Asupra recursurilor de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 258 din 28 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul Alba, secția penală în Dosarul nr. 9128/107/2010 s-a dispus condamnarea inculpatului M.R., în prezent aflat în Penitenciarul Aiud în baza mandatului de arestare preventivă nr. 74 din 16 septembrie 2010 emis de Tribunalul Alba, recidivist, la:
- 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzute de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a art. 13 C. pen. și a art. 38 alin. (2) C. pen., fapte săvârșite în dauna părții vătămate B.I. și a victimei R.N..
În baza art. 64 C. pen., a fost aplicată inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 4 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective public;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat
A fost condamnat același inculpat la:
- 12 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., a art. 37 lit. b) și art. 39 alin. (4) C. pen., în dauna minorei M.N.
În baza art. 64 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 4 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.
A mai fost condamnat inculpatul M.R. la:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cerșetorie prev. de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 39 alin. (4) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele principale de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare, care a fost sporită cu 3 ani, dispunându-se ca în final condamnatul să execute pedeapsa de 15 ani închisoare, alături de care s-a aplicat, pe o durată de 4 ani, pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi:
- dreptul de a fI ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat;
S-a făcut aplicarea art. 357 alin. (3) C. proc. pen. și s-a interzis inculpatului exercitarea, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen., a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv începând cu 16 septembrie 2010 și până la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul M.R. în privința săvârșirii infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în dauna părții vătămate C.M.
A fost condamnată inculpata M.C., fără antecedente penale, la:
- 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 13 C. pen., fapte săvârșite în dauna părții vătămate B.I. și a victimei R.N.
În baza art. 64 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:
- dreptul de a fî ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.
A fost condamnată aceeași inculpată la:
- 10 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., în dauna minorei M.N.
În baza art. 64 C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii, pe o durată de 3 ani, a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.
A mai fost condamnată inculpata M.C. la:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cerșetorie prevăzută de art. 326 C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele principale de mai sus în pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, care a fost sporită cu 2 ani, dispunându-se ca în final condamnata să execute pedeapsa de 12 ani închisoare, alături de care s-a aplicat, pe o durată de 3 ani, pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.
S-a făcut aplicarea art. 357 alin. (3) C. proc. pen. și a fost interzisă inculpatei exercitarea, pe durata prevăzută de art. 71 C. pen., a următoarelor drepturi prevăzute de art. 64 C. pen.:
- dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice;
- dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie implicând exercițiul autorității de stat.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestului preventiv începând cu 16 septembrie 2010 și până la 10 martie 2011.
S-a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi teritoriul României luată față de inculpata M.C. prin decizia penală nr. 57 din 10 martie 2011 pronunțată de Curta de Apel Alba Iulia.
În baza art. 14, art. 15 și art. 346 C. proc. pen., coroborate cu art. 998, art. 999 și art. 1003 C. civ., a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă B.I. și, în consecință, au fost obligați inculpații M.R. și M.C. să plătească, în solidar, părții civile, cu titlu de daune morale, contravaloarea în RON a sumei de 7.000 euro calculată la cursul oficial al Banca Națională a României din ziua efectivă a plății.
S-a luat act de renunțarea părții civile C.M. la acțiunea civilă formulată în cauză.
În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea contravalorii în RON calculată la cursul oficial al Banca Națională a României din ziua efectivă a plății, a câte 600 euro de la fiecare inculpat.
În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații să plătească, fiecare, suma de 1308,39 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză, din care suma de 400 RON reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu în cursul urmăririi penale, iar suma de 400 RON reprezintă onorariul acordat apărătorului desemnat din oficiu prin încheierea de ședință din 8 noiembrie 2010.
În baza art. 360 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus comunicarea unei copii a hotărârii, după redactarea acesteia, inculpatului M.R.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul din 11 octombrie 2010 dat în Dosarul nr. 85D/P/2010 al D.I.I.C.O.T. - serviciul teritorial Alba Iulia, înregistrat la această instanță la data de 11 octombrie 2010, sub număr de dosar 9128/107/2010, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților:
- M.R. în prezent aflat în Penitenciarul Aiud în baza mandatului de arestare preventivă nr. 74 din 16 septembrie 2010 emis de Tribunalul Alba, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte săvârșite în dauna părților vătămate B.I. și R.N.);
- trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte săvârșite în dauna părții vătămate C.M.);
- trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 (fapte săvârșite în dauna părții vătămate M.N.);
- cerșetorie, prevăzută de art. 326 C. pen.; totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
- M.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1), (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (fapte săvârșite în dauna părților vătămate B.I. și R.N.);
- trafic de minori, prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001 (fapte săvârșite în dauna părții vătămate. M.N.);
- cerșetorie, prevăzută de art. 326 C. pen.;
- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatei M.C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, în dauna părții vătămate C.M.
În motivarea actului de sesizare a instanței s-a arătat, în esență, că inculpații M.R. și M.C., împreună și în baza aceleiași rezoluții infracționale, au recrutat prin înșelăciune, promisiuni materiale, pe părțile vătămate B.I. și R.N., i-au transportat în Grecia și i-au obligat prin amenințare, crearea dependenței față de ei și exercitarea unor acte de violență, pe părțile vătămate B.I. și R.N. să practice prostituția și/sau cerșetoria în această țară, profitând și de imposibilitatea acestora de a-și exprima voința - vis a vis de handicapul psihic al părții vătămate B.
S-a mai arătat că inculpații, împreună, profitând de autoritatea pe care o aveau asupra părții vătămate M.N., în calitate de părinți, au transportat-o în Grecia și au pus-o pe minoră să practice cerșetoria în această țară.
Totodată s-a reținut că inculpații s-au deplasat în mod repetat în Grecia unde au apelat la mila publicului, cerând ajutor în scopul de a-și câștiga existența, fapt ce constituia o obișnuință deși inculpații aveau și au capacitatea de a muncii.
S-a mai arătat în actul de sesizare a instanței că inculpatul M.R., în baza aceleiași rezoluții infracționale, a recrutat pe partea vătămată C.M., prin înșelăciune, promisiuni materiale și l-a transportat în Grecia, unde l-a obligat prin amenințare și exercitarea unor acte de violență, să practice cerșetoria.
Din actele și lucrările existente la dosar, instanța a reținut următoarele:
În perioada anilor 2006 - 2010, inculpații M.R. și M.C., neavând nici o sursă legală de venit, au hotărât să obțină sumele de bani necesare traiului din practicarea cerșetoriei în Grecia, activitate care a fost practicată de aceștia în mod repetat, împreună cu fiica lor minoră M.N., pe care au dus-o cu ei în străinătate, unde, profitând de calitatea lor de părinți, respectiv de autoritatea pe care o aveau asupra fiicei lor minore, au determinat-o și pe aceasta să cerșească, în mod repetat, obținând astfel venituri ilegale pe care și le-au însușit, dar care nu au putut fi estimate.
Astfel, inculpații foloseau un carton confecționat cu mențiuni în limba greacă apte de a stârni compasiunea trecătorilor, desfășurându-și activitatea în locuri aglomerate unde șansele de a primii bani erau mai mari. Atât inculpații cât și fiica lor minoră - partea vătămată M.N. - dormeau în parcuri, sub poduri sau alte locuri publice de acest gen.
În acest context, educația părții vătămate M.N. a fost afectată negativ, întrucât fiind plecată în Grecia la cerșit, împreună cu părinții ei M.R. și M.C., aceasta nu a fost școlarizată la nivelul vârstei pe care o are și a trăit în condiții improprii dezvoltării sale fizice și intelectuale.
De asemenea, inculpații i-au recrutat prin înșelăciune și promisiuni materiale, pe numiții B.I. și R.N. pe care, fie sub promisiunea găsirii unui loc de muncă legal în Grecia (îngrijirea unor persoane în vârstă), fie prin ademenirea cu promisiunea obținerii unor câștiguri importante în bani, datorită ajutorului acordat acestora aparent dezinteresat, prin folosirea și punerea la dispoziție a cunoștințelor pe care le aveau în această țară și în acest domeniu, i-au transportat în Grecia unde, prin exercitarea de violențe fizice și psihice și alte mijloace specifice apte de a le crea dependență, i-au obligat ulterior să practice prostituția și/sau cerșetoria, banii obținuți fiind reținuți de către inculpați, scop urmărit de către aceștia, încă de anterior, din momentul luării rezoluției infracționale și care nu era prezentat părților vătămate în momentul recrutării. În realizarea acestui scop, inițial, inculpații luau banii părților vătămate cu diferite motive aparent bine intenționate, respectiv pentru a îi schimba în bancnote mari, pentru a-i păstra să nu fie găsiți de poliție asupra lor, etc. după care, la solicitarea acestora de a-și primii bani, inc. M.R. îi bătea și îi trimitea la cerșit pentru el, obligându-i la acest lucru și luându-le banii prin exercitarea forței.
S-a constatat că din actele dosarului rezultă că în luna iunie a anului 2010, inculpații au desfășurat acțiuni de determinare a părții vătămate B.I., persoană încadrată în gradul 5 de handicap psihic permanent, cu diagnosticul „deficiență funcțională accentuată, oligofrenie gr. 1 și personalitate subculturală elementară", sens în care s-au deplasat la domiciliul acesteia, unde au încercat să-i convingă pe numiții A.S. - mama părții vătămate și A.G. - tatăl vitreg, să o lase pe fiica lor B.I. în Grecia, la lucru. În acest sens inculpații le-au spus acestora că știu o persoană de sex feminin cu o vârstă înaintată care are nevoie de îngrijire și ajutor și care este dispusă să plătească pentru aceste servicii.
De asemenea, inculpații au arătat că ei merg frecvent la lucru în Grecia, unde au rude și cunoștințe, cunosc limba și locuri de cazare, unde câștigă sume importante de bani, sume pe care le-ar putea câștiga astfel și partea vătămată B.I., ademenind-o astfel cu promisiuni materiale. Inculpații au făcut apel pentru convingerea părții vătămate și a aparținătorilor acesteia și la împrejurarea că între inculpatul M.C. și mama părții vătămate, numita A.S., există o legătură îndepărtată de rudenie, aspect prezentat de inculpați cu un element de seriozitate, ajutor dezinteresat și de explicare a bunelor lor intenții.
Ulterior obținerii acordului de plecare în Grecia, transportului și ajungerii la destinație în această țară, deși părinții părții vătămate le-au lăsat-o inculpaților în grijă pe numita B.I., despre care inculpații, fiind rude și vecini, cunoșteau că este handicapată psihic, aceștia au obligat-o pe partea vătămată să cerșească și să se prostitueze, obținând astfel în mod ilegal venituri, al căror cuantum nu a putut fi însă stabilit din cauza incapacității părții vătămate de a le evalua, în condițiile în care aceasta nu știe să socotească și nu cunoaște banii (aceasta declarând totuși că din cerșetorie obținea zilnic aproximativ 100 euro). Toți banii astfel obținuți au fost luați de către inculpați.
De când au ajuns în Grecia, nu s-a pus niciodată problema de către inculpați ca partea vătămată B.I. să lucreze ca îngrijitor a unor persoane vârstnice, ci dimpotrivă, a fost obligată de la început, prin bătăi și exercitarea unor presiuni fizice, să cerșească și să se prostitueze în mai multe localități din Grecia, spre exemplu Lamia, Atena și Tripoli. Susnumiții au dormit cu toții prin parcuri, sub poduri și în alte locuri publice, inculpații neavând grijă de partea vătămată B.I. sau fiica lor minoră M.N., așa cum s-au angajat la plecarea din țară în fața aparținătorilor acesteia.
Astfel, părții vătămate B.I. i-a fost întocmit de către inculpați un carton cu mențiuni în limba greacă prin care solicita ajutor și stârnea compasiunea trecătorilor, după care susnumita a fost condusă de către aceștia în locurile cu trafic intens și mulți turiști, unde a fost învățată să cerșească. Aceasta activitate se petrecea însă sub supravegherea inculpatului M.R., timp în care inculpata M.C. și fiica acesteia, M.N. cerșeau și ele, în alte locuri.
Totodată, pentru a elimina riscul ascunderii unor sume de bani obținute de către partea vătămată B.I., aceasta era bătută în mod repetat și percheziționată de către inculpați, fiind supravegheată atent, mai ales de către inculpatul M.R.
De asemenea, partea vătămată B.I., era condusă de inculpați și la domiciliile unor persoane vârstnice sau în locuri publice ca: toalete, tufișuri din parcuri sau alte locuri ferite, unde era obligată de către inculpați să întrețină relații sexuale cu aceștia, sumele de bani fiind negociate și încasate de către M.R. și M.C. Mai mult, partea vătămată B.I. a prezentat în declarațiile sale metode infracționale pe care inculpații i le-au prezentat pentru a sustrage bani și alte valori de la clienți (spre exemplu când aceștia erau în baie iar inculpații o așteptau afară, să îi îmbete sau adoarmă cu medicamente, etc), aspecte pe care partea vătămată nu avea de unde să le cunoască sau să le conceapă singură, având în vedere starea acesteia.
S-a reținut că, potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică efectuat în cauză, afecțiunile de care suferă partea vătămată nu-i permiteau acesteia să se descurce singură într-o țară străină, pentru a se deplasa la domiciliile clienților, a negocia și încasa sumele de bani aferente și a se întoarce la inculpați, așa cum susțin, aceștia în declarațiile lor.
Sumele de bani câștigate din practicarea activități lor de cerșetorie și prostituție de către partea vătămată B.I., au fost luate de către inculpații M.R. și M.C., aspect recunoscut de către aceștia și trimiși în mică parte, mamei părții vătămate - A.S., pentru a-i câștiga încrederea și a o convinge că totul se desfășoară conform înțelegerii inițiale, respectiv că fiica ei lucrează și obține venituri în condiții legale. Crearea acestei impresii, a fost urmărită de inculpați și cu ocazia convorbirilor telefonice purtate de ei cu mama părții vătămate, ocazie cu care inculpații o asigurau verbal că totul este în regulă, lăsând-o pe numita B.I. să vorbească cu părinții ei numai în prezența lor și o perioadă foarte scurtă de timp. în acest sens, B.I. era bătută și amenințată de inculpați și pentru a nu relata aparținătorilor săi ceea ce i se întâmpla.
Toate aceste aspecte au ajuns la cunoștința familiei părții vătămate B.I., respectiv la cunoștința numitelor A.S. și M.L., după ce numita B.M. s-a întors din Grecia, aceasta fiind plecată și ea la cerșit în același loc cu inculpații unde a asistat personal la agresarea fizică a părții vătămate B.I. și la obligarea acesteia de către inculpați să practice cerșetoria și prostituția, aspecte pe care le-a relatat la întoarcerea în țară mai multor persoane.
Relatările numitei B.M. le-au determinat pe mama și mătușa părții vătămate, numitele A.S. și M.L., să se deplaseze personal în Grecia pentru a verifica aspectele sesizate și a o aduce în țară pe B.I.
Cu ocazia deplasării în Grecia, acestea au fost agresate la rândul lor de către inculpatul M.R. care a recunoscut în fața acestora, lăudându-se, că a „obținut bani de pe" partea vătămată B.I.
Amenințări și agresiuni au fost exercitate de către inculpați asupra părții vătămate și pentru a nu relata mamei sale A.S. și martorei M.L., care s-au deplasat în Grecia pentru a verifica relatările numitei B.M., ceea ce i s-a întâmplat, mama părții vătămate efectuându-i o fotografie acesteia cu telefonul mobil, din care reies leziunile produse ca urmare a agresiunilor suferite.
Pentru a se întoarce în țară, partea vătămată împreună cu mama și mătușa ei au avut nevoie de ajutorul unei cunoștințe din județ, găsită întâmplător în Grecia - B.G., persoană care nu a putut fi identificată cert și audiată în cauză.
În toamna anului 2009 inculpații au racolat și au dus la cerșit în Grecia, cu promisiunea obținerii unor câștiguri foarte mari și acordării ajutorului dezinteresat pe persoana vătămată R.N. zis „P.", respectiv prin furnizarea cunoștințelor pe care le aveau în acest domeniu, respectiv: prin indicarea locurilor celor mai bune de cerșit, schimbarea banilor mărunți obținuți în bancnote mari, cunoașterea limbii și a locurilor unde să doarmă, protecție și avertizare în fața organelor de poliție, întocmirea unor plăcuțe cu inscripții în limba greacă care să stârnească compasiunea trecătorilor, cazare, etc. Partea vătămată R.N. și C.M. a fost transportat în Grecia, unde a fost agresat și obligat să cerșească pentru inculpați.
Victima R.N. a fost racolat prin promisiuni materiale și indus în eroare, apoi agresat și obligat să cerșească pentru inculpați, care au luat în considerare, la racolarea persoanei vătămate faptul că acesta era nevoiaș și ușor de convins și controlat ulterior, în scopul exploatării acestuia.
Ulterior ajungerii în Grecia, numitul R.N., a fost obligat de către inculpați să cerșească, care prin exercitarea de amenințări și violențe fizice l-au trimis la cerșit, i-au luat toți banii obținuți și l-au agresat și amenințat, când nu a mai vrut să cerșească.
Victima R.N. a estimat sumele de bani obținute din cerșit la valoarea de 1.200 euro, sumă care i-a fost luată de inculpați. Mai mult, pentru a se întoarce în țară partea vătămată R.N. a fost nevoită să împrumute 10 euro de la inculpați.
Potrivit declarației acestuia, inculpații au mai dus în Grecia și au pus la cerșit și alte persoane pe care le-a agresat.
În cursul anului 2008 partea vătămată C.M. a plecat împreună cu inculpatul M.R. și cu fiul acestuia M.S. la cerșit în Grecia unde, potrivit declarației părții vătămate, acesta a fost obligat să cerșească de către inculpatul M.R., care prin exercitarea de amenințări și violențe fizice îl trimitea la cerșit, îi lua astfel toți banii obținuți și l-a agresat și amenințat, chiar și cu un cuțit pentru a produce mai mulți bani. Partea vătămată susține că inculpatul M.R. i-a luat și documentele de identitate, pe care i le-a mai restituit numai când inculpatul a fost nevoit să plece în România.
S-a reținut însă că declarațiile părții vătămate C.M. sunt negate însă de către inculpatul M.R. și către fiul acestuia M.S., iar în cauză nu au fost administrate alte probe care să confirme starea de fapt relatată de către partea vătămată.
Starea de fapt reținută mai sus a rezultat din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, respectiv din coroborarea următoarelor probe: - procesul verbal de percheziție domiciliară din care reiese că la locuința inculpaților M.R. și M.C., au fost identificate mai multe formulare și chitanțe de plată a unor sume de bani în euro;
- ordonanța de interceptare și localizare a postului telefonic cu numărul 1. folosit de inculpați, cu ajutorul căreia s-a realizat localizarea inculpaților la întoarcerea lor din Grecia;
- raportul de constatare tehnico - științifică din 07 octombrie 2010, din care reiese că fiind testați cu aparatul poligraf, inculpații M.R. și M.C. au fost constatați ca având un comportament simulat la întrebările esențiale cauzei, iar martora A.S. - nu, aceasta răspunzând cu sinceritate la întrebările concludente și esențiale cauzei;
- dvd-urile cu înregistrările declarațiilor inculpaților M.R. și M.C., ale părților vătămate B.I. și C.M., precum și ale martorilor A.S. și M.L., din care reiese că, ceea ce a fost consemnat în declarațiile existente la dosar corespunde celor afirmate de persoanele audiate, precum și că părțile vătămate și martorii au relatat cele întâmplate cu amănunte și într-o înșiruire logică;
- declarațiile inculpaților M.R. și M.C. (declarațiile date cu ocazia luării măsurii arestării preventive, dosarul instanței);
- procesele - verbale de confruntare dintre inculpații M.R., A.S., M.L., și A.G., precum și între M.C., A.S., M.L., și A.G.;
- declarațiile părții vătămate B.I. R.;
- decizia de încadrare în grad de handicap a părții vătămate B.I., din care reiese că aceasta are un handicap permanent psihic accentuat, de gradul 5;
- planșa fotografică, ridicată de pe telefonul martorei A.S., reprezentând-o pe partea vătămată B.I. cu leziuni specifice a fi cauzate prin agresiune, în zona capului și a feței, așa cum aceasta a fost găsită de mama ei când s-a deplasat în Grecia să o aducă acasă;
- raportul de expertiză medico - legală psihiatrică, din 05 octombrie 2010, din care reies afecțiunile psihice de care suferă partea vătămată B.I. și manifestările acestei boli - debilitate mintală, sugestibilitate crescută, lipsa capacității de reflectare critică, absența maturizării egoului, imaturitate afectivă, impulsivitate, personalitate elementară sub - culturală - oligofrenie gr. 1.
- declarațiile martorilor A.S., A.G. și M.L.;
- declarația numitei B.M., ale martorilor B.R., B.D. și B.N. S.M.;
- declarația victimei R.N., din care reiese că și el a fost dus în Grecia de către inculpați, fiind racolat prin formularea unor promisiuni materiale, unde a cerșit dar banii i-au fost luați de către inculpați, iar M.R. l-a bătut pentru a cerșii pentru el. Din declarația martorului reiese că inculpații M.R. și M.C., precum și fiica lor minoră cerșeau și ei în Grecia pentru a obține veniturile necesare traiului, precum și că aceștia au mai dus în Grecia pentru a-i exploata și alte persoane ramase neidentificate;
- declarațiile martorilor K.M. și B.A.;
- declarațiile părții vătămate C.M.;
Ancheta socială întocmită de Primăria Mun. Sebeș pentru minora M.N., din care reiese că aceasta la 11 ani nu este școlarizată datorită plecărilor repetate în Grecia cu inculpații.
- declarația curatorului T.M., din care reiese că, minora M.N. i-a spus că a cerșit împreună cu părinții săi M.R. și M.C., dar fără să fie obligată la acest lucru.
- declarația martorului I.B., din care reiese că inculpații împreună cu fiica lor M.N. au cerșit împreună în Grecia, timp de patru zile, cât martorul a stat acolo.
S-a apreciat că toate aceste declarații atestă faptul că, din modul în care au acționat inculpații, relevat de probele administrate în cauză, rezultă că infracțiunea de trafic de persoane s-a realizat în modalitățile normative indicate în art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, constând în recrutarea, transportarea, persoanelor vătămate în Grecia, toate aceste activități fiind executate în scopul exploatării acestor persoane.
Termenul de exploatare a unei persoane este definit în art. 2 din Legea nr. 678/2001 - în redactarea în vigoare la momentul săvârșirii faptelor - iar inculpații, prin activitatea de recrutare, transportare, cazare și primire a persoanelor vătămate, realizată prin acte de inducere în eroare a acestora, au urmărit exploatarea acestor persoane, în sensul ca le-au dus în Grecia unde i-au obligat să cerșească și și-au însușit sumele obținute.
În cauză s-a dovedit că acțiunile inculpaților au fost subsumate obținerii de venituri ilicite din practicarea cerșetoriei, respectiv prostituției, prin vicierea consimțământului victimelor, induse în eroare asupra condițiilor în care își vor desfășura activitatea în Grecia, profitându-se de dificultățile materiale în care se aflau, de lipsa de informație și de instrucție. Mai mult, victimelor le-a fost limitată libertatea de acțiune și voință fiind obligate la cerșetorie, exercitându-se asupra unora dintre ele amenințări și violențe.
De altfel, în cazul victimei M.N., persoană minoră, s-a reținut că consimțământul, chiar liber exprimat, nu are nicio relevanță pentru existența infracțiunii prevăzute în art. 13 din Legea nr. 678/2001, dat fiind că textul nu o cere, referindu-se doar la existența scopului exploatării unui minor, respectiv obligarea acesteia la practicarea cerșetoriei.
Inculpații M.R. și M.C. au dat declarații contradictorii în cauză, susținând însă în mod constant că nu au săvârșit infracțiunile reținute în sarcina lor.
Astfel, inculpații au formulat declarații contradictorii cu privire la agresarea părții vătămate B.I., momentul când au aflat că aceasta este handicapată psihic și discuțiile purtate la telefon cu A.S., declarații pe care și le-au schimbat în mod repetat, dar au recunoscut parțial, că au lovit-o pe partea vătămată, însă pentru motivul că se prostitua și ei nu vroiau acest lucru, mai ales în prezența fetiței lor minore M.N. care ar fi putut învăța lucruri urâte, precum și că au aflat pe autocar, cu ocazia deplasării în Grecia că aceasta este handicapată psihic.
Inculpații au susținut în mod constant că partea vătămată B.I., mergea singură pentru a cerși și a se prostitua, încasând sume de bani și dezvoltând singură tehnici infracționale privind furtul, cu relatare privind deplasarea singură la domiciliul clienților și înapoi într-o țară străină, aspecte contrazise însă atât de declarațiile părții vătămate și ale martorilor B.M. și B.N., date în cursul urmăririi penale cât și de diagnosticul părții vătămate și simptomelor bolii de care suferă.
Inculpații au recunoscut doar că au cerșit amândoi în mod repetat în Grecia, ceea ce constituia o obișnuință și singura lor sursă de venit și că i-au dus pe numiții C.M. și R.N. la cerșit, însă doar dezinteresat, fără a le face promisiuni materiale, fără a-i agresa și fără a le lua banii.
În ceea ce privește punerea părții vătămate M.N. la cerșit, inculpatul M.R. a recunoscut parțial acest aspect, însă inculpata M.C. a negat că fiica sa cerșea, susținând doar că o însoțea pe ea, întrucât nu avea cu cine să o lase.
În cursul judecății a fost audiat și martorul G.M., care a susținut că nu a văzut-o pe minora M.N. să cerșească și nici ca inculpații să o oblige pe partea vătămată B.I. să se prostitueze și că inculpatul M.R. a lovit-o pe aceasta o singură dată ca să nu mai meargă la containerul de gunoi.
Aceste aspecte au fost susținute în fața instanței și de către martora B.M., care a revenit asupra celor declarate în cursul urmăririi penale, negând că le-ar fi povestit numitelor A.S. și M.L. că B.I. era obligată de inculpați să de prostitueze și să cerșească, inculpații agresând-o fizic în acest sens.
De asemenea, martorul B.N. a susținut în fața instanței că nu a dat nici o declarație în cursul urmăririi penale și că B.M. nu i-a povestit nimic în legătură cu cele întâmplate în Grecia.
Aceste declarații sunt infirmate însă de ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, respectiv declarațiile părții vătămate B.I., declarațiile martorilor A.S., M.L., A.G., B.R. și B.D., declarația martorei S.M., rudă cu inculpații, care confirmă existența unor discuții la domiciliul părții vătămate B.I., între inculpați și aparținătorii acesteia pe tema plecării în Grecia, auzind chiar discuții privind lucrul ca menajeră pe care trebuia să-l practice partea vătămată. De asemenea, martora confirmă parțial discuțiile dintre B.M. și A.S., dar a căror conținut nu l-a auzit, arătând că B.M. „era agitată și zbiera, fără a se putea înțelege ce zice".
În cursul judecății martorii B.M. și B.N. au infirmat cele relatate în declarațiile date inițial, însă revenirea acestora asupra propriilor declarații nu a fost justificată în vreun fel de către acești martori.
S-a arătat că pentru tragerea la răspundere penală a unei persoane, instanța trebuie să-și întemeieze convingerea vinovăției acesteia pe bază de probe sigure, certe și întrucât în cauză probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului, se impune a se da eficiență regulii potrivit căreia „orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo).
Numai certitudinea dobândită pe bază de probe decisive, complete, sigure, în măsură să reflecte realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) poate forma convingerea, izvorâtă din dovezile administrate în cauză, că realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) este, fără echivoc, cea pe care o înfățișează realitatea reconstituită ideologic cu ajutorul probelor.
Or, în cauza de față, susținerile părții vătămate C.M. cu privire la agresarea sa, exploatarea sa și reținerea banilor de către inculpat s-a apreciat că nu sunt confirmate de ansamblul materialului probatoriu administrat în cauză, prezumția de nevinovăție aplicabilă inculpatului nefiind răsturnată, motiv pentru care instanța a dispus achitarea acestuia, nefiind întrunit unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, respectiv latura obiectivă a acesteia.
Împotriva acestei sentințe au formulat apel, în termenul legal, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia și inculpatul M.R., aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie.
Prin apelul formulat, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba Iulia a criticat sentința sub aspectul soluției de achitare pronunțată în favoarea inculpatului M.R. și a omisiunii aplicării față de ambii inculpați a pedepsei complementare și accesorii în ceea ce privește interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d) și e) C. pen.
În expunerea motivelor de apel, s-a susținut că din declarațiile date în mod repetat în cauză, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de cercetare judecătorească, partea vătămată C.M. a descris în mod amănunțit conduita infracțională a inculpatului M.R. cu prilejul deplasării sale în Grecia, iar această poziție procesuală constantă se coroborează cu afirmațiile martorilor R.N. și B.D., care atestă prezența în Grecia a părții vătămate.
Au fost invocate declarațiile date de inculpați, care au arătat că partea vătămată s-a aflat concomitent cu ei în Grecia la cerșit, negând însă orice implicare în activitățile derulate de acesta, poziție de nerecunoaștere adoptată față de toate persoanele pe care le-au traficat.
Având în vedere aceste aspecte, s-a susținut că declarațiile părții vătămate se coroborează pe deplin cu probatoriul testimonial și atestă dincolo de orice dubiu vinovăția inculpatului M.R.
Pe cale de consecință, s-a solicitat condamnarea inculpatului și pentru această faptă și confiscarea sumelor de bani obținute de acesta prin traficarea părții vătămate C.M.
Raportat la comiterea infracțiunii de trafic de minori de către cei doi inculpați în dauna fiicei lor minore, căreia i-au pus în pericol grav evoluția fizică și intelectuală, s-a considerat că este justificată interzicerea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore sau curator, atât ca pedeapsă complementară, cât și ca pedeapsă accesorie.
Prin apelul formulat, inculpatul M.R. a solicitat adoptarea unei soluții de achitare, întemeiate pe dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., deoarece nu a săvârșit infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori, persoanele vătămate deplasându-se de bună voie în Grecia la cerșit. Faptul că a păstrat banii câștigați de aceștia s-a datorat temerii părților vătămate de eventualele razii ale poliției, precum și grijii manifestate pentru ca aceștia să nu îi cheltuiască pe băuturi alcoolice. A invocat depozițiile martorilor audiați în cauză și împrejurarea că părțile vătămate au trimis din banii câștigați din cerșit acasă.
În subsidiar, inculpatul a solicitat reducerea pedepsei aplicate, considerate prea aspre pentru faptele reținute în sarcina sa.
În apel, s-a procedat la audierea inculpaților M.R. și M.C., a părții vătămate C.M. și a martorilor R.N., B.D., M.S. și G.M.
Prin decizia penală nr. 27/A din 14 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba lulia, secția pentru cauze cu minori și familie, a decis admiterea apelurilor declarate de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Alba lulia și de inculpatul M.R. împotriva sentinței penale nr. 258 din 28 iunie 2011 pronunțate de Tribunalul Alba, secția penală în Dosarul nr. 9128/107/2010 și a extins efectele apelului inculpatului și în privința inculpatei M.C.
A desființat sentința penală atacată sub aspectul laturii penale a cauzei, în ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului M.R. pentru infracțiunea de trafic de persoane comisă în dauna părții vătămate C.M., în privința individualizării pedepselor principale aplicate inculpaților și a conținutului pedepselor complementare și accesorii aplicate acestora, precum și sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. e) C. pen. și a procedat la o nouă judecată în aceste limite:
A descontopit pedepsele aplicate inculpatului M.R. în pedepsele componente și înlătură sporul de pedeapsă aplicat.
În baza art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat pe inculpatul M.R. la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane în dauna părții vătămate C.M.
A interzis inculpatului și exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. e) C. pen., ca pedeapsă complementară pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) și art. 39 alin. (4) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului M.R. în pedeapsa cea mai grea, de 12 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pe care inculpatul o va executa în final.
A interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.
În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 raportat la art. 118 lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul M.R. suma de 1.200 euro sau echivalentul în RON la cursul Băncii Naționale a României de la data plății efective, sumă rezultată din exploatarea părții vătămate C.M.
A interzis inculpatei M.C. și exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. e) C. pen., ca pedeapsă complementară pentru comiterea infracțiunii de trafic de minori, prevăzute de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.
A înlăturat sporul de pedeapsă de 2 ani închisoare aplicat inculpatei M.C., urmând ca în final aceasta să execute o pedeapsă de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și e) C. pen.
A interzis inculpatei exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
A dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 16 septembrie 2010 până la zi.
În baza art. 383 alin. (11) C. proc. pen. raportat la art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului M.R.
A menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, luată față de inculpata M.C. prin decizia penală nr. 57 din 10 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia.
Cheltuielile judiciare avansate în apel au rămas în sarcina statului.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpați, în cuantum de 300 RON pentru fiecare, suma de 150 RON reprezentând onorariul apărătorului din oficiu pentru partea civilă B.I., precum și suma de 300 RON onorariul apărătorului din oficiu pentru părțile vătămate C.M. și M.N. Măria, s-au înaintat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului de Avocați Alba.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Alba lulia și de inculpații M.R. și M.C.
Parchetul a criticat decizia pronunțată de instanța de control judiciar cu privire la neaplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen. la infracțiunea de trafic de persoane comisă de M.R. în dauna părții vătămate C.M. și neaplicara dispozițiilor art. 64 lit. d) C. pen., ca pedeapsă accesorie și complementară față de ambii inculpați (caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen.)
Inculpatul M.R. a solicitat reducerea pedepsei în raport de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.
Inculpata M.C. a solicitat, de asemenea reducerea pedepsei prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.
Prealabil examinării pe fond a recursului, Înalta Curte constată următoarele:
- au fost acordate 2 termene pentru verificarea legalității instanței inc. M.R. (respectiv 10 ianuarie 2012 și 21 februarie 2012);
- la termenul din 20 martie 2012 au fost prezenți inculpații M.R. în stare de arest și M.C. în stare de libertate;
- inculpații au declarat că înțeleg să se judece în cauză urmând a fi asistați de apărători desemnați din oficiu de către instanță;
- s-a procedat la identificarea inculpatei M.C.;
- instanța a pus în vedere dispozițiile art. 70 alin. (2), (3) și a O.U.G. 121/2011 cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. și conform declarațiilor de la dosar inculpații au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.
Examinând pe fond recursurile, Înalta Curte reține următoarele:
Referitor la recursul parchetului, curtea îl va considera neîntemeiat pe de o parte în raport de faptul că Legea nr. 678/2011 a fost modificată prin Legea nr. 230/2010, astfel că în mod corect urmează a se reține dispozițiile art. 13 C. pen., iar pe de altă parte, reținând și modul greșit în care inculpații și-au exercitat drepturile părintești - astfel cum a fost dovedit prin situația de fapt pe larg expusă - inculpații prin activitatea infracțională, punând în grav pericol evoluția fizică și intelectuală a propriei fiice, urmează a fi interzise și drepturile părintești prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. d) pentru ambii inculpați.
În ce privesc recursurile inculpaților, se constată următoarele:
Deși inculpata M.C. nu a declarat apel și pe cale de consecință nu-i era îngăduit a formula recurs, prin decizia pronunțată de instanța de control judiciar însă au fost extinse efectele apelului inculpatului M.R. și cu privire la inculpata M.C., printre altele aplicându-i-se dispozițiile art. 64 lit. e) C. pen., agravându-i-se situația.
Ca atare, inculpata avea dreptul de a formula recurs.
Reținând că inculpații au înțeles, astfel cum au declarat, să beneficieze de dispozițiile O.U.G. 121/2011 art. XI raportat la art. V „cauzele aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în primă instanță, începuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010, dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedură completă", instanța va admite cererile formulate de inculpați și va dispune conform dispozitivului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite cererile formulate de inculpații M.R. și M.C. de aplicare a dispozițiilor art. 11 raportat la art. 5 din O.U.G. nr. 121/2011 cu referire la art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Alba Iulia și de inculpații M.R. și M.C. împotriva deciziei penale nr. 27/A din 14 noiembrie 2011 a Curții de Apel Alba Iulia, secția pentru cauze cu minori și de familie.
Casează decizia sus-menționată și sentința penală nr. 258 din 28 iunie 2011 a Tribunalului Alba numai cu privire la individualizarea pedepselor, după cum urmează:
Cu privire la recurentul inculpat M.R.:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a Il-a, lit. b) și lit. e) C. pen. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.
Reduce pedepsele aplicate recurentului inculpat, ca efect al reținerii dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., după cum urmează:
- de la 12 ani închisoare la 9 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. b) și art. 39 alin. (4) C. pen.;
- de la 10 ani închisoare la 7 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13 și art. 38 alin. (2) C. pen.;
- de la 4 ani închisoare la 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 39 alin. (4) C. pen.
Interzice recurentului inculpat drepturile părintești prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. d) C. pen., alături de interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pe o durată de 4 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 și art. 37 lit. b) și art. 39 alin. (4) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., contopește pedepsele aplicate, urmând ca recurentul inculpat M.R. să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., interzice recurentului inculpat, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.
Cu privire la recurenta inculpată M.C.:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen. în pedepsele componente, pe care le repune în individualitatea lor.
Reduce pedepsele aplicate recurentei inculpate, ca efect al reținerii dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., după cum urmează:
- de la 10 ani închisoare la 6 ani și 8 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.;
- de la 7 ani închisoare la 5 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 13 C. pen.;
- de la 1 an închisoare la 9 luni închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 326 C. pen.
Interzice recurentei inculpate drepturile părintești prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. d) C. pen., alături de interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., pe o durată de 3 ani pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13 C. pen.
În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., contopește pedepsele aplicate, urmând ca recurenta inculpată M.C. să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani și 8 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.
În baza art. 71 C. pen., interzice recurentei inculpate, pe durata executării pedepsei închisorii, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.R., durata reținerii și arestării preventive de la 16 septembrie 2010 la 27 martie 2012.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți civile B.I., C.M. și intimata parte vătămată M.N., în sumă de câte 100 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpații, în sumă de câte 200 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 27 martie 2012.