Deliberând asupra cauzei penale de față, reține următoarele:
La data de 23 iulie 2012, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București cererea formulată de condamnatul M.D., prin care arată că nu a fost prezent la niciuna din înfățișările procesului penal, nu a fost citat și nici nu a beneficiat de o apărarea corespunzătoare.
Și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 386 C. proc. pen. privind contestația în anulare.
La dosarul cauzei a fost atașat Dosarul nr. 3548/300/2009 al Judecătoriei Sectorului 2 București, în care, prin Sentința penală nr. 394 din 02 iunie 2009, a fost condamnat M.D. la pedeapsa rezultantă de 1 an și 1258 de zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., sentință rămasă definitivă prin neapelare la data de 22 iunie 2009.
În cauză a fost emis mandatul de executare a pedepsei nr. 995 din data de 01 iulie 2009 și mandatul de urmărire internațională nr. 3548/300/2009 de către Judecătoria Sectorului 2 București, iar condamnatul M.D. a fost predat din Belgia către România și încarcerat la data de 10 februarie 2012.
Văzând solicitarea de rejudecare a cauzei formulată în mod expres de către condamnatul M.D. în fața instanței, împrejurarea că acesta a formulat această cerere la data de 23 iulie 2012, în condițiile în care a fost încarcerat la data de 10 februarie 2012, în baza mandatului de executare a pedepsei, instanța a recalificat cererea acestuia ca fiind cerere de rejudecare după predarea în baza unui mandat european de arestare, în temeiul art. 5221 C. proc. pen.
Văzând prevederile art. 5221 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 401 C. proc. pen., Curtea de Apel București a constatat că instanța competentă să judece cererea este instanța care a judecat cauza în primă instanță. În speță, instanța care a judecat cererea în primă instanță este Judecătoria Sectorului 2 București, astfel încât Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin Decizia penală nr. 1976/R din 16 octombrie 2012, în temeiul art. 39 C. proc. pen., a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București, în temeiul art. 42 C. proc. pen., a declinat competența de soluționare a cererii de rejudecare după predarea în baza unui mandat european de arestare, formulată de M.D. în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.
Având în vedere că, prin încheierea din data de 25 septembrie 2012, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București a fost înaintată cauza spre competentă soluționare la Curtea de Apel București, a constatat intervenit, în temeiul art. 43 alin. (1) C. proc. pen., conflictul negativ de competență între Judecătoria Sectorului 2 București și Curtea de Apel București și a dispus sesizarea instanței comune superioare - respectiv Înalta Curte de Casație și Justiție - pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație ți Justiție sub nr. 3548/300/2009.
Examinând cauza, Înalta Curte constată că Judecătoria Sector 2 București este competentă să soluționeze cauza de față.
Potrivit art. 5221 C. proc. pen., în cazul în care se cere extrădarea sau predarea în baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate și condamnate în lipsă, cauza va putea fi rejudecată de către instanța care a judecat în prima instanță, la cererea condamnatului.
Conform art. 5221 alin. (1) C. proc. pen., dacă instanța care a judecat în prima instanță consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru trecerea la o nouă judecată a cauzei, aceasta este competentă să judece conform alin. (2) din același articol - adică potrivit disp. art. 405 - 408 C. proc. pen., referitoare la procedura de rejudecare în materia revizuirii după admiterea în principiu.
Or, atât textul art. 5221 alin. (1) C. proc. pen. cât și textul art. 405 C. proc. pen., prevăd ca rejudecarea cauzei se face de către instanța care a judecat în prima instanță, potrivit regulilor de procedura privind judecata în prima instanță.
Ca atare, potrivit art. 5221 C. proc. pen., întotdeauna competența să rejudece o cauză privind persoana extrădată la solicitarea autorităților statului român este instanța care a judecat în prima instanță.
Cum, contestatorul condamnat M.D. prin Sentința penală nr. 394 din 02 iunie 2009, a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 1 an și 1258 de zile închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 208 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen., sentință rămasă definitivă prin neapelare la data de 22 iunie 2009, competentă să soluționeze cauza de față este Judecătoria Sector 2 București, cauza având ca obiect cerere de rejudecare după predarea în baza unui mandat european de arestare, în temeiul art. 5221 C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabilește competența de soluționare a cauzei, privind pe contestatorul M.D. în favoarea Judecătoriei Sector 2 București.
Trimite dosarul acestei instanțe.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul M.D. în sumă de 100 RON se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 ianuarie 2013.
Procesat de GGC - GV