Asupra cererii de strămutare de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 14 mai 2013, petiționarul L.M.S. a solicitat strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1836/33/2008* al Curții de Apel Cluj, apreciind că la nivelul respectivei instanțe nu va putea beneficia de o judecată dreaptă.
Verificând actele și lucrările dosarului, înalta Curte constată că pe rolul Curții de Apel Cluj a fost înregistrat dosarul nr. 1836/33/2008*, inculpatul L.M.S. fiind trimis în judecată (alături de alți inculpați), prin rechizitoriul Parchetului ele pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Cluj, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.; înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen. și 75 lit. a) C. pen.; fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 288 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.; uz de fals în formă continuată prev. de art. 291 teza 1 C. pen. cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.; fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. și ped. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată prev. și ped. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., falsificare de instrumente oficiale în formă continuată prev. de art. 286 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., folosirea instrumentelor oficiale false în formă continuată prev. și ped. de art. 287 alin. (1) C. pen., cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen., participație improprie la infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prev. și ped. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
În informațiile solicitate potrivit art. 57 C. proc. pen. și comunicate de către Ministerul Justiției - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecția Drepturilor și Libertăților Fundamentale - Direcția Eliberare Acte Normative, se prezintă etapele pe care le-a parcurs dosarul a cărui strămutare s-a solicitat, precizându-se, totodată, că, în urma analizei motivelor invocate în cuprinsul cererii de strămutare, s-a apreciat că afirmația petiționarului potrivit căreia ar exista suspiciunea că, la nivelul Curții de Apel Cluj, judecătorii ar încerca să dovedească faptul că măsurile dispuse în cauză (cu referire la menținerea stării de arest preventiv) au fost corecte, este irelevantă, de vreme ce instanța respectivă a dispus punerea în libertate a inculpatului.
În ceea ce privește susținerea că, în rejudecarea cauzei, instanța a specificat că situația părților nu se poate agrava, s-a apreciat că aceasta nu poate fi interpretată, astfel cum o face petiționarul, în sensul că părțile nu pot fi puse într-o situație mai grea decât cea dispusă de parchet întrucât acesta din urmă nu este parte în proces.
Se mai reține în informații că împrejurarea că judecătorul de fond a dispus sechestrarea despăgubirilor obținute de către petiționar, nu înseamnă că instanța a intrat în conflict cu acesta, ci are semnificația soluționării legale a cererii uneia dintre părțile civile clin dosar, soluție ce a rămas definitivă și executorie prin respingerea recursului declarat de inculpat împotriva încheierii de luare a măsurii asigurătorii.
În legătură cu aspectul relevat în cuprinsul cererii, referitor la faptul că judecătorul de fond lasă să se înțeleagă că un act de percheziție din cursul urmăririi penale va fi desființat, prin faptul că a solicitat de la parchet comunicarea actului ce nu a fost atașat la dosarul de urmărire penală aflat la dispoziția instanței, se reține că este vorba despre o simplă neînțelegere din partea petiționarului cu privire la faptul că orice susținere a unei părți din proces trebuie verificată de către instanță.
Referitor la faptul că instanța a pus în vedere petiționarului să prezinte dovezi de plată a avansurilor prețurilor încasate, s-a apreciat că nu denotă că instanța i-ar fi cerut să se autoincrimineze întrucât, în procedura penală, oricăreia dintre părți i se poate pune în vedere să prezinte înscrisurile pe care le deține, iar în caz de neprezentare, se poate dispune efectuarea percheziției domiciliare pentru ridicarea înscrisurilor.
În ceea ce privește relațiile de afinitate între o parte și un magistrat al Curții de Apel Cluj, invocate de către petiționar, se reține în cuprinsul informațiilor că o astfel de împrejurare nu se confirmă. Totodată, se reține că, în ciuda faptului menționat în cererea formulată, în sensul că instanța a respins la începutul lunii decembrie 2012 cererea de constatare a încălcării controlului judiciar, petiționarul afirmă în mod nejustificat că ar exista o presiune asupra instanței, generată de calitatea inculpaților, fără a specifica, însă, la ce calitate se referă.
În consecință, se reține în informații că nu au fost identificate elemente care să justifice admiterea cererii de strămutare întrucât la nivelul Curții de Apel Cluj sunt asigurate condițiile necesare pentru normala desfășurare a procesului penal și corecta soluționare a cauzei.
Față de împrejurarea că petiționarul a depus la dosarul cauzei, prin corespondență, o completare a motivelor de strămutare, prilej cu care a invocat alte aspecte decât cele descrise in cererea inițială, la termenul din data de 23 septembrie 2013 înalta Curte a dispus completarea referatului cu informații primite de la Ministerul Justiției.
Astfel, în suplimentul de informații comunicat de către Ministerul Justiției - Serviciul Judiciar, Documentare, Protecția Drepturilor și Libertăților Fundamentale - Direcția Eliberare Acte Normative se arată că aspectul invocat de petiționar în completarea motivelor pe care și-a fundamentat inițial cererea de strămutare, în sensul că ar exista trei hotărâri ale unor instanțe internaționale în care statul român a fost condamnat pentru violarea unor drepturi fundamentale, împrejurare de natură să știrbească imparțialitatea magistratului care se simte, probabil, atacat de inculpat prin hotărâri internaționale, nu corespunde realității.
Totodată, în legătură cu susținerea petiționarului în sensul că dosarul penal a pornit de la faptul că primarul municipiului Cluj-Napoca, E.B., nu a eliberat autorizație de construire, acesta fiind profesor universitar și coleg cu judecătorii de la fond, se reține că o astfel de împrejurare nu a rezultat din verificările efectuate, apreciindu-se ca fiind falsă și susținerea potrivit căreia primarul E.B. ar fi in relație de dușmănie cu petiționarul și că ar avea o mare influență asupra magistraților din Cluj-Napoca.
Cu privire la aspectul invocat de petiționar, în sensul că judecătorul fondului, la data de 4 septembrie 2013, nu a acceptat rezultatul unei expertize sigilografice, dispunând refacerea expertizei, se reține că, prin aceste susțineri, petiționarul ignoră rolul activ al instanței de judecată.
În ceea ce privește argumentul referitor la relația de rudenie dintre partea vătămată M.V. și judecătorul M.l., se reține în cuprinsul informațiilor că petiționarul se prevalează de o simplă coincidență de nume, în fapt neexistând nicio legătură de rudenie și nici de altă natură între persoanele anterior menționate.
Potrivit art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată in M. Of. nr. 89 din 12 februarie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție strămută judecarea unei cauze de la curtea de apel competentă la o altă curte de apel, iar curtea de apel strămută judecarea unei cauze de la un tribunal sau, după caz, de la o judecătorie din circumscripția sa la o altă instanță de același grad din circumscripția sa, în cazul în care imparțialitatea judecătorilor ar putea fi știrbită datorită împrejurărilor cauzei, dușmăniilor locale sau calității părților, când există pericolul de tulburare a ordinii publice ori când una dintre părți are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea inclusiv printre judecători ori procurori, asistenții judiciari sau grefierii instanței.
În cauză, nici una dintre cerințele art. 55 alin. (1) nu sunt întrunite.
În cazul unei cereri de strămutare, imparțialitatea instanței trebuie analizată nu numai din perspectiva convingerii personale a judecătorului că este imparțial, dar și din perspectiva celui interesat. La acest control, instanța investită cu cererea de strămutare trebuie să analizeze dacă, independent de conduita judecătorului, unele împrejurări sau fapte ce se pot verifica pot pune în discuție imparțialitatea judecătorului interesat.
Curtea Europeană a hotărât că, în privința imparțialității obiective a judecătorului, aparențele au un rol decisiv, limitele lor fiind stabilite de jurisprudența instanței europene, în raport de împrejurările concrete ale cauzelor.
În speță, înalta Curte constată că motivele invocate de petiționar nu se regăsesc în prevederile art. 55 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și, în consecință, neexistând motive temeinice care să justifice strămutarea judecării cauzei, cererea va fi respinsă, ca neîntemeiată.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de petiționarul L.M.S. pentru strămutarea judecării cauzei ce formează obiectul dosarului nr. 1836/33/2008* al Curții de Apel Cluj.
Obligă petiționarul la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 octombrie 2013.