Asupra recursului de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 89 din 07 iunie 2012 Tribunalul Călărași – Secția Penală a respins cererea de achitare conform art. 10 lit. c) C. proc. pen. formulată de inculpatul A.L.F., prin apărătorul său.
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 175 lit. i) C. pen. a condamnat pe inculpatul A.L.F. la 7 ani si 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 20 C. pen. raportat la art. 197 alin. (1) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991/R a condamnat pe același inculpat la 3 luni închisoare.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. inculpatul are de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) C. pen.
În baza art. 61 C. pen. s-a dispus revocarea restului de pedeapsă rămas neexecutat de 352 zile din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului A.L.F. și s-a contopit acest rest de pedeapsă cu pedeapsa rezultantă din sentință, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani si 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
A luat act că părțile vătămate C.E. și D.M. nu se constituie părți civile în cauză.
A admis cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Călărași și a fost obligat inculpatul la plata sumei de 4928,36 lei reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, către această parte civilă.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială în folosul statului de la inculpat a unui cuțit folosit la săvârșirea infracțiunii, cuțit ce se află depus la Tribunalul Călărași și înregistrat sub nr. 2/2012 în Registrul Corpuri Delicte.
A fost obligat inculpatul la 4777 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu apărător oficiu fiind avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, din examinarea probelor administrate în cauză, prima instanță a reținut sub aspectul împrejurărilor faptice ale cauzei, că la data de 22 septembrie 2011 în jurul orei 11,00 inculpatul a mers la barul „Întreprindere Individuală I.A.L.” unde a consumat băuturi alcoolice (două sticle whisky) până în jurul orelor 17,30, împreună cu numiții P.C., M.M., M.E.V. și C.I.
După plecarea din bar, inculpatul s-a întâlnit cu martora E.I.A. pe scara blocului unde locuiește cu concubina sa T.J.I., a vorbit cu cele două, cerându-le bani după care a plecat din fața blocului si a ajuns în preajma barului unde consumase anterior whisky iar lângă acest bar se află blocul în care locuiește partea vătămată C.E.
Partea vătămată C.E. venea acasă de la locul său de muncă, iar inculpatul a urmărit-o îndeaproape până la ușa de acces în scara blocului, a așteptat până când aceasta a folosit cartela de acces si a deschis ușa, a intrat după ea în bloc, a prins-o de la spate punându-i mâna la gură să nu țipe si a amenințat-o cu un cuțit pe un ton răstit spunându-i să nu țipe că altfel o omoară, cerându-i totodată să-și dea chiloții jos cu intenția de a o viola.
Partea vătămată fiind șocată de cele întâmplate si a amenințărilor primite a rămas blocată, moment în care la un etaj superior s-a auzit zgomotul unei uși si zornăit de chei, iar inculpatul realizând că poate fi surprins de către unul dintre vecinii victimei a lovit-o pe aceasta cu pumnii si picioarele după care a fugit de la locul faptei.
Inculpatul a plecat pe jos fără o destinație precisă ajungând pe strada Aleea Bisericii din Călărași, situată într-o zonă opusă blocului unde domiciliază partea vătămată C.E.
Pe stradă, inculpatul a văzut-o pe partea vătămată D.M. în vârstă de 22 ani care mergea pe jos în aceeași direcție cu el, a ajuns-o din urmă, i-a pus mâna la gură pentru a o împiedica să țipe si să ceară ajutor iar cu cealaltă mână a înjunghiat-o în zona abdominală aplicându-i o singură lovitură după care s-a îndepărtat cu pași grăbiți de la locul faptei. Partea vătămată D.M. surprinsă de atacul neașteptat a observat că-i curge sânge din zona abdominală, realizând că este înjunghiată, motiv pentru care a sunat la poliție si la ambulanță, aceasta fiind transportată la Spitalul județean de Urgență Călărași unde a fost supusă de urgență unei intervenții chirurgicale care i-a salvat viața.
Din raportul medico legal din 28 septembrie 2011 emis de SML Călărași rezultă că partea vătămată D.M. prezintă leziuni produse prin lovire cu corp dur, tăietor înțepător, leziuni ce au pus în primejdie viața victimei, intervenția chirurgicală promptă înlăturând pericolul.
Fiind audiat în faza de urmărire penală inculpatul nu a recunoscut săvârșirea infracțiunilor precizând că în data de 22 septembrie 2011 a mers în jurul orelor 12,00 la barul de lângă Centrală situat lângă blocul unde a consumat două sticle cu whisky împreună cu P.C., M.M. și un alt băiat pe numele M. iar în jurul orelor 18,00 P.C. l-a dus acasă la concubina sa T.J.I. si după ce a luat o sumă de bani cu împrumut a coborât din apartament în jurul orelor 19,00 – 19,15 si a plecat să se plimbe pe strada Zăvoiului pe lângă centrul de reparații al lui A. după care pe strada București până la fost cofetărie J. unde s-a așezat pe o canapea si a consumat o sticlă de 500 ml apă plată rămânând acolo o oră.
A mai declarat inculpatul că în jurul orelor 20,15 s-a întâlnit în parcul Năvodari cu concubina sa, au stat puțin de vorbă după care au mers în apartament.
În jurul orelor 21,00 a fost sunat pe telefonul mobil de P.C. care i-a spus la telefon că se află pe strada Aleea Bisericii unde o fată a fost înjunghiată dar nu s-a dus pe această stradă si s-a întâlnit cu P.C. pe strada Năvodari la o spălătorie auto după care au plecat la barul unde consumase în timpul zilei cele două sticle cu whisky.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța a reținut că inculpatul le-a atacat pe cele două părți vătămate si a comis infracțiunile pentru care este cercetat, motiv pentru care nu pot fi reținute în cauză dispozițiile art. 10 lit. c) C. proc. pen., cerere formulată de apărătorul inculpatului.
Declarația inculpatului nu este în concordanță cu declarațiile părților vătămate si ale martorilor audiați în cauză.
Inculpatul a încercat să acrediteze ideea că în momentul săvârșirii infracțiunilor în jurul orelor 19,00-20,00 se afla pe strada București în apropierea fostei cofetării J. pe o bancă consumând o sticlă de apă.
Inculpatul nu a putut să justifice intervalul orar 19,00 – 20,00 declarațiile sale necoroborându-se cu declarațiile părților vătămate si ale martorilor. Deși inculpatul a încercat să acrediteze ideea că în data de 22 septembrie 2011 era îmbrăcat cu o pereche de blugi de culoare albastru deschis si un tricou alb, această poziție este infirmată de către părțile vătămate care au precizat că la momentul comiterii infracțiunilor inculpatul era îmbrăcat cu un tricou de culoare neagră si o pereche de bermude de culoare închisă dar si de către martorii I.A.L., E.I.A. si P.V. care confirmă faptul că inculpatul purta la data respectivă haine de culoare închisă si nicidecum îmbrăcăminte de culoare închisă.
De asemenea, din procesele verbale de interceptare telefonică rezultă că inculpatul îi sugerează martorului M.M. să declare că dacă va fi audiat, a fost îmbrăcat cu haine de culoare albastră.
Din procesele verbale de prezentare spre recunoaștere precum si din declarațiile părților vătămate C.E. si D.M. rezultă că acestea au recunoscut cu certitudine pe inculpatul A.L.F. ca fiind autorul agresiunilor pe care le-au suferit în seara zilei de 22 septembrie 2011.
De asemenea, declarațiile martorilor P.C., D.A., T.J.I., E.I.A., I.A.L., I.I.C. se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză inclusiv interceptările telefonice avute cu apropiații săi din care rezultă că este conștient de faptele comise dar si de faptul că părțile vătămate l-au recunoscut.
Față de aceste considerente, instanța a reținut că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor, iar la scurt timp după comiterea faptelor a fugit din țară pentru a se sustrage urmăririi penale, acesta neputând fi audiat în faza de cercetare judecătorească.
De asemenea, instanța a mai reținut din conținutul proceselor verbale a interceptărilor telefonice că inculpatul este agresiv, folosind un limbaj vulgar si amenințător de natură să influențeze declarațiile martorilor care au fost în preajma sa în seara zilei de 22 septembrie 2011 pentru a nu-l trăda.
Față de această situație, instanța a constatat că în drept, faptele inculpatului A.L.F. care la data de 22 septembrie 2011, pe fondul consumului de alcool, cu ajutorul unui cuțit purtat fără drept în locuri în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor a amenințat-o pe partea vătămată C.E. în scara blocului în care locuia, din municipiul Călărași, încercând să întrețină cu aceasta un raport sexual împotriva voinței acesteia, după care la scurt timp 19,45 a înjunghiat-o cu un cuțit pe partea vătămată D.M. pe strada Aleea Bisericii din municipiul Călărași, în timp ce aceasta se deplasa spre domiciliu, cauzându-i leziuni ce i-au pus în pericol viața, intervenția chirurgicală promptă înlăturând pericolul vital, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 C. pen. rap la art. 174 alin. (1) C. pen. combinat cu art. 175 lit. i) C. pen., tentativă de viol prev. de art. 20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1) C. pen. si port fără drept de cuțit prev. de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991R cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. pentru toate infracțiunile.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere circumstanțele reale în care a fost săvârșită fapta, modalitatea si împrejurările comiterii acesteia (pe fondul consumului de alcool cu ajutorul unui cuțit a înjunghiat-o pe partea vătămată D.M. cauzându-i leziuni ce i-au pus în pericol viața, iar prin amenințare a părții vătămate C.E. încercând să întrețină un raport sexual cu aceasta împotriva voinței ei), circumstanțele personale ale inculpatului, nerecunoscând săvârșirea infracțiunii încercând să acrediteze ideea că nu el este autorul infracțiunilor deși probele administrate au demonstrat contrariul, sustragerea de la urmărire si judecată, fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă, fiind cunoscut cu antecedente penale pentru săvârșirea infracțiunilor de violență, precum si criteriile generale de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 C. pen., instanța apreciind că scopul pedepsei si reeducarea inculpatului nu pot fi realizate decât prin executarea acesteia în regim de detenție.
Având în vedere faptul că inculpatul a fost condamnat anterior în minorat la 7 ani si 6 luni închisoare fiind arestat la data de 12 iunie 2004 și liberat la 14 decembrie 2010 cu un rest de 352 de zile, iar prezentele fapte au fost săvârșite în timpul liberării condiționate, instanța în baza art. 61 C. pen. a dispus revocarea acestui rest de pedeapsă de 352 zile, rest ce s-a contopit cu pedeapsa rezultantă din prezenta sentință, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, respectiv de 7 ani si 6 luni închisoare si 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași și inculpatul A.L.F., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul parchetului se critică sentința pentru greșita individualizare a pedepselor aplicate, iar în raport de natura și gravitatea acestora, pericolul social ridicat al faptelor, de îndrăzneala inculpatului în comiterea lor, dar și pentru că inculpatul s-a sustras procesului penal plecând din țară înainte de sesizarea instanței de fond, dar și în raport de antecedența penală a inculpatului care a fost condamnat anterior pentru comiterea mai multor infracțiuni grave, este justificată o majorare a pedepselor la nivelul maximului special și aplicarea unui spor de pedeapsă.
Altă critică se referă la faptul că instanța de fond a dispus revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă neexecutat de 352 zile, nu a indicat sentința penală de condamnare și nu a dispus această măsură a revocării pe lângă fiecare pedeapsă aplicată, ci doar pe lângă pedeapsa rezultantă.
Altă critică se referă la faptul că, deși inculpatul a fost condamnat pentru o infracțiune de tentativă la viol, nu i s-a aplicat pedeapsa accesorie și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. e) C. pen., întrucât această faptă îl face nedemn să fie tutore ori curator. Procurorul de ședință a invocat și tardivitatea apelului declarat de inculpat.
În apelul inculpatului se critică sentința pentru greșita individualizare a pedepselor, solicitându-se reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen., și, în raport de poziția procesuală sinceră din apel, când inculpatul și-a recunoscut vinovăția și a solicitat aplicarea art. 3201 C. proc. pen., este justificată aplicarea unei pedepse în cuantum mai redus.
Cu privire la excepția tardivității, solicită respingerea acesteia.
Prin decizia penală nr. 332/A din 4 decembrie 2012, Curtea de Apel București –Secția I Penală a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași împotriva sentinței penale nr. 89 din 07 iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Călărași - Secția Penală.
A desființat în parte sentința penală apelată și, rejudecând în fond:
A descontopit pedeapsa principală rezultantă, de 7 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară de 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., aplicate inculpatului A.L.F. prin sentința penală apelată, în pedepsele componente, respectiv 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. i); 1 an și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1) C. pen.; 3 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 (republicată); restul de 352 zile rămas neexecutat din pedeapsa stabilită prin sentința penală nr. 320 din 15 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Călărași și pentru care s-a dispus revocarea liberării condiționate, pedepse pe care le repune în individualitatea lor.
În temeiul art. 20 C. pen. rap. la art. 174 alin. (1) – art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., a condamnat pe inculpatul A.L.F., la o pedeapsă principală de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 61 C. pen., a dispus revocarea liberării condiționate a inculpatului și a contopit restul neexecutat de 352 zile din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 320 din 15 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Călărași, cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa principală de 9 ani închisoare.
În temeiul art. 20 C. pen. rap. la art. 197 alin. (1) C. pen., a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a teza a II-a, lit. b) și e) C. pen., ca pedeapsă complementară.
În temeiul art. 61 C. pen., dispune revocarea liberării condiționate a inculpatului și contopește restul neexecutat de 352 zile din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 320 din 15 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Călărași, cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa principală de 4 ani închisoare.
În temeiul art. 2 alin. (1) pct. 1 din Legea nr. 61/1991 (republicată), a condamnat pe același inculpat la o pedeapsă principală de 1 an închisoare,
În temeiul art. 61 C. pen., a dispus revocarea liberării condiționate a inculpatului și a contopit restul neexecutat de 352 zile din pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 320 din 15 iunie 2006 pronunțată de Judecătoria Călărași, cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, stabilind ca inculpatul să execute pedeapsa principală de 1 an închisoare.
În temeiul art. 33 lit. a) – art. 34 alin. (1) lit. b), art. 35 și art. 65 C. pen., a contopit pedepsele aplicate în prezenta cauză, dispunând ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen., ca pedeapsă complementară.
A făcut aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a respins ca tardiv formulat, apelul inculpatului A.L.F., declarat împotriva aceleiași sentințe penale.
În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen. și art. 88 C. pen., a dedus prevenția inculpatului, de la data de 03 august 2012 până la zi.
În temeiul art. 383 alin. (11) și art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest preventiv a inculpatului apelant.
În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în apelul parchetului, au rămas în sarcina statului.
În temeiul art. 189 și art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat pe inculpatul apelant la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru inculpat, în sumă de 200 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut în esență că apelul parchetului este întemeiat în schimb apelul declarat de inculpat este tardiv declarat.
În privința situației de fapt și a împrejurărilor comiterii faptelor s-a constatat că instanța de fond a făcut o temeinică analiză a tuturor dovezilor administrate la urmărirea penală și în faza cercetării judecătorești apreciindu-le potrivit art. 63 C. proc. pen.
În privința criticilor formulate de parchet s-a constatat că acestea sunt întemeiate.
Examinând critica greșitei individualizări a pedepselor s-a constatat că instanța de fond s-a orientat la pedepse aflate la minimul special prevăzut de lege ceea ce nu corespunde nici criteriilor prev. de art. 72 C. pen. nici scopului pedepsei prev. de art. 52 C. pen. dar nici ansamblului circumstanțelor cauzei.
S-a reținut că inculpatul a comis infracțiuni de o gravitate cu un pericol social ridicat, chiar dacă au rămas în faza de tentativă, că acesta a dat dovadă de o atitudine sfidătoare la adresa organelor judiciare neasumându-și răspunderea pentru faptele sale și că a dat dovadă de perseverență infracțională.
S-a mai reținut că ansamblul circumstanțelor cauzei dar și persoana inculpatului privită prin antecedența penală și sustragerea de la procesul penal, justifică aplicarea unei pedepse într-un cuantum majorat, tocmai pentru a asigura realizarea scopului pedepsei, de coerciție și reinserție socială.
S-a mai reținut, de asemenea, că inculpatul a fost liberat condiționat la data de 14 decembrie 2010 iar în urma liberării condiționate inculpatul a rămas cu un rest neexecutat de 352 zile, care trebuie contopit cu fiecare pedeapsă aplicată iar nu doar cu pedeapsa rezultantă stabilită în cauză, aceasta fiind în conformitate cu art. 61 C. pen.
De asemenea, s-a constatat că instanța a omis să aplice pedeapsa complementară pentru infracțiunea prev. de art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., după cum în cauză este justificată interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. e) C. pen. (ca pedeapsă accesorie și pedeapsă complementară), natura infracțiunii de tentativă la viol, făcându-l pe inculpat nedemn de a fi tutore sau curator.
Pentru considerentele arătate a fost admis apelul Parchetului și a fost desființată sentința în sensul celor menționate.
Examinându-se apelul declarat de inculpat s-a constatat că acesta a fost tardiv formulat nerespectându-se termenul de 10 zile de la comunicarea hotărârii.
Împotriva deciziei penale mai sus-menționare a declarat recurs inculpatul A.L.F., susținerile inculpatului, ale apărătorului acestuia și ale reprezentantului Ministerului Public, fiind cuprinse în practicaua prezentei decizii.
Recursul declarat de inculpat este nefondat, urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Înalta Curte apreciază că situația de fapt a fost corect stabilită de instanța de fond și apel.
Încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpat care, la data de 22 septembrie 2011, pe fondul consumului de alcool, cu ajutorul unui cuțit purtat fără drept în locuri în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor, a amenințat-o pe partea vătămată C.E. în scara blocului în care locuia, încercând să întrețină cu aceasta un raport sexual împotriva voinței acesteia, după care, la scurt timp, respectiv orele 19.45 a înjunghiat-o cu un cuțit pe partea vătămată D.M., în timp ce aceasta se deplasa spre domiciliu, cauzându-i leziuni ce i-au pus în pericol viața, intervenția chirurgicală promptă înlăturând pericolul letal, corespunde situației de fapt reținute, în mod corect stabilind instanța de fond că în cauză sunt întrunite condițiile tragerii la răspundere penală a inculpatului A.L.F. pentru infracțiunile reținute în sarcina acestuia.
Referitor la individualizarea cuantumului pedepsei aplicate acestui inculpat, Înalta Curte consideră că o pedeapsă principală majorată de 9 ani închisoare aplicată de prima instanță de control judiciar este în măsură să atingă scopul preventiv și educativ al acesteia, așa cum este reglementat de art. 52 C. pen.
Examinând actele și lucrările dosarului se constată că instanța de apel a avut în vedere la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor prev. de art. 72 C. pen., aplicându-i acestuia o pedeapsă corespunzătoare gradului de pericol social al faptelor săvârșite, modalității și împrejurărilor în care acestea au fost comise precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului.
De asemenea, examinând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanță de control judiciar a respins ca tardiv apelul formulat de inculpat întrucât nu a fost respectat termenul de 10 zile de la comunicarea hotărârii prev. de art. 363 C. proc. pen.
Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată în lipsă, nefiind prezent la nici un termen în perioada desfășurării judecării cauzei în fața instanței de fond, acesta nefiind prezent nici la dezbaterile care au avut loc la data de 31 mai 2012.
Potrivit dovezii de comunicare a sentinței, aceasta i s-a comunicat la 12 iunie 2012 la adresa de domiciliu, iar inculpatul a declarat apel abia la data de 9 septembrie 2012 (filele 29-31 dosar apel) cu încălcarea termenului de 10 zile de la comunicarea hotărârii expres prevăzut de art. 363 C. proc. pen.
Avându-se în vedere și faptul că, verificându-se decizia atacată în raport cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., nu se identifică existența altor motive, care, analizate din oficiu, să ducă la casare, urmează ca recursul declarat în cauză să fie respins ca nefondat în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. b C. proc. pen.
Va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive de la 3 august 2012 la 29 martie 2013.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul inculpat va fi obligat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.L.F. împotriva deciziei penale nr. 332/A din 4 decembrie 2012 a Curții de Apel București, Secția I Penală.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata reținerii și arestării preventive de la 03 august 2012 la 29 martie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 29 martie 2013.