Hearings: May | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 271/2003

Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2003.

            S-a luat în examinare recursul declarat de condamnatul F.Gh. împotriva deciziei penale nr.603/A din 23 septembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală.

            S-a prezentat recurentul condamnat F.Gh., aflat în stare de detenție, asistat de avocat V.M. apărător desemnat din oficiu.

            Procedura de citare a fost îndeplinită.

            Apărătorul condamnatului a solicitat admiterea recursului declarat, casarea hotărârilor pronunțate și întreruperea executării pedepsei pentru motivele arătate.

            Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat, ca nefondat.

            Condamnatul a cerut admiterea recursului și întreruperea executării pedepsei.

 

C U R T E A

 

            Asupra recursului de față;

            În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :

            Prin sentința penală nr.705 din 8 august 2002, Tribunalul București, Secția I penală a respins ca nefondată cererea de întrerupere a executării pedepsei închisorii formulată de condamnatul F.Gh.  și l-a obligat să plătească 300.000 lei cheltuieli judiciare statului.

            Condamnatul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.455 Cod procedură penală cu referire la art.453 din același cod, susținând că familia compusă din soție și 3 copii se confruntă cu probleme deosebite pentru a căror rezolvare este necesară prezența sa de urgență.

            Prima instanță a respins cererea cu motivarea că prin liberarea temporară condamnatul nu are posibilitatea de a ameliora condițiile de viață ale membrilor familiei sale.

            Apelul declarat împotriva acestei hotărâri a fost respins și el ca nefondat prin decizia nr.603/A din 23 septembrie 2002 a Secției a II-a penală de la Curtea de Apel București.

            Nemulțumit și de această hotărâre, condamnatul a atacat-o cu recurs prin care a criticat decizia susținând că din actele depuse rezultă că sunt îndeplinite cerințele prevăzute în art.455 Cod procedură penală cu referire la art.453 lit.c din același cod așa încât se impune casarea hotărârilor și admiterea cererii.

            Recursul este nefondat.

            Întreruperea executării pedepsei potrivit art.455 Cod procedură penală cu referire la art.453 lit.c Cod procedură penală se poate dispune când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz, executarea poate fi întreruptă cel mult 3 luni și numai o singură dată.

            Din actele și lucrările dosarului instanțele au reținut corect că starea de sărăcie a familiei condamnatului este preexistentă, ea nu a survenit în urma condamnării și privării de libertate a recurentului.

            La data condamnării F.Gh. era pensionat pentru incapacitate de muncă. Așa fiind s-a apreciat justificat că prin întreruperea executării pedepsei pe o perioadă limitată, acesta nu posedă mijloace și nu ar putea să amelioreze această stare.

            Hotărârile pronunțate fiind legale și temeinice recursul urmează să fie respins ca nefondat conform art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală.

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

 

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul F.Gh. împotriva deciziei penale nr.603/A din 23 septembrie 2002 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală.

Obligă recurentul condamnat la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

            Pronunțată în ședință publică, azi 21 ianuarie 2003.