămate pe bază de dovadă, aceasta constituindu-se parte civilă, cu suma de 500.000 lei (contravaloarea poșetei, abonament).
Deși a prezentat vizibil leziuni, partea vătămată a fost la I.M.L. pentru obținerea certificatului medico-legal, dar nu a avut bani pentru plata expertizei, neputând să obțină actul.
2. După comiterea primei fapte, inculpatul s-a deplasat în curtea Școlii generale nr. 199, cu intenția de a mai sustrage bunuri.
În jurul orelor 1230, inculpatul a văzut-o pe partea vătămată B.S. care traversa curtea școlii, având o sacoșă în mână. Acesta a acostat-o și i-a cerut bani, victima s-a speriat și a fugit, iar inculpatul a urmărit-o, a lovit-o și i-a luat din mână sacoșa, sustrăgându-i din ea suma de 38.000 lei. I-a restituit la rugămintea părții vătămate, legătura cu cheile casei. La data de 12 august 2001 și partea vătămată B.S. l-a recunoscut cu ușurință din grup pe inculpat, acesta având exact semnalmentele și îmbrăcămintea descrisă în plângerea depusă.
Din banii găsiți asupra inculpatului, partea vătămată B.S. a fost despăgubită cu suma de 28.000 lei, astfel încât nu s-a mai constituit parte civilă în cauză.
Întrucât B.S. nu a avut bani pentru achitarea contravalorii expertizei, nu s-a putut obține certificatul medical de la I M L.
3. După comiterea celor două fapte, inculpatul I.Șt. a revenit în Parcul I.O.R., aferent B. dului Constantin Brâncuși.
În jurul orelor 1315 a văzut-o pe partea vătămată I.M., care mergea pe trotuarul de vis-a-vis, putând un lănțișor din aur la gât.
Inculpatul a traversat bulevardul, a mers în spatele părții vătămate, i-a smuls lănțișorul de la gât și a fugit, încercând să dispară printre blocuri.
Imediat după smulgere, victima a început să strige după ajutor și a fugit urmărindu-l pe inculpat.
La scurt timp a fost prins și imobilizat de cetățeni care l-au și bătut, în cele din urmă, fiind predat poliției de martorii oculari N.D. și C.A.
Asupra lui a fost găsit lănțișorul sustras, acesta fiindu-i restituit părții vătămate.
În ceea ce privește prima faptă, se constată că, declarația părții vătămate D.C. se coroborează cu procesul-verbal de recunoaștere din grup și cu declarația martorilor asistenți G.C.M. și P.C.M.
De asemenea, cea de a doua faptă descrisă la punctul 2 se constată că a fost săvârșită de inculpatul I.Șt., fiind dovedită cu declarația părții vătămate B.S., care se coroborează cu procesul-verbal de recunoaștere din grup și cu declarațiile martorilor B.D. și N.V.
În fine, fapta de la punctul 3 a fost recunoscută de inculpatul I.Șt., declarație care se coroborează cu cea a părții vătămate I. și cu declarațiile martorilor N.D. și C.A.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul I.Șt.
În apelul său, parchetul a solicitat majorarea pedepsei, iar inculpatul achitarea pentru primele fapte reținute în sarcina sa.
Prin decizia penală nr. 597/A din 19 septembrie 2002, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a apreciat fondat apelul declarat de parchet, admițându-l și respingându-l pe cel al inculpatului.
Astfel, prin decizia pronunțată, instanța de apel a majorat pedepsele pentru cele trei infracțiuni de tâlhărie săvârșite de inculpat, stabilindu-le la câte 8 ani închisoare.
În conformitate cu dispozițiile art. 33 și art. 34 C.pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 ani închisoare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate și a fost dedusă prevenția.
S-a motivat de instanța de control judiciar, în sensul că, în raport de perseverența infracțională a inculpatului, pedeapsa aplicată de prima instanță orientată către minimul special prevăzut de lege nu este în măsură să îndeplinească scopul preventiv-sancționator conform art. 52 C.pen., impunându-se astfel majorarea acesteia.
Referitor la criticile aduse sentinței de către inculpat, curtea a reținut că faptele contestate au fost dovedite cu probatoriul administrat la dosarul cauzei, susținerea inculpatului fiind singulară și fără să poată fi coroborată cu alte mijloace de probă, motiv pentru care, apelul acestuia a fost respins ca atare.
Împotriva acestei decizii, în termen legal a declarat recurs inculpatul I.Șt. care, prin apărătorul său a criticat hotărârea atacată pentru motivul de casare cuprins la punctul 14 al art. 3859 C. proc. pen., solicitând, în esență, reducerea pedepsei.
Recursul declarat este nefondat.
Examinând actele și lucrările dosarului în raport de critica formulată și prevederile legale, Curtea Supremă, constată că hotărârea instanței de apel este legală și temeinică, majorarea pedepsei dispusă de aceasta impunându-se în raport de perseverența infracțională a inculpatului, gravitatea faptelor săvârșite și numărul relativ mare de infracțiuni într-un interval de timp scurt, tâlhărirea a trei părți vătămate în locuri publice diferite, în aproximativ o oră, provocându-le acestora leziuni corporale, dar și de atitudinea procesuală oscilantă a inculpatului, situație în care, recursul declarat de acesta urmează a fi respins ca atare, pedeapsa stabilită de instanța de apel fiind corect individualizată în raport de dispozițiile art. 72 C. pen.
În concluzie, în temeiul dispozițiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., secția penală, a Curții Supreme de Justiție va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul I.Șt. cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
În baza art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsă, reducerea și perioada executată în arest preventiv de la 12 august 2001 la 21 ianuarie 2003.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul I.Șt., împotriva deciziei penale nr. 597/A din 19 septembrie 2002 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Deduce din pedeapsă reținerea și perioada executată în arest preventiv de la 12 august 2001 la 21 ianuarie 2003.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 1.400.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2003.