Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin încheierea din Camera de Consiliu din data de 15 martie 2013, în baza art. 136, art. 143, art. 148 lit. f), art. 1491 și urm. C. proc. pen., Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a dispus arestarea preventivă a inculpaților D.V., pe o durată de 29 zile de la momentul punerii în executare și a inculpaților C.A., de la 15 martie 2013 până la 12 aprilie 2013.
În baza art. 1491 alin. (12) raportat la art. 146 alin. (111), art. 145 C. proc. pen., a luat față de inculpatul C.M., măsura de a nu părăsi localitatea București pe o durată de 30 zile.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul a constatat că prin propunerea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 14 martie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - D.N.A. a solicitat să se dispună arestarea preventivă a inculpaților D.V., C.A.A., C.A., N.L.M., C.M., T.M.V. și R.I.A., pe o perioadă de 29 zile.
În susținerea propunerii s-a arătat că prin rezoluția din 12 martie 2013, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - D.N.A. - Secția de Combatere a Corupției a dispus începerea urmăririi penale față de inculpații:
-D.V., sub aspectul săvârșirii a trei infracțiuni de trafic de influență, în forma continuată (2 acte materiale) și luare de mita, prevăzute de art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
-C.A.A., pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, sub aspectul infracțiunii de luare de mită și a infracțiunii de trafic de influență, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. și la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, și art. 257 C. pen. raportat la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
-V.S., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de luare de mită, a complicității la infracțiunea de luare de mită și a complicității la infracțiunea de trafic de influență, prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. și la art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.,
-P.D.C., pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită, pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, art. 26 C. pen. raportat la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, și art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
-P.D., pentru complicitate la infracțiunea de luare de mită și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare a influenței, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 254 alin. (1) C. pen. și la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 și art. 61 din Legea nr. 78/2000, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
-R.I.A., sub aspectul săvârșirii a două infracțiuni de dare de mită, prevăzute de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
-S.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000;
-C.A., pentru complicitate la infracțiunea de trafic de influență, în formă continuată (2 acte materiale] și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, în forma continuată (3 acte materiale), prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art,257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/200, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
-N.L.M., pentru complicitate la săvârșirea a două infracțiuni de trafic de influență, ambele în formă continuată, prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale) și art. 26 C. pen. raportat la art. 257 C. pen. și la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale), toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;
-C.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii de cumpărare a influenței, în formă continuată (3 acte materiale), prevăzută de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și
-T.M.V., pentru complicitate la infracțiunea de cumpărare a influenței, în formă continuată (2 acte materiale), prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
De asemenea, s-a arătat că prin ordonanța nr. 6 din 14 martie 2013 s-a dispus luarea măsurii preventive a reținerii față de C.A.A., pe o durată de 24 ore, iar prin ordonanța din 14 martie 2013, a fost pusă în mișcare acțiunea penală împotriva aceleași învinuite, sub aspectul infracțiunilor pentru care a fost pusă sub acuzare prin actul procesual din 12 martie 2013. Aceleași măsuri au fost dispuse prin ordonanțele din 14 martie 2013 față de D.V., T.M.V., C.M., C.A., N.L.M. și R.I.A.
Față de învinuiții V.S., P.D.C. și P.D., a fost luată măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 zile, de la data de 14 martie 2013.
În fapt, cu privire la D.V., judecător la Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a reținut că acționând în baza unei rezoluții infracționale unice, a primit în cursul lunii decembrie 2012, cu ajutorul numitei C.A.A., judecător la aceeași secție penală, suma de 32.500 euro și, totodată, a acceptat promisiunea remiterii ulterioare a încă 15.000 euro, lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe hotărâri favorabile în trei cauze penale.
În perioada noiembrie 2012-ianuarie 2013, acționând în baza unei rezoluții infracționale unice, D.V. a primit, cu complicitatea numiților C.A. și N.L.M., suma de aproximativ 11.500 euro și, totodată, a acceptat, cu ajutorul acelorași complici, promisiunea remiterii sumei de 20.000 euro, pentru obținerea acestor foloase aceasta lăsând să se creadă că are influență asupra colegilor săi, judecători la Tribunalul București, precum și asupra magistraților de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe hotărâri favorabile în trei cauze penale.
În cursul lunii ianuarie 2013, în aceeași calitate, a primit suma de 45.000 euro cu titlu de mită, în vederea soluționării favorabile a unui dosar penal privindu-l pe N.(fost S.)D., prin intermediul numiților P.D.C. și P.D., urmând să împartă banii cu ceilalți membri ai completului de judecată, C.A.A. și Ș.C.I.
Totodată, D.V. a acceptat de la avocatul R.I.A., prin intermediul judecătorului C.A.A. și a numitului V.S., promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro, în scopul de a pronunța o hotărâre favorabilă inculpatului N.(fost S.)D., în Dosarul nr. 19797/300/2010/a13, având ca obiect recursul declarat de inculpat, în stare de arest preventiv, împotriva încheierii din 09 ianuarie 2013 a Judecătoriei sector 2 București.
În cursul lunii ianuarie 2013, D.V. a acceptat promisiunea remiterii sumei de 10.000 euro, de la învinuita P.D., pe care ulterior aceasta din urma a obținut-o cu ajutorul învinuitului P.D.C., iar în dimineața zilei de 21 ianuarie 2013, a primit de la aceeași învinuita respectivul folos, lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorului Ș.C.I., pentru a-l determina pe acest magistrat să pronunțe o soluție favorabilă inculpatului N.(fost S.)D. în dosarul penal menționat.
În cursul lunii februarie 2013, D.V. și C.A.A., prin intermediul numitului V.S., au acceptat promisiunea remiterii sumei de aproximativ 150.000 euro, lăsând să se creadă că au influență asupra judecătorilor formând completul C7R al Tribunalului București, pentru a-i determina pe aceștia să pronunțe o soluție favorabilă în Dosarul nr. 19797/200/2010/a14.
Cu privire la inculpata C.A.A., judecător la Tribunalul București, secția a II-a penală, s-a reținut că acționând în baza unei rezoluții infracționale unice, a ajutat pe D.V., judecător la aceeași secție penală, să primească suma de 32.500 euro și, totodată, a promis susnumitei că îi va remite, în ziua următoare, încă 15.000 euro, în scopul traficării influenței de către D.V. a influenței pe care aceasta a susținut că o are asupra magistraților de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să dea hotărâri favorabile în trei cauze penale.
În cursul lunii ianuarie 2013, C.A.A., prin intermediul numitului V.S., a acceptat promisiunea remiterii sumei de 150.000 euro, în scopul pronunțării unei hotărâri favorabile inculpatului N.(fost S.)D. în Dosarul nr. 19797/300/2010/a13.
În cursul lunii februarie 2013, împreună cu inculpata D.V., prin intermediul numitului V.S., C.A.A. a acceptat promisiunea remiterii sumei de aproximativ 150.000 euro, lăsând să se înțeleagă că au influență asupra judecătorilor investiți în compunerea completului de judecată C7R al Tribunalului București, pentru a-i determina să pronunțe o soluție favorabilă inculpatului N.(fost S.)D., în Dosarul nr. 19797/200/2010/a14.
Cu privire la R.I.A., s-a reținut că în luna ianuarie 2013 a remis numitului V.S., grefier arhivar la Tribunalul București, suma de 1.500 euro, în schimbul efectuării unui act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul manipulării sistemului informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât Dosarul nr. 19797/300/2010/a13 să fie repartizat completului C8R, compus din judecătorii D.V., C.A.A. și Ș.C.I.
În luna ianuarie 2013, inculpata a promis să dea suma de 150.000 euro, cu referire la folosul solicitat de V.S. în baza unei conivențe cu judecătoarea C.A.A., vizând pronunțarea unei soluții favorabile inculpatului N.(fost S.)D. în Dosarul nr. 19979/300/2010/a13.
Cu privire la C.A. s-a reținut că în perioada noiembrie 2012-ianuarie 2013, acționând împreuna cu N.L.M., în baza unei rezoluții infracționale unice, au ajutat-o pe D.V. să primească suma de aproximativ 11.500 euro și, totodată, au promis acesteia că îi vor da suma de 20.000 euro, în scopul traficării influenței de către aceasta din urmă, asupra colegilor săi de la Tribunalul București și a magistraților de la Curtea de Apel București, în vederea pronunțării de hotărâri favorabile în trei cauze penale.
În cursul lunii februarie 2013, C.A., acționând în baza unei rezoluții infracționale unice și cu complicitatea numitului N.L.M., a pretins și a primit succesiv, prin intermediul denunțătoarei V.C., suma de 11.000 euro, produse alimentare și de altă natură, apoi suma de 15.000 euro, de la numitul C.M.. Pentru a obține aceste foloase, C.A. a lăsat să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Tribunalul București, pentru a-i determina să pronunțe o soluție favorabilă inculpatului A.V., cercetat în Dosarul nr. 3970/303/2013 al Judecătoriei sector 6 București.
Cu privire la N.L.M., s-a reținut că în perioada noiembrie 2012-ianuarie 2013, în baza unei rezoluții infracționale unice, împreună cu C.A., au ajutat-o pe D.V., judecător la Tribunalul București, secția a II-a penală, să primească aproximativ 11.500 euro și, totodată, au promis acesteia, că îi vor da suma de 40.000 euro, în scopul traficării de către inculpată a traficării influenței pe care aceasta a susținut că o are asupra colegilor săi de la Tribunalul București, precum și pe lângă magistrații Curții de Apel București, pentru a-i determina să pronunțe hotărâri favorabile în trei cauze penale.
În cursul lunii februarie 2013, N.L.M., acționând în baza unei rezoluții infracționale unice, a ajutat-o pe C.A. să pretindă și să primească succesiv, prin intermediul denunțătoarei V.C., suma de 11.000 euro, produse alimentare și de altă natură, și apoi suma de 15.000 euro, de la numitul C.M., lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorilor de Ia Tribunalul București, pentru a-i determina să pronunțe hotărâri favorabile inculpatului A.V.
Cu privire la C.M., s-a reținut că acționând în baza unei rezoluții infracționale unice, a dat succesiv, în cursul lunii februarie 2013, suma de 11.000 euro, produse alimentare și de altă natură în valoare de 380 RON și apoi suma de 15.000 euro numitei C.A., care a lăsat să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Tribunalul București, pentru a-i determina să pronunțe cu ocazia recursurilor declarate împotriva încheierii din 19 februarie 2013 prin care instanța de fond a menținut măsura arestării preventive, precum și împotriva încheierii din 22 februarie 2013 a aceleași instanțe, hotărâri favorabile inculpatului A.V., cercetat în Dosarul penal nr. 3970/303/2013 al judecătoriei sector 6 București.
Cu privire la T.M.V., s-a reținut că în perioada noiembrie 2012-ianuarie 2013, a ajutat persoane neidentificate până în prezent să dea suma de 20.000 euro și, totodată, a ajutat alte persoane neidentificate până în prezent, suma de aproximativ 40.000 euro inculpaților C.A. și N.L.M., care s-au prevalat de influența pe care o au asupra judecătoarei D.V., care la rându-i ar fi avut influență asupra colegilor săi de la Tribunalul București, precum și a magistraților de la Curtea de Apel București, pentru a-i determina să dea hotărâri favorabile în trei cauze penale.
Procedând la examinarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive, judecătorul a constatat că probele administrate până în prezent relevă indicii temeinice, în sensul art. 143 și art. 681 C. proc. pen., precum și ale art. 5 par. 1 lit. c) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, de natură a convinge un observator obiectiv că este posibil ca inculpații să fi comis cel puțin o parte din faptele prevăzute de legea penală, reținute în sarcina acestora.
Cu privire la fapta de corupție săvârșită de către judecătorii D.V. și C.A.A. în cursul lunii decembrie 2012, judecătorul cauzei a constatat că din convorbirea purtată în mediul ambiental în 19 decembrie 2012 rezultă elemente de identificare a dosarelor despre care este vorba, însă cu privire la această faptă procurorul nu a produs și alte probe care să se coroboreze cu aspectele rezultate din convorbirea purtată, din care să se poată interpreta neechivoc că este vorba de bani.
Soluționarea favorabilă a acestor dosare ar fi fost un indiciu de natură să susțină varianta parchetului, însă în urma verificărilor efectuate în evidența informatizată ECRIS nu a rezultat pronunțarea în acest sens.
Cu privire la faptele de corupție săvârșite de cei doi judecători, cu participația penală a altor persoane, în legătură cu punerea în libertate a inculpatului N.(fost S.)D., se rețin mai multe fapte penale, reprezentând modalități prin care s-a încercat soluționarea favorabilă inculpatului menționat.
S-a mai reținut că există indicii referitoare la acceptarea, în luna ianuarie 2013, de către D.V., a promisiunii remiterii sumei de 10.000 euro, de la învinuita P.D., obținută ulterior cu ajutorul învinuitului P.D.C., iar în dimineața zilei de 21 ianuarie 2013 a primit respectivul folos, lăsând să se creadă că are influență asupra judecătorului Ș.C.I., pentru a-l determina să pronunțe o soluție favorabilă inculpatului N.(fost S.)D. în Dosarul nr. 19797/300/2010/a13.
În cursul lunii februarie 2013, D.V. și C.A.A., prin intermediul numitului V.S., au acceptat promisiunea remiterii sumei de aproximativ 150.000 euro, pentru obținerea unei soluții favorabile inculpatului N.(fost S.)D., pe fondul eșecului demersurilor de eliberare din dosarul anterior menționat.
Judecătorul a reținut faptul că în mod real ar fi fost îndeplinite condițiile legale de punere în libertate a inculpatului N.(fost S.)D., nu exclude săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și de trafic de influență, pentru ambele existând posibilitatea a fi săvârșite în scopul determinării funcționarului de a-și îndeplini în mod corespunzător atribuțiile de serviciu.
Indicii referitori la comiterea faptelor de corupție de către judecătorul D.V., cu participația penala a învinuiților C.A., N.L.M. și T.M.V. rezultă din convorbirea interceptată, purtată în mediul ambiental în ziua de 16 noiembrie 2012, între T.M.V., C.A. și N.L.M., fișa ECRIS a Dosarului nr. 28427/300/2012, convorbirea purtată în data de 17 noiembrie 2012 între C.A. și T.M.V., convorbirea din 18 noiembrie 2012 între C.A. și N.L.M., precum și din convorbirile purtate în mediul ambiental în datele de 19 noiembrie 2012, 24 noiembrie 2012 și 26 noiembrie 2012, procesele-verbale de supraveghere, precum și în celelalte convorbiri interceptate, a căror stenogramă se afla la dosarul cauzei.
Cu privire la fapta de corupție săvârșită de învinuiții C.A., N.L.M. și C.M., indiciile săvârșirii acesteia rezultă din denunțul formulat de către V.C., declarațiile acesteia și convorbirile înregistrate, purtate între aceștia.
Judecătorul a constatat că sunt îndeplinite cumulativ condițiile stabilite prin art. 148 lit. f) C. proc. pen., atât în ceea ce privește cuantumul pedepsei prevăzut de normele incriminatoare pentru infracțiunile presupus a fi fost comise de către inculpații D.V., C.A.A., C.A., N.L.M., T.M.V. și R.I.A., precum și pericolul concret pentru ordinea publică, în raport de natura și gravitatea infracțiunilor imputate, modalitatea concretă în care se presupune că faptele au fost comise, calitatea inculpatelor D.V. și C.A.A. care au ales să se folosească de funcțiile deținute pentru a pretinde și primi sume de bani în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, promovând astfel un interes personal pentru a obține în mod ilicit foloase patrimoniale, afectând imaginea instituției în care erau angajate, în raport de care se conturează ideea că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă în mod cert, în contextul dat, un pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la inculpatul C.M., în raport de contribuția minoră a acestuia, care a luat legătura cu intermediari, fără a avea legătură directă cu judecătorii, pentru soluționarea favorabilă a unui singur dosar, coroborat cu lipsa de antecedente penale a acestuia, judecătorul a apreciat că pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal este suficientă o măsură neprivativă de libertate, care să asigure participarea sa la proces și lămurirea cauzei sub toate aspectele.
Împotriva acestei încheieri inculpații D.V., C.A.A., C.A., N.L.M., T.M.V. și R.I.A. au declarat recurs, susținând că nu sunt îndeplinite condițiile luării arestării preventive, inculpații au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate, revocarea stării de arest, iar pe fondul propunerii, respingerea acesteia, însă adoptarea măsurii preventive de a nu părăsi țara.
Împotriva aceleiași încheieri a declarat recurs și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - D.N.A., privind pe inculpatul C.M.
Înalta Curte de Casație și justiție, examinând recursurile în conformitate cu dispozițiile art. 38514 C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată următoarele.
Potrivit art. 148 alin. (1) C. proc. pen., arestarea inculpatului se poate dispune dacă sunt întrunite condițiile cerute de art. 143 din același cod, respectiv dacă există probe ori indicii temeinice că acesta a săvârșit o fapta prevăzută de legea penală, precum și că există vreunul din cazurile prevăzute la art. 148 lit. a)-f) C. proc. pen.
Totodată, potrivit art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 23 din Constituția României, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, aceasta fiind necesară astfel pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Aceste probe nu trebuie administrate în fața judecătorului care analizează propunerea de arestare preventivă, mtrucât procedura de soluționare nu permite acest lucru, ci trebuie identificate de judecător din materialul probator strâns pană la acel moment de organul de urmărire penală. Or, examinând sesizarea Parchetului, judecătorul cauzei a constatat că au fost evidențiate probe și indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați și pentru care s-a solicitat dispunerea măsurii arestării preventive.
Totodată, probele dosarului demonstrează îndeplinirea și a condiției prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen., nu doar sub aspectul cuantumului pedepsei, ci și în ceea ce privește existența de probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la această noțiune legea nu oferă o definitei explicită, iar analiza reglementării interne și a jurisprudenței instanței europene conduce la concluzia că existența pericolului concret pentru ordinea publică se deduce în fiecare caz în parte, din examinarea circumstanțelor cauzei, prin raportare la natura faptelor pentru care există presupunerea rezonabilă că au fost comise, modul de săvârșire, persoana inculpatului, calitatea și poziția sa în societate.
Or, în cauză, judecătorul a făcut această analiză, constatând în mod judicios că faptele inculpaților, precum și atitudinea acestora, creează un potențial pericol cu privire la buna funcționare a autorităților statului, ce dețin competențe în soluționarea cauzelor deduse judecății acestora sau altor magistrați cu privire la care lăsa să se creadă că au influență. Totodată, cu referire la judecătorii implicați în cauză, pericolul concret pentru ordinea publică rezultă și din gravitatea faptelor despre care există indicii că le-au comis în această calitate cu totul specială de persoane investite cu apărarea ordinii de drept și, în esență, a legii, existând posibilitatea producerii unui efect negativ asupra încrederii populației în capacitatea de reacție a autorităților față de astfel de fapte.
Rezultă așadar că lipsirea de libertate, prin dispunerea măsurii arestării preventive se impunea, luându-se în considerare interesul public ce trebuie protejat cu prioritate și fără încălcarea prezumției de nevinovăție a inculpaților, față de regula respectării libertății individuale, acest interes general al menținerii ordinii sociale și de drept trecând înaintea dreptului persoanei de a fi cercetată în stare de libertate și justificând privarea de libertate.
Acțiunile descrise, despre care există bănuiala plauzibilă că au fost comise de către inculpați și indiciile grave de vinovăție constituie factori pertinenți sub aspectul temeiniciei privării de libertate, cu atât mai mult cu cât acțiunile inculpaților au creat un prejudiciu grav de imagine instituțiilor statului, determinând o percepție deformată și o stare de neîncredere a societății.
Aceste considerente justifică dispoziția instanței de admitere a propunerii de luare a măsurii arestării preventive, respectiv impun concluzia legalității și temeiniciei încheierii atacate, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursurile declarate de inculpați vor fi respinse, ca nefondate.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform dispozitivului.
Cu privire la C.M., prin referatul cu propunere de arestare preventivă s-a arătat că, în cursul lunii februarie 2013, în baza unei rezoluții infracționale unice, a dat succesiv, prin intermediul denunțătoarei V.C., suma de 11.000 euro, produse alimentare și de altă natură în valoare de 380 RON și, apoi, suma de 15.000 euro, numitei C.A., care a lăsat să se creadă că are influență asupra judecătorilor de la Tribunalul București, pentru a-i determina să pronunțe, cu ocazia judecării recursurilor declarate împotriva încheierii din 19 februarie 2013 prin care instanța de fond a menținut măsura arestării preventive, precum și împotriva încheierii din 22 martie 2013 a aceleiași instanțe de admitere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar, hotărâri favorabile, de punere în libertate, a inculpatului A.V., cercetat în Dosarul nr. 3970/303/2013 al judecătoriei sector 6 București. În desfășurarea activității infracționale, întrucât nu a obținut beneficiul dorit prin cumpărarea influenței, C.A. a restituit numitului C.M., prin intermediul denunțătoarei V.C. și cu ajutorul numitului N.L.M., sumele de 11.000 euro și, respectiv, 15.000 euro.
Din probele administrate în cauză, sub aspectul infracțiunii privindu-l pe acest inculpat, rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a desfășurat activitatea infracțională descrisă în referatul procurorului, prezentând pericol concret pentru ordinea publică, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru luarea măsurii arestării preventive.
În consecință, pentru motivele expuse, Înalta Curte va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - D.N.A. împotriva încheierii din data de 15 martie 2013, pronunțata de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 2032/2/2013 (853/2013), va casa în parte încheierea recurată și, rejudecând, va admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - D.N.A. și cu privire la inculpatul C.M.. în baza art. 136, art. 143, art. 148 lit. f) și art. 1491 C. proc. pen., dispune arestarea preventivă a inculpatului C.M., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului, iar în baza art. 151 din același cod, dispune emiterea mandatului de arestare preventivă față de acest inculpat
Celelalte dispoziții ale încheierii atacate vor fi menținute.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. împotriva încheierii din data de 15 martie 2013, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală în Dosarul nr. 2032/2/2013 (853/2013).
Casează în parte încheierea recurată și, rejudecând:
Admite propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A. și cu privire la inculpatul C.M.
În baza art. 136, art. 143, art. 148 lit. f) și art. 1491 C. proc. pen. dispune arestarea preventivă a inculpatului C.M., pe o perioadă de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului.
În baza art. 151 C. proc. pen. dispune emiterea mandatului de arestare preventivă fată de inculpatul C.M.
Menține celelalte dispoziții ale încheierii atacate.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații D.V., C.A.A., C.A., N.L.M., T.M.V. și R.I.A. împotriva aceleiași încheieri.
Obligă recurenții inculpați D.V., C.A.A., C.A., N.L.M., T.M.V. și R.I.A. Ia plata sumei de câte 325 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 25 RON pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariul parțial pentru apărătorii desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, pentru intimatul inculpat C.M., în sumă de 25 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 20 martie 2013.