S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații V.V. și S.O.
împotriva deciziei penale nr.146 din 16 mai 2002 a Curții de Apel Iași.
S-a prezentat apărătorul desemnat din oficiu, avocat V.M. , lipsind inculpații
și părțile civile.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul inculpatului a solicitat achitarea acestora, potrivit prevederilor
art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d, fiind un litigiu comercial.
Procurorul a solicitat respingerea, ca nefondat, a recursului.
C U R T E A
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.527 din 9 octombrie 2001, Tribunalul Iași a condamnat pe
inculpatul V.V.pentru săvârșirea infracțiunili de înșelăciune, prevăzută în
art.215 alin.1, 3,4 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. și art.13 C.pen. prin
schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută în art.215 alin.1,4,5
cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. la pedeapsa de 5 ani și 4 luni închisoare.
S-au aplicat inculpatului dispozițiile art.64 C.pen. pe durata și în condițiile
prevăzute de art.71 C.pen.
În baza dispozițiilor art.88 C.pen., s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii
și arestării preventive, începând cu 28 martie până la 22 decembrie 2000;
- pe inculpatul S.O. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută
de art.215 alin.1,3,4 cu aplicarea art.13 C.pen., prin schimbarea încadrării
juridice conform art.334 C.proc.pen., din infracțiunea prevăzută de
art.215 alin.1, 4, 5 C.pen. la pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare.
S-au aplicat inculpatului dispozițiile art.64, pe durata și în condițiile
prevăzute de art.71 C.pen.
În baza dispozițiilor art.88 C.pen. s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii
și arestării preventive, începând cu data de 5 aprilie 2000, până la 22
decembrie 2000.
Pe inculpatul A.C. pentru complicitate la înșelăciune, prevăzută în art.26 raportat
la art.215 alin.1,2 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 art.13 C.pen., prin
schimbarea încadrării juridice conform art.334 C.pen., din infracțiunea
prevăzută de art.215 alin.1,2,5 cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen. la 6 ani și
10 luni închisoare și de bancrută frauduloasă prevăzută de art.276 lit.b
din Legea nr.31/1990 republicată, la pedepasa de 5 ani închisoare.
În baza dispozițiilor art.33 lit.a, 34 C.pen. s-a dispus să execute pedeapsa
cea mai grea, aceea de 6 ani și 10 luni închisoare.
S-au aplicat inculpatului dispozițiile art.64 pe durata și în condițiile
prevăzute de art.71 C.pen.
În baza art.88 C.pen. s-a dedus din pedeapsă perioada arestării preventive
începând cu 21 iunie 2000 până la 22 decembrie 2000.
În baza dispozițiilor art.14 și 346 C.proc.pen., raportat la art.998
C.civ. au fost obligați inculpații V.V. și A.C. să plătească în
solidar despăgubiri civile, după cum urmează:
- părții civile SC CIMENTUL SA Turda suma de 33.380.000 lei;
- părții civile SC ITS CO Onești, suma de 76.985.178 lei;
- părții civile SC MOLDOCHIM SA Bicaz suma de 99.986.930 lei, iar
inculpatul S.O. în solidar cu inculpatul A.C. suma de 232.574.015 lei
părții civile SC PORT AGENCY SA Galați.
S-a menținut măsura asiguratorie dispusă prin ordonanța din 24 iulie 2000
asupra bunurilor aparținând inculpatului V.V. până la achitarea integrală a
debitului reținut în sarcina acestuia.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea
situație de fapt:
În luna iulie 1999, inculpatul V.V. a fost contactat de numitul A.C. care l-a
rugat să preia societatea unde era administrator, respectiv SC GECA IMPEX SRL,
oferindu-i pentru acest serviciu suma de 1.000.000 lei.
Inculpatul a acceptat propunerea, însă nu a solicitat relații cu privire la
situația financiar-contabilă a societății și împreună cu A.C. s-au deplasat la
Notariat și la Camera de Comerț unde au întocmit actele necesare preluării SC
GECA IMPEX SRL, devenind astfel asociat
unic
și administrator al
societății.
Ulterior, cei doi au deschis un cont la BANCK POST – Sucursala Iași și au
ridicat un carnet cu file CEC, însă prin contul respectiv, societatea nu a
derulat nici o sumă de bani.
1. La data de 27 iulie 1999, la sugestia numitului A.C. și împreună cu acesta,
inculpatul V.V. -a deplasat la sediul SC EST MIRA SRL unde i-a propus
martoruluiC.R., administratorul societății, procurarea a 20 tone ciment la un
preț atractiv.
Având acceptul martorului, inculpatul l-a contactat pe numitul P.G.,
administratorul unei societăți de transport și a convenit cu acesta să-i aducă
de la Turda cantitatea de 20 tone ciment, sens în care i-a înmânat o delegație
semnată și ștampilată precum și o filă CEC în alb.
La data de 27 iulie 1999, T.C. a fost delegat să efectueze o cursă la SC
CIMENTUL SA Turda de unde a încărcat cantitatea de 20 tone ciment alb în
valoare de 35.380.000 lei, iar plata a fost făcută cu fila cec semnată de
ștampilată de către inculpat, însă care a fost completată de angajații SC
CIMENTUL SA Turda.
Ulterior, partea vătămată a constatat cu ocazia introducerii filei cec pentru
decontar, că SC GECA IMPEX SRL nu are disponibil în cont și a fost declarată în
interdicție bancară.
Prejudiciul în valoare de 35.380.000 lei a rămas nerecuperat, partea vătămată
constituindu-se parte civilă în cauză cu această sumă.
2. La data de 28 iulie 1999, inculpatul și numitul A.C. l-au contactat pe
martorul C.S. cu care A.C. se cunoștea de mai mult timp și i-au propus să
meargă în calitate de delegat al SC GECA IMPEX SRL la SC IMPAR SRL Iași pentru
a achiziționa niște cauciucuri.
Acceptând propunerea, martorul a primit de la inculpat o comandă, o delegație
și o filă cec semnată și ștampilată, însă pe parcurs a ținut legătura cu
nimitul A.C. care i-a indicat locul în care să depoziteze marfa ridicată
de la partea vătămată și i-a dat suma de 1.000.000 lei pentru serviciul
prestat,.
Partea vătămată SC IMPAR SRL a introdus fila cec la bancă, însă a arătat
că aceasta a fost refuzată la plată, datorită lipsei de disponibil.
Prejudiciul cauzat părții vătămate în cuantum de 37.104.348 lei nu a fost
recuperat, societatea emițând pretenții civile în cauza penală.
3. La data de 29 iulie 1999, martorul C.S. a fost din nou contactat de către
inculpatul V.V. și de numitulA.C., care i-a propus să se deplaseze la SC ITS
&CO Onești, pentru a ridica pentru SC GECA IMPEX SRL cantitatea de 270 mp
parchet.
A primit de la inculpatul V.C. documentele de acreditare, ștampila societății
și o filă cec semnată și ștampilată, iar la data de 30 iulie 1999, cu un
autoturism condus de numitul M.C., s-a deplasat la Onești, a ridicat
marfa pe care a achitat-o cu fila cec primă de la inculpat.
Întrucât SC GECA IMPEX SRL nu avea disponibil în cont, fila cec a fost refuzată
la plată, astfel încât partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu
suma de 76.985.178 lei.
A susținut martorul C.S. că și de această dată, numitul A.C. s-a implicat în
derularea înțelegerii, în sensul că l-a condus cu autoturismul său CIELO de
culoare albă pe b-dul Independenței, unde s-a întâlnit cu șoferul, iar
ulterior, i-a achitat suma de 2.000.000 lei pentru serviciul prestat.
A relatat același martor că s-a întâlnit cu A.C. la începutul lunii septembrie
1999, a aflat că inculpatul V.V.este plecat din țară și i-a sugerat ca în
ipoteza în care organele de poliție îl vor ancheta, să nu declare nimic în
legătură cu implicarea lui A.C. în tranzacția care a avut loc.
4. S-a mai reținut că la data de 23 iulie 1999, inculpații V.V. și A.C., după
ce au obținut acordul numitului C.R., administrator la SC EST MIRA SRL, de a-i
procura o cantitate de ciment, au luat legătura cu patronul unei
societăți de transport și au convenit efectuarea unei curse la SC
MOLDOCHIM SA Bicaz pentru achiziționarea cimentului.
Șoferii N.C. și M.D. au primit de la inculpați delegații de ridicare a
mărfii și 5 file cec, s-au deplasat la SC MOLDOCHIM SA Bicaz, au încărcat
cimentul în valoare de 99.986.930 lei pentru care au plătit cu filele cec
primite de la inculpați.
Prezentând filele cec la bancă, partea vătămată a constatat că au fost refuzați
la plată datorită lipsei de disponibil, astfel încât s-a constituit parte
civilă în cauză cu suma de 99.986.930 lei.
5. În baza aceleiași rezoluții infracționale, în cursul lunii septembrie 1999,
inculpatul A.C. l-a contactat pe inculpatul S.O. și i-a propus să preia o
societate comercială, respectiv SC VELA DY SRL unde va fi acționar unic și
administrator, societate prin intermediul căreia urma să deruleze afaceri.
SC VELA DY SRL aparținea părinților martorei S.C., persoană pe care inculpatul
A.C. a cunoscut-o la Biroul notarial L.G., unde a perfectat actele privind
cesionarea SC GECA IMPEX SRL și față de care s-a arătat interesat de cumpărarea
unei societăți comerciale.
La scurt timp, inculpatul A.C. s-a prezentat la notariat cu inculpatul S.O. și
împreună cu soția sa A.G. s-au ocupat de perfectarea actelor de preluare
a societății și de plata tuturor taxelor, inculpatul S.O. semnând doar actul
adițional.
Ulterior, au fost făcute demersuri la Camera de Comerț Iași pentru
înscrierea noilor mențiuni, a fost deschis un cont la Banca de Credit
Industrial și Comercial – de unde a primit un carnet cu file cec, iar de
la SC SEDCOM LIBRIS SRL au achiziționat documente cu regim special (facturi,
chitanțe).
De aceste demersuri s-au ocupat în principal soții A., iar S.O. însoțindu-i
acolo unde prezența sa era imperios necesară – bancă, camera de comerț.
La data de 17 octombrie 1999, inculpatul A.C. l-a contactat pe inculpatul S.O.
și i-a spus că a luat legătura cu o firmă din Galați, de unde urmează să
achiziționeze tablă, iar plata va fi făcută cu o filă cec.
S-au deplasat împreună la SC ROMPORTMET SA Galați, societate cu care a fost
încheiat un contract privind achiziționarea de către SC VELA DY SRL, prin
administrator S.O. a cantității de 41,25 tone tablă în valoare de
232.574.015 lei, urmând ca banii să fie virați în contul SC PORT AGENCY SA
conform unei convenții de compensare existentă între cele două societăți.
Inculpatul S.O. a emis o filă cec cu scadență la data de 11
noiembrie 1999 pentru întreaga sumă, după care a primit o comandă pentru
livrarea mărfii și s-a deplasat la SIDEX Galați de unde a ridicat cantitatea de
4,25 tone tablă în două tranșe.
La data de 16 noiembrie 1999, Banca Comercială Română a restituit cecul emis de
SC VELA DY SRL cu mențiunea „Refuzat din lipsă de disponibil”.
Prejudiciul cauzat părții vătămate în sumă de 232.574.015 lei a rămas
nerecuperat, partea vătămată constituindu-se parte civilă.
În sarcina inculpatului A.C. a fost reținută și infracțiunea de bancrută
frauduloasă prevăzută în art.276 din Legea nr.31/1990 republicată, constând în
aceea că, după ce la data de 21 aprilie 1999 în urma cererii formulată de SC
MOPAN MUREȘ SA a fost declanșată procedura falimentului societății SC GECA
IMPEX SRL, a înstrăinat patrimoniul societății în frauda creditorilor acesteia.
La data de 7 mai 1999, judecătorul sindic a încheiat un proces-verbal prin care
i s-a adus la cunoștință inculpatului A.C. că a fost declanșată procedura
falimentului, proces-verbal care a fost semnat de către inculpat.
Lichidatorul P.T. a încercat de mai multe ori să-l contacteze pe inculpat, însă
acesta a părăsit spațiul comercial deținut în b-dul Poitiers nr.20 și a
înstrăinat marfa, iar ulterior, la data de 17 septembrie 1999, a cesionat
părțile sociale ale SC GECA IMPEX SRL inculpatului V.V.
Pe întreg parcursul procesului penal, inculpații au avut o poziție procesuală
oscilantă, au dat declarații contradictorii, în sensul că, inculpatul A.C. a
negat implicarea sa în săvârșirea faptelor de care a fost învinuit, iar
inculpații S.O. și V.V. au prezentat o variantă menită, în opinia lor,
să-i exonereze de răspunderea penală.
Astfel, cei doi inculpați recunosc că au fost contactați de către
inculpatul A.C. care le-a propus preluarea celor două societăți comerciale: SC
GECA IMPEX SRL și SC VELA DY SRL au relatat demersurile făcute pentru
funcționarea în mod legal a acestora, însă au negat orice implicare directă în
comiterea infracțiunilor de înșelăciune reținute în sarcina lor.
Au susținut cei doi inculpați că la solcitarea inculpatului A.C. au semnat în
alb și au ștampilat mai multe file cec în calitate de administratori ai celor
două societăți, însă nu au cunoscut cum au fost folosite aceste file cec.
Această apărare nu a putut fi primită de către instanță, întrucât a fost
infirmată de celelalte probe administrate în cauză, probe care relevă implicarea
directă a celor doi inculpați, în activitatea infracțională care a avut loc.
Relativ la faptele comise de inculpatul V.V., relevante sunt declarațiile
martorilor P.G., care a fost contactat de trei persoane, printre care se află
și inculpatul V.V., pentru efectuarea unui transport de ciment de la Turda și a
martorului C.S. care a relatat împrejurările în care inculpații V.V. și A.C.
i-au solicitat ajutorul pentru ridicarea mărfurilor de la părțile vătămate SC
IMPAR SRL și SC ITS&CO Onești, precum și contribuția fiecăreui inculpat în
derularea tranzacțiilor.
Inculpatul S.O. a recunoscut la rândul său că a semnat și ștampilat mai
multe file CEC, că a efectuat deplasări împreună cu coinculpatul A.C. la
Galați, unde acesta a contactat mai multe persoane de la SIDEX Galați pentru
achiziționarea cantității de 40 tone tablă, iar el personal a înmânat
fila cec funcționarei care se ocupa cu completarea avizului de însoțire a
mărfii și a facturii.
Martorii A.D.V. și alte 5 persoane, sunt persoanele cu care inculpatul S.O. a
tranzacționat achiziționarea celor 40 tone de tablă și care ulterior,
prezentându-li-se planșele foto l-au indicat pe S.O. ca fiind administratorul
SC VELA DY SRL care a ridicat marfa.
Implicarea inculpatului A.C. care l-a îndrumat pe inculpatul S.O., rezultă atât
din declarațiile acestuia din urmă, cât și din precizările martorilor care
susțin că S.O. era însoțit de o altă persoană cu care se consulta în
permanență.
În ambele faze procesuale, inculpatul A.C. a avut o poziție procesuală
constantă, de nerecunoaștere a faptelor reținute în sarcina sa, în pofida
probelor evidente de vinovăție administrate în cauză, care-l indicau ca fiind
„creierul” unei activități infracționale de amploare, cu consecințe deosebit de
grave.
Încadrarea juridică dată faptelor în actul de inculpare, după ce a fost pusă în
discuția părților, s-a schimbat în conformitate cu dispozițiile art.334
C.proc.pen., în principal, ca o consecință a intrării în vigoare a OUG nr.207
din 15 noiembrie 2000, care a modificat conținutul art.146 C.proc.pen., cu
privire la consecințele deosebit de grave cu implicarea directă asupra
conținutului art.215 alin.5 C.pen.
Față de inculpatul A.C., schimbarea de încadrare juridică a vizat și
participația penală reținută în sarcina sa, în sensul că nu se poate reține
coautorul inculpatului la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, întrucât
acesta nu a comis acte contributive care să se integreze direct în acțiunea
tipică și care să presupună o înfăptuire nemijlocită a acesteia, ci contribuția
sa a constat în înlesnirea și ajutorul dat la săvârșirea de către inculpații
V.V. și S.O. a unor fapte prevăzute de legea penală.
Relevantă în acest sens s-a reținut a fi și împrejurarea că la locuința numitei
D.D., soacra inculpatului A.C. , cu ocazia unei percheziții efectuate de
procurorul criminalist, s-au descoperit mai multe acte aparținând SC VELA DY
SRL Iași, acte despre care inculpatul a afirmat că au fost uitate de inculpatul
S.O. în mașina sa, dar față de care nu a putut să explice plauzibil
descoperirea lor în apartamentul soacrei sale.
A mai apreciat instanța fondului că susținerea pe care A.C. a acordat-o
inculpaților, demersurile făcute pentru funcționarea aparent legală a celor
două societăți comerciale și promisiunile făcute inculpaților – inclusiv prin
avansarea unor sume de bani pentru ca aceștia să părăsească țara ulterior
comiterii infracțiunilor sunt contribuții indirecte la săvârșirea actelor de
executare propriu-zisă, astfel încât angajarea răspunderii penale a
inculpatului a fost reținută în conformitate cu dispozițiile art.26 raportat la
art.215 alin.1, 2 cu aplicarea art.41 alin.2 și art.13 C.pen.
În ceea ce privește infracțiunea de bancrută frauduloasă prevăzută în art.276
lit.c din Legea nr.31/1991 republicată, care presupune înstrăinarea în frauda
creditorilor, în caz de faliment, a unei părți însemnate din active, rezultă
fără dubiu din actele și lucrărilor dosarului, respectiv din încheierea din 21
aprilie 1999 a judecătorului sindic prin care s-a declanșat procedura
falimentului și procesele-verbale încheiate de lichidatorul P.T. că inculpatul
A.C. în cunoștință de cauză a procedat la înstrăinarea societății SC GECA IMPEX
SRL, deși avea cunoștință de declanșarea procedurii falimentului și și-a
manifestat disponibilitatea de a achita integral suma datorată creditoarei SC
MOPAN MUREȘ SA , până la data de 1 iunie 1999.
La stabilirea tratamentului sancționator, instanța a avut în vedere
dispozițiile art.52 și 72 C.pen., relative la scopul pedepsei și la criteriile
generale de individualizare, pentru aplicarea unor sancțiuni care să corespundă
gradului de pericol social al faptei și periculozității făptuitorilor.
În ceea ce privește acțiunile civile promovate de părțile vătămate SC CIMENTUL
SA Turda, SC IMPAR SRL, SC ITS & CO Onești, SC MOLDOCHIM SA Bicaz și SC
ROMPORTMENT SA Galați, pentru SC PONT AGENCY SA Galați, instanța a constatat că
sunt întrunite condițiile angajării răspunderii civile delictuale a
inculpaților, prejudiciile fiind certe, fiind urmare a infracțiunilor săvârșite
și nefiind acoperite, motiv pentru care, în conformitate cu dispozițiile art.14
și 346 C.proc.pen., raportat la art.998 C.civ., în raport cu contribuția
fiecăruia s-a dispus obligarea în solidar a coinculpaților la plata
despăgubirilor civile.
Întrucât în cursul urmăririi penale s-a luat măsura asiguratorie a sechestrului
asupra bunurilor aparțiând inculpatului V.V., instanța a menținut această
măsură până la achitarea integrală a debitului reținut în sarcina acestui
inculpat, scopul măsurii fiind acela de a asigura acoperirea despăgubirilor
civile.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen cei trei inculpați
invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.
Motivându-și apelul, inculpatul S.O. a susținut că în cauză nu sunt
întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune.
A precizat inculpatul că el a completat fila cec și a înmânat-o
reprezentantului părții civile cu titlu de garanție și nu pentru plata mărfii
ridicate.
În cauză este vorba de un litigiu comercial izvorât din nerespectarea clauzelor
contractuale și se impune achitarea inculpatului. În subsidiar, s-a solicitat
reducerea cuantumului pedepsei aplicate și suspendarea condiționată a
executării acesteia.
În motivarea apelurilor declarate de către inculpații V.V. și A.C. s-au
invocat aceleași aspecte, și anume că filele cec emise aveau scopul de a
garanta executarea obligațiilor asumate prin contract și nu reprezentau
instrumente de plată.
S-a solicitat achitarea inculpaților, iar în subsidiar, reducerea cuantumului
pedepselor aplicate.
Prin decizia penală nr.146 din 16 mai 2002, Curtea de Apel Iași a respins
apelurile inculpaților.
Pentru a pronunța astfel, instanța a constatat că inculpații se fac vinovați de
săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați, iar pedepsele sunt
bine individualizate, avându-se în vedere amploarea activității infracționale,
cuantumul prejudiciilor nerecuperate, precum și poziția procesuală a
inculpaților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații V.V. și S.O., care au
solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în baza
art.10 lit.d C.proc.pen., în cauză fiind vorba de un litigiu comercial.
Curtea, examinând cauza în raport de critica formulată, analizată prin prisma
dispozițiilor art.38515 pct.171 C.proc.pen. constată că
recursul este nefondat.
Astfel cum au reținut și instanțele, inculpații V.V. și S.O. ajutați de
inculpatul A.C., au emis file cec în favoarea părților civile, de la care au
ridicat marfa deși cunoșteau împrejurarea că pentru valorificarea acestora nu
există provizia sau acoperirea necesară.
Intenția de a prejudicia părțile civile a rezultat din modalitatea în care
inculpații au săvârșit infracțiunea, precum și din împrejurarea că nici până în
prezent nu au acoperit prejudiciile create.
Examinând cauza din oficiu, potrivit dispozițiilor art.3859 alin.3
C.proc.pen. se constată că nu sunt motive care să conducă la casarea
hotărârilor astfel încât, potrivit dispozițiilor art.38515 pct.1
lit.b C.proc.pen., urmează să respingă, ca nefondate, recursurile declarate de
inculpații V.V. și S.O. împotriva deciziei penale nr.146 din 16 mai 2002 a
Curții de Apel Iași, cu obligarea acestora la cheltuieli judiciare.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.V. și S.O.
împotriva deciziei penale nr.146 din 16 mai 2002 a Curții de Apel Iași.
Obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de câte 1.100.000 lei cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul
pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi 9 ianuarie 2003.