Asupra contestației în anulare de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 171 din 3 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Vaslui, s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I. prin apărător, din infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen.
Au fost condamnați inculpații:
1. N.S., la următoarele pedepse:
- 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă pe care inculpatul o va executa.
2. I. (FOST N.) C.I., în prezent deținut în Penitenciarul Iași, la următoarele pedepse:
- 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 9 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă pe care inculpatul o va executa.
3. A.R., la următoarele pedepse;
- 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În baza art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă pe care inculpata o va executa.
Pe durata executării pedepselor interzice inculpaților N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.
S-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților N.S. și I. (fost N.) C.I. și s-a dedus din pedepsele acestora durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 13 ianuarie 2011, la zi.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 18 lit. b) C. pen. s-a confiscat de la inculpații N.S. suma de 564 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011 și suma de 2.250 euro sau echivalentul în lei calculat la rata de schimb de la data executării, bani primiți de la I.A. și obținuți de aceasta din practicarea prostituției și de la inculpatul I. (fost N.) C.I. suma de 200 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011, un televizor plasmă marca S., un sistem informatic Laptop marca S., indisponibilizate prin ordonanța procurorului din 13 ianuarie 2011, un autoturism marca V.V., indisponibilizat prin ordonanța procurorului din data de 12 ianuarie 2011, bunuri aflate la Serviciul de combatere a criminalității organizate Vaslui.
4. H.C., la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a), art. 74 alin. (2), art. 76 lit. d) și art. 80 C. pen.
Pe durata executării pedepsei s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 81 C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei și conform art. 82 C. pen. s-a stabilit termen de încercare 3 ani.
S-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei infracțiuni.
Conform art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei se suspendă și executarea pedepselor accesorii.
S-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată constituită parte civilă S.M. și obligă inculpații N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R., în solidar, să achite acesteia suma de 15.000 lei, reprezentând daune morale.
S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea vătămată constituită parte civilă R.A. și au fost obligați inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I., să achite acesteia suma de câte 3.000 euro, reprezentând daune morale.
S-a respins cererea aceleiași părți vătămate privind obligarea inculpaților la suma de 4.000 euro reprezentând banii obținuți din practicarea prostituției.
S-a respins cererea părții vătămate P.E. privind obligarea inculpaților la plata sumei de 10.000 lei, reprezentând banii obținuți prin practicarea prostituției.
S-a respins, ca neîntemeiată, cererea de restituire a sumei de 3.550 lei formulată de petenta T.O.
Au fost obligați inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I. la sumele de câte 1.950 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu asigurați părților vătămate la judecată se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
A fost obligată inculpata A.R. la plata sumei de 2.250 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei și 300 lei, reprezentând onorarii pentru apărătorii desemnați din oficiu asigurați părților vătămate și inculpatei la judecată se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
A fost obligat inculpatul H.C. la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Vaslui au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 239 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen. și în stare de libertate, inculpații A.R., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 239 alin. (1) C. pen., toate cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 33 lit. a) C. pen. și H.C., pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 239 alin. (1) C. pen.
S-a reținut că din vara anului 2010, inculpații N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R., având legături de rudenie între ei, după o înțelegere prealabilă, au recrutat mai multe tinere de pe raza municipiului Bârlad și localitățile învecinate, printre care și minore, pe care, le-au exploatat sexual, atât în municipiul Bârlad, cât și în Turcia, în această țară fiind sub directa supraveghere a inculpatei A.R. De asemenea, în scopul urmărit de inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I., inculpatul H.C. a încercat să determine pe martora M.L. să se deplaseze în Turcia, unde să practice prostituția, tot sub directa supraveghere a inculpatei A.R., urmând din banii obținuți din prostituție, o parte din aceștia să-i revină și acestui inculpat.
Au fost interogați inculpații I. (fost N.) C.I., N.S. și H.C., care nu au recunoscut comiterea faptelor pentru care sunt judecați.
Inculpatul N.S. a susținut că dintre părțile vătămate le cunoaște doar pe S.M. zisă P. și R.A.. Acestea ar fi fost aduse în casă de către I. (fost N.) C.I. și, deși știa că fetele practică prostituția, nu le-a determinat să facă acest lucru în folosul său. In ceea ce o privește pe I.A. a susținut inculpatul că a întâlnit-o întâmplător în autocarul cu care s-a deplasat în Turcia și că nu cunoștea ce a făcut aceasta în Turcia. Susține inculpatul că pe partea vătămată P.E. nu o cunoaște. In esență a susținut inculpatul că nu a recrutat, nu a cazat, nu a transportat și nu a îndemnat nici o persoană să practice prostituția, nu a tras nici un folos de pe urma acestei activități.
Inculpatul I. (fost N.) C.I. a declarat la urmărirea penală că nu o cunoaște pe S.M. și că aceasta niciodată nu a locuit în casa lor. Nu o cunoaște pe P.E., iar R.A. a fost prietena fratelui său. La instanță inculpatul a declarat că partea vătămată R.A. a fost prietena lui și au plănuit să se căsătorească. A fost cu ea în Turcia, unde el și-a căutat de lucru și pentru că partea vătămată a fugit cu un cetățean turc, nu s-au mai căsătorit. O cunoaște și pe S.M. din vedere și a aflat că aceasta ar fi locuit în casa lor într-o perioadă când el lipsea de acasă.
Inculpatul H.C. a declarat că a cunoscut-o pe M.L. prin intermediul martorului R.M. Nu i-a propus să plece în Turcia să practice prostituția. A avut o relație cu aceasta, însă nu a îndemnat-o să practice prostituția. Cu inculpații N. nu era în relații prea bune, iar convorbirile înregistrate se refereau doar la probleme curente și nu conțineau mesaje codificate.
Inculpata A.R. nu a fost audiată întrucât aceasta nu s-a prezentat la nici un termen de judecată, fiind plecată în Turcia.
Partea vătămată S.M. s-a prezentat la termenul din data de 02 martie 2011 și a declarat că se constituie parte civilă cu suma de 15.000 lei cu titlu de daune materiale.
Partea vătămată R.A. s-a prezentat în instanță și și-a precizat pretențiile civile, solicitând obligarea inculpaților N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R. la câte 3.000 euro cu titlu de daune morale și la 4.000 euro despăgubiri bănești, reprezentând contravaloarea activității prestate în folosul inculpaților.
Partea vătămată P.E. s-a prezentat în instanță la termenul din data de 27 aprilie 2011, după strigarea dosarului, și a precizat în prezența inculpaților I. (fost N.) C.I. și N.S., însă în lipsa apărătorilor acestora, că se constituie parte civilă cu suma de 10.000 lei reprezentând daune materiale.
N.S. a depus acte medicale cu privire la starea sa de sănătate și care au fost folosite în special în susținerea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.
Au fost audiați martorii din lucrări:
- I.A. la termenul din 27 aprilie 2011. A susținut martora la acel moment că îl cunoaște doar pe inculpatul N.S., din vedere. A fost plecată în Turcia din proprie inițiativă, singură. S-a cazat la un hotel unde a desfășurat activități de menaj și din banii obținuți și-a plătit cazarea. După o lună s-a întors în țară, iar la scurt timp s-a întors în Turcia unde la câteva zile a fost depistată de autoritățile turce și returnată în țară.
Martora a solicitat să fie reaudiată, lucru care s-a întâmplat la termenul din 25 mai 2011. Martora a revenit asupra declarațiilor inițiale, motivând că a fost influențată și amenințată de concubina lui N.S. pentru a-și schimba declarația dată la urmărirea penală. A susținut martora că inculpatul N.S. i-a propus să meargă în Turcia să practice prostituția sub protecția lui și a surorii sale, A.R., iar banii să îi împartă. Inculpatul N.S. a mers cu ea la Vaslui, i-a achitat taxele și a ajutat-o să își scoată astfel pașaportul. Tot el a achitat transportul până în Turcia. La Istanbul s-au cazat la un hotel unde era inculpata A.R. Aceasta i-a arătat locul unde trebuia să recruteze clienți și i-a explicat cum trebuie să procedeze. A practicat prostituția pentru ei timp de o lună de zile obținând suma de 5.000 dolari SUA. Jumătate din sumă a revenit inculpaților N.S. și A.R. La același hotel le-a găsit pe S.M. și R.A. Prima practica prostituția pentru N.S. iar cea de a doua pentru I. (fost N.) C.I.
- S.M. a susținut că s-a deplasat în Turcia din proprie inițiativă și s-a cazat la întâmplare la un hotel. In autocar s-a întâlnit cu N.S. întâmplător și au discutat doar generalități. A practicat prostituția 2 săptămâni pe cont propriu. A întâlnit-o la acel hotel și pe I.A.
- P.I.B., taximetrist, care a fost solicitat de mai multe ori de N.S. să facă mai multe curse. A făcut astfel de curse la Galați și la Brăila. La una dintre aceste curse, inculpatul era însoțit de I.A.
- R.M. a susținut că i-a prezentat-o pe prietena lui M.L. inculpatului H.C. Acesta i-a propus să meargă cu el în străinătate să practice prostituția și că va câștiga astfel bani mulți. I-a spus inculpatul că are pe cineva la un hotel și care ar putea avea grijă de ea. Cu privire la copilul pe care martora îl avea, a propus inculpatul să rămână în grija lui R.M., însă acesta nu a fost de acord. Inculpatul a venit la locuința martorului însoțit de inculpatul I. (fost N.) C.I.
- O.B., a declarat că a condus mașina inculpatului I. (fost N.) C.I. Uneori inculpatul era însoțit de fete, dintre care le știe pe A., V. și „P.”. Știa martorul că A. și V. trebuiau să plece cu inculpatul în Turcia. Intr-una dintre deplasări, martorul a asistat la o discuție dintre inculpat și A. când aceasta relata că a fost în Turcia și s-a prostituat pentru inculpat. Știe martorul că „P.” a locuit la I. (fost N.) C.I. și avea în acea perioadă vârsta de 16 ani.
- B.I. nu și-a menținut declarația dată la procuror, susținând că ar fi fost amenințat. Știe martorul că A. și „P.” ar fi locuit pe strada Crângului, însă nu la inculpați.
- B.B.I., taximetrist, a făcut mai multe curse la comanda inculpaților de la și la strada Crângului nr. 7. Ducea fetele în oraș, unde inculpații făceau comandă. A făcut o cursă la Vaslui împreună cu inculpatul N.S. care era însoțit de o femeie mai în vârstă. I-a lăsat pe aceștia la Serviciul pașapoarte și i-a preluat când au rezolvat problema eliberării pașaportului.
- B.E., taximetrist, a făcut și el curse pentru inculpați la solicitarea acestora. A făcut o cursă la Perieni împreună cu N.S. și au dus o geantă pe care unul dintre însoțitori a aruncat-o peste gard, în curte la o persoană. A primit de la inculpatul N.S. bani necesari pentru eliberarea pașaportului unei femei. I-a cerut inculpatul N.S. să caute femei care vor să lucreze în Turcia. Martorul a nuanțat declarația, în sensul că a menținut doar în parte cele declarate la urmărirea penală.
- D.A.N., sora părții vătămate P.E., a susținut că partea vătămată a plecat de acasă spunând că merge la Bârlad. întrucât nu s-a întors acasă a încercat să o contacteze telefonic, însă nu a răspuns. A fost sunată de partea vătămată peste vreo două săptămâni. Susține martora că partea vătămată plângea și o implora să facă ceva pentru a o scoate din situația în care se afla. I-a spus partea vătămată că era în Turcia închisă, bătută și obligată să practice prostituția. I-a spus că N.S. a păcălit-o și a dus-o în Turcia, punând-o astfel în situația în care se afla. Când s-a întors partea vătămată, i-a povestit martorei că inculpatul N.S. i-a promis că o duce în Turcia și-i va asigura un loc de muncă. Când a ajuns în Turcia a fost închisă într-o cameră de o femeie și un bărbat care au obligat-o să se prostitueze. Martora a constatat și ea că partea vătămată era umflată la față și că avea semne că a fost bătută.
- C.M.M., a susținut că a mers împreună cu M.L. la R.M.. L. a fost invitată în bucătărie de doi bărbați, dintre care unul era inculpatul I. (fost N.) C.I. I-a povestit ulterior L. că cei doi i-au propus să meargă în Turcia unde să practice prostituția. Martora a sfătuit-o pe L. să nu accepte și a refuzat martora să primească în grijă fetița Laurei pe durata cât aceasta ar fi fost plecată în Turcia.
Inculpații și-au propus în apărare proba cu declarații de martori și acte. Instanța a încuviințat audierea a 5 martori și au fost audiați martorii:
- S.N.D., taximetrist, care a susținut că i-a transportat pe inculpați cu mașina, fără ca aceștia să fie însoțiți de fete. O cunoaște martorul pe „P.” cu privire la care era de notorietate faptul că se prostitua. Aceasta mai umbla cu altă fată pe care martorul a identificat-o ca fiind R.A. Susține martorul că N.S. se ocupa cu tranzacții imobiliare.
- N.M., este vecină cu inculpații Năstase. Nu a văzut persoane străine la domiciliul acestora și nici taxiuri care să vină des la poarta lor.
- T.A., taximetrist, i-a transportat pe inculpați cu mașina, însă neînsoțiți de alte persoane. N.S. era însoțit uneori de soția lui. O știe pe „P.”, persoană cunoscută ca fiind de moravuri ușoare.
- S.N., martor propus de inculpatul H.C., în circumstanțiere. II știe pe inculpat ca fiind un băiat cuminte și muncitor.
- Z.C.T., taximetrist, i-a transportat pe inculpați, însă aceștia nu erau însoțiți de alte persoane. O cunoaște pe Anamaria cu care a avut o relație și despre care a aflat că era cunoscută și de ceilalți taximetriști.
- B.M.G. a susținut că nu a dat declarații la urmărirea penală. II cunoaște doar pe inculpatul I. (fost N.) C.I. din vedere. Nu i-a propus niciodată inculpatul să meargă în Turcia să se prostitueze pentru el.
- I.R., s-a prezentat din proprie inițiativă la instanță, deși nu fusese citată pentru termenul din 28 septembrie 2011. Este prietenă cu inculpatul I. (fost N.) C.I. și a dat o declarație la urmărirea penală fiind geloasă pe noua relație pe care acesta o avea. Cunoaște pe unele dintre prietenele inculpatului însă nu știe cu ce se ocupau acestea.
Inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I., au depus un bilet de transport pe numele I.A. pe ruta Galați - Istanbul din 22 octombrie 2010, 2 deconturi de schimb valutar efectuate de I.A., acte privind depistarea numitei I.A. în Turcia la 07 decembrie 2010 și măsurile luate împotriva acesteia și o declarație olografă a martorei I.R.
Din actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt;
Inculpatul N.S. are domiciliul stabil în mun. Bârlad, unde locuiește împreună cu inculpatul I. (fost N.) C.I.
Inculpata A.R., este sora inculpatului N.S. și de mai mulți ani este plecată în Turcia.
Atât inculpații cât și ceilalți membri ai familiei nu obțin nici un fel de venit care să le asigure traiul zilnic fapt pentru care,în vara anului 2010, au luat hotărârea infracțională să facă o mică „afacere de familie”,în sensul să obțină în mod ilegal venituri din exploatarea sexuală a unor tinere sau din practicarea prostituției de către altele.
Astfel, tinerele recrutate dintre persoanele care proveneau din familii dezorganizate, nu aveau o pregătire școlară, erau plecate de la domiciliul părinților, nu obțineau venituri.
Printre aceste tinere, erau și minore care erau obligate să practice prostituția în folosul inculpaților în mun. Bârlad, jud. Vaslui, scopul urmărit de către inculpați și dovedit fiind, ca după ce împlineau vârsta de 18 ani să le transporte în Turcia.
Tinerele erau exploatate sexual în Turcia, unde se afla inculpata A.R. care le asigura cazarea la un hotel din Istanbul, asigurându-le totodată paza și protecția la stradă, unde erau duse să practice prostituția.
Printre victimele traficului de persoane au fost identificate P.E., R.A.D., S.M., iar printre persoanele care au practicat prostituția fiind îndemnate de către inculpați au fost identificate numitele I.A. și S.M.
În vara anului 2010, partea civilă P.E., l-a cunoscut pe inculpatul N.S. prin intermediul prietenului său Dumitrașcu Vasile (acesta în prezent fiind decedat), care aflând situația familială și economică a acesteia i-a propus să meargă în Turcia pentru a lucra ca îngrijitoare.
P.E. are vârsta de 20 de ani, locuia în corn. Perieni, jud. Vaslui, împreună cu sora sa, părinții fiind despărțiți și nu obținea nici un fel de venit. Pentru a o determina să accepte propunerea, inculpatul N.S. i-a precizat că este un om serios și că dorește să o ajute din punct de vedere material. Aceasta a acceptat după mai multe insistențe propunerea inculpatului N.S. și împreună cu acesta a mers și a locuit două zile, în imobilul aparținând familiei N. Ulterior, P.E. împreună cu inculpatul N.S. s-au deplasat în mun. Vaslui, cu autoturismul condus de către martorul B.B.I. unde, inculpatul a achitat taxele necesare eliberării pașaportului. Pe timpul transportului din mun. Vaslui în mun. Bârlad, au fost purtate discuții de către inculpatul N.S. referitoare la plecarea lui P.E. în Turcia, unde urma să i se asigure un loc de muncă.
După obținerea pașaportului, N.S. a transportat-o pe P.E. în mun. Galați, de unde cu un mijloc de transport de la o societate care efectua transport internațional de persoane s-au deplasat în Turcia.
Când au ajuns în orașul Istanbul, P.E. și inculpatul N.S., au fost așteptați de către inculpata S.M., cunoscută sub numele de „A.”, care practica prostituția tot pentru inculpat. Au fost conduși apoi la un hotel, unde P.E. a fost preluată de către inculpata A.R.. După ce a fost cazată la hotel de către inculpatul N.S. și inculpata A.R., cei doi i-au precizat că nu există nici un loc de muncă și trebuie să practice prostituția la stradă în folosul lor.
Inculpata A.R. i-a cumpărat obiecte de îmbrăcăminte cu care trebuia să se îmbrace partea civilă P.E. în momentul în care aceasta trebuia să iasă la stradă și să racoleze clienți cu care să întrețină relații intime, contra unor sume de bani.
P.E. a fost deposedată de documente de către inculpatul N.S., iar inculpata A.R., a încuiat-o în camera de hotel până a doua zi când a obligat-o să meargă pe stradă să practice prostituția.
Când a fost scoasă la stradă, P.E. a fost supravegheată în permanență de către inculpata A.R. și chiar a lovit-o pentru că nu se purta corespunzător în sensul că nu racola clienți cu care să întrețină relații intime. O perioadă de două zile, P.E. a fost obligat să practice prostituția la stradă sub supravegherea inculpatei A.R., iar sumele de bani obținute au fost luate de către aceasta și inculpatul N.S..
P.E. a reușit într-una din zile, în timp ce se afla la stradă, să scape de sub supravegherea inculpatei A.R. și cu ajutorul unui cetățean turc, care a condus-o la un mijloc de transport ce efectua curse Turcia - România a revenit în țară.
În perioada cât P.E. a fost obligată să practice prostituția în Istanbul de către inculpatul N.S. și inculpata A.R., pentru cei doi practica prostituția și numita S.M..
S.M. a practicat prostituția sub supravegherea directă a inculpatei R.A., până în data de 20 decembrie 2010 când s-a reîntors în țară.
În perioada cât S.M. se afla în Turcia și practica prostituția, inculpatul N.S. s-a reîntors în țară unde a preluat-o pe martora I.A. cunoscută și sub porecla de „N.”.
Inculpatul cunoștea că numita I.A., locuia împreună cu mama sa, avea doi copii în întreținere, iar singurul venit al familiei era alocația de stat pentru copii în sumă de 80 lei și o putea ușor să o convingă că poate obține venituri cu mult mai mari din practicarea prostituției în Turcia.
La data de 18 octombrie 2010, inculpatul N.S. a transportat-o pe martora I.A. la Istanbul, unde cu ajutorul inculpatei A.R. i-a asigurat cazarea la același hotel și totodată a inițiat-o în practicarea prostituției, scopul urmărit de aceștia fiind obținerea a jumătate din sumele de bani din activitatea de prostituție.
Inculpatul N.S. a fost cel care s-a ocupat de obținerea pașaportului pentru martora I.A. dar și de transportul acesteia în Turcia, în sensul că a plătit toate taxele necesare.
Martora I.A. a practicat prostituția în folosul inculpatului N.S. și a inculpatei A.R. până la data de 22 noiembrie 2010 când a revenit în țară.
La data de 03 decembrie 2010, numita I.A., însoțită de asemenea de către inculpatul N.S., s-au reîntors în Turcia, scopul fiind același, de a practica prostituția însă a fost prinsă de către poliția turcă în timp ce era la stradă și trimisă în România.
Deși inculpatul N.S. a declarat că pe I.A. o cunoaște, dar s-a întâlnit cu acesta în autocar în timp ce se îndrepta în Turcia și nu are nici o legătură cu activitatea de prostituție pe care aceasta ar fi desfășurat-o în Turcia, este infirmată și de martorul P.I. care a declarat că a fost contactat de către inculpatul N.S. zis „C.”, care l-a trimis în loc. Brăila de unde a luat-o pe I.A. și a transportat-o în mun. Bârlad. Martorul confirmă declarația martorei, în sensul că după ce s-a reîntors în țară pentru a nu fi văzută în compania inculpatului N.S. i-a fost comandat un taxi, care a transportat-o în mun. Bârlad din localitatea Brăila.
În luna octombrie 2010, inculpatul I. (fost N.) C.I., le-a cunoscut prin intermediul unor prieteni pe victimele S.M. zis „P.” care are vârsta de 16 ani și pe R.A.D. în vârstă de 18 ani. Ambele victime, nu aveau unde să locuiască și la propunerea inculpatul I. (fost N.) C.I. acestea s-au mutat în locuința sa situată în mun. Bârlad. R.A.D. a locuit împreună cu soțul său în com. Puiești jud. Vaslui, cu care are 2 copii și datorită unor conflicte a părăsit domiciliul conjugal și a venit în mun. Bârlad.
S.M. a părăsit domiciliul familiei sale motivat de faptul că, era mereu lovită de către părinții săi.
Atât R.A.D. cât și S.M., au fost obligate să practice prostituția în mun. Bârlad de către inculpatul I. (fost N.) C.I. Datorită situației în care se aflau, nu aveau unde să locuiască, nu aveau venituri cu ce să se întrețină, au fost determinate să întrețină relații intime cu clienții pe care îi aducea inculpatul I. (fost N.) C.I. cunoscut și sub numele de I.
Sumele de bani obținute din practicarea prostituției de cele două erau luate de către inculpatul I. (fost N.) C.I., el fiind cel care stabilea prețul pentru fiecare raport sexual. In acest sens martorul B.B.I. a relatat că de multe ori inculpatul I. (fost N.) C.I. îl contacta pentru a transporta pe victimele R.A.D. și S.M. în mun. Bârlad pentru ca acestea să întrețină relații sexuale cu diferiți clienți. Relatarea martorului este confirmată și de martorii O.B. și L.G. care au confirmat faptul că inculpatul I. (fost N.) C.I., le-a cazat pe R.A.D. și S.M. în locuința sa și faptul că era cel care le găsea clienți cu care să întrețină relații intime.
Deoarece numita R.A.D. împlinise în luna octombrie vârsta de 18 ani, pentru a putea să-i obțină pașaport, i-a întocmit documente conform cărora aceasta avea reședință la domiciliul inculpatului și anume în mun. Bârlad.
În timp ce aceasta și S.M. se aflau la domiciliul inculpatului I. (fost N.) C.I., a venit din Turcia și inculpatul N.S.. Cei doi au stabilit ca inculpatul I. (fost N.) C.I. să plece în Turcia cu partea civilă R.A.D. unde să o oblige să practice prostituția în folosul său, iar N.S. să rămână la domiciliu pentru a o supraveghea pe S.M. Astfel, inculpații inculpatul I. (fost N.) C.I. și N.S. au însoțit-o pe R.A.D. în mun. Vaslui pentru a i se elibera pașaportul, document necesar intrării în Turcia, taxele fiind suportate de către aceștia.
La scurt timp și anume în ziua de 30 noiembrie 2010, I. (fost N.) C.I. însoțit de R.A.D. au plecat în Turcia unde au fost preluați de inculpata A.R. și inculpata S.M. Inculpata A.R. i-a spus părții civile R.A.D. că trebuie să practice prostituția, ceea ce s-a și întâmplat până la data de 30 decembrie 2010.
R.A.D. a practicat prostituția la stradă fiind supravegheată de către A.R., iar sumele de bani obținute în această modalitate erau luați de către aceasta din urmă și inculpatul I. (fost N.) C.I.
În ziua de 20 decembrie 2010, inculpatul I. (fost N.) C.I. s-a reîntors în România, lăsând-o pe R.A.D. în supravegherea mătușii sale, inculpata A.R.
În perioada cât aceasta s-a aflat în Turcia, s-a întâlnit cu inculpatele S.M. și I.A. care practicau prostituția în folosul inculpatului N.S. și A.R.
În perioada cât R.A.D. a fost transportată în Turcia de inculpatul I. (fost N.) C.I., S.M. a reușit să fugă din locuința familiei N. Datorită acestui fapt, S.M., la câteva zile după ce a reușit să fugă de sub supravegherea inculpatului N.S., a fost găsită de către acesta și lovită, în acest sens fiind raportul de expertiză medico-legală, care a confirmat că victima a prezentat leziuni traumatice de tipul tumefacției și echimozei.
Intenția inculpaților era aceea de a o găzdui pe minoră la locuința lor și de a o obliga să practice prostituția în mun. Bârlad până în momentul în care aceasta ar fi împlinit vârsta de 18 ani după care ar fi urmat să fie transportată tor în Turcia și obligată să desfășoare aceeași activitate.
În cauză a fost întocmit și un raport de evaluare psiho-socială, care a concluzionat în urma evaluării numitei S.M. că aceasta a fost supusă abuzului sexual repetat, că este un copil fără suport în cadrul familiei, că este o persoană vulnerabilă și este o victimă a traficului de persoane.
După revenirea în țară a inculpaților N.S. și I. (fost N.) C.I., înaintea sărbătorilor de iarnă, aceștia au continuat să identifice tinere, pe care să le transporte în Turcia și să le determine să practice prostituția în folosul lor. Totodată în activitatea infracțională l-au cooptat și pe inculpatul H.C. care la rândul său, trebuia să găsească astfel de tinere.
Relevante sunt discuțiile telefonice purtate între inculpatul N.S. și H.C. și care au fost interceptate și înregistrate în urma autorizațiilor emise de către Tribunalul Vaslui. Astfel, a fost identificată numita M.L., ce a fost recrutată de către inculpatul H.C. Acesta a cunoscut-o pe numita M.L. prin intermediul martorului R.M., la începutul lunii ianuarie 2011.
Martorul R.M. îl cunoștea pe inculpatul H.C. de mai mult timp și la solicitarea acestuia din urmă, i s-a făcut cunoștință cu martora M.L.
Ulterior H.C. și-a manifestat dorința de a o cunoaște pe martora M.L., ceea ce s-a și întâmplat. Aflând despre martoră că este dispusă să întrețină relații intime cu diferiți bărbați, inculpatul H.C., i-a propus acesteia să îl însoțească în luna ianuarie în Turcia, unde să practice prostituția în folosul său. Inculpatul a aflat că martora are un copil în întreținere și că singurele surse de venit erau obținute din întreținerea de relații intime cu alți bărbați. Acesta i-a relatat că în Turcia, va practica prostituția într-un hotel, iar soacra sa, inculpata A.R. va fi cea care va avea grijă de dânsa și îi va găsi clienți.
Martorii R.M. și C.M.M., au confirmat activitatea de îndemnare la practicarea prostituției în Turcia, desfășurată de inculpat față de martora M.L.
Prin intermediul inculpatului H.C., M.L. l-a cunoscut și pe N.S. care i-a confirmat cele spuse de către H.C., în sensul că, în Turcia vor avea grijă de ea iar acolo sunt așteptați de inculpata A.R. înțelegerea dintre inculpatul H.C. și M.L., a fost aceea că, suma de bani obținută din practicarea prostituției să fie împărțită în mod egal.
S-a stabilit ca după data de 7 ianuarie 2011, inculpatul H.C. și martora M.L. să plece în Turcia, lucru care nu s-a mai realizat, întrucât activitatea infracțională a fost întreruptă de către organele de urmărire penală.
Inculpatul N.S. și inculpatul H.C. au stabilit ca, copilul pe care M.L. îl are în întreținere să fie lăsat pe perioada deplasării în Turcia în grija lui H.A., soția celui de-al doilea, pentru a avea un control asupra martorei, în sensul că va practica prostituția în folosul lor.
În cursul urmăririi penale, inculpatul N.S. în legătură cu învinuirea ce i-a fost adusă la cunoștință, a declarat că, pe P.E. nu o cunoaște. Declarația sa a fost infirmată atât de partea civilă P.E. cât și de faptul că, cu ocazia percheziției domiciliare, au fost găsite și ridicate două înscrisuri, intitulate bilet de călătorie,emise de către aceeași firmă de transport pe numele P.E. și respectiv N.S. și care aveau înscrisă data plecării 16 iunie 2010.
În ceea ce privește celelalte tinere care au fost obligate să practice prostituția sau de pe urma cărora inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I. au obținut venituri, aceștia au relatat că le cunosc dar nu au nici o legătură cu activitatea de prostituție desfășurată de către acestea.
Apărarea inculpaților a fost înlăturată de declarațiile martorilor audiați în cauză care au confirmat activitățile infracționale desfășurate de către aceștia.
În ceea ce privește inculpatul H.C., acesta a susținut că o cunoaște pe M.L., însă propunerea care i-a făcut-o a fost aceea de a-1 însoți în străinătate pentru a-i face menajul și a avea grijă de copilul său.
Atât martorul R.M., cât și martora C.M.M. au infirmat apărarea inculpatului și au susținut că scopul pe care l-a urmărit acesta, a fost acela de a o transporta pe M.L. în Turcia pentru a practica prostituția în folosul lor. Faptul că inculpatul H.C. a înțeles să se implice în recrutarea martorei M.L. în vederea practicării prostituției, rezultă și din faptul că acesta era însoțit de coinculpatul I. (fost N.) C.I., personaj cunoscut pentru activitatea acestuia în recrutarea tinerelor în scopul exploatării sexuale a acestora. Totodată, în sprijinul legăturii dintre inculpații N.S., I. (fost N.) C.I. și inculpatul H.C. și care demonstrează hotărârea comună infracțională de a recruta tinere pe care să le determine apoi să practice prostituția în folosul lor, este și convorbirea purtată la data de 17 decembrie 2010.
Inculpatul discuta cu tatăl său N.S. Aceleași discuții se poartă și între inculpatul N.S. și inculpatul H.C. despre recrutarea de tinere, scopul fiind acela să obțină venituri ilegale din practicarea prostituției.
Inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptelor însă declarațiile acestora, așa cum au fost descrise mai sus, se contrazic atât între ele cât și cu declarațiile date de părțile vătămate și de martorii audiați în cauză.
Situația de fapt reținută rezultă din declarațiile părților vătămate care sunt confirmate și se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, respectiv declarații de martori, înscrisuri și înregistrările certificate ale înregistrărilor telefonice interceptate în timpul urmăririi penale. Instanța are în vedere probele administrate în cauză, atât în timpul urmăririi penale, cât și în timpul cercetării judecătorești și în măsura în care acestea se coroborează.
Declarația părții vătămate P.E. este confirmată de declarația martorei D.M.N. Rezultă din declarația acestei martore că partea vătămată a fost recrutată, cazată și transportată în Turcia prin înșelăciune de inculpatul N.S. care i-a promis un loc de muncă și care apoi a fost exploatată sexual de inculpații N.S. și A.R.
Activitatea inculpaților N.S. și I. (fost N.) C.I. rezultă și din declarațiile martorilor S.M., O.J., C.C.M., C.I.B., I.R., B.E., B.B.I.
Transpare din declarațiile martorilor că inculpații se ocupau cu recrutarea unor tinere, în vederea practicării prostituției în folosul lor. De multe ori, inculpații erau violenți cu tinerele recrutate și le foloseau atât în municipiul Bârlad, în special pe cele minore, sau în Turcia, unde erau transportate și exploatate sexual.
Au fost audiați mai mulți taximetriști care i-au transportat pe inculpați, fie de acasă spre locurile unde erau plasate tinerele care îi însoțeau, fie din acele locuri spre casă. Era pentru taximetriști de notorietate că inculpații plasau tinerele care îi însoțeau în diferite locuri și pentru diferite persoane în vederea practicării prostituției. Totdeauna costul transporturilor era achitat de către inculpați.
B.E. i-a transportat pe inculpatul I. (fost N.) C.I. și pe D.V. la Perieni unde au dus geanta părții vătămate P.E. și i-au aruncat-o peste poartă în curte.
De asemenea, martorul a transportat la Vaslui atât pe inculpat cât și pe femeile indicate de acesta pentru scoaterea pașapoartelor. Totdeauna banii pentru taxe au fost achitați de inculpat.
Au făcut martorii curse și la Galați sau Brăila pentru a-i duce sau aduce pe inculpați singuri sau în compania unor femei.
Inculpatul N.S. i-a cerut martorului B.E. să îi caute fete pentru practicarea prostituției. Aceste aspecte rezultă și din înregistrările convorbirilor telefonice dintre inculpat și martor.
Martorii propuși de către inculpați au relatat aspecte care în mod evident estompează și circumstanțiază activitatea inculpaților fără a influența în vreun fel concluzia cu privire la existența faptelor și vinovăția inculpaților.
Taximetriștii audiați la propunerea inculpaților au relatat că au făcut numeroase curse la comanda acestora însă, de regulă, aceștia erau singuri. Aceste declarații sunt contrazise de declarațiile celorlalți martori taximetriști care au susținut că de regulă inculpații erau însoțiți de una sau mai multe tinere și care erau plasate în diferite locuri pentru practicarea prostituției.
Au încercat inculpații prin probele propuse și administrate să acrediteze ideea că I.A. și S.M. practicau prostituția și că acest aspect era de notorietate printre taximetriști.
Acest aspect, chiar dacă este adevărat, nu influențează situația de fapt stabilită în baza probelor enumerate mai sus.
Prin actele depuse, inculpații au confirmat faptul că la data de 07 decembrie 2010 I.A. a fost depistată de către poliția turcă și că a fost sancționată și returnată în țară. Existența biletului de călătorie pe numele martorei nu exclude posibilitatea ca inculpatul să-i fi achitat costul călătoriei. Faptul că martora a efectuat două operațiuni de schimb valutar este un aspect care, de asemenea, nu influențează concluzia instanței.
În acest context probator, tribunalul apreciază ca fiind dovedită existența faptelor și vinovăția inculpaților.
Faptele inculpatului N.S. de a recruta, transporta și exploata sexual, cu consecința obținerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituției în ceea ce le privește pe părțile vătămate P.E., R.A.D. și S.M. și îndemnul practicării prostituției de către I.A. și S.M. realizează conținutul infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) și trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului I. (fost N.) C.I. de a recruta, transporta și exploata sexual, cu consecința obținerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituției în ceea ce le privește pe părțile vătămate P.E., R.A.D. și S.M. și îndemnul practicării prostituției de către I.A. și S.M. realizează conținutul infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) și trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Nu poate fi primită cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații N.S. și I. (fost N.) C.I., prin apărător, în sensul de a se schimba încadrarea juridică a faptelor din infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori, prev. de art. 12 alin. (2) lit. a) și art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., întrucât părțile vătămate P.E. și R.A. au fost recrutate prin înșelăciune, fiind induse în eroare de promisiunile inculpaților în sensul că acestea vor lucra, fie ca menajeră, fie într-un local, deși ei urmăreau doar să le exploateze sexual și să profite material de pe urma acestor activități.
Exploatarea părților vătămate minore S.M. și R.A. s-a făcut prin violență, astfel că faptele inculpaților constituie infracțiunea de trafic de minori și nu de proxenetism.
Faptele inculpatei A.R. de a caza și exploata sexual, cu consecința obținerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituției în ceea ce le privește pe părțile vătămate P.E. și R.A.D. și îndemnul practicării prostituției de către I.A. și S.M. realizează conținutul infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) și proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Fapta inculpatului H.C. de a îndemna pe martora M.L. să îl însoțească în Turcia și să practice prostituția, urmărind să obțină venituri prin această activitate, realizează conținutul infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. pen.
Pentru infracțiunile săvârșite, inculpaților li se va stabili câte o pedeapsă la individualizarea cărora vor fi avute în vedere, în cadrul general prev. de art. 52 și 72 C. pen., pericolul social concret ridicat al faptelor comise, datele privind persoana inculpaților și atitudinea acestora în timpul procesului.
Inculpaților N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R. li se vor aplica și pedepse complementare, respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Este evident că dată fiind natura și gravitatea faptelor se justifică interzicerea, pentru o anumită perioadă, dreptului de a fi aleși în autorități publice sau funcții elective publice precum și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În ceea ce îl privește pe inculpatul H.C., dată fiind conduita bună a acestuia anterior săvârșirii faptei, precum și contextul în care acesta a comis fapta, tribunalul apreciază că în favoarea lui, pot fi reținute ca și circumstanțe atenuate judiciare prevederile art. 74 alin. (2) C. pen. cu consecința reducerii pedepsei aplicate sub minimul special al infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. pen.
Fiind îndeplinite cerințele art. 81 C. pen. se va dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Pedepsele aplicate inculpaților N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R. vor fi contopite conform art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (2) C. pen., stabilindu-se astfel pedepsele de executat.
Pe durata executării pedepselor, inculpaților N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R. le vor fi interzise drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., dată fiind natura și gravitatea faptelor care justifică interzicerea, pe durata executării pedepsei, a dreptului de a fi aleși în autorități publice sau funcții elective publice precum și dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. se va menține starea de arest preventiv a inculpaților N.S. și I. (fost N.) C.I. și conform art. 88 alin. (1) C. pen., din pedepsele stabilite acestora se va deduce perioada reținerii și arestării preventive de la 13 ianuarie 2011 la zi.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 cu referire la art. 18 lit. b) C. pen. se va confisca de la inculpații N.S. suma de 564 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011 și suma de 2.250 euro sau echivalentul în lei calculat la rata de schimb de la data executării, bani primiți de la I.A. și obținuți de aceasta din practicarea prostituției și de la inculpatul I. (fost N.) C.I. suma de 200 lei consemnată la C.E.C.B. din 18 ianuarie 2011, un televizor plasmă marca S., un sistem informatic Laptop marca S., indisponibilizate prin ordonanța procurorului din 13 ianuarie 2011, un autoturism marca V.V., indisponibilizat prin ordonanța procurorului din data de 12 ianuarie 2011, bunuri aflate la Serviciul de combatere a criminalității organizate Vaslui.
În ceea ce privește acțiunile civile, tribunalul apreciază că părțile vătămate S.M. și R.A.D. au suferit un prejudiciu moral prin faptele comise de către inculpați, respectiv un prejudiciu de imagine, și un prejudiciu de reinserție socială, cererile acestora privind obligarea inculpaților la plata daunelor morale sunt justificate, sumele solicitate reprezintă o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit, astfel că, sub acest aspect, acțiunile civile formulate de cele două părți vătămate vor fi admise.
Nu se justifică solicitarea obligării inculpaților la sumele de bani reprezentând contravaloarea prestațiilor sexuale ale părților vătămate R.A.D. și P.E., activități ilicite și care nu pot avea ca efect acordarea unor foloase materiale.
Aceste sume, ar putea face eventual obiectul confiscării, în măsura în care au fost dovedite.
În ceea ce privește solicitarea petentei T.O. de a i se restitui suma de 3.550 lei, ridicată cu ocazia percheziției domiciliare, tribunalul apreciază că această cerere este neîntemeiată întrucât la data efectuării percheziției, petenta a declarat că respectiva sumă aparține lui N.S.
In termenul prevăzut de art. 363 alin. (1) C. proc. pen. hotărârea a fost apelată de inculpații N.S., I. (fost N.) C.I., H.C. si A.R. si criticata pentru nelegalitate si netemeinicie.
Motivele de apel vizează următoarele aspecte:
- încălcarea normelor de competență, întrucât in cauză s-au fost efectuat acte de urmărire penala de către polițiști fără a avea delegare data de procuror, ceea ce impune refacerea actului de sesizare;
- în actul de sesizare al instanței s-a reținut infracțiunea prev. de art. 239 C. pen. iar procurorul de ședință a susținut la fond această încadrare juridică deși inculpații nu au fost trimiși in judecata pentru asemenea faptă; instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților pentru art. 329 C. pen. fără a pune in discuție schimbarea încadrării juridice a faptei.
- instanța de fond nu a procedat la audierea victimelor împotriva cărora se pretinde ca au fost comise faptele.
- a fost încălcat dreptul la apărare pentru ca, la termenul de judecata din 27 aprilie 2011, „s-a dispus reluarea cauzei si readucerea inculpaților in boxa acuzaților, au urmat dezbateri asupra prezenței părților si constituiri de părți civile in lipsa apărătorului ales”.
- instanța a apreciat greșit probele administrate si in mod nejustificat nu a dat eficiente probelor in apărare.
Inculpatul Năstase Cristi a susținut ca nu a beneficiat de un proces echitabil in condițiile in care apărătorul desemnat din oficiu in faza cercetării judecătorești, după ce inculpatul si-a angajat avocat, a avut calitatea de apărător ales a uneia dintre victimele din dosar, reprezentând-o pe P.E.
Inculpata A.R. a criticat atât latura civila cât si latura penală. In condițiile în care la fila 13 din hotărâre se arata ca faptele reținute in sarcina lui A.R. privesc numai activitatea de a caza si exploata sexual pe P.E. și R.A. si a îndemna la practicarea prostituției pe I.A. si S.M., in dispozitiv inculpata A.R. este obligata sa achite părții civile S.M. suma de 15.000 lei. Inculpata A.R. solicită și o redozare a pedepsei pe care o apreciază prea mare având în vedere circumstanțele personale, cu referire la starea precară de sănătate și solicită reducerea pedepsei și aplicarea art. 81 sau 86 C. pen.
Acest ultim motiv de apel a constituit și subsidiarul pentru ceilalți inculpați.
Prin decizia penală nr. 108 din 5 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații N.S., I. (fost N.) C.I., A.R. și H.C. împotriva sentinței penale nr. 171 din data de 03 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Vaslui, în Dosarul cu nr. 269/89/2011, pe care o menține.
S-a menținute starea de arest a inculpaților N.S. și I. (fost N.) C.I. și s-a dedus din pedepsele aplicate acestora durata arestării preventive după data de 3 octombrie 2011,1a zi.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpatul apelant N.S. la plata sumei de 400 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat din care suma de 200 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu iar inculpații apelanți I. (fost N.) C.I., A.R. și H.C. la plata sumei de câte 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Au fost obligați inculpații N.S., I. (fost N.) C.I. și A.R. să plătească statului câte 350 lei reprezentând cheltuieli judiciare, respectiv onorariu pentru apărătorii desemnați din oficiu de Baroul Iași în favoarea părților vătămate, iar pe inculpatul H.C. la plata sumei de 150 lei cu același titlu.
Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel, examinând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate dar si din oficiu, în limite procedurale a reținut ca apelurile nu sunt întemeiate.
S-a arătat că descrierea faptelor în actul de sesizare al instanței relevă fără echivoc referirea la infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329, menționarea art. 239 C. pen. fiind o vădită eroare materială, fără nici o consecință judiciară. Nici actul de sesizare și nici instanța de fond nu au avut în vedere infracțiunea prevăzută de art. 239 C. pen., raportându-se corect la incriminarea din art. 329 C. pen., având în vedere obiectul judecății astfel cum este prevăzut în art. 317 C. proc. pen.
În cauză au fost respectate dispozițiile procesual penale relative la competenta teritoriala vizate in art. 31 alin. (1) C. penal, cât si cele vizând citarea părților si dreptul la apărare. Inculpata A.R. a avut asigurata asistenta juridica pe tot parcursul procesului penal iar procedura de citare cu aceasta s-a realizat cu respectarea disp. art. 177 si următoarele C. pr. pen. (fila 136 dos. instanță fond).
La termenul de judecata din 27 aprilie 2011 nu a fost audiat martorul prezent la a doua strigare si nu s-a efectuat nici un act procedural in lipsa apărătorilor.
În ce privește critica inculpatului I. (fost N.) C.I. vizând faptul că apărătorul ce i-a fost desemnat din oficiu, la începutul procesului, până și-a angajat un avocat, după încetarea delegației de asistare și reprezentare în proces, a apărat victima, nu constituie un caz de incompatibilitate și nu a produs vreo vătămare inculpatului.
S-a arătat că prima instanță a administrat un probatoriu complet ce a fost corect apreciat potrivit art. 63 alin. (2) C proc. pen.
Coroborând declarațiile părților vătămate ale martorilor si ale inculpaților - declarații date atât la urmărirea penala cat si pe parcursul cercetării judecătorești - procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate si înregistrate in timpul urmăririi penale, înscrisurile, raportul de expertiza medico-legala si cel de evaluare psiho-socială vizând-o pe S.M., rezultă cu certitudine ca inculpații au comis cu vinovăție faptele pentru care au fost puși sub acuzare si trimiși in judecată prin rechizitoriul parchetului. Au fost respectate toate procedurile in desfășurarea procesului penal, atât in faza urmăririi penale cât si in faza judecății.
În instanță au fost audiați inculpații N.S. (fila 105 dos. tribunal), N.C.I. (fila 103 dos. tribunal) și H.C. (fila 104 dos. tribunal). Victimele I.A. (fila 206 dos. tribunal) si S.M., R.A. si P.E. s-au constituit părți civile solicitând sa fie despăgubite de către inculpații N.S., N.C.I. si A.R. care si-au însușit banii obținuți de ele din practicarea prostituției.
Inculpații au negat constant faptul ca ar fi constrâns in vreun fel părțile vătămate, victime ale infracțiunii, sau le-ar fi îndemnat să practice prostituția, susțineri contrazise de probele dosarului administrate atât la urmărirea penala cât si in instanță.
În apel, la cererea inculpaților au fost ascultați martorii B.C., rudă cu familia N. (fila 209) și M.M. (fila 210). Acești martori nu au evocat aspecte care să influențeze situația de fapt. Ei s-au referit la inculpați ca la niște oameni cu un comportament licit, care trăiesc decent prestând diferite activități. Martorii relatează că nu știu nimic despre vreo implicare a inculpaților în traficul de persoane.
S-a arătat că declarațiile date de victime sunt susținute de martorii audiați, de înscrisuri si de înregistrările telefonice. Martorii S.M., O.J., C.C.M., C.I.B., B.E., B.B.I. si I.R. au relatat ca inculpații se ocupau cu recrutarea unor tinere in vederea practicării prostituției in folosul lor. Inculpații erau adesea violenți cu tinerele recrutate si le foloseau atât in Bârlad, pe cele minore, cat si in Turcia pe cele devenite majore, ocupându-se de transportul, cazarea si exploatarea lor.
Astfel cum a reținut instanța de fond, teza apărării acreditate de inculpați, potrivit căreia nu au exercitat nici un fel de acțiune de amenințare, violenta sau vreo forma de constrângere asupra victimelor, sau ca nu au profitat de starea de nevoie în care acestea se aflau, fiind minore si lipsite de mijloace de existenta, este lipsita de consistenta probatorie.
Martorii audiați in apărare de către inculpați au fost vădit tendențioși, nesinceri iar declarațiile lor, sunt contrazise de celelalte probe administrate, nu au influențat situația de fapt reținută de prima instanță, pe baza întregului material probator al cauzei.
În vara anului 2010, inculpații au luat hotărârea infracțională să facă o „afacere de familie”, în sensul să obțină în mod ilegal venituri din exploatarea sexuală a unor tinere sau din practicarea prostituției de către altele. Tinerele erau recrutate dintre persoanele care proveneau din familii dezorganizate, nu aveau o pregătire școlară, erau plecate de acasă, nu obțineau venituri.
Printre aceste tinere, erau și minore care erau obligate să practice prostituția în folosul inculpaților în Bârlad, scopul urmărit de către inculpați și dovedit fiind, ca după ce împlineau vârsta de 18 ani să le transporte în Turcia.
Acolo tinerele erau exploatate sexual cu participația inculpatei A.R. care le asigura cazarea la un hotel din Istanbul, asigurându-le totodată paza și protecția la stradă, unde erau duse să practice prostituția.
Printre victimele traficului de persoane au fost identificate P.E., R.A.D., S.M., iar printre persoanele care au practicat prostituția fiind îndemnate de către inculpați au fost identificate I.A. și S.M.
S-a avut in vedere si faptul ca, in speță, astfel cum rezulta din declarațiile martorilor, din înscrisuri, din înregistrările convorbirilor telefonice, folosul obținut de către victime era însușit in întregime, sau aproape in întregime, de către cei trei inculpați.
Faptele inculpatului N.S. de a recruta, transporta și exploata sexual, cu consecința obținerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituției în ceea ce le privește pe părțile vătămate P.E., R.A.D. și S.M. și îndemnul practicării prostituției de către I.A. și S.M. realizează conținutul infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) și trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatului I. (fost N.) C.I. de a recruta, transporta și exploata sexual, cu consecința obținerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituției în ceea ce le privește pe părțile vătămate P.E., R.A.D. și S.M. și îndemnul practicării prostituției de către I.A. și S.M. realizează conținutul infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) și trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 și proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Faptele inculpatei A.R. de a caza și exploata sexual, cu consecința obținerii unor foloase materiale de pe urma practicării prostituției în ceea ce le privește pe părțile vătămate P.E. și R.A.D. și îndemnul practicării prostituției de către I.A. și S.M. realizează conținutul infracțiunilor de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) lit. a) și proxenetism, prev. de art. 329 C. pen., fiecare cu aplicarea art. 41 alin. (2) și toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Fapta inculpatului H.C. de a îndemna pe martora M.L. să îl însoțească în Turcia și să practice prostituția, urmărind să obțină venituri prin această activitate, realizează conținutul infracțiunii de proxenetism, prev. de art. 329 C. pen.
Verificând soluția pronunțată și sub aspectul individualizării pedepselor, Curtea a constatat că instanța de fond a făcut o corectă analiză și o justă evaluare a tuturor datelor privind faptele săvârșite, cât și a elementelor ce caracterizează persoana fiecărui inculpat, cu respectarea criteriilor stipulate în art. 72 C. pen.
Raportând la cauză aceste dispoziții legale, s-a constatat că față de gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor comise prevăzute de legi speciale, aducând atingere normelor legale care vizează libertatea de acțiune și de dispunere de viața proprie conform dreptului persoanei, împrejurările în care au fost săvârșite faptele, numărul părților vătămate traficate de fiecare inculpat, contribuția fiecăruia, dar și persoana acestora.
Curtea a constatat că au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei, astfel că pedepsele aplicate inculpaților N.S., I. (fost N.) C.I., A.R. și H.C. sunt singurele în măsură să asigure realizarea scopurilor educativ și de exemplaritate ale acestora.
Împotriva deciziei instanței de apel au declarat recurs inculpații N.S., I. (fost N.) C.I., A.R. și H.C., invocând aspecte de nelegalitate și netemeinicie.
Recurenta inculpată A.R., prin apărătorul desemnat din oficiu a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 21 C. proc. pen., vizând nelegala sa citare în fața instanțelor, în condițiile în care, pe parcursul procesului penal a plecat din țară, locuind în Turcia.
Prin decizia penală nr. 4032 din 6 decembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, s-au respins ca nefondate, recursurile declarate de inculpații N.L., I. (fost N.) C.I., A.R. și H.C. împotriva deciziei penale nr. 108 din 5 iunie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.
S-au dedus din pedepsele aplicate inculpaților N.S. și I. (fost N.) C.I. durata reținerii și arestării preventive de la 13 ianuarie 2011 la 6 decembrie 2012.
Au fost obligați recurenții la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Referitor la critica adusă de inculpata A.R., vizând nelegala sa citare de către instanțe, înalta Curte a reținut că nu este fundamentată.
S-a arătat că dispozițiile privind legala citare a inculpatei au fost respectate, în obligația acesteia fiind încunoștiințarea organului judiciar cu privire la pretinsa schimbare a domiciliului pe parcursul procedurii judiciare, aspect ce nu se confirmă.
S-a arătat că simpla susținere în fața Înaltei Curți a avocatului desemnat din oficiu pentru inculpată, conform căreia aceasta s-ar fi mutat din țară, locuind în Turcia nu poate constitui un element de natură a contura nelegala citare, atâta timp cât la dosarul cauzei nu există vreun act procedural în care să se menționeze în fața instanței fondului ori a instanței de apel o asemenea susținere, indicarea unui nou domiciliu unde s-ar fi solicitat citarea.
Împotriva acestei decizii, inculpata A.R. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc. pen., motivând că nu a fost citată la adresa din Turcia, unde se tratează de o formă de cancer și deși la termenul de judecată a recursului, apărătorul său a depus la dosar copie de pe actul de identitate și a solicitat citarea la noua adresă, cererea a fost respinsă.
Examinând admisibilitatea în principiu a contestației în anulare, astfel cum prevăd dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac prin care pot fi reparate erori de neînlăturat pe alte căi, respectiv anularea pentru vicii sau nulități privind actele de procedură.
Potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea procesual penală, arătarea de motive prevăzute în art. 386 C. proc. pen. precum și invocarea de dovezi în sprijinul căii extraordinare de atac.
Art. 386 C. proc. pen. prevede expres și limitativ cazurile în care se poate formula contestație în anulare precum și hotărârile care pot fi atacate pe această cale, respectiv hotărârile penale definitive pronunțate de către instanța de recurs.
Astfel, potrivit art. 386 lit. a) C. proc. pen., împotriva hotărârilor definitive se poate face contestație în anulare când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
Din actele dosarului rezultă că la data judecării recursului, contestatoarea A.R. avea cunoștință de termen, aspectul fiind învederat de apărătorul desemnat din oficiu, care a arătat că a luat legătura cu inculpata și a înțeles să invoce cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 21, pct. 12 și pct. 14 C. proc. pen.
Prin urmare, în cauză nu este incident cazul de contestație prev. de art. 386 lit. a) C. proc. pen., referitor la judecarea cauzei cu procedura de citare nelegal îndeplinită.
Nefiind îndeplinită condiția cumulativă prevăzută de art. 391 alin. (2) C. proc. pen., contestația în anulate formulată în cauză este inadmisibilă și urmează a fi respinsă.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligată contestatoarea la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatoarea A.R. împotriva deciziei penale nr. 4032 din 6 decembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosarul nr. 0269/89/2011.
Obligă contestatoarea la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 28 martie 2013.