R O M A N I A
Decizia nr.715 Dosar nr.559/2003
S-a luat în examinare recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva încheierii din 3 februarie 2003 a Curții de Apel Craiova pronunțată în dosarul nr.384/P din 5 februarie 2003.
În cauză s-a dispus citarea inculpatului prin nota telefonică, cu mențiunea de a nu fi adus în instanță, pentru apărarea sa prezentându-se av.P.S., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a arătat că lasă soluția la aprecierea instanței.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului, ca inadmisibil a recursului.
C U R T E A,
Asupra recursului de față;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin încheierea din 3 februarie 2003 Curtea de Apel Craiova a respins cererea de recuzare a întregii instanțe a Tribunalului Dolj, formulată de C.I., inculpat în dosarul nr.6728/P/2002 al Tribunalului Dolj.
Pentru a pronunța această încheiere, Curtea de Apel Craiova a reținut în fapt că, prin cererea înregistrată la data de 3 februarie 2003, C.I., inculpat în dosarul penal nr.672/P/2003 al Tribunalului Dolj, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de instigare la omor calificat, faptă prevăzută de art.25 raportat la art.174, 175 lit.a,e,i din Codul penal, a recuzat întreaga instanță a Tribunalului Dolj.
A motivat inculpatul, că respingerea unor probe solicitate în apărare de către președintele completului de judecată constituie o antepronunțare, iar că, mai mult, acesta din urmă, prin poziția care o are în cadrul conducerii tribunalului, ar fi influențat hotărârea celorlalți judecători cu privire la soarta unor cereri de recuzare formulate anterior.
În considerentele încheierii, s-a mai reținut că, partea care solicită recuzarea trebuie să demonstreze vreunul din cazurile de incompatibilitate prevăzută de art.46,47 și 48 din Codul penal.
Cum în cauză C.I. nu a făcut dovada vreunui caz de incompatibilitate prevăzut de lege, Curtea de Apel Craiova în temeiul art.51 alin.ultim din Codul de procedură penală, a respins cererea de recuzare a întregii instanțe a Tribunalului Dolj, formulată de acesta.
Împotriva acestei încheieri a formulat recurs inculpatul C.I.
Recursul este inadmisibil.
Potrivit art.3851 alin.2 din Codul de procedură penală, încheierile pot fi atacate cu recurs numai odată cu sentința sau decizia recurată, cu excepția cazurilor când, potrivit legii, pot fi atacate cu recurs.
Așa fiind, cu privire la recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a respins recuzarea, legea nu prevede excepția de a putea fi atacată separat cu recurs.
Cum în cauză inculpatul a declarat recurs împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă cererea formulată de acesta prin care recuză întreaga instanță a Tribunalului Dolj, această cale de atac este inadmisibilă și urmează să fie respinsă.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul de procedură penală, urmează ca inculpatul să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMLE LEGII
D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul C.I. împotriva încheierii din 3 februarie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.384/P/2003.
Obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 550.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică,azi 12 februarie 2003.