Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 460 din 2 iunie 2011, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, a fost condamnat inculpatul C.L. la o pedeapsă de 10 ani închisoare, în regim de detenție, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
În baza art. 65 C. pen., s-a aplicat aceluiași inculpat și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate.
S-a făcut aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie 2010 și de la 08 noiembrie 2010 la zi.
În baza art. 118 lit. f) C. pen., rap. la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 100 RON (provenită din fondurile M.I.R.A.) sumă ce a fost obținută de la colaboratorul cu nume de cod D.I., în favoarea statului.
În baza art. 17 alin. (1) Legea nr. 143/2000 rap. la art. 18 alin. (1) Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 0,21 gr. heroină rămasă după efectuarea determinărilor fizico-chimice, sigilată cu sigiliul M.I., cu păstrarea în mod obligatoriu de contraprobe.
A fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 400 RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. nr. 1391/D/P/2010 din data de 30 noiembrie 2010, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații C.L., G.I. zis S. și I.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut că, la data de 06 august 2010, după ce s-a efectuat o percheziție corporală asupra colaboratorului cu nume de cod „D.I." fără a se găsi bani, bunuri sau substanțe interzise de lege la deținere, investigatorul cu nume de cod „M.D." i-a înmânat acestuia suma de 100 RON în vederea cumpărării a două doze cu heroină de la inculpatul C.L. zis „L.".
Investigatorul împreună cu colaboratorul s-au deplasat în zona cartierului D.T., unde acesta din urmă l-a contactat telefonic la numărul 07xx.xxx.xxx pe inculpat care i-a solicitat să ia un taxi și să-l aștepte în apropierea adresei sale de domiciliu din București, A.Ț., sector 6.
Sub supravegherea investigatorului, colaboratorul cu nume de cod „D.I." s-a suit într-un taxi cu care s-a deplasat în zona sus-menționată unde s-a întâlnit cu inculpatul C.L. zis „L." care, după ce l-a salutat, s-a suit în autoturism pe bancheta din spate.
După o scurtă discuție cu colaboratorul, la solicitarea inculpatului, autoturismul taxi s-a deplasat către cartierul R., oprindu-se în dreptul unui gang situat în dreptul imobilului str. D.S., sector 6.
În taxi, inculpatul C.L. zis „L." i-a solicitat colaboratorului cu nume de cod „D.I." banii și l-a întrebat dacă vrea 4 doze cu heroină.
Colaboratorul i-a cerut acestuia două doze cu heroină motivând că are doar 100 RON după care i-a înmânat suma menționată.
Inculpatul C.L. zis „L.", după ce a luat banii, a coborât din autoturism și a intrat în gang revenind la taxi după aproximativ 20 - 25 minute. În continuare, la solicitarea inculpatului, autoturismul taxi s-a reîntors la adresa din București, A.Ț., sector 6 unde acesta împreună cu colaboratorul cu nume de cod „D.l." au intrat în scara imobilului menționat.
În scară, după o scurtă discuție, inculpatul C.L. zis „L." a întins mâna și l-a salutat pe colaborator plasându-i în același timp, în interiorul palmei, două doze cu heroină.
După realizarea tranzacției, colaboratorul cu nume de cod „D.l." s-a deplasat către locul de întâlnire stabilit cu investigatorul sub acoperire cu nume de cod „M.D." căruia i-a predat cele două doze cu heroină cumpărate de la inculpatul C.L. zis „L.".
Investigatorul a efectuat un nou control corporal asupra colaboratorului, fără a se găsi alte bunuri sau substanțe care să intereseze cauza.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, judecătorul fondului a constatat că, în fapt, la data de 06 august 2010, inculpatul C.L. a vândut colaboratorului cu nume de cod „D.I.", două doze de heroină în greutate de 0,33 grame, pentru suma de 100 RON.
Pentru a reține această situație de fapt, instanța de fond a pornit de la mențiunile procesului-verbal, care arată că la data de 6 iulie 2010, I.G.P. - Brigada de Combatere a Criminalității Organizate s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul că în zona Cartierului D.T., sector 6 București, un individ pe nume „L." are preocupări pe linia traficului de droguri de mare risc, comercializând heroină, fie porționată în doze mici, cu suma de 50 RON doza, fie, de cele mai multe ori, drogul este porționat în punguțe de 5 grame, pentru suma de 800 RON.
De asemenea, a constatat instanța fondului că, potrivit procesului-verbal încheiat la data de 06 iulie 2010, în continuarea cercetărilor ce se efectuau în lucrarea penală, privind pe numitul „L.", ofițeri din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate sector 2, au procedat la efectuarea de verificări și investigații, ocazie cu care au stabilit că persoana respectivă a fost observată în anturajul mai multor persoane, cunoscute ca fiind consumatoare de droguri, persoane de la care „L." primea sume de bani, oferindu-le în schimb niște obiecte de mici dimensiuni, afișând mereu atitudinea unei persoane ce se simte urmărită.
S-a mai menționat în același proces-verbal că numitul „L." se aprovizionează cu droguri de la o persoană neidentificată ce locuiește în zona str. R.C., sector 5.
În continuarea investigațiilor cu privire la numitul „L.", lucrători din cadrul I.G.P.R. - Brigada de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog Biroul sectorului 2 au procedat la efectuarea de verificări în baza de date a C.N.A.B.D.E.P. și au stabilit faptul că numitul „L." se numește în realitate C.L.
Instanța de fond a mai reținut că prin Ordonanța nr. 69 A/2010, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București a dispus introducerea în cauză a investigatorului sub acoperire cu nume de cod „M.D." și a colaboratorului sub acoperire „D.I." - nume de cod și a autorizat procurarea cantității de 50 grame de heroină de către investigatorul sub acoperire, direct sau prin intermediul colaboratorului sub acoperire, de la numitul C.L. zis „L.", iar prin încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 09 iulie 2010, Tribunalul București a autorizat interceptarea și înregistrarea audio-video în mediul ambiental a convorbirilor directe purtate de către investigatorul cu nume de cod „M.D." și colaboratorul său „D.I." -nume de cod, cu numitul C.L. zis „L.". Potrivit declarației investigatorului sub acoperire cu nume de cod „M.D.", la data de 06 august 2010: „(..) în jurul orei 13:30, la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog, Biroul sectorului 2, am procedat la efectuarea unui control corporal amănunțit asupra colaboratorului cu identitate protejată „D.I." - nume de cod, ocazie cu care asupra acestuia nu au fost găsite bani, bunuri sau substanțe interzise prin lege la deținere.
În continuare, în baza Autorizației de înregistrare audio/video în mediu ambiental emisă la data de 09 iulie 2010 de Tribunalul București, am montat tehnica de înregistrare audio-video în mediul ambiental asupra colaboratorului și i-am predat suma de 100 RON, în vederea efectuării unei cumpărări supravegheate de droguri de la numitul C.L. După aceasta, ne-am deplasat împreună în cartierul D.T., sector 6.
Ajunși aici, în jurul orelor 14:30, colaboratorul l-a apelat telefonic la nr. 07xx.xxx.xxx, pe numitul C.L. și l-a întrebat dacă îl poate ajuta la ora aceasta. Acesta i-a cerut colaboratorului să vină cu un taxi în apropierea adresei sale de domiciliu, adresă cunoscută colaboratorului.
Imediat a fost pornită tehnica de înregistrare audio-video, colaboratorul a luat un autoturism taxi din zona în care ne aflam și s-a deplasat la locul indicat de către numitul C.L. În acest timp, eu l-am urmat îndeaproape astfel încât să poată fi evitată deconspirarea.
Colaboratorul a mers cu autoturismul taxi până în imediata apropiere a adresei din București, A.T., sector 6, unde l-a găsit pe inculpatul C.L.. Acesta, văzându-l, a urcat și el în taxi.
După câteva momente de așteptare, autoturismul taxi s-a pus în mișcare, ieșind de pe străduțele dintre blocuri, în bd. D.T., spre direcția intersecția str. R. - bd. T. - P. - D.S., intersecție situată la limita sectoarelor 5 și 6. La un moment dat, taxiul a oprit lângă un magazin situat la C.F., unde colaboratorul a coborât și a luat o sticlă de suc. Profitând de ocazie, colaboratorul mi-a comunicat că urmează să meargă cu C.L. să îi procure droguri din intersecția R. Apoi, colaboratorul a revenit la taxi și au plecat mai departe, până în intersecția anterior menționată.
Ajunși în această intersecție, autoturismul a oprit în dreptul imobilului situat la adresa din str. D.S., sector 6. După aproximativ 1 minut de staționare, din locul în care eram postat, am observat pe numitul C.L., care a coborât din taxi, având în mână o sumă de bani. Acesta a intrat pe un gang situat la adresa anterior menționată, lăsându-l pe colaborator să aștepte în taxi.
După aproximativ 20 de minute, l-am observat pe numitul C.L. ieșind din gangul, în care intrase anterior și a urcat în autoturismul taxi.
Imediat, autoturismul s-a pus în mișcare, mergând în direcția cartierului D.T. În acest timp, eu am urmat îndeaproape taxiul, care a mers până în apropierea adresei din București, A.T., sector 6, unde colaboratorul, însoțit de numitul C.L., a coborât din taxi și au intrat în scara blocului, de la adresa anterior menționată.
Din locul în care mă postasem, am observat pe cei doi, salutându-se, prin împreunarea mâinilor, după care s-au despărțit, numitul C.L., rămânând în scara de bloc, iar colaboratorul a venit în locul în care mă aflam, predându-mi două punguțe confecționate din celofan, semitransparent, de culoare albă, conținând o substanță pulverulentă, culoare bej. Colaboratorul a declarat că cele două punguțe conțin heroină și i-au fost vândute de către C.L., contra sumei de 100 RON.
În continuare, am efectuat un nou control corporal amănunțit asupra colaboratorului cu identitate protejată „D.I." - nume de cod, ocazie cu care asupra acestuia nu au fost găsite bani, bunuri sau substanțe interzise prin lege la deținere.
Ulterior, m-am deplasat la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog, Biroul sectorului 2 unde am procedat la predarea pungulițelor descrise mai sus unui lucrător de poliție, acesta introducându-le într-un plic tip M.A.I. care a fost sigilat cu sigiliu tip M.I. și trimise spre expertizare de specialitate (..)".
Audiat sub prestare de jurământ, martorul sub acoperire și-a menținut declarația.
Instanța de fond a constatat că depoziția investigatorului sub acoperire este confirmată și de precizările colaboratorului cu nume de cod „D.I.", care a învederat: „(..) în data de 6 august 2010, în jurul orelor 13,30, m-am prezentat la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog, Biroul sectorului 2, pentru a efectua o cumpărare de droguri de la numitul C.L. Aici, mi-a fost efectuat un control corporal amănunțit, fără a se găsi asupra mea, bani, bunuri sau substanțe interzise de lege la deținere. Totodată, mi-a fost montată termica de înregistrare audio-video și i-a fost înmânată suma de 100 RON, cu care trebuia sa cumpăr două doze de heroină.
În jurul orei 14,30, m-am deplasat, împreună cu lucrătorul de poliție în zona cartier D.T., sector 6. Ajunși aici, l-am apelat telefonic la nr. 07xx.xxx.xxx pe C.L. și l-am întrebat dacă mă poate ajuta la ora asta. Acesta mi-a spus să iau un taxi și să vin în apropierea adresei sale de domiciliu, adresa cunoscută mie.
Imediat a fost pornită tehnica de înregistrare audio-video, care fusese montată anterior asupra mea, am luat un autoturism taxi din zona în care ne aflam și m-am deplasat la locul indicat de către numitul C.L.
Am mers cu autoturismul taxi în imediata apropiere a adresei din București, A.T., sector 6, unde l-am găsit pe numitul C.L. Acesta, văzându-mă, m-a salutat și s-a urcat și el în taxi, pe bancheta din spate.
L-am întrebat pe „L." unde mergem și acesta mi-a spus că mergem la R. Am plecat cu autoturismul taxi, și am ieșit de pe străduțele dintre blocuri, bd. D.T., spre direcția intersecția str. R. - bd. T. - P. - D.S., intersecție situată la limita sectoarelor 5 și 6. La un moment dat, eu am cerut să oprim taxiul lângă un magazin situat la C.F., unde am coborât și am luat o sticlă de suc. Profitând de ocazie am comunicat cu polițistul, care mă supraveghea îndeaproape, că urmează să merg împreună cu C.L., să îmi procure droguri, din intersecția R. Apoi am revenit la taxi și am plecat mai departe, până în intersecția anterior menționată.
În taxi, C.L. m-a întrebat dacă vreau să luam 4 bile, iar eu i-am spus că am bani doar de două doze. Apoi, i-am dat bani, respectiv cei 100 RON.
Ajunși în intersecție, am oprit autoturismul în dreptul imobilului situat la adresa din str. D.S., sector 6, în dreptul unui gang, C.L. i-a cerut să îl aștepte afară, în dreptul bisericii situate peste drum de adresa anterior menționată. După aceasta, „L." a coborât din taxi și a intrat în gang.
După aproximativ 20, 25 de minute, C.L. a revenit și a urcat în autoturismul taxi.
Imediat, am plecat în direcția D.T. Pe drum, „L." mi-a zis că rezolvăm când ajungem la blocul unde locuiește, situat în A.T., sector 6. Aici, C.L. mi-a cerut să intrăm în scara blocului și să dăm drumul taxiului, pe care l-a plătit el.
Am intrat în scara blocului, unde „L." mi-a întins mâna să dăm noroc, plasându-mi în același timp, două doze pe care le avea în mâna dreaptă. După aceasta eu am plecat spre locul unde mă aștepta polițistul.
Am predat acestuia cele două punguțe, confecționate din celofan semitransparent, de culoare albă, conținând o substanță pulverulentă, culoare bej, despre care „L." mi-a spus ca este heroină.
În continuare, mi-a efectuat un nou control corporal amănunțit, ocazie cu care asupra mea nu au fost găsite bani, bunuri, sau substanțe interzise prin lege la deținere și mi-a fost demontată tehnica de înregistrare audio-video.
Ulterior, m-am deplasat cu polițiștii la sediul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul Antidrog, Biroul sectorului 2, unde s-a procedat la introducerea celor două punguțe într-un plic, care a fost sigilat cu sigiliu tip M.I. (..)"
În opinia instanței, depozițiile mai sus prezentate, sunt confirmate și de discuțiile purtate la data de 06 august 2010 de către colaboratorul „D.I." cu inculpatul C.L., discuții care au fost înregistrare audio-video, și potrivit cărora: „(..) De la minutul 00:00 și până la minutul 04:06, înregistrarea nu prezintă interes, colaboratorul deplasându-se către locul de întâlnire stabilit de către C.L.
La minutul 04:06, numitul C.L. vine și urcă în autoturism.
De la minutul 04:07 și până la minutul 05:42, între colaborator și inculpatul C.L., se poartă, în limba română, următoarea conversație:
Colaborator: Ce faci, fata mea, durdulia mea? Care-i treaba cu tine? Ha?
C.L.: P-aici! Tu ce faci? Să trăiești! Hai noroc! Ce facem? Mergem?
Colaborator: Da! Unde mergem!
C.L.: La R.
Colaborator: Aia care mi-ai luat-o ieri..dormeam pe mine, mă!
C.L.: Da tu nu vii de la F.? Cât faci tu de la F.? ..neinteligibil..
Colaborator: Era aglomerat mă, nebunule! Și nu eram chiar la F. Eram mai în spate. Da am zis pe unde eram, așa..
C.L.: Da, albeață din aia, îți bagi mă tu? A?
Colaborator: Ce?
C.L.: Ai băgat albeață din aia vreodată?
Colaborator: Nu!
C.L.: Știi, legale d-alea, nu!
Colaborator: Da!
C.L.: Știi, mă, nu?
Colaborator: Nu! N-am băgat niciodată, L., d-aia!
C.L.: Știi, d-aia! Da am auzit ca e nenorocire mare..
Colaborator: Aaa?
C.L.: Da! Ți-e rău, a?
Colaborator: Da nu mai pot!
C.L.: Hai că te facem bine acu!
Colaborator: Mă doare și căpățâna de la soarele asta.. Ia oprește aici, să mergem să luam și noi suc.
C.L.: Bă, te duci tu că eu nu pot aici..
Colaborator: De ce?
C.L.: Am datorie.
Colaborator: Ai datorie?
C.L.: Daa!
De la minutul 05:43 și până la minutul 08:17, colaboratorul coboară din autoturism și traversează strada, mergând până la un magazin, de unde cumpără un suc, revenind apoi la autoturism.
De la minutul 08:18 și până la finalul înregistrării, între colaborator și numitul C.L., se poartă, în limba română, următoarea conversație:
Colaborator: De la cine ai discuție neinteligibilă..
C.L.: De la unii care vinde și în F. acolo.. De la I., de la M... I. sau M.!
Colaborator: Păi de unde s-a aciuat ăștia p-aici?
C.L.: Aaa! Păi trag la R.! ..neinteligibil..
Colaborator: Cioara, nu l-ai mai văzut, ha?
C.L.: Ba da! A mai venit o dată, două..
Colaborator: Ce-a făcut? A dat faliment?
C.L.: Ha? Colaborator: A dat faliment, mă?
C.L.: Aaa, cică nu mai are bani!
Colaborator: Păi și unde îi găsești p-ăștia? La fabrică?
C.L.: Nuu! Direct pă gang! Acolo la..
Colaborator: Atunci te duci tu. Nu mai merg cu tine. Da?
C.L.: Da, mă! Cum vrei tu.
Colaborator: Păi ce rost are să merg cu tine acolo,
L.: Ca să mă vadă aia..
C.L.: Aoleu, da! ..neinteligibil.. Cum era cu arabu! Da, da! N-a plecat mă, cică, arabu!
Colaborator: Aaa?
C.L.: Am vorbit aseară cu nevasta-sa și n-a plecat.
Colaborator: Da unde e?
C.L.: Unde e ținut el, la d-astea.. centre d-astea de arabi, de..străini..de trimis acasă!
Colaborator: Aha!
C.L.: Și unde ne face c***e? Ne facem la mine?
Colaborator: Unde la ține?
C.L.: Unde..când vin cu aia.. unde ne facem?
Colaborator: Pai unde vrei..aicea la parc.eu știu!
C.L.: La mine acolo..Poate sta ăștia, aici..La centrala aia. Unde ne făceam, știi?
Colaborator: Da, da!
C.L.: Bine ca mai am și eu vena, din asta.. Știi ca mă chinuiam, să moară mama! Tu unde mai îți faci, mânca-ți-aș?
Colaborator: Și eu mă chinui! Uite..
C.L.: Merită, mă?
Colaborator: Ia uite!
C.L.: Da nu te deranjează mă, la mers, la astea?
Colaborator: Nu..
C.L.: Ți-amorțește picioru, d-astea? îmi pare rău de tine!
Colaborator: Uite și la mână..
C.L.: Aoleu, lăsa-mă! Da n-ai încercat mă să te lași? Știu ca ai fost internat atunci! Știi când ai venit..mort!
Colaborator: N-am mai încercat de atunci! Ce să fac!
C.L.: Da ai dormit bine de la aia!
Colaborator: Bă! A fost bună aia, mă!
C.L.: Bine, mi-ai pus și mie! Am dormit bine și eu. Ai înțeles?! Câte luam? 4?
Colaborator: Aaa! Ia 2!
În acest moment colaboratorul îi înmânează lui C.L. suma de bani, după care discuția continuă între cei doi interlocutori, după cum urmează:
C.L.: Luăm și siringi? Tu poți să tragi mai mult, ha?
Colaborator: Are d-aia mare siringa?
C.L.: De 2 vrei tu?
Colaborator: Da.
C.L.: Păi nu știu dacă are..neinteligibil..de insulină are!
Colaborator: Are. Da?
C.L.: Iau de insulină!
Colaborator: Da.
C.L.: Păi și-ți iau și ție de insulină! Nu?
Colaborator: Da.
C.L.: Păi și unde tragi, mă?
Colaborator: Trag aici pe colț!
C.L.: Unde? Aici pe colț?
Colaborator: Da.
C.L.: Eu spun că se circulă. Mai bine pe partea ailaltă. întorci și pe partea cu biserica.
Colaborator: N-are voie să..
C.L.: Pai nu mă! întorci și mă și vezi..
Colaborator: Aaa! Și pe partea cu biserica!
C.L.: Lăsa-mă pe mine aici..
Colaborator: Da uite aici, mă..
C.L.: Pai, mai trece mă p-aici lume!
Colaborator: Cine?
C.L.: Mai trece aurolacii! Uite mă pe partea aia! Și te uiți așa.
Colaborator: Hai mă! Hai!
C.L.: Că după aia, vor..
Colaborator: Bine! Ai grija să nu te dai la b**i!.
De asemenea, constată instanța, la dosar se află o planșă fotografică cuprinzând două imagini, care îl prezintă pe inculpatul C.L., după ce a primit suma de bani de la colaboratorul sub acoperire „D.I.", în timp ce se îndrepta către adresa din București, str. D.S., sector 6.
Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 918805 din data 10.08,2010 proba, cu masa totală de 0,33 grame, înaintată în cauza privind pe numitul C.L. conține heroină.
Heroina face parte din Tabelul -anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000. În ce privește poziția procesuală a inculpatului C.L., instanța a reținut că acesta, în depoziția pe care a dat-o în timpul cercetării judecătorești precizează că s-a întâlnit cu colaboratorul în fața blocului în care locuiește, că acesta i-a spus să meargă să ia două bile și să se drogheze împreună, recunoaște că a mers cu colaboratorul în zona R., a luat banii de la colaborator, dar a afirmat că după ce a luat banii, a plecat singur în F., și-a cumpărat droguri și le-a consumat.
Instanța de fond a înlăturat apărarea inculpatului C.L., în sensul că, după ce a luat banii de la colaboratorul sub acoperire, a plecat în condițiile în care afirmațiile sale sunt contrazise, pe de o parte de depoziția colaboratorului D.I., iar pe de altă parte și de relațiile comunicate de I.G.P.R. cu privire la detalierea convorbirilor telefonice, efectuate și primite de la postul cu numărul 07xx.xxx.xxx, în data de 06 august 2010.
Astfel, constată instanța, colaboratorul „D.I." - nume de cod precizează: „(..) nu s-a întâmplat niciodată ca inculpatul C. să îmi ia banii, să nu se mai întoarcă cu drogurile, (..)" pentru ca din relațiile primite să rezulte că în intervalul orar 13:47:47 - 19:43:40, pentru data de 06 august 2010, titularul postului cu numărul 07xx.xxx.xxx (și care, potrivit informațiilor furnizate chiar de către inculpat era numărul de telefon pe care îl folosea) a fost apelat de 7 ori de către diverse persoane localizate, fie în str. B., sector 6, fie în A.T., ceea ce contrazice propria declarație a inculpatului, care a învederat: „(..) în jurul orelor 13:35 eram în F., până la această oră (..) telefonul l-am avut deschis (..) când am ajuns în F., mi-am închis telefonul; în intervalul 13:35 - 16:30 telefonul a fost închis (..) în intervalul orar 13:00 - 16:30 martorul D. m-a sunat aproximativ de 2 ori pe minut (..)".
În ceea ce privește neconcordanțele pretins existente între depozițiile investigatorului sub acoperire și cele ale colaboratorului sub acoperire, constând în aceea că în procesele-verbale existente la dosarul de urmărire penală nu se face vorbire și despre suma de 30 RON, pe care colaboratorul a declarat în fața instanței că a primit-o de la investigator pentru a plăti taxi-ul, Tribunalul a apreciat că, acest ultim aspect semnalat nu are relevanță pentru existența săvârșirii infracțiunii.
Este de precizat că în procesele-verbale semnalate de către apărătorul inculpatului, se vorbește în mod expres doar despre suma de bani înaintată colaboratorului în vederea achiziționării celor 2 doze de heroină, singura sumă de bani ce a fost scoasă din fondurile M.I.R.A.
Împrejurarea că, ulterior, colaboratorul a mai primit și o altă sumă de bani pentru plata taxi-ului, reprezintă în opinia instanței, urmarea logică a acțiunii întreprinse, deoarece, în condițiile în care colaboratorul nu mai avea alte sume de bani asupra sa, iar transportul său la domiciliul inculpatului, și de aici în zona R. se efectua cu taxi-ul, este evident că în mod necesar mai era nevoie și de fonduri suplimentare pentru plata șoferului de taxi.
Împrejurarea că asupra colaboratorului sub acoperire nu a fost descoperit ulterior, bonul fiscal aferent transportului cu taxi-ul nu are relevanță în cauză, în condițiile în care este îndeobște cunoscut că șoferii de taxi, chiar dacă au această obligație, nu emit bonuri decât la cerere, clienții care solicită astfel de înscrisuri fiind de regulă persoanele care urmează să deconteze.
În speța dedusă judecății, instanța a apreciat, suma de bani din care s-a achitat costul transportului cu taxi-ul și contravaloarea sucului cumpărat de colaborator, nefiind scoasă (sau cel puțin la dosar nu există probe din care să rezulte) din fondurile supuse decontării, nu era absolut necesar pentru existența infracțiunii de trafic de droguri, ca colaboratorul să predea și un bon fiscal investigatorului.
Pe de altă parte, instanța de fond a înlăturat apărarea inculpatului, conform căreia, colaboratorul nu știa cât de lungă va fi cursa de taxi, în condițiile în care din investigațiile efectuate anterior autorizării cumpărării supravegheate de droguri, a rezultat o rută aproximativă - fie zona F., str. R.C., fie str. E.S., sector 3.
Relativ la apărarea inculpatului, în sensul că înregistrarea video în care se presupune că este filmat în timp ce vindea droguri, se întrerupe la minutul 12:59, neexistând vreo înregistrare a vânzării propriu-zise, instanța a apreciat că, în lipsa unei atare înregistrări, proba înmânării dozelor de heroină de către inculpat, colaboratorului sub acoperire, este făcută de depozițiile investigatorului și ale colaboratorului, care se coroborează între ele, și care nu sunt combătute, prin niciun alt mijloc de probă.
Potrivit art. 63 C. proc. pen., constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existențe sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei, aprecierea fiecărei probe fiind făcută, la acest moment procesual, de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Cu privire la utilitatea administrării probei testimoniale cu audierea șoferului de taxi, instanța de judecată s-a pronunțat în sensul respingerii acesteia, în condițiile în care, pe de o parte, numele și adresa taximetristului nu sunt cunoscute, iar pe de altă parte, este îndoielnic faptul că audierea sa ar duce la răsturnarea tuturor celorlalte probe administrate în cauză.
Față de toate aceste considerații, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului C.L. întrunește, în drept, elementele de conținut constitutiv al infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.
În raport de încadrarea juridică dată faptei reținute în sarcina inculpatului, instanța a stabilit o pedeapsă, la individualizarea acesteia raportându-se la dispozițiile art. 72 C. pen. și anume circumstanțele reale în care fapta a fost săvârșită, gradul concret de pericol social al faptei, pe care l-a apreciat ca fiind ridicat, prin consecințele fizice și morale pe care le determină consumul de droguri, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, faptul că a negat constant săvârșirea faptei, în pofida unor probe evidente, nu este cunoscut cu antecedente penale, dar a fost sancționat cu amendă administrativă de 3 ori pentru consum de droguri.
Tot în circumstanțiere, instanța de fond a reținut și mențiunile din referatul de evaluare efectuat în cauză potrivit cu care neasumarea răspunderii pentru faptele săvârșite, în condițiile în care instanța a apreciat că a dovedit vinovăția sa, se poate constitui într-un factor de risc, iar probabilitatea săvârșirii unor infracțiuni care să pună în pericol siguranța publică rezidă într-o eventuală reluare a consumului de droguri, și implicit o repetare a comportamentului infracțional.
Ca aspecte pozitive în circumstanțierea personală, Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București a relevat motivația inculpatului în redresarea comportamentală, pregătirea profesională și experiența sa lucrativă din trecut.
Raportându-se la toate aceste circumstanțe, instanța de judecată a apreciat că o pedeapsă orientată spre minimul special al pedepsei prevăzute de lege pentru o astfel de infracțiune este îndestulătoare pentru reeducarea inculpatului și că scopul preventiv și educativ al pedepsei ce urmează a-i fi aplicată inculpatului nu poate fi atins decât prin executarea pedepsei efectiv în regim de detenție.
În baza art. 71 C. pen., instanța a făcut aplicarea acestui text de lege și a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și b) C. pen., pe timpul executării pedepsei.
Având în vedere că textul de lege care încriminează traficul de droguri prevede și aplicarea, în mod obligatoriu, și a unor pedepse complementare, în baza art. 65 C. pen., instanța urmează să interzică aceluiași inculpat, exercitarea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pe o durată de 5 ani după executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale aplicate.
Sub acest aspect, instanța a avut în vedere jurisprudența constată a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Sabău și Pîrcălab c. României, Hirst c. Marii Britanii), conform căreia materia pedepselor accesorii, respectiv, complementare, este guvernată de principiul individualizării judiciare, iar prin urmare, nu poate fi interzisă decât exercitarea acelor drepturi și libertăți fundamentale care corespund naturii faptei comise, ținându-se seama de împrejurările cauzei, scopurile urmărite prin săvârșirea infracțiunii, persoana inculpatului, și în respectarea principiului proporționalității consecințelor juridice cu situația care le-a generat.
În baza art. 118 lit. f) C. pen., rap. la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea specială de la inculpat a sumei de 100 RON (provenită din fondurile M.I.R.A.) sumă ce a fost obținută de la colaboratorul cu nume de cod „D.I.", în favoarea statului.
În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea în vederea distrugerii a cantității de 0,21 gr. heroină rămasă după efectuarea determinărilor fizico-chimice, sigilată cu sigiliul M.I., cu păstrarea în mod obligatoriu de contraprobe.
Împotriva acestei sentințe penale, în termen legal (la 08 iunie 2011 - data comunicării) a declarat apel inculpatul C.L., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei sale condamnări, solicitând achitarea sa în temeiul prevăzut de art. 11 alin. (2) lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
Prin Decizia nr. 289 din 10 noiembrie 2011 Curtea de Apel București, secția I penală, a respins apelul inculpatului ca nefondat. A fost menținută starea de arest a inculpatului și dedusă durata reținerii și arestării preventive. Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut următoarele: Curtea de Apel București a administrat toate probele solicitate în cauză, cu excepția expertizării înregistrărilor audio-video, având în vedere că nu existau nici un fel de indicii din care să rezulte alterarea acestora, prin vreun mijloc - în mod direct sau indirect.
Din analiza acestora - atât în faza de urmărire penală, cât și în faza cercetării judecătorești și anume: înregistrări audio și video, procesele-verbale întocmite în cauză, declarațiile martorilor audiați și anume: „M.D." - investigator sub acoperire; și „D.I." - colaborator al organelor de anchetă, declarațiile inculpatei I.M. și G.I., analizele toxicologice laborator, planșele fotografice, caracterizări, coroborate cu o parte din mențiunile făcute de inculpat în timpul declarațiilor luate atât în timpul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești - instanța de apel a reținut că inculpatul C.L. se face vinovat de comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și anume trafic de droguri de mare risc, situație de fapt și încadrare juridică reținută și de actul de sesizare a instanței din data de 30 noiembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., de Tribunalul București - ca instanță de fond, cât și de Curtea de Apel - ca primă instanță de control judiciar.
Curtea a constatat că poziția constantă a inculpatului de nerecunoaștere a comiterii infracțiunii este combătută de celelalte probe administrate în cauză. Inculpatul a recunoscut că, în ziua de 6 august 2010, s-a întâlnit cu colaboratorul sub acoperire „D.I." și împreună cu mers cu un taxi, în str. D.S., sector 6. Inculpatul l-a întrebat pe colaborator dacă dorește patru doze de heroină, însă acesta i-a cerut doar două, motivând că are doar 100 RON, asupra sa.
După aproximativ 20 - 25 minute, cei doi s-au întors la locuința inculpatului, situată în A.Ț., unde inculpatul i-a dat martorului sub acoperire două doze de heroină.
Această situație de fapt este probată prin declarația martorului sub acoperire, a celorlalți doi inculpați G.I. și I.M., transcrierile convorbirilor telefonice și a celorlalte mijloace de probă, împotriva acestora existând doar nerecunoașterea inculpatului.
Este adevărat, că nevinovăția unei persoane este prezumată și că, săvârșirea unei fapte trebuie probată, în mod cert și fără putință de tăgadă.
Probele administrate în timpul unei proces penal pot fi directe, indirecte, rolul lor fiind acela de a proba și de a susține acuzațiile unei persoane, în același timp, trebuie ca acestea să menționeze și să caracterizeze și persoana supusă judecății.
Din toate aceste probe, Curtea a reținut că inculpatul C.L. a ales să se apere într-un singur mod, și anume nerecunoașterea comiterii faptei. S-a constatat însă că toate susținerile inculpatului sunt infirmate de probele existente la dosarul cauzei, din care rezultă că acesta a mai fost sancționat anterior, frecventează persoane fără ocupație, consumatoare de droguri, predispuse și la comiterea altor infracțiuni și că, acesta nu numai consuma droguri dar se ocupa și cu procurarea acestora cel puțin pentru grupul de prieteni cu care consuma substanțele interzise.
Instanța de apel a mai reținut că, anterior comiterii infracțiunii din prezenta cauză, inculpatul C.L. era cunoscut ca fiind consumator de heroină de peste 4 ani, pe care o procura din zona F., împreună cu un grup de prieteni. A fost prezentat la Serviciile Comunitare Specializare - Secția de Dezintoxicare nr. x, în perioada 21 septembrie 2009 - 2 octombrie 2009, confirmându-se diagnosticul „dependență de heroină". De asemenea acesta nu a dat curs recomandărilor medicului L.V., privind abstinența față de heroină, întâlnindu-se cu un prieten din vechiul anturaj, cu preocupări în sensul consumului de heroină, a fost sancționat cu amendă administrativă, de trei ori.
Date fiind cele menționate mai sus, Curtea a constatat că Tribunalul București - ca instanță de fond - a aplicat inculpatului o pedeapsă de natură să realizeze scopul preventiv educativ, menționat în dispozițiile art. 52 C. pen. împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul C.L. Motivele de recurs au fost susținute oral, cu ocazia dezbaterilor, acesta invocând în principal cazul de casare prev. de art. 385 pct. 18 C. proc. pen., arătând că soluția de condamnare este rezultatul unei grave erori de fapt, iar în subsidiar cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 teza a II-a C. proc. pen., solicitând redozarea pedepsei.
Analizând hotărârea recurată atât prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare în care au fost încadrate aceste critici, dar și din perspectiva cazurilor de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte reține următoarele:
Asupra cazului de casare prev. de art. 385 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. Înalta Curte reține că recurentul invocă grava eroare de fapt în care s-ar fi aflat cele două instanțe, în raport de faptul că înregistrările audio-video pe care se fundamentează, ar fi fost realizate la o altă dată decât aceea la care se pretinde că ar fi fost comisă infracțiunea, și, pe de altă parte că imaginile înregistrate nu prezintă decât tavanul unui autoturism taxi.
Înalta Curte constată neîntemeiate criticile formulate, situația de fapt stabilită de către instanțele de fond și apel, respectiv că, la data de 06 august 2010, inculpatul C.L. a vândut colaboratorului cu nume de cod „D.I.", două doze de heroină în greutate de 0,33 grame, pentru suma de 100 RON, fiind confirmată de probatoriul administrat.
În acest sens se au în vedere declarațiile investigatorului sub acoperire „M.D." și ale colaboratorului sub acoperire „D.I.", precum și înregistrările audio-video ale discuțiilor purtate la data de 06 august 2010 între colaborator și C.L. Neconcordanța invocată de către inculpat între data afișată în înregistrarea audio-video și data săvârșirii infracțiunii pentru care acesta este acuzat este explicată de procesul-verbal de redare, certificat de procuror din care rezultă că „din motive tehnice, data și ora afișate nu au putut fi setate și nu corespund cu data și ora reale", iar înregistrarea în cauză a fost realizată la data de 06 august 2010.
De asemenea, discuția ce a avut loc între inculpat și colaboratorul sub acoperire „D.I." și care a fost înregistrată este confirmată de declarația acestuia din urmă, luată imediat după despărțirea de inculpatul C.L., declarație menținută și în fața instanței.
Pe de altă parte, conținutul înregistrării nu a fost contestat de către inculpat, ci dimpotrivă acesta, în fața instanței de fond, a recunoscut că s-a întâlnit cu colaboratorul sub acoperire la data de 06 august 2010, însă a fugit cu banii primiți de la acesta fără să îi mai intermedieze cumpărarea drogurilor.
Împrejurarea că înregistrarea video nu surprinde decât plafonul autoturismului taxi, este lipsită de relevanță, întrucât ceea ce s-a reținut a fost discuția între inculpat și colaboratorul sub acoperire, din care rezultă implicarea inculpatului în achiziționarea celor două doze de heroină.
Concluzia instanțelor că inculpatul C.L., după primirea banilor i-a și procurat colaboratorului cele două doze de heroină, și nu a fugit cu banii, astfel cum acesta s-a apărat, este de asemenea în concordanță cu conținutul probelor. În acest sens instanța de recurs are în vedere declarațiile colaboratorului și investigatorului, planșele foto care îl prezintă pe inculpat îndreptându-se spre adresa de unde a luat drogurile, dar și faptul că imediat după despărțirea de inculpat, colaboratorul sub acoperire (asupra căruia anterior întâlnirii cu inculpatul se efectuase un control corporal amănunțit) i-a înmânat investigatorului cele două doze, precum și relațiile comunicate de I.G.P.R. cu privire la detalierea convorbirilor telefonice, efectuate și primite de inculpat la data de 06 august 2010, precum și localizarea acestui post telefonic folosit de inculpat, în perioada în care acesta susținea că se afla în cartierul F.
În raport de aceste considerente, Înalta Curte constată că soluția pronunțată, de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, este susținută de întregul material probator administrat, cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 385 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. nefiind incident în cauză.
Asupra cazului de casare prev. de art. 385 alin. (1) pct. 14 teza a II-a C. proc. pen.
În ceea ce privește criticile legate de individualizarea pedepsei, se constată că inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă orientată egală minimul prevăzut de lege, de 10 ani închisoare, instanțele raportându-se la natura și gravitatea faptei, la împrejurarea că inculpatul este consumator de droguri și i s-au aplicat anterior trei amenzi administrative pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri în vederea consumului propriu, dar și datele favorabile ce rezultă din referatul de evaluare întocmit de serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Înalta Curte reține însă că, în mod constant, practica judiciară a statuat că, la individualizarea pedepselor aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000, trebuie avută în vedere și cantitatea de droguri ce face obiectul material al infracțiunii deduse judecății. O cantitate extrem de redusă și lipsa datelor din care să rezulte implicarea constantă a autorului în vânzarea de droguri pot fi valorificate ca și circumstanțe atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen. Aceasta este și situația din prezenta cauză, în sarcina inculpatului C.L. reținându-se că a vândut cantitatea de 0,33 grame heroină, iar probatoriul administrat în cauză nu a demonstrat că acesta era ocupația sa constantă și modalitatea în care își obținea veniturile. Dând acestor împrejurări valoarea unor circumstanțe atenuante conform art. 74 alin. (2) C. pen., Înalta Curte va coborî pedeapsa sub minimul ei special până la 3 ani închisoare, apreciind că aceasta este proporțională cu gravitatea faptei și, totodată, aptă să conducă la atingerea scopului prevăzut de dispozițiile art. 52 C. pen.
Ca atare, reținând incidența cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 385 alin. (1) pct. 14 teza a II-a C. proc. pen., instanța va admite recursul inculpatului, va casa ambele hotărâri, și rejudecând va proceda conform celor anterior arătate.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
Se va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie 2010 și de la 08 noiembrie 2010 la 04 aprilie 2012.
Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului iar onorariul parțial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, de 50 RON, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de inculpatul C.L. împotriva Deciziei penale 289 din 10 noiembrie 2011 a Curții de Apel București, secția I penală și a Sentinței penale nr. 460 din 02 iunie 2011 a Tribunalului București, secția a II-a penală. Casează în totalitate decizia recurată și în parte sentința și rejudecând: În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen. și 76 lit. a) C. pen. condamnă pe inculpatul C.L. la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
În baza art. 65 C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă complementară, exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 1 an.
Face aplicarea art. 71 - 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 24 octombrie 2010 și de la 08 noiembrie 2010 la 04 aprilie 2012.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului iar onorariul parțial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, de 50 RON, se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 4 aprilie 2012.
Procesat de GGC - AS