Jurisprudence - details - High Court of Cassation and Justice

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 133 din 18 octombrie 2011, Tribunalul Buzău a dispus:

1. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul T.G.D., la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul T.G.D. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul T.G.D. la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat în final, pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 6 ani și 8 luni închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen. pe o durată de 2 ani.

În baza art. 88 C. pen. a computat din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 19 iunie 2008 și până la data de 14 octombrie 2008.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen. începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la terminarea executării pedepsei.

2. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul R.I.L., la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul R.I.L. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen. a condamnat pe inculpatul R.I.L. la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 88 C. pen. a computat din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 19 iunie 2008 și până la data de 13 octombrie 2008.

3. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul Ț.R.C., la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul Ț.R.C. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul Ț.R.C. la pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 88 C. pen. a computat din pedeapsa de executat durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 19 iunie 2008 și până la data de 13 octombrie 2008.

4. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul P.D., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul P.D. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul P.D. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat în final, pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 2 ani închisoare.

S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv în perioada 19 iunie 2008 - 13 octombrie 2008.

În baza art. 86¹ C. pen. cu referire la art. 86² C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei rezultante a închisorii aplicate, sub supraveghere, pe durată de 7 ani ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

În baza art. 86³ alin. (1) C. pen. a obligat inculpatul pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Buzău; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării respectiv asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare, neexecutării obligațiilor civile sau neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

5. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul P.G.C., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul P.G.C. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul P.G.C. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, în perioada ianuarie - iunie 2008.

A constatat că aceste infracțiuni sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 48 din 16 mai 2011 a Judecătoriei Pogoanele, pronunțată în Dosarul nr. 529/282/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 1078 din 08 august 2011 a Curții de Apel Ploiești.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 529/282/2011, în pedepsele componente: 1 an închisoare, 1 an închisoare, 1 an și 8 luni închisoare, 6 luni închisoare, 4 luni închisoare spor.

În baza art. 36 C. pen. a contopit pedepsele menționate mai sus cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 2 ani închisoare urmând a fi menținut sporul de 4 luni închisoare aplicat prin Sentința penală nr. 48 din 16 mai 2011 a Judecătoriei Pogoanele, rezultând în final pedeapsa de 2 ani și 4 luni închisoare.

În baza art. 88 C. pen. a computat din pedeapsa de executat, durata reținerii și arestării preventive, începând cu data de 20 iunie 2008 și până la data de 15 octombrie 2008 și perioada executată începând cu data de 14 martie 2011, la zi.

A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 62 din 09 august 2011 emis în baza Sentinței penale nr. 48 din 16 mai 2011 a Judecătoriei Pogoanele și a dispus emiterea unui nou mandat de executare corespunzător prezentei sentințe.

6. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.Ș.R., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, în perioada mai - 18 iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.Ș.R. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada mai - 18 iunie 2008.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.Ș.R. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada mai - 18 iunie 2008.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat în final, pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 2 ani închisoare.

A constatat că inculpatul a fost reținut la data de 19 iunie 2008.

În baza art. 81 C. pen. cu referire la art. 82 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii aplicate pe durată de 4 ani ce constituie termen de încercare pentru inculpat.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

7. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, în perioada februarie - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada februarie - martie 2008.

În baza art. 61 C. pen. a menținut liberarea condiționată pentru restul de 579 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 234 din 10 decembrie 2003 al Tribunalului Buzău, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 5173 din 12 octombrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada februarie - martie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada aprilie - iunie 2008.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada aprilie - iunie 2008.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat în final, pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 2 ani închisoare.

8. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I., la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, la data de 27 august 2007.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, la data de 27 august 2007.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, în luna martie 2008.

A constatat că aceste infracțiuni sunt concurente cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 549 din 30 iunie 2011 a Judecătoriei Buzău, pronunțată în Dosarul nr. 11192/200/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 1133 din 25 august 2011 a Curții de Apel Ploiești.

În baza art. 36 C. pen. a contopit pedeapsa menționată mai sus cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul având de executat în final, pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen. a computat din pedeapsa de executat durata reținerii din data de 19 iunie 2008 și perioada executată începând cu data de 03 mai 2011, la zi.

A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 629 din 26 august 2011 emis în baza Sentinței penale nr. 549 din 30 iunie 2011 a Judecătoriei Buzău și a dispus emiterea unui nou mandat de executare corespunzător prezentei sentințe.

9. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) și art. 320¹ C. proc. pen. cu referire la art. 74 alin. (1) lit. c) art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen. și art. 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul C.N., la pedeapsa de 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada mai - iunie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen. cu referire la art. 74 alin. (1) lit. c) art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul C.N. la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, în luna perioada mai - iunie 2008.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 1 an închisoare.

În baza art. 83 C. pen. a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 2170 din 09 noiembrie 2006 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin neapelare la data de 28 noiembrie 2006, care nu s-a contopit cu noua pedeapsă, urmând ca inculpatul să o execute alături de aceasta, rezultând în final o pedeapsă de 2 ani închisoare.

10. În baza art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a condamnat pe inculpata C.F.I., la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, în luna august 2007.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpata C.F.I. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în luna august 2007.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpata având de executat pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor a căror nerespectare are ca efect revocarea suspendării respectiv asupra consecințelor săvârșirii unei noi infracțiuni în termenul de încercare sau neexecutării obligațiilor civile.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

11. În baza art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.A.G., la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup, în vederea săvârșirii de infracțiuni, în perioada 15 februarie 2008 - 27 mai 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.A.G. la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, în perioada 15 februarie 2008 - 27 mai 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul S.A.G. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată, în perioada 15 februarie 2008 - 27 mai 2008.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele aplicate, inculpatul având de executat în final, pedeapsa cea mai grea, și anume aceea de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a) și b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

12. În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.A., la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în luna februarie 2008.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.A. la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la înșelăciune, în formă continuată, în luna februarie 2008.

A constatat că aceste infracțiuni sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare prin Sentința penală nr. 371 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Buzău, pronunțată în Dosarul nr. 7901/200/2008, definitivă prin Decizia penală nr. 816 din 13 noiembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 371 din 28 aprilie 2009, în pedepsele componente: 4 ani închisoare, 4 ani închisoare ca urmare a revocării suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin Sentința penală nr. 1190 din 11 decembrie 2007 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin Decizia penală nr. 516 din 06 iunie 2008 a Curții de Apel Ploiești și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), b), d) și e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 36 cu referire la art. 35 C. pen. a contopit pedeapsa de 4 ani închisoare menționată mai sus cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 4 ani închisoare, urmând a fi menținută măsura revocării suspendării executării pedepsei de 4 ani închisoare, sub supraveghere, aplicată prin Sentința penală nr. 1190 din 11 decembrie 2007 și dispusă prin Sentința penală nr. 371 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Buzău, rezultând în final, pedeapsa de 8 ani închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), b), d) și e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 88 C. pen. a computat din pedeapsa de executat perioada executată începând cu data de 23 septembrie 2008 la zi.

A constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

A anulat mandatul de executare a pedepsei nr. 426 din 17 noiembrie 2009 emis în baza Sentinței penale nr. 371 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Buzău și a dispus emiterea unui nou mandat de executare corespunzător prezentei sentințe.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.289,78 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului L.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C. și S.I. la plata sumei de 5.447,13 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului S.D.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și S.I. la plata sumei de 4.253,96 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei S.E.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații B.A., T.G.D., R.I.L. și P.D. la plata sumei de 4.943,65 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat inculpatului B.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații B.A. și R.I.L. la plata sumei de 3.585,96 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat inculpatului B.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.494,22 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat, în solidar, inculpatul T.G.D. la plata sumei de 5.739,43 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului S.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 5.810,62 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului P.S.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 4.854,42 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei T.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 4.540,92 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.039,15 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.L.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și S.Ș.R. la plata sumei de 4.648 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 31 martie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC C. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.L.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și P.D. la plata sumei de 4.030,18 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului D.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 4.449,57 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.N.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.020,73 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații S.I., T.G.D., și R.I.L. la plata sumei de 1.546,87 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat inculpatului S.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.D. la plata sumei de 4.941,91 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.L.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.626,59 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.356,69 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 5.167,30 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.V.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C., S.I., S.Ș.R. și P.D. la plata sumei de 6.101,43 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului S.Ș.L.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.514,81 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.L.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.D. la plata sumei de 5.722,55 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei D.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul T.G.D. la plata sumei de 5.661,6 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei D.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., S.A.G., P.G.C. și P.D. la plata sumei de 6.168,24 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei F.E.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul T.G.D. la plata sumei de 5.390,66 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei F.E.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și S.Ș.R. la plata sumei de 7.110,89 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul T.G.D. la plata sumei de 4.187,99 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și P.D. la plata sumei de 6.349,71 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului T.V.C.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul T.G.D. la plata sumei de 4.755,74 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului T.V.C.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.891,41 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.D.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul T.G.D. la plata sumei de 4.559,76 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.D.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și P.D. la plata sumei de 4.739,91 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.984,39 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.I.T.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații P.G.C. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.499,36 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului A.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.503,65 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.O.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații R.I.L. și P.D. la plata sumei de 902.80 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului S.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., S.I. și P.D. la plata sumei de 6.248,22 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului T.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.199,18 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului P.R.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., S.I. și Ț.R.C. la plata sumei de 7.098,13 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.595,69 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului P.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.825,27 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.Ș.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.771,22 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului N.N.C.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.D. la plata sumei de 7.402,17 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului I.N.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.569,64 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și P.D. la plata sumei de 5.909,43 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului H.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.964,88 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei D.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 5.854,72 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei I.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.118,51 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului T.C.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 7.477,47 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei D.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.083,45 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 6.145,15 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 4.177,86 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului L.F.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C., C.N. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.227,25 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.S.L.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 7.097,86 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului D.G.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.853,33 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului V.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 5.718,61 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei G.S.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.D. la plata sumei de 6.146,09 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului S.I.E.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.D. la plata sumei de 5.788,09 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului A.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 4.209 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului R.N.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., S.I. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.997,54 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 15 septembrie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.K. ROMÂNIA SRL București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.514,21 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei C.G.R.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 5.374,12 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.M.l.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.557 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului A.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.127,67 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului T.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.816,59 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului G.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., S.I. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.675,12 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 31 martie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC C. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului L.R.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., S.I. și Ț.R.C. la plata sumei de 7.445,35 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 31 martie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC C. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei D.R.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.899,38 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 15 septembrie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.K. ROMÂNIA SRL București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei Ș.A.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., S.I. și Ț.R.C. la plata sumei de 7.788,9 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 15 septembrie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.K. ROMÂNIA SRL București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului G.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., S.I., Ț.R.C. și S.Ș.R. la plata sumei de 8.137,85 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 15 septembrie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.K. ROMÂNIA SRL București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei L.E.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații S.I. și P.D. la plata sumei de 3.319,59 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 15 septembrie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.K. ROMÂNIA SRL București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat inculpatului S.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.G.C. la plata sumei de 5.812,34 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului I.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.G.C. la plata sumei de 5.741,86 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului L.D.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.G.C. la plata sumei de 5.694,98 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului G.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.G.C. la plata sumei de 5.275,93 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului E.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Pastramă Gabriel și S.Ș.R. la plata sumei de 7.803,82 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 15 septembrie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.K. ROMÂNIA SRL București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului Ș.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.G.C. la plata sumei de 5.753,64 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului D.T.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., P.G.C. și P.D. la plata sumei de 6.305,16 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații C.F.I. și T.G.D. la plata sumei de 7.927,84 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat inculpatei C.F.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., S.I., Ț.R.C. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.556,86 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului D.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L. și P.D. la plata sumei de 4.841,71 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei N.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și P.D. la plata sumei de 4.753,89 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.641,46 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului G.N.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 6.006,95 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului P.C.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul T.G.D. la plata sumei de 4.309,17 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.L.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul R.I.L. la plata sumei de 3.613,70 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.N.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații R.I.L. și S.Ș.R. la plata sumei de 6.353,17 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului R.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul R.I.L. la plata sumei de 3.083,83 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații R.I.L. și P.G.C. la plata sumei de 4.598,23 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 10 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC B.F. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului N.T.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul R.I.L. la plata sumei de 994,75 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului G.C.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul R.I.L. la plata sumei de 4.700,64 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 15 septembrie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.K. ROMÂNIA SRL București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului G.C.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații S.A.G. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.438,58 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului G.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 4.800,58 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei B.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații S.A.G. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.357,27 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului F.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 5.396,92 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului E.F.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații S.A.G. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.796,76 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei V.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 4.841,90 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului C.O.C.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 4.691,57 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului U.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 3.484,89 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații S.A.G. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.128,31 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat inculpatului S.A.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 5.177,07 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului R.L.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 5.112,74 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului S.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul P.D. la plata sumei de 6.612,92 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.C.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații R.I.L., P.G.C. și Ț.R.C. la plata sumei de 6.182,39 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 31 martie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC C. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului B.D.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul P.D. la plata sumei de 6.078,11 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului P.M.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații R.I.L., Ț.R.C. și P.D. la plata sumei de 4.905,03 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului P.G.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 7.126,98 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.A.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 6.491,96 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului M.I.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 6.144,36 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei M.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații R.I.L., Ț.R.C. și S.Ș.R. la plata sumei de 7.096,05 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 31 martie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC C. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului Ș.V.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat, în solidar, inculpații S.A.G. și P.D. la plata sumei de 4.194,07 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitului U.F.).

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ., a obligat inculpatul R.I.L. la plata sumei de 5.550,04 RON la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 21 martie 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC R. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile (pentru creditul acordat numitei V.M.).

În baza art. 348 C. proc. pen. a anulat înscrisurile falsificate respectiv adeverințele de salariu nr. 32 din 29 februarie 2008, nr. 54 din 06 martie 2008, nr. 59 din 14 martie 2008, nr. 61 din 28 martie 2008, nr. 42 din 05 martie 2008, nr. 48 din 06 martie 2008, nr. 46 din 06 martie 2008, nr. 36 din 03 martie 2008, nr. 34 din 03 martie 2008, nr. 28 din 01 aprilie 2008, nr. 3 din 09 iunie 2008, nr. 31 din 28 februarie 2008, nr. 43 din 08 martie 2008, nr. 45 din 08 martie 2008, nr. 29 din 27 februarie 2008, nr. 58 din 26 martie 2008, nr. 53 din 11 martie 2008, nr. 2 din 02 iunie 2008, nr. 52 din 10 martie 2008, nr. 54 din 11 martie 2008, nr. 9 din 23 mai 2008, nr. 4 din 03 iunie 2008, nr. 7 din 29 mai 2008, nr. 7 din 29 mai 2008, nr. 11 din 24 mai 2008, nr. 11 din 24 mai 2008, nr. 5 din 10 iunie 2008, nr. 8 din 22 mai 2008, nr. 1 din 16 aprilie 2008, nr. 8 din 22 mai 2008, nr. 28 din 25 februarie 2008, nr. 49 din 07 martie 2008, nr. 4 din 10 iunie 2008, nr. 2 din 09 iunie 2008, nr. 6 din 29 mai 2008, nr. 2 din 16 aprilie 2008, din vol.9, nr. 8 din 30 mai 2008, nr. 3 din 12 iunie 2008, nr. 7 din 10 iunie 2008, nr. 13 din 21 aprilie 2008, nr. 24 din 26 aprilie 2008, nr. 42 din 09 mai 2008, nr. 36 din 05 mai 2008, nr. 27 din 30 aprilie 2008, nr. 38 din 07 mai 2008, nr. 33 din 03 mai 2008, nr. 16 din 22 aprilie 2008, nr. 19 din 24 aprilie 2008, nr. 39 din 07 mai 2008, nr. 41 din 09 mai 2008, nr. 8 din 18 aprilie 2008, nr. 35 din 05 mai 2008, nr. 32 din 03 mai 2008, nr. bbb din 22 aprilie 2008, nr. 33 din 05 iunie 2008, nr. 5 din 03 iunie 2008, nr. 22 din 25 aprilie 2008, nr. 21 din 25 aprilie 2008, nr. 37 din 07 mai 2008, nr. 20 din 25 aprilie 2008, nr. 34 din 03 mai 2008, nr. 17 din 13 iunie 2008, nr. 18 din 13 iunie 2008, nr. bbb din 12 iunie 2008, nr. 10 din 12 iunie 2008, nr. 14 din 12 iunie 2008, nr. 30 din 27 august 2007, nr. 12 din 26 mai 2008, nr. 2 din 27 mai 2008, nr. 3 din 27 mai 2008, nr. 12 din 18 aprilie 2008, nr. 13 din 12 iunie 2008, nr. bbb din 28 mai 2008, nr. 31 din 02 mai 2008, din data de 28 august 2008, nr. 8 din 17 iunie 2008, nr. 56 din 12 martie 2008, nr. 42 din 04 martie 2008, nr. 26 din 30 aprilie 2008, nr. 37 din 06 mai 2008, nr. 14 din 21 aprilie 2008, nr. 25 din 12 decembrie 2007, nr. 6 din 04 iulie 2007, nr. 24 din 12 iulie 2007, nr. 64 din 04 septembrie 2007, nr. 30 din 20 iunie 2007, nr. 23 din 15 ianuarie 2008, nr. 32 din 21 august 2007, nr. 32 din 21 august 2007, nr. 37 din 18 februarie 2008, nr. 24 din 08 februarie 2008, nr. 5 din 03 martie 2008, nr. 30 din 12 februarie 2008, nr. 7 din 05 martie 2008, nr. 34 din 15 februarie 2008, nr. 4 din 03 martie 2008, nr. 18 din 01 februarie 2008, nr. 36 din 15 februarie 2008, nr. 16 din 23 ianuarie 2008, nr. 20 din 07 februarie 2008, nr. 25 din 09 februarie 2008, nr. 32 din 05 iunie 2008, nr. 37 din 18 februarie 2008, nr. 44 din 08 martie 2008, nr. 29 din 11 februarie 2008, nr. 26 din 02 februarie 2008, nr. 31 din 13 februarie 2008, nr. 32 din 13 februarie 2008, nr. 36 din 06 iunie 2008, nr. 2 din 28 februarie 2008, nr. 32 din 27 august 2007, urmând a fi menținute contractele de credit încheiate în baza acestora.

A menținut sechestrul asigurător asupra bunurilor obținute prin credit de numitele D.F., S.E., de numitul T.V. și de inculpații T.G.D., R.I.L. și P.G.C.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a obligat pe inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C., P.D. și P.G.C. la plata sumei de câte 6.600 RON, pe inculpații S.Ș.R. și S.I. la plata sumei de câte 5.600 RON pe inculpații C.N., C.F.I., S.A.G., S.I. la plata sumei de câte 3.600 RON iar pe inculpatul B.A. la plata sumei de 1.400 RON, toate aceste sume cu titlu de cheltuieli judiciare în care este inclusă și suma de 4.400 RON onorariu apărători din oficiu avansată Baroului de avocați Buzău din fondul special al Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău, nr. 20/D/P/2008, înregistrat pe rolul instanței la data de 12 noiembrie 2010, sub nr. 5077/114, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților T.G.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., R.I.L., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., Ț.R.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., P.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., P.G.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., precum și punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților S.Ș.R., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., S.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., S.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (două fapte, din care una în forma continuată), art. 215, alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2),3 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și 37 lit. b) C. pen., fapte concurente (art. 33 lit. a) C. pen.), C.N., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., fapte concurente (art. 33 lit. a) C. pen.), C.F.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 291 C. pen., art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., S.A.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen. și B.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a), art. 36 alin. (1), 3 C. pen.

Analizând probele administrate în cauză, respectiv procesele-verbale de sesizare din oficiu, declarațiile părților vătămate constituite părți civile, declarațiile inculpaților, autorizațiile de efectuare a perchezițiilor domiciliare, informatice și de interceptare a convorbirilor telefonice și în mediul ambiental, procesele-verbale de percheziție domiciliară, procesele-verbale de instituire a sechestrului, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și a celor din mediul ambiental, procesele-verbale de percheziție informatică, înscrisurile cuprinse în dosarele de creditare, declarațiile martorilor, adresele către bănci și IFN-uri și răspunsurile acestora, adresele către ITM, expertizele medico-legale, procesele-verbale de confruntare, raportul de expertiză criminalistică a scrierii, procesele-verbale de recunoaștere din grup, precum și celelalte înscrisuri atașate la dosar, instanța de fond a reținut următoarele:

Inculpații Ț.R.C., P.D. și S.Ș.R. au lucrat, în prima jumătate a anului 2008, ca salariați cu contract de muncă, la punctul de lucru - magazin B. al SC D. SRL Târgoviște. În acest magazin, în care își exercitau activitatea și care este situat pe B-dul U. din Buzău, se comercializau mărfuri electrocasnice și IT, inclusiv cu plata în rate.

În baza unor convenții de colaborare între SC D. SRL Târgoviște și mai multe societăți financiare nebancare, respectiv I.F.N.-uri, se acorda finanțare persoanelor fizice pentru cumpărarea de obiecte cu plata în rate, funcționarii abilitați din cadrul magazinului B. al SC D. SRL Târgoviște primind cererile de credit, adeverințele de venituri, pe care le verificau formal din punct de vedere al legalității și încheiau contractele de credit pentru vânzarea în rate a unor mărfuri, precum și actele adiționale la acestea și apoi transmiteau întreaga documentație pentru aprobare, cu poșta și on-line, la sediile centrale din București ale societăților financiare care, în urma analizei, dacă aprobau creditele, transmiteau la magazinul din Buzău, inculpaților nominalizați, aprobarea lor.

Inculpații Ț.R.C., P.D. și S.Ș.R., în baza acestor aprobări, dădeau avizul de ridicare a mărfurilor din magazin însă, în marea majoritate a situațiilor, nu titularilor înscriși în contractele de credit, ci inculpaților T.G.D., R.I.L. și P.G.C., împreună cu care aveau o înțelegere infracțională, constituind o rețea bine organizată ce a acționat în perioada ianuarie 2008 - 18 iunie 2008, dată la care au intervenit organele de urmărire penală.

Ca societăți financiare nebancare păgubite au fost identificate E.R.S., IFN SA, B.F. S.A., C. IFN, dar s-a încercat și fraudarea T.C. IFN SA București și R. IFN SA Cluj - punct de lucru București.

În fapt, inculpații T.G.D., R.I.L. și P.G.C. au corupt funcționarii magazinului B. aparținând SC D. SRL Târgoviște, acceptând să constituie împreună cu aceștia o grupare infracțională în vederea prejudicierii societăților financiare enunțate.

Rolul inculpatului T.G.D. în cadrul acestei grupări era acela de a falsifica mențiunile și semnăturile de pe formularele tipizate ale unor adeverințe de venit și de a aplica în mod ilicit antete de ștampile pe respectivele formulare, completate cu mențiuni inexacte în numele unor persoane fizice racolate de ceilalți inculpați, dar și de el în mod direct; aceste persoane erau conduse apoi la magazinele unde se întocmeau cererile de credit, împreună cu celelalte piese componente ale dosarelor de credit de către funcționarii inculpați abilitați, persoanele fiind conduse efectiv în magazin de inculpații R.I.L. și P.G.C., care îndeplineau și rolul de racolatori ai acestora.

În baza înțelegerii inculpatului T.G.D. cu ceilalți inculpați, în unele situații, înscrisurile erau completate în fals și de soția inculpatului R.I.L., în persoana numitei R.G., acest lucru întâmplându-se într-un număr restrâns de cazuri, R.G. neputând fi depistată și audiată, întrucât a părăsit teritoriul României, stabilindu-se în Franța.

La magazinul unde se depunea documentația falsificată, funcționarii inculpați care activau aici încheiau convențiile de credit, actele adiționale la acestea și atașau la dosarele de creditare adeverințele de venit cunoscând faptul că acestea sunt falsificate și le trimiteau de regulă, în aceeași zi, spre aprobare la centralele IFN-urilor, cu care aveau convenții de colaborare.

Aprobarea se obținea, de regulă, în aceeași zi, on-line, astfel ca bunurile puteau fi ridicate la interval de câteva ore din magazin, însă nu de către titularii înscriși în contractele de credit, ci de către inculpații menționați mai sus. În puține situații persoanele înscrise în contractele de credit au primit un număr redus de bunuri, atât cantitativ cât și valoric, în raport cu cele care figurau ca fiind eliberate în baza facturilor întocmite, fiind puse să semneze facturile fără să le citească.

În activitatea infracțională au fost atrase, ca titulari de credite, peste 100 de persoane fizice, care cedau inculpaților T.G.D., R.I.L., P.G.C. și altor însoțitori ai acestora actele de identitate, sub diferite pretexte, în schimbul obținerii unor sume de bani minore, după care actele de identitate ale acestora erau folosite de inculpatul T.G.D. și de numita R.G. pentru întocmirea de adeverințe de salariu false, conform înțelegerii infracționale.

Ulterior, persoanele erau conduse, cu preponderență, la magazinul SC D. SRL Târgoviște din Buzău, unde inculpații Ț.R.C., P.D. și S.Ș.R., cunoscând caracterul fals al adeverințelor de venituri, întocmeau documentația de creditare și atașau aceste adeverințe la dosar, solicitând aprobarea centralelor I.F.N.-urilor din București pentru creditele valorice ale căror limite erau fixate de ei, în înțelegere cu ceilalți inculpați.

S-a stabilit că inculpații Ț.R.C., P.D. și S.Ș.R. țineau în permanență legătura telefonică, în principal, cu inculpații T.G.D. și R.I.L. și le furnizau chiar consultanță despre modul în care urmau să completeze adeverințele de venit pe care apoi tot ei le primeau la dosarele de creditare.

După obținerea aprobării creditelor, ca efect al inducerii în eroare a funcționarilor din cadrul centralelor IFN București, inculpații vindeau bunurile ridicate din magazin, care apăreau contractate în numele beneficiarilor creditelor și împărțeau între ei sumele de bani obținute. Atunci când conveneau, inculpații își împărțeau chiar și bunurile care figurau înscrise în facturile întocmite ca efect al creditelor aprobate în mod fraudulos.

Cele peste 100 de persoane fizice care apăreau înscrise în contractele de credite (persoane neșcolarizate sau cu un grad redus de instrucție, cu diverse grade de handicap fizic sau psihic, etilici cronici, persoane cu trecut infracțional, recidiviști, persoane cu o situație materială pauperă), erau răsplătite cu sume infime de bani, fiind convinse, sub diverse pretexte de către inculpați să semneze documentele de creditare, cu toate că în multe situații s-au depistat și dosare de creditare constituite în fals, în care documentele de creditare - cereri, contracte, acte adiționale, facturi de livrare de bunuri - nu erau semnate de persoanele care apăreau înscrise în documente, ci de alte persoane, ori de către inculpații înșiși.

Prin activitatea infracțională întreprinsă, E.R.S. IFN SA, B.F. SA, C. IFN și R. IFN SA Cluj au suferit un prejudiciu total de 531.935,20 RON, fără luarea în calcul a dobânzilor, majorărilor și penalităților, ca efect al neonorării obligației de plata a ratelor la creditele contractate.

Astfel, din declarația martorului L.G. și documentația de credit, rezultă că inculpatul T.G.D. i-a propus să facă un credit pentru achiziționarea unui obiect, care ulterior urma să fie vândut la jumătate de preț, cu condiția ca banii obținuți să fie împărțiți în trei părți. Martorul a declarat că inculpatul era însoțit de alte persoane și împreună au mers la biroul unei societăți din str. T. din Buzău, unde l-au întâlnit pe inculpatul R.I.L., care a completat mai multe acte pe care i le-a dat spre semnare lui L.G. Martorul menționează că a semnat actele, fără să le citească, aflând de la inculpatul T.G.D. că reprezintă documentația pentru creditul despre care discutaseră. După semnarea actelor, martorul L.G. a mers împreună cu inculpatul R.I.L. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, susținând că inculpatul a ales o combină frigorifică în valoare de 1.400 RON, pe care a urcat-o într-un autovehicul marca D.B. și a depozitat-o în apartamentul unui bloc din Buzău, pe care martorul nu a reușit să-l identifice. În acest loc, inculpatul R.I.L. i-a cedat lui L.G. suma de 220 RON, cu mențiunea că acesta este partea cuvenită lui din prețul obiectului.

Martorul L.G. a mai menționat că a pus la dispoziția inculpatului T.G.D. actul său de identitate, pentru întocmirea documentației de credit și acesta i-a fost restituit ulterior. După mai mult timp, martorul a primit la domiciliu un card de debit și o somație de plată pentru suma de 5.200 RON.

Din documentația de credit întocmită rezultă că martorul L.G. a beneficiat de un credit pe obiecte în valoare de 4.226 RON de la E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de salariu nr. 32 din 29 februarie 2008, emisă de SC S.F. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează, contrar realității, că martorul L.G. este încadrat la societatea menționată ca agent de vânzări, deși el nu era în fapt angajat în muncă, având un grad de handicap.

De pe urma creditului contractat în numele martorului L.G. s-au ridicat, la data de 29 februarie 2008, trei telefoane mobile, un aragaz Z., o combină frigorifică B., un cuptor cu microunde R., un suport TV de perete și un CD auto, toate în valoare de 4.226 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

De asemenea, din materialul probator administrat a rezultat că dosarul de credit al martorului L.G. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Numitul S.D., persoană cu grad accentuat de handicap fizic (infirm de ambele picioare) și psihic, apare ca beneficiar al unui credit pe obiecte, contractat cu E.R.S. IFN SA, în mod fraudulos, de inculpați în numele lui. Fapta a fost denunțată de fratele său, în persoana lui S.F., documentația de credit fiind depusă la dosar. Această documentație include adeverința de venit nr. 54 din 06 martie 2008, emisă de SC S.F. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că numitul S.D. activează ca șofer la societatea menționată și realizează anumite venituri cu titlu de salariu.

Dosarul de credit a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false; era cert că S.D. nu putea fi încadrat în muncă în condițiile în care avea amputate ambele membre inferioare, iar datorită handicapului psihic accentuat nici nu se putea exprima, acesta fiind și motivul pentru care nu a fost audiat în cauză.

Pe baza creditului contractat în numele lui S.D., la data de 06 martie 2008, s-au ridicat din magazinul Buzău aparținând SC D. SRL Târgoviște, un LCD L., un aparat foto P., două telefoane mobile, un aspirator și un ondulator - ambele marca P.H., toate în valoare de 4.286 RON, de care au beneficiat inculpații T.G.D., R.I.L. și S.I.

Din materialul probator administrat în cauză a rezultat că S.D. a fost preluat de la Spitalul de Psihiatrie Săpoca, la cererea fratelui lui S.F., de către soția inculpatului S.I. Cu acest prilej, inculpatul S.I. a intrat în posesia actului de identitate a lui S.D. și după preluarea acestuia de la spital - prilej cu care S.E. a semnat ca însoțitoare - soții S. l-au condus pe cel în cauză la locuința inculpatului T.G.D., unde se afla și inculpatul R.I.L. Inculpatul S.I. a convenit cu cei doi inculpați contractarea unui credit pe obiecte în numele lui S.D., motiv pentru care le-a cedat actul de identitate al acestuia. În baza acestui act, inculpatul T.G.D. a completat, semnat și ștampilat în fals adeverința despre care s-a făcut vorbire. Inculpații l-au condus apoi pe S.D. la magazinul din Buzău aparținând SC D. SRL Târgoviște și i-au solicitat prin gesturi să semneze mai multe documente, pe care cel în cauză, le-a semnat în fața inculpatului Ț.R.C. În același context, inculpatul S.I., zis "P." i-a solicitat inculpatului T.G.D. să întocmească în fals o adeverință de salariu și pentru soția lui, S.E., pentru obținerea unui credit pentru mobilier, adeverință care de altfel a fost completată ulterior.

Inculpatul S.I., împreună cu inculpatul S.I., cu numitul B.M. și cu denunțătorul S.F. au fost la un ATM amplasat la Stația CFR Buzău aparținând B. Buzău și au retras de pe cardul primit prin poștă de S.D. suma de 80 RON, pe care au pus-o la dispoziția denunțătorului. Inculpatul S.I. a păstrat cardul și ulterior, împreună cu inculpații T.G.D., R.I.L. și C.N. au încercat să mai retragă bani de pe card, dar nu au reușit, întrucât întreg disponibilul fusese consumat prin tranzacția anterioară și prin debitarea contului lui S.D. cu valoarea bunurilor creditate. Tranzacțiile la ATM-uri au fost înregistrate însă de camerele de supraveghere ale societății bancare, imaginile fiind stocate pe un CD.

În aceleași împrejurări a obținut în mod fraudulos, prin inducerea în eroare a funcționarilor societății financiare creditoare, un credit și martora S.E., soția inculpatului S.I. Aceasta a beneficiat de adeverința de salariu nr. 59 din 14 martie 2008, a SC S.F. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. În baza acestei adeverințe false, S.E. a contractat un credit pe obiecte la magazinul S. Buzău, credit aprobat de centrala E.R.S. IFN SA pentru obiecte în valoare totală de 3.286 RON. În ziua de 19 martie 2008, S.E. a ridicat bunurile creditate, respectiv mobilier complet pentru cameră de copii de zi, fond portocaliu și turcoaz și o saltea ortopedică.

Adeverința de salariu emisă pentru martora S.E. și depusă la dosarul de creditare, menționează în mod inexact că aceasta este încadrată ca agent de vânzări la societatea sus-menționată, cu sediul în Constanța, deși ea nu era angajată în muncă, situație de fapt confirmată chiar de martoră care a susținut că inițiativa activității infracționale i-a aparținut inculpatului T.G.D., cel care i-a completat adeverința de salariu falsă, într-un bar din zona Pieței Centrale Buzău.

Martora S.E. a mai confirmat faptul că l-a preluat pe S.D., ca însoțitoare de la Spitalul Săpoca, întrucât era infirm de picioare și handicapat psihic și l-a condus împreună cu soțul ei într-un apartament din cartierul Dorobanți 2, lăsându-l în grija lui S.I. și a inculpaților T.G.D. și R.I.L.

S.E. nu a plătit nici o rată din creditul contractat în nume propriu.

Inculpatul B.A. apare ca beneficiar a două credite contractate cu E.R.S. IFN SA - 3797 RON - și B.F. SA - 3.290,85 RON - din care 3.141 RON valoare bunuri creditate.

Inculpatul a declarat că i-a cunoscut pe inculpații T.G.D. și R.I.L. prin intermediul lui C.E., fostul său coleg de la Centrul de Plasament nr. 4 Stîlpu, județul Buzău. Inculpații i-au propus să contracteze un credit pe obiecte și să împartă beneficiile, garantându-i că vor plăti ei ratele pentru primele 6 luni. Inculpatul B.A. a mai declarat că în scopul arătat i-a cedat cartea de identitate inculpatului R.I.L. și însoțit de acesta, de soția lui, de inculpații T.G.D. și de C.E. s-au deplasat cu mașina inculpatului R.I.L. la magazinul Buzău aparținând SC D. SRL Târgoviște, unde cel din urmă inculpat era așteptat. Din magazin, inculpatul R.I.L. s-a întors cu o adeverință de salariu emisă pe numele său din care rezulta că este încadrat la SC S.F. SRL Constanța și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu lucra nicăieri.

Cu această adeverință, inculpatul B.A. a mers în magazinul sus-menționat, a prezentat-o inculpatului P.D., care era în temă cu activitatea faptică; acesta i-a dat inculpatului mai multe documente spre semnare și a atașat, după obținerea semnăturilor, adeverința de salariu falsă la dosarul de creditare. Apoi, la indicația inculpatului R.I.L., B.A. a ridicat din magazin bunurile pe care inculpatul i le scrisese pe o bucată de hârtie și le-a depozitat în mașina acestuia (LCD S., mașină de spălat frontală, telefon N., cafetieră T. și epilator P.H., toate în valoare de 3797 RON, potrivit facturii).

Inculpatul B.A. a primit de la inculpatul R.I.L. epilatorul și telefonul mobil, iar celelalte bunuri au rămas la inculpatul R.I.L. care le-a vândut ulterior (cu 6 - 700 RON mașina de spălat și cu 2000 RON LCD-ul). Din prețul primit, inculpatul R.I.L. i-a dat inculpatului B.A. suma de 500 RON. Creditul întemeiat pe documentația falsă a fost aprobat de E.R.S. IFN SA.

În aceeași după-amiază, inculpatul B.A. s-a deplasat împreună cu inculpatul R.I.L. la magazinul "P." al societății de telefonie mobilă O., unde a prezentat o altă adeverință de salariat falsă, pusă la dispoziție tot de inculpatul R.I.L., din care rezulta că este încadrat la aceeași societate din Constanța, deși în fapt el nu lucra, act în baza căruia s-a întocmit o documentație în baza căreia inculpatul B.A. a ridicat, potrivit propriei declarații, un număr de patru telefoane mobile din magazin, anume indicate de inculpatul R.I.L.

Potrivit evidențelor magazinului din Buzău al SC P.T. SRL, inculpatul B.A. a ridicat la data de 22 februarie 2008 numai două telefoane mobile și un kit, evidența scriptică fiind contrară cu cele susținute de inculpatul B.A., care a declarat că ar fi ridicat patru telefoane mobile, din care două le-a cedat inculpatului R.I.L., iar pe celelalte două le-a vândut ulterior. Acest credit întemeiat pe documentație falsă a fost contractat prin B.F. SA București.

Din cele declarate de inculpatul B.A., rezultă că adeverințele de salariu fictive i-au fost întocmite de inculpatul R.I.L., concluzie pe care acesta a tras-o urmare faptului că inculpatul i-a pus înscrisurile la dispoziție.

În realitate, nu inculpatul R.I.L. a completat, semnat și ștampilat cele două adeverințe de salariu în fals, aspect dovedit prin expertiza criminalistică de natură grafică efectuată în cauză, ci soția acestuia, R.G.

Pe numele martorului C.V. apare contractat un credit pe obiecte, în valoare de 4.388 RON, cu E.R.S. IFN SA, aprobat în baza adeverinței de salariu nr. 61 din 28 martie 2008, emisă de SC S.F. SRL Constanța, în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este încadrat pe postul de șofer și realizează venituri salariale, deși în fapt el nu lucra. Martorul a declarat că a contractat creditul prin intermediul inculpatului T.G.D. pe care l-a cunoscut în penitenciar, iar la propunerea acestuia de a obține o sumă de bani prin cedarea actului său de identitate, s-a conformat. Inculpatul T.G.D. a xerocopiat cartea de identitate a martorului C.V. și apoi i-a restituit, după care l-a condus în incinta magazinului B. aparținând SC D. SRL Târgoviște și l-a prezentat unui funcționar, la cererea căruia martorul a semnat documentația de creditare. Cu acest prilej, inculpatul T.G.D. a ridicat din magazin un pachet în care martorul C.V. a perceput că se afla un DVD și amândoi au plecat la locuința inculpatului R.I.L., căruia inculpatul T.G.D. i-a cedat pachetul, primind în schimb 1.000 RON, din care 800 RON i-a remis martorului.

De întocmirea documentației de credit s-a ocupat inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

În baza creditului aprobat, pe numele martorului C.V. s-au ridicat din magazinul B. aparținând SC D. SRL Târgoviște, la data de 28 martie 2008, un LCD S., un laptop F.S., ambele în valoare de 4.388 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații în natură sau în echivalent bănesc, urmare vânzării lor sub prețul pieței.

Martorul C.V. conviețuia cu numita N.I., care a obținut un credit pe obiecte, în baza unei adeverințe de salariu fictive. N.I. nu a putut fi audiată, fiind plecată în străinătate.

În ce-l privește pe martorul C.V., adeverința de salariu falsă a fost completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D.

Pe numele martorei B.M., apare contractat un credit pe obiecte în valoare totală de 4.208 RON, la data de 05 martie 2008, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de salariu nr. 42 din 05 martie 2008, emisă de SC S.F. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează, contrar realității, că cea în cauză este încadrată ca agent de vânzări și realizează anumite venituri salariale, deși în fapt nu era angajată.

Din declarația martorei B.M. rezultă că aceasta i-a cunoscut pe inculpații R.I.L. și T.G.D. prin intermediul martorei T.A. (care a contractat și ea credit întemeiat pe documentație falsă) și a apelat la ei pentru un împrumut bănesc de 2.000 RON, necesar în vederea suportării cheltuielilor pentru pomenirea fiului său decedat, sens în care la cererea lor a lăsat actul de identitate inculpatului R.I.L., într-un birou al depozitului de băuturi de pe str. T. din Buzău. La solicitarea inculpatului R.I.L., martora B.M. a plecat împreună cu martora T.A. la magazinul din Buzău aparținând SC D. SRL Târgoviște, unde l-a reîntâlnit pe inculpatul R.I.L. care le-a cerut să semneze niște documente, respectiv cele din dosarul de credit. Convinsă că semnează documentele legate de împrumutul bănesc cerut, martora B.M. a executat mai multe semnături pe documentele prezentate, dosarul de credit fiind procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Inculpatul R.I.L. a asigurat-o pe martora B.M. că va primi banii acasă, iar dacă nu va primi bani i se vor transmite niște obiecte. Martora intenționa, potrivit propriei declarații, să restituie împrumutul acordat în rate din ajutorul social de care beneficia de la Primăria Buzău. În realitate, martora B.M. nu a primit nici bani, nici bunuri, ci doar o înștiințare că i s-a aprobat un credit pe obiecte cu o primă rată lunară de plată de 120 RON, motiv pentru care pretinde că l-a contactat pe inculpatul R.I.L., la depozitul de băuturi de pe str. T. din Buzău, dar acesta a refuzat să discute cu ea.

În baza creditului contractat în numele martorei B.M. s-au ridicat, la 28 martie 2008, de la magazinul din Buzău aparținând SC D. SRL Târgoviște, o plasmă P., o plită electrică "B.B." și o cafetieră P.H., bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Martora B.M. nu a achitat nici o rată din creditul ce apare contractat pe numele ei.

Martorul S.F. apare ca fiind beneficiarul unui credit pe obiecte, contractat la 06 martie 2008 cu E.R.S. IFN SA, în valoare totală de 4.598 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 48 din 06 martie 2008, emisă de SC S.F. SRL Constanța, completată, semnată și stampilată în fals de inculpatul T.G.D., în condițiile în care S.F. nu era încadrat în muncă, iar în înscrisul invocat se menționează că este angajat ca agent de vânzări la societatea menționată.

În declarația dată, martorul precizează că a procedat așa pentru a-l ajuta pe consăteanul său, M.C., să cumpere prin credit 4 - 5 telefoane mobile și că a acceptat să facă creditul pe numele lui în schimbul promisiunii ca M.C. va suporta ratele de credit.

Martorul a mai declarat că i-a cedat lui M.C. actul său de identitate și împreună cu acesta, a doua zi, a mers la un bar din Buzău, cartierul Dorobanți I, unde a fost pus în contact cu o persoană care l-a condus până în apartamentul unui bloc, în incinta căruia l-a întâlnit pe inculpatul T.G.D. care l-a întrebat "câte vrei?", iar el a dedus că este vorba de telefoane mobile, motiv pentru care, în baza înțelegerii cu M.C., a răspuns că dorește 4 sau 5 obiecte. Ulterior, S.F. a continuat drumul cu persoana care îl însoțise până la apartamentul sus-menționat, de la acel apartament până la magazinul din Buzău al SC D. SRL, unde a identificat-o pe D.A. și alți bărbați ce activau ca vânzători, iar în fața unuia dintre aceștia a semnat mai multe documente - cele din dosarul de credit - fără să le citească.

Apoi martorul S.F. a revenit în barul din care plecase și a continuat să consume bere împreună cu M.C., iar după o oră, în bar și-au făcut apariția D.A. și B.C., zis "C.", acesta din urma dându-i lui M.C. 300 sau 400 RON, din care 100 RON i-au fost remiși martorului de cel din urmă.

Din factura întocmită la 06 martie 2008 rezultă că în baza creditului obținut în mod fraudulos, pe numele martorului S.F. nu s-au ridicat telefoane, așa cum știa el, ci un laptop, marca F.S. și un LCD S., ambele în valoare de 4.598 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, după vânzarea lor. Martorul nu a plătit nici o rată din creditul ce apare contractat pe numele lui pentru că nu este încadrat în muncă și nu a beneficiat decât de 100 RON din acel credit.

Martorul P.S. apare ca beneficiar al unui credit pe obiecte, în valoare de 4.469 RON, contractat la 07 martie 2008 cu E.R.S., prin magazinul SC D. SRL, în baza adeverinței de salariu nr. 46 din 06 martie 2008 emisă de S.F. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. Din adeverință reiese că martorul a fost încadrat la societatea menționată, ca șofer și a realizat venituri salariale, deși în fapt el nu a fost angajat nicăieri.

Potrivit declarațiilor martorului P.S., a fost căutat la locuința de pe str. S. din Buzău, de două persoane, recunoscute ulterior ca fiind inculpații T.G.D. și R.I.L. și, la cererea acestora, a dat uneia dintre ele actul său de identitate, în vederea contractării unui credit pentru o plasmă, căci inculpații pretindeau că pot să faciliteze o ofertă de credit doar cu buletinul, "la promoție". A doua zi, martorul susține că a fost apelat pe nr. de telefon pe care l-a pus la dispoziția inculpaților, de către un funcționar al magazinului SC D. SRL Buzău, care i-a comunicat că i s-a aprobat creditul și l-a convocat la magazin. P.S. s-a prezentat la magazin și, la cererea unui funcționar, a semnat mai multe documente - în fapt, cele depuse la dosarul de credit - fără să le citească, căci este neșcolarizat, după care a ridicat plasma din magazin și ulterior a vândut-o unei persoane necunoscute cu 1.500 RON, fiind conștient că în realitate ea ar fi valorat 1800 RON.

După 10 zile, martorul a primit acasă un card de debit și o înștiințare de plată a unor rate de credit pentru o valoare mult mai mare decât cea știută de el, de la societatea finanțatoare.

Din materialul probator administrat a rezultat că documentația de credit pentru martorul P.S. a fost procesată împreună, de inculpații P.D. și Ț.R.C., care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 07 martie 2008 rezultă că pe lângă LCD-ul marca L., în baza creditului fraudulos aprobat în numele martorului P.S. s-au ridicat din magazinul menționat și o mașină de spălat frontală E. și un cuptor cu microunde B., în valoare totală de 4.469 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații și martorul, în natură sau echivalent bănesc, după vânzarea lor sub prețul pieței.

Martora T.A. apare ca fiind beneficiara unui credit pe obiecte, în valoare totală de 3.877 RON, contractat cu E.R.S., în baza adeverinței de salariu nr. 36 din 03 martie 2008, emisă de S.F. Constanța din care rezultă, în mod nereal, că cea în cauză a fost încadrată la respectiva societate ca agent de vânzări și a realizat venituri salariale, deși în fapt ea nu a fost încadrată în muncă, adeverința fiind completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D.

Martora a declarat că a dat actul său de identitate inculpatului R.I.L., pe care l-a cunoscut prin intermediul lui D.M. și că i-a întâlnit pe inculpații R.I.L. și T.G.D. la depozitul de băuturi din Buzău, str. T., unde activa R.I.L. și unde martora a fost condusă de D.M. Inculpații i-au propus cu acel prilej lui T.A. să contracteze un credit pentru un bun electrocasnic, televizor, frigider sau mașina de spălat, care va fi supus aprobării de către o bancă din București, lucru cu care ea a fost de acord.

După o jumătate de zi de așteptare în spatele unui bloc din Buzău, în compania lui D.M., martora T.A. a fost chemată în magazinul din Buzău al SC D. SRL și pusă să semneze mai multe documente de creditare, de un funcționar al magazinului, ea conformându-se. Ca număr de telefon de contact, T.A. a acceptat să se înscrie în documente un număr furnizat de inculpatul R.I.L., aflat atunci în magazin. Funcționarul magazinului i-a restituit martorei actul de identitate, cu precizarea că va primi ulterior acasă un frigider sau un televizor care îi vor fi aduse la domiciliu cu vehiculul societății.

Martora T.A. nu a primit niciun bun, ci doar un card de debit cu valoarea nominală de 4.800 RON, pentru sumele datorate cu titlu de credit, card debitat cu valoarea bunurilor ridicate în mod fraudulos din magazinul în discuție. Din materialul probator administrat a rezultat că dosarul de credit al martorei T.A. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 03 martie 2008 rezultă că în baza creditului aprobat pe numele martorei T.A. s-au ridicat o combină și o vitrina frigorifică, un aparat foto digital și un telefon mobil S., bunuri de care însă au beneficiat inculpații în natură sau în echivalent bănesc prin vânzarea lor sub prețul pieții.

Martora B.M., persoană cu un grad accentuat de handicap psihic, apare ca fiind beneficiara unui credit pe obiecte, în valoare de 3.500 RON, contractat cu E.R.S. la data de 03 martie 2008, în baza adeverinței de salariu nr. 34 din 03 martie 2008, emisă de S.F. SRL Constanța, completată, semnată și stampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal, că cea în cauză este încadrată la societatea menționată și realizează anumite venituri salariale, deși în fapt ea nu era angajată.

Din declarația martorei B.M. reiese că acesteia și concubinului ei, D.M., li s-a propus de către inculpatul T.G.D. să contracteze un credit cu buletinul pentru două telefoane mobile, sens în care cei doi au fost conduși la o locuință din Buzău, cartierul Dorobanți II de către inculpat. În acea locuință, martora B.M. pretinde că inculpatul a completat niște documente pe baza actului său de identitate, după care a plecat cu ea și concubinul ei cu o mașină condusă de un bărbat necunoscut, mai întâi până la un magazin de telefoane, situat în Piața Dacia din Buzău și apoi la magazinul din Buzău al SC D. SRL, unde a fost pusă de către un vânzător să semneze mai multe documente, ea bănuind că sunt cele de creditare. A mai declarat martora că de la magazinul din Piața Dacia, concubinul ei a preluat două telefoane mobile, din care unul i-a fost remis inculpatului T.G.D., care ulterior l-a vândut și i-a cedat ei, din prețul obținut, suma de 200 RON pentru că a acceptat să semneze documentația de credit.

Din materialul probator administrat rezultă că dosarul de credit al martorei B.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 03 martie 2008 rezultă că în baza creditului aprobat pe numele martorei B.M. au fost ridicate un aragaz Z., un LCD S. și două telefoane, unul cu card de memorie, bunuri în valoare totală de 3.500 RON și de care au beneficiat inculpații și martora (ea doar de 200 RON) în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Martorul M.L. apare ca beneficiar a două credite pe obiecte: unul contractat la 01 aprilie 2008 cu E.R.S., în valoare totală de 4.016 RON, în baza adeverinței de venit nr. 28 din 01 aprilie 2008, semnată, stampilată și completată în fals de inculpatul T.G.D., în numele SC S.F. SRL Constanța, în care se înscrie, contrar realității, faptul că martorul este încadrat ca șofer la acea societate și realizează anumite venituri salariale, deși în fapt el nu era angajat în muncă și un credit contractat la 10 iunie 2008 cu SC C. IFN SA, în valoare totala de 4.648 RON, în baza adeverinței de venit nr. 03 din 09 iunie 2008, emisă de SC T.T.M. SRL Buzău, completată, semnată și stampilată în fals de inculpatul T.G.D. și din care rezultă, în mod nereal, că M.L. este încadrat în muncă la respectiva societate ca mecanic auto și realizează venituri salariale, deși în fapt, el nu era angajat.

Ambele adeverințe de venit, incriminate ca fiind false, reprezintă formulare tipizate ale uneia și aceleiași societăți financiare - E.R.S. IFN SA - deși ultimul credit apare contractat de martor cu SC C. IFN SA.

Din declarația martorului M.L. rezultă ca el nu are cunoștință decât de un singur credit, care, după datele menționate în declarație, este cel contractat cu E.R.S. IFN SA

Astfel, martorul a declarat că s-a întâlnit cu inculpatul R.I.L. în Piața din cartierul Dorobanți I al mun. Buzău și acesta i-a propus să contracteze un credit pentru două plasme, în beneficiul lui, dar pe numele martorului, cu precizarea că inculpatul i-a dat garanția că nu i se va întâmpla nimic chiar dacă nu este salariat și nu figurează în evidențe cu casă de locuit pe numele lui. M.L. a mai declarat că a acceptat oferta inculpatului R.I.L. și i-a pus la dispoziția acestuia actul său de identitate, pe care i l-a restituit ulterior în aceeași zi când l-a condus la magazinul din Buzău al SC D. SRL, unde cei doi funcționari vânzători, aflați în incintă, l-au pus să semneze mai multe documente, cele din dosarul de credit.

De asemenea, martorul a declarat că nu a avut nici un beneficiu, fiind somat ulterior să plătească niște sume de bani cu titlu de rate de credit, el neavând cunoștință și de alt credit, deși apar două credite contractate pe numele lui.

Din probele administrate în cauză reiese că cele două dosare de credit au fost procesate de către inculpatul Ț.R.C. (cel pentru creditul din 01 aprilie 2010 cu E.R.S.) și respectiv de inculpatul S.Ș.R. (cel pentru creditul din 10 iunie 2008 cu C. IFN SA, , care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Examinarea documentației de credit încheiată de inculpatul S.Ș.R. pe numele martorului M.L., coroborată cu declarația acestuia, conduce la aprecierea că cel în cauză nu a semnat documentele de credit pentru creditul ce apare contractat în numele lui la 10 iunie 2008, dosarul de credit fiind constituit în fals pe numele lui M.L., în baza faptului că inculpatul R.I.L. mai deținea o copie de pe actul său de identitate. Se observă, la o simplă analiză a documentației în litigiu, întocmită pe numele martorului M.L., că semnăturile de pe înscrisuri, deși încearcă să le imite pe cele executate în mod obișnuit de titular, nu corespund acestora (a se vedea, prin comparație, semnăturile executate pe declarația învinuitului de la (de pe documentele de credit) recunoscute ca semnate de inculpat. Constituirea dosarului de credit pe numele martorului M.L., fără acordul acestuia, în relație cu C. IFN SA nu se putea realiza decât cu concursul inculpaților R.I.L., T.G.D. și S.Ș.R., cei care au acționat în relație directă cu acest credit, mai ales că la dosar apare - la cerința societății finanțatoare - o declarație pe proprie răspundere, completată de inculpatul S.Ș.R., o factură de energie electrică, emisă pe numele martorului M.L. și o factură de telefonie mobilă, pentru SC T.T.M. SRL Buzău, ale cărei date s-au regăsit la percheziția efectuată la unul din inculpați. Documentele în discuție și datele din declarația pe propria răspundere au fost obținute de inculpatul R.I.L. de la martorul M.L., fără ca acesta să știe scopul urmărit de cel dintâi.

Din facturile eliberate de SC D. SRL Târgoviște rezultă că pe baza creditelor contractate în numele martorului M.L. au fost ridicate următoarele bunuri: la data de 01 aprilie 2008 un LCD L. și un DVD V., în valoare de 4.016 RON, pentru creditul recunoscut de martor; la data de 10 iunie 2008 - două frigidere A., un radio cu CD S., un sistem de boxe audio S. și o altă boxă audio J., un aragaz A., un aparat de tuns B. și o periuța electrică de dinți, toate în valoare de 4.648 RON -, pentru creditul contractat cu C. IFN și nerecunoscut de martor.

De aceste bunuri au beneficiat inculpații, în natură sau prin echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței. Martorul M.L. nu a plătit decât o rată de credit la E.R.S. IFN.

Martorul D.M. apare ca beneficiar al unui credit pe obiecte, în valoare de 3.067 RON, contractat la 28 februarie 2008 cu E.R.S. IFN SA în baza adeverinței de salariu nr. 31 din 28 februarie 2008, emisă de SC S.F. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și din care rezultă, în mod nereal, că acesta este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt nu era angajat.

Din declarația martorului D.M., reiese ca i-a întâlnit pe inculpații T.G.D. și R.I.L. în fața Tribunalului Buzău și aceștia i-au propus să semneze niște acte la un magazin pentru ca ei să poată beneficia de niște obiecte, promițându-i în schimb suma de 300 RON. Aflându-se în situație de nevoie materială acută, martorul D.M. a acceptat propunerea inculpaților și i-a cedat inculpatului T.G.D., în acest scop, actul său de identitate, iar la sugestia celor doi inculpați, de a mai racola o altă persoană în același scop, el a venit a doua zi, însoțit și de martora T.A., locul de întâlnire cu inculpații fiind fixat în Piața Centrală din Buzău. De aici, inculpații i-au condus pe cei în cauză la magazinul din Buzău al SC D. SRL. În magazin a intrat doar inculpatul T.G.D., care a discutat cu vânzătorii și apoi, martorii D.M. și T.A. au fost chemați pe rând de inculpați și puși să semneze mai multe documente - în fapt cele din dosarele lor de credit.

Martorul D.M. a semnat documentele, deși era neșcolarizat, primind în schimb, în afara magazinului, suma de 300 RON de la inculpatul R.I.L. pentru care a convenit cu el să o aducă la magazin având actul de identitate asupra ei și pe concubina lui, B.M., pentru a se contracta un credit în condiții asemănătoare și pe numele ei. Martorul a mai declarat că s-a conformat cerinței, iar a doua zi a adus-o și a pus-o în legătură cu inculpații și pe B.M.

Din probele administrate în cauză rezultă că dosarul de credit al martorului D.M. a fost procesat de inculpatul P.D., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 28 februarie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului D.M. s-au ridicat de la magazinul în discuție, un LCD L., un TV D. și un telefon mobil N. 6300, toate în valoare de 3.067 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații în natură sau în echivalent bănesc după vânzarea lor sub prețul pieții.

Pe numele martorului M.N. apare contractat un credit pe obiecte la data de 10 martie 2008, în valoare de 3.537 RON, cu E.R.S., în baza adeverinței de salariu nr. 43 din 08 martie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța, completată, semnată și stampilată în fals de către numita R.G. - soția inculpatului R.I.L. În adeverință se menționează în mod nereal că M.N. este încadrat la societatea menționată, ca șofer și că realizează venituri salariale, deși în fapt nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului M.N. rezultă că a fost contactat de inculpatul T.G.D. și de un alt tânăr, care i-au ofertat un loc de muncă nedeterminat, sens în care i-au cerut actul de identitate, iar el - fiind de acord cu oferta propusă - l-a remis. După câteva zile, inculpatul T.G.D. i-a solicitat martorului să îl gireze, iar el a acceptat și l-a însoțit până la magazinul din Buzău al SC D. SRL, unde a semnat mai multe documente, în fapt, cele din dosarul de credit, fără să le citească și convins fiind că face acest lucru pentru a-l gira pe inculpatul T.G.D. Cu acel prilej martorul M.N. pretinde că a văzut când inculpatul T.G.D. a ridicat din magazin o plasmă sigilată într-o cutie de carton, pe care a urcat-o într-un auto marca M., cu care l-a condus și pe el la domiciliu. Din probele administrate reiese că dosarul de credit al martorului M.N. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Potrivit facturii din data de 10 martie 2008, în baza creditului contractat pe numele martorului M.N. s-au ridicat din magazin un LCD S., un frigider A. și două telefoane mobile, toate în valoare de 3.537 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului B.I. apare contractat un credit pe obiecte, în valoare de 3.967 RON cu E.R.S. IFN, în baza adeverinței de salariu nr. 45 din 08 martie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța, despre care s-a stabilit că a fost completată, semnată și ștampilată în fals de numita R.G. - soția inculpatului R.I.L. și în care se menționează în mod nereal că B.I. este angajat ca șofer și realizează venituri cu titlu de salariu, deși în fapt acesta nu era încadrat în muncă și nu avea nici permis de conducere.

Din declarația martorului B.I. rezultă că inculpații T.G.D. și R.I.L. i-au propus să contracteze credite pe obiecte, prilej cu care cel dintâi inculpat a afirmat atât față de martor, cât și față de vecinii lui, P.S. și B.M., că este vorba de o ofertă promoțională, prin care se acorda credit doar în baza actului de identitate, motiv pentru care B.I. i-a cedat buletinul inculpatului T.G.D.

Apoi martorul a fost contactat telefonic de unul din cei doi inculpați (T. sau R.) și s-a fixat un loc de întâlnire la magazinul din Buzău al SC D. SRL, unde a fost așteptat de inculpatul T.G.D., care l-a pus în legătură cu funcționarii de la magazin. Aceștia i-au cerut să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat fără să le citească.

În aceeași zi, martorul B.I. susține că a ridicat din magazin un LCD P.H. și un telefon mobil N., fiind convins că reprezintă valoarea unui credit contractat la nivelul sumei de 2.100 RON, potrivit referințelor ce i-au fost făcute de inculpatul T.G.D., declarând că în aceeași zi a vândut LCD-ul în Bazarul "G." din Buzău cu suma de 1.600 RON, iar ulterior și telefonul mobil cu suma de 100 RON.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului B.I. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 10 martie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului B.I. s-au ridicat un LCD P.H., un sistem de calculator I.D.C. și un telefon mobil N., toate în valoare de 3.967 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații și martorul, în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Inculpatul S.I., apare ca beneficiar a două credite pe obiecte: un credit contractat cu SC B.F. S.A. la 27 februarie 2008, în valoare totală de 2.965,97 RON, din care 2.784,95 RON, reprezintă valoarea bunurilor creditate, în baza adeverinței de salariu nr. 29 din 27 februarie 2008, emisă de SC S.F. Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că inculpatul este încadrat în muncă pe postul de șofer și realizează venituri salariale la societatea în discuție, deși în fapt el nu era angajat; alt credit, contractat la 26 martie 2008, cu E.R.S. IFN SA, prin magazinul SC S.I. SA, pentru valoarea totală de 4.717 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 58 din 26 martie 2008, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se înscrie în mod nereal că S.I. este încadrat ca șofer la S.F. SRL Constanța cu anumite venituri, deși, în fapt, el nu era angajat.

Din declarația inculpatului S.I. rezultă că inculpatul R.I.L. i-a propus să contracteze un credit pe obiecte, cu condiția ca din valoarea creditului el să primească suma de 1.000 RON, rezultată din vânzarea unei părți a bunurilor creditate, iar restul bunurilor să îi revină inculpatului R.I.L. Inculpatul S.I. afirmă că a acceptat oferta inculpatului R.I.L. și după circa o săptămână s-a întâlnit cu acesta și cu inculpatul T.G.D. la depozitul de băuturi de pe str. T. din Buzău, unde activa R.I.L.

Inculpatul T.G.D. a completat aici o adeverință de salariu pe numele inculpatului S.I. și i-a pus-o la dispoziție apoi, împreună cu cei doi inculpați s-a deplasat până în zona magazinului din Buzău al SC D. SRL, unde inculpații i-au cerut să intre și să ia legătura cu un funcționar care îl aștepta acolo, în vederea întocmirii documentației de credit cu luarea în calcul a adeverinței de salariu falsă, pe care i-o dăduseră.

Confundând magazinele, inculpatul S.I. a intrat din greșeală în alt magazin, nu în cel indicat de inculpații T.G.D. și R.I.L. și a solicitat un credit, semnând, la cererea vânzătorului, mai multe documente și depunând la dosar adeverința de salariu falsă despre care s-a făcut vorbire. Magazinul a fost identificat ca aparținând SC R.I. SRL Buzău. Ca efect al aprobării creditului de către B.F., în aceeași zi, inculpatul S.I. a ridicat mai multe bunuri electrocasnice din magazin, pe care le-a transportat la domiciliu, nerespectând, practic, convenția avută cu inculpații mai sus menționați.

Sesizând acest lucru, inculpații T.G.D. și R.I.L. i-au reproșat inculpatului S.I. cele întâmplate și i-au cerut să accepte să contracteze în aceleași condiții un nou credit pe obiecte, din care o cotă parte în echivalent bănesc, urma să revină inculpaților S.I. a acceptat propunerea, cu condiția ca partea inculpaților să fie de numai 1000 RON și nu de 2000 RON, cât solicitau aceștia.

În aceste împrejurări, inculpatul T.G.D. a completat o nouă adeverință de salariu, cu mențiuni nereale, pe care a pus-o la dispoziția inculpatului S.I., înscris cu care acesta s-a deplasat la magazinul din Buzău al SC S. și a solicitat un credit, prezentând și adeverința de venit falsă; creditul i-a fost aprobat în aceeași zi și în baza lui, inculpatul a ridicat din magazin mai multe obiecte de mobilier.

Ulterior, inculpatul S.I. susține că soția lui i-a remis inculpatului T.G.D. suma de 1.000 RON din resurse proprii, ce reprezenta răsplata convenită pentru întocmirea în fals a adeverinței de salariu.

S.I. a mai susținut că la data audierii era la zi cu plata ratelor de credit pentru obiectele electrocasnice, iar la creditul pentru mobilă a afirmat că nu a plătit nici o rată, invocând o perioadă de două luni de scutire de la plata ratelor, cu titlu de ofertă promoțională, susținere neconfirmată de societatea creditoare.

Din probele administrate rezultă că dosarele de credit ale inculpatului S.I. nu au fost procesate de niciunul din inculpați cercetați în prezenta cauză.

Din facturile depuse la dosar rezultă că inculpatul S.I., în baza documentației false de creditare a ridicat următoarele bunuri: la data de 27 februarie 2008, de la magazinul R.I. SRL Buzău, o mașină de spălat și o hotă W., un aragaz Z., un cuptor cu microunde L. și un TV M., cu includerea taxelor de timbru verde, toate în valoare de 2.784,95 RON; la data de 26 martie 2008, de la magazinul S. Buzău, două corpuri de bibliotecă M., un set de mobilier pentru hol A. și o măsuță, toate în valoare de 4.717 RON, de aceste bunuri beneficiind exclusiv inculpatul S.I., în natură, el răsplătindu-l prin intermediul soției lui, aflată în necunoștință de cauză, pe inculpatul T.G.D., cu suma de 1.000 RON, pentru că a acceptat să îi întocmească în fals adeverința de salariu.

Martora B.L.A. apare ca fiind beneficiara unui credit pe obiecte, în valoare de 3.836 RON, contractat la 11 martie 2008 cu E.R.S., în baza adeverinței de salariu nr. 53 din 11 martie 2008, emisă de SC S.F. Constanța, completată, semnată și stampilată în fals de inculpatul T.G.D. și din care reiese în mod nereal că martora este încadrată în muncă și realizează venituri salariale, deși în fapt nu era angajată.

Din declarația martorei B.L.A., dată în prezența martorului asistent I.M., rezultă că inculpatul T.G.D. i-a propus să îi vândă un televizor la ofertă prin credit contractat pe baza de buletin, motiv pentru care martora i-a pus acestuia la dispoziție actul său de identitate, convenind cu el să se întâlnească ulterior la Clubul Polițiștilor din Buzău. Aici, inculpatul T.G.D. i-a remis martorei B.L.A. un televizor și i-a restituit buletinul.

Potrivit declarațiilor martorei, ea nu a semnat documentația de credit, afirmație verosimilă în condițiile în care, semnăturile ce apar executate în numele ei pe documentele de credit diferă total de cele pe care ea le executa în mod obișnuit și care se afla pe declarația dată la urmărirea penală.

În aceste împrejurări, se constată că dosarul de credit întocmit pe numele martorei B.L.A. a fost constituit în întregime în fals, începând chiar cu cererea de credit, care nu este semnată de ea și aceasta, cu toate că martora afirmă că a beneficiat de un bun, respectiv un televizor cu plasmă, care nu poate fi decât rezultatul unui credit, motiv pentru care a acceptat să plătească chiar primele trei rate lunare.

Constituirea în fals a dosarului de credit nu putea fi posibilă decât prin mijlocirea inculpaților T.G.D. și P.D., care au acționat în relație directă cu martora B.L.A. pe linia creditului contractat în numele ei, ultimul inculpat procesând dosarul de credit.

Din factura datată 11 martie 2008 rezultă ca în baza creditului aprobat pe numele martorei B.L.A. s-au ridicat din magazin un LCD L., un aragaz Z., un TV B., un cuptor cu microunde E., un aspirator S. și o hotă G., toate în valoare de 3.836 RON, de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței (cu excepția TV B., primit de martoră și evaluat la 349 RON).

Martorul C.G. apare ca beneficiar al unui credit pe obiecte, în valoare totală de 5.289 RON, contractat la 02 iunie 2008 cu E.R.S., în baza adeverinței de venit nr. 02 din 02 iunie 2008, emisă de SC C.A. SRL Buzău, în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat la respectiva firmă la care realizează venituri cu titlu de salariu, ca șofer, deși el nu era angajat și nu deținea permis de conducere.

Din declarația martorului rezultă că s-a întâlnit întâmplător cu inculpatul T.G.D., care i-a ofertat un loc de muncă nedeterminat la o firmă în străinătate și, acceptând propunerea, i-a remis actul său de identitate, în vederea întocmirii formelor de angajare. Martorul a mai menționat că ulterior a fost apelat telefonic de inculpat, care i-a fixat un loc de întâlnire pe str. T. din Buzău, în apropierea fostei fabrici "C.", de unde l-a condus apoi până la magazinul din Buzău al SC D. SRL. Aici, inculpatul T.G.D. i-a cerut să semneze niște documente, percepute de el ca fiind un contract încheiat în trei exemplare, fiind vorba, în realitate, de documentele din dosarul de credit, inclusiv factura de ridicare a bunurilor, de față fiind și un funcționar al magazinului, în persoana inculpatului P.D.

Ulterior, martorul C.G. a primit 600 RON de la inculpatul T.G.D., la ieșirea din magazin, cu mențiunea că ar reprezenta un avans pentru angajare. După un interval de timp, martorul a primit prin poștă, la domiciliu, un card de debit, emis de societatea finanțatoare indicată anterior, pe care susține că l-a returnat prin poștă, refuzând primirea.

Faptul că martorul C.G. nu a negociat pe ce post urma să se facă încadrarea lui, că nu a stăruit în demersurile de angajare în muncă și, mai mult chiar, din cele declarate nu a mai purtat nicio discuție cu inculpatul T.G.D. pe această temă, deși avea numărul său de telefon, că a semnat un contract fără să îl citească și nu a fost din start interesat să afle ce reprezenta cardul de debit primit la domiciliu, deși era emis nominal pentru el, face puțin credibile susținerile sale în apărare și denotă că a avut reprezentarea caracterului ilicit al activității de pe urma căreia a beneficiat de 600 RON.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului C.G. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Deși nu a putut fi identificată și depusă la dosar factura cu bunurile ridicate pe baza creditului contractat de martorul C.G., este cert că la data de 02 iunie 2008, s-au ridicat în baza acestui credit din magazin bunuri electrocasnice în valoare de 5.289 RON, de care au beneficiat inculpații nominalizați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Martora B.M. apare ca beneficiară a unui credit pe obiecte, în valoare totală de 4.117 RON, contractat la data de 10 martie 2008 cu E.R.S., în baza adeverinței de venit nr. 52 din 10 martie 2008, emisă de SC S.F. Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că cea în cauză este încadrată ca agent de vânzări și realizează venituri salariale la firma citată, deși în fapt, nu era angajată.

Din declarația martorei, rezultă că a reperat momentul în care două persoane de sex masculin au ofertat vecinului și cumnatului ei, în persoana martorului B.I., un credit pentru bunuri doar cu buletinul, motiv pentru care a dat și ea actul ei de identitate celor două persoane aflate pe strada pe care locuia, iar ulterior cei doi bărbați au venit la ea acasă și i-au comunicat că i s-a aprobat creditul.

În aceste condiții, bărbații în discuție au condus-o pe martoră la magazinul din Buzău al SC D. SRL, unde un funcționar i-a cerut să semneze mai multe acte, iar ea s-a conformat, fără să le citească, nefiind școlarizată. Imediat după aceea, martora a primit dreptul de a prelua din magazin un LCD S., pe care l-a dus la domiciliu cu mașina cu care circulau cei doi bărbați.

Ulterior, martora a declarat că a vândut LCD-ul cu suma de 700 RON, pentru că avea nevoie de bani și nu a achitat nicio rată din credit deoarece nu are surse de venit.

Deși B.M. nu indică numele bărbaților care i-au facilitat aprobarea creditului contractat fraudulos, face referire, totuși, la aceleași persoane care l-au sprijinit și pe martorul B.I., iar prin coroborarea acestor date cu declarația celui în cauză, se ajunge la concluzia că cei doi bărbați sunt inculpații T.G.D. și R.I.L.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorei B.M. a fost procesat în faza inițială de numitul D.M., aflat în necunoștință de cauză asupra caracterului fals al adeverinței de salariu, însă finalizarea dosarului prin întocmirea "pro causa" a facturii în care s-a consemnat fictiv ridicarea bunurilor din magazin de titulara creditului a fost îndeplinită de inculpatul Ț.R.C., care nu era străin de caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura în discuție, datată 10 martie 2008, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorei B.M. s-au ridicat din magazin un LCD S., un convector de gaz F., un frigider A., un aparat foto digital C. și un CD auto P., toate în valoare de 4.117 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței (cu excepția LCD-ului dobândit de B.M.).

Adeverința de salariu incriminată ca falsă reprezintă un formular tipizat al B.F. SA, deși creditul a fost contractat cu E.R.S. IFN SA.

Pe numele martorului M.V.M. apare contractat la data de 11 martie 2008 un credit pe obiecte în valoare totală de 3.925 RON cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de salariu nr. 54 din 11 martie 2008, emisă de SC S.F. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt el nu era angajat.

Din declarația martorului M.V.M., dată în prezența martorului asistent B.G.F., reiese că a fost contactat de cunoștința lui N.I., care era însoțită de un bărbat gras, de statură medie, tuns scurt și cu părul brunet, care i-a propus să-l încadreze în muncă la un depozit en-gros unde activa el, pentru a descărca legume și fructe. Martorul a fost de acord, neavând loc de muncă și i-a dat bărbatului respectiv actul său de identitate, pentru întocmirea formelor de angajare, ocazie cu care a primit de la el suma de 450 RON, pentru a deconta pe viitor pretinsele cheltuieli de transport, legate de perfectarea contractului de muncă. Deși martorul nu-l indică nominal pe bărbatul în discuție - coroborat cu celelalte date din dosar și cu precizarea că el conducea o mașină de culoare închisă - s-a concluzionat că cel în cauză este inculpatul R.I.L., cu care martorul M.V.M., pretinde chiar că a negociat un salariu de încadrare lunar de 1.000 RON.

În aceeași zi, inculpatul R.I.L. l-a preluat pe martorul M.V.M. și l-a condus la magazinul din Buzău, al SC D. SRL Târgoviște, precizându-i că acolo este sediul firmei unde va lucra; aici se aflau trei bărbați în fața unor computere pe care martorul i-a recunoscut după planșa foto ca fiind inculpații T.G.D., P.D. și Ț.R.C.

M.V.M. a declarat că inculpatul P.D. a pretins că este directorul firmei și l-a atenționat să muncească bine, după care împreună cu inculpatul Ț.R.C. i-a cerut să semneze mai multe documente, pe care el le-a perceput a fi cele de încadrare în muncă, motiv pentru care le-a semnat fără să le citească, întrucât era neșcolarizat.

Mai declară martorul că a fost condus acasă cu mașina de inculpatul R.I.L., iar după un timp, a primit la domiciliu un card de pe care a retras suma de 1.750 RON, pe care i-a cheltuit. A aflat că în numele său a fost contractat un credit și trebuie să plătească rate lunare de câte 110 RON.

Cu toate acestea, martorul M.V.M. nu a sesizat fapta organelor de urmărire penală și nici nu a plătit ratele de credit. Mai mult decât atât, nu a stăruit deloc pentru încadrarea în muncă, în baza pretinselor diligențe reliefate anterior, ceea ce face ca declarația sa să fie neveridică, în ce privește aceste aspecte.

Din probele administrate în cauză rezultă că dosarul de credit al martorului M.V.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., cu știința caracterului fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 11 martie 2008, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului M.V.M. s-au ridicat din magazin un LCD S., un aparat foto S., un mixer B. și două telefoane mobile, toate în valoare de 3.925 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului S.Ș.L. apare contractat la 23 mai 2008, un credit pe obiecte în valoare totală de 4.858 RON, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de salariu nr. 09 din 23 mai 2008, emisă de SC G.T.C. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt el nu era angajat.

Din declarația martorului rezultă că inculpatul P.G.C. și un anume "C.", l-au căutat la domiciliu, fiind însoțiți și de consăteanul său, în persoana martorului T.V.C., iar numitul "C." i-a oferit posibilitatea de a face rost de bani prin contractarea unui credit pe baza buletinului, garantându-i că acest lucru nu presupune angajarea vreunei răspunderi din partea lui, chiar dacă nu era angajat în muncă, căci el și inculpatul P.G.C. au relații la firma creditoare.

Condițiile fiind acceptate de martorii S.Ș.L. și T.V.C., aceștia au fost conduși de inculpatul P.G.C. și însoțitorul lui "C." (identificat ca fiind R.V.C.), cu mașina celui dintâi, un S. de culoare galbenă, în municipiul Buzău. Aici, martorul S.Ș.L. a fost introdus într-un bar din zona stației CFR Buzău, unde la scurt timp a venit și conducătorul unei mașini B. de culoare roșie, identificat de martor după fotografie ca fiind inculpatul S.I., cu precizarea că în aceeași mașină se afla și martorul D.Ș.M., zis "U.", cercetat și el în acest dosar și căruia de fapt îi aparținea mașina.

Inculpatul S.I. a preluat buletinul de identitate de la martorul S.Ș.L. și după 10 - 15 minute, cel din urmă a fost luat și el din bar de o persoană ce conducea un taxi și dus până la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde a fost întâmpinat de un vânzător cu ecuson în piept, slăbuț, brunet, de circa 25 - 30 ani, care i-a cerut să semneze mai multe documente (cele din dosarul de credit), iar el s-a conformat fără să le citească. Drept răsplată, martorului S.Ș.L., i-a fost înmânată suma de 300 RON de către funcționarul de la magazin, care l-a asigurat că nu trebuie să-și facă probleme pentru actele semnate.

Apoi martorul a mers la stația CFR Buzău unde s-a întâlnit cu consăteanul lui T.V.C. și au plecat împreună acasă. Din cele observate de S.Ș.L. și numitul T.V.C. fusese racolat de făptuitorii sus-menționați pentru a contracta un credit în aceleași împrejurări.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului S.Ș.L. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R., fiind finalizat de inculpatul P.D., care a întocmit factura de ridicare a bunurilor din magazin pe numele titularului menționat, deși respectivele bunuri nu au fost ridicate de el.

Din factura în discuție, datată 23 mai 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului S.Ș.L., s-au ridicat din magazin o mașină de spălat frontală și un frigider A., precum și un LCD S., toate în valoare de 4.858 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului M.L.F., apare contractat la 03 iunie 2008 un credit pe obiecte, în valoare totală de 5.198 RON, cu E.R.S. IFN SA în baza adeverinței de salariu nr. 04 din 03 iunie 2008, emisă de SC E. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt el nu era angajat.

Din declarația martorului M.L.F., rezultă că a fost contactat de doi bărbați necunoscuți în barul S. de pe b-dul G. din Buzău și aceștia i-au propus să contracteze un credit pe obiecte, pe baza buletinului, lui urmând să îi revină un obiect la alegere. Întrucât a acceptat propunerea, a dat actul său de identitate unuia din cei doi bărbați, care l-au convocat după un oarecare interval de timp la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. Aici, unul dintre funcționari i-a cerut să semneze mai multe documente, iar el le-a semnat fără să le citească. Martorul adaugă faptul că în magazin a intrat cu el și unul din bărbații care l-au convins să contracteze creditul în împrejurările date și reține că printre documentele semnate a văzut și unul din care rezulta că e angajat ca șofer la o firmă, lucru ce nu corespundea realității. Martorul M.L.F. mai susține că în acele împrejurări și-a ales o plasmă (LCD) din magazin, a urcat-o în mașina unuia din cei doi bărbați care-l însoțise la magazin și a plecat împreună cu aceștia până în "Piața G.", unde a vândut LCD-ul cu 1.500 RON din care, 800 RON i-a remis celor doi bărbați necunoscuți. Martorul nu a fost în măsură să identifice după planșa foto pe vreunul din cei doi bărbați.

Din probele administrate în cauză reiese că dosarul de credit al martorului M.L.F. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R., cu știința caracterului fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 03 iunie 2008 rezultă că pe baza creditului contractat în numele martorului M.L.F. s-au ridicat din magazin două LCD-uri, unul P.H. și unul L., în valoare totală de 5198 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Martora D.F. apare ca fiind beneficiara a două credite pe obiecte: unul în valoare de 4.554 RON, contractat la 29 mai 2008 cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 07 din 29 mai 2008, emisă de SC L.S. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că este încadrată ca agent de vânzări la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt ea nu era angajată; altul în valoare de 5.346,99 RON, din care, 4.910 RON bunuri creditate, contractat la data de 30 mai 2008 cu B.F. SA, în baza adeverinței de salariu nr. 07 din 29 mai 2008, emisă de SC L.S. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că este încadrată ca agent de vânzări la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt nu era angajată.

Din declarația martorei D.F., rezultă că prin intermediul unui prieten "C.", l-a cunoscut pe un anume "C.", cumnatul inculpatului T.G.D., care a convins-o să contracteze un credit doar cu buletinul, cu mențiunea că este o promoție, cu gratuitate la plata ratelor în primele trei luni. D.F. susține că "C." și-a asumat obligația să o ajute și el să plătească pe viitor ratele la credit.

Ulterior, numitul "C." a condus-o la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște și i-a cerut să semneze mai multe documente, pe care ea le-a semnat fără să le citească. Un exemplar de pe acele documente a rămas la magazin, iar celălalt i-ar fi fost luat de "C.", fără ca martora D.F. să fie lăsată să-l citească. Din cele observate de martoră reiese că funcționarul de la magazin se cunoștea cu "C." și știa că ea va veni să contracteze un credit.

La solicitarea lui "C.", martora D.F. a ridicat din magazin un TV B., un DVD, un cuptor cu microunde și un MP3, iar "C." a ridicat o plasmă și o mașină de călcat, precizându-i că sunt rezultatul unui credit contractat de el prin același magazin. Pentru numitul "C.", martora a observat că valoarea creditului contractat de ea ar fi de 1.000 RON.

Martora D.F. susține că a vândut DVD-ul și cuptorul cu microunde unui băiat M. din Buzău, ce folosea nr. de telefon 0001, în schimbul sumei de 300 RON, din care a primit efectiv 50 RON și urma să mai primească încă 80 RON, căci diferența de 170 RON reprezenta o datorie pe care ea o avea față de cel în cauză. La data audierii, martora păstra TV și MP3-ul în casa unde locuia cu chirie, asumându-și obligația să nu le înstrăineze sau deterioreze până la terminarea cercetărilor.

Deși martora D.F. a indicat numerele de telefon ale persoanelor cu care a intrat în contact pe linia contractării creditelor nu s-a ajuns însă la identificarea persoanelor în cauză; între numerele de telefon indicate figurează și două aparținând numitului "C." care nu a putut fi depistat până în prezent, dar după referințele făcute de martoră acesta este probabil, fratele inculpatei C.F.I. - concubina inculpatului T.G.D.

Deși apare cu două credite contractate, martora D.F. face referire la o singură împrejurare la care a executat semnături pe documente de creditare și nu recunoaște decât un singur credit, cel despre care a făcut vorbire, ceea ce duce la concluzia că cel de-al doilea dosar de creditare, încheiat în numele ei cu B.F. SA este constituit în întregime în fals, căci pe documentația de creditare depusă, inclusiv pe cererea de credit, apar executate semnături în numele martorei, pe care ea nu le recunoaște și care diferă total de cele pe care le-a executat în documentația primului dosar de credit evidențiat și de cele pe care le-a executat la declarația dată la urmărirea penală.

Din probele administrate reiese că primul dosar de credit al martorei D.F., contractat la 29 mai 2008 cu E.R.S. IFN SA a fost procesat de inculpatul P.D., iar cel de-al doilea dosar de credit încheiat la 30 mai 2008 cu B.F. SA prin magazinul " SC T.G. SNC Buzău a fost procesat de făptuitoarea D.A., de la acest magazin, în ambele situații cu știința caracterului fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din facturile depuse la dosarul cauzei, datate 29 mai 2008 și respectiv, 30 mai 2008, rezultă că pe baza creditelor care apar contractate pe numele martorei D.F. s-au ridicat următoarele bunuri: la data de 29 mai 2008, un LCD S., un TV B., un MP3 Player, un DVD M., un fierbător B., un cuptor cu microunde D., un fier de călcat P.H. și un suport TV de perete, toate în valoare de 4.554 RON, de care au beneficiat martora (TV B., DVD-ul, cuptorul cu microunde și MP3-ul) și inculpatul T.G.D., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței; la data de 30 mai 2008, o pereche de ghete moto, jachetă și pantaloni de piele moto, un suport de motocicletă, toate în valoare de 4.919 RON, de care au beneficiat inculpatul T.G.D. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Martora F.E. apare ca beneficiară a două credite pe obiecte: unul contractat la data de 24 mai 2008 cu E.R.S. IFN SA, în valoare totală de 4.917 RON , în baza adeverinței de venit nr. 11 din 24 mai 2008 , emisă de SC G.T.C. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că este încadrată ca agent de vânzări la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt ea nu era angajată în muncă; un alt credit contractat la data de 27 mai 2008, cu B.F. SA, în valoare totală de 5.891,08 RON, din care 4.675 RON, bunuri creditate în baza adeverinței de venit nr. 11 din 24 mai 2008 (același număr de înregistrare cu adeverința anterioară), emisă de SC G.T.C. SRL Buzău , completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că este încadrată ca agent de vânzări la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt ea nu era angajată în muncă.

Din declarația martorei F.E. rezultă că inculpatul S.A.G. i-a propus să facă un credit în numele unei societăți comerciale la care urma să fie angajată, în mod fictiv, iar ea, acceptând propunerea, i-a remis celui în cauză actul său de identitate. S.A.G. a pus-o în legătură pe martoră cu inculpatul P.G.C. și cu R.V.C., zis "C.", care au condus-o cu mașina până în cartierul Dorobanți din Buzău, unde au făcut joncțiune cu un grup de patru bărbați necunoscuți, împreună cu care s-au deplasat până în apropierea magazinului din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. În magazin, martora a intrat împreună cu inculpatul P.G.C. și cu unul din cei patru bărbați necunoscuți la care a făcut referire.

În incinta magazinului, martora a fost așteptată de o persoană pe care a recunoscut-o după fotografie în persoana inculpatului R.I.L., care a pus-o să execute niște semnături pe un document în dublu exemplar, unul revenindu-i ei. După ce a semnat documentul, martora s-a întors acasă împreună cu inculpatul P.G.C. și cu R.V.C., zis "C.". În fața locuinței sale, martora a primit de la R.V.C., zis "C." suma de 300 RON și de la inculpatul P.G.C. suma de 100 RON împreună cu actul de identitate. Martora a mai declarat că pe traseu, inculpatul P.G.C. i-a cerut exemplarul documentului pe care îl primise în magazin și l-a rupt sub pretextul că nu îi folosește la nimic. R.V.C., zis "C." i-a cerut să nu plătească ratele la credit, chiar dacă va primi card de debit și înștiințare de plată de la societatea creditoare, căci nu se va întâmpla nimic.

Martora F.E. afirmă că a contractat un singur credit și nu face nici o referire la cel de-al doilea credit pe obiecte ce apare contractat pe numele său cu B.F. SA, prin magazinul SC T.G. SNC Buzău, unde funcționară era făptuitoarea D.A., pentru simplul motiv că cea în cauză nu are cunoștință de acest credit. Examinarea probelor din acest dosar de credit confirmă, de altfel, faptul că documentele de creditare - cerere, contract, act adițional - nu sunt semnate de martora F.E., întregul dosar fiind constituit în fals. Semnăturile din acest dosar de credit diferă total de cele executate de martoră pe documentele de creditare din primul dosar de creditare încheiat cu E.R.S. IFN SA , pe care aceasta le recunoaște, precum și de cele pe care le-a executat pe declarația dată la urmărirea penală.

Din probele administrate rezultă că dosarele de creditare ale martorei F.E. au fost procesate de inculpatul P.D. (primul dosar de credit contractat la E.R.S. IFN SA și de făptuitoarea D.A. pentru contractul de credit din 27 mai 2008, încheiat prin magazinul SC T.G. SNC Buzău , de care martora F.E. nu are cunoștință.

Din facturile de livrare a bunurilor contractate, datate 24 mai 2008 și 27 mai 2008 rezultă că în baza creditelor aprobate, pe numele martorei F.E. s-au ridicat din magazine următoarele bunuri: de la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște - două telefoane mobile, un LCD S., și un aragaz A. -, toate în valoare de 4.917 RON și de care au beneficiat inculpații și învinuiții sus-menționați, în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței; de la magazinul din Buzău al SC T.G. SNC - o jachetă de piele moto, o pereche de pantaloni de piele moto, o pereche de ghete moto și o cască pentru motociclete -, în valoare totală de 4.675 RON, bunuri de care au beneficiat inculpatul T.G.D. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului C.M. apar contractate două credite pe obiecte: un credit contractat la data de 10 iunie 2008 cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 5.679 RON în baza adeverinței de venit nr. 05 din 10 iunie 2008 emisă de SC T.T.M. SRL Buzău în care se menționează în mod nereal că este încadrat în muncă la societatea respectivă și realizează venituri salariale, deși în fapt acesta nu era angajat în muncă; un alt credit contractat la data de 12 iunie 2008 cu B.F. SA, în valoare totală de 4029,30 RON, din care 3700 RON bunuri creditate, în baza adeverinței de salariu nr. 05 din 10 iunie 2008, emisă de SC T.T.M. SRL Buzău în care se menționează în mod nereal că este încadrat în muncă la societatea respectivă ca mecanic auto și realizează venituri salariale, deși în fapt acesta nu era angajat.

Acest dosar de credit nu este recunoscut de către martor și nu face referire la el, semnăturile de pe documentele doveditoare ce apar în numele martorului C.M. fiind în întregime falsificate.

Din declarația martorului C.M. reiese faptul că inculpatul P.G.C. l-a întâlnit în zona Crâng din municipiul Buzău și i-a solicitat actul de identitate, cerându-i totodată să meargă cu el cu mașina personală. Inculpatul l-a condus pe martor la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, i-a cerut să intre în magazin și să semneze niște documente, pe care le-a semnat fără să ridice vreun obiect din magazin și fără să obiecteze în vreun fel. Drept răsplată, martorul C.M. a primit suma de 300 RON de la inculpatul P.G.C. Martorul nu are cunoștință să fi contractat și alt credit.

Din probele administrate rezultă că dosarele de creditare ale martorului C.M. au fost procesate de inculpatul S.Ș.R. (cel dintâi) și de făptuitoarea D.A. (cel de-al doilea), în ambele situații cu știința caracterului fraudulos al activității, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

În primul dosar de creditare, întocmit în numele martorului C.M., semnăturile care apar pe documentele de creditare pe numele acestuia nu sunt executate de el, ci de martorul B.I.T., în fața inculpatului S.Ș.R. Legat de martorul B.I.T., este de menționat că și el a beneficiat în aceeași zi de 10 iunie 2008 de un credit pe obiecte la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, dosarul fiind procesat tot de inculpatul S.Ș.R. În acest dosar de creditare, întocmit pe numele martorului B.I.T., semnează în numele acestuia, martorul C.M., ceea ce dovedește că inculpatul S.Ș.R. a încurcat documentele de credit.

Din facturile de livrare de bunuri, emise în baza creditelor aparținând martorului C.M. rezultă că s-au ridicat următoarele bunuri: la data de 10 iunie 2008, din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște - un pachet promoțional compus din LCD S., o mașină de spălat frontală E. și un frigider B. -, în valoare de 5679 RON, de care au beneficiat inculpații P.G.C., T.G.D. și S.Ș.R., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței; la data de 12 iunie 2008, din magazinul aparținând SC T.G. SNC din Buzău, un motoscuter roșu în valoare de 3.700 RON, dosar de credit întocmit în întregime în fals și nerecunoscut de martorul C.M. De acest bun au beneficiat inculpatul T.G.D. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea sub prețul pieței.

Martorul T.V.C. apare ca beneficiar a două credite pe obiecte, ambele contractate în data de 22 mai 2008: un credit contractat cu E.R.S. IFN SA, în valoare totală de 5.057 RON, în baza adeverinței de venit nr. 8 din 22 mai 2008 emisă de SC G.T.C. SRL Buzău în care se menționează în mod nereal că este încadrat în muncă la societatea respectivă ca șofer și realizează venituri salariale, deși în fapt, acesta nu era angajat în muncă; un credit contractat cu B.F. SA în valoare totală de 4.410,45 RON, din care 4050 RON bunuri creditate, în baza adeverinței de venit nr. 08 din 22 mai 2008, emisă de SC G.T.C. SRL Buzău în care se menționează în mod nereal că este încadrat în muncă la societatea respectivă ca șofer și realizează venituri salariale, deși în fapt nu era angajat. Ambele adeverințe au fost completate, semnate și ștampilate în fals de inculpatul T.G.D.

Din declarația martorului T.V.C. rezultă că el nu are cunoștință decât de cel dintâi credit sus-menționat, încheiat la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, ceea ce duce la concluzia că documentele de creditare întocmite în numele acestuia în cel de-al doilea dosar de credit, încheiat cu B.F. SA, nu au fost semnate de el, fiind falsificate.

Martorul T.V.C. a fost căutat la domiciliul său din satul Maxenu, județul Buzău, de inculpatul P.G.C. și de R.V.C., zis "C." care i-au propus să obțină suma de 300 RON în schimbul cedării actului de identitate, fără să ofere alte amănunte. Martorul T.V.C. a acceptat și a doua zi s-a deplasat din localitatea de domiciliu în municipiul Buzău unde a dat actul de identitate celor două persoane, primind de la inculpatul P.G.C. suma de 300 RON. Cel în cauză a stabilit o altă întâlnire în aceeași zi, în jurul orelor 15.00 în fața magazinului din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, întâlnire acceptată de martorul T.V.C., prilej cu care i s-a restituit actul de identitate de către inculpatul P.G.C., nu înainte de a semna niște documente tipărite la cererea unei persoane ce ajunsese în zonă cu un autoturism B. roșu, în care se mai aflau inculpatul P.G.C. și R.V.C., zis "C.".

Din probele administrate rezultă că dosarele de creditare întocmite pe numele martorului T.V.C. au fost procesate de inculpatul P.D. (cel încheiat prin magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște) și de făptuitoarea D.A. (cel încheiat cu B.F. SA prin magazinul din Buzău al SC T.G. SNC, în care documentele de creditare sunt întocmite în întregime în fals).

Din facturile datate 22 mai 2008 rezultă că în baza celor două dosare de creditare aprobate pe numele martorului T.V.C. s-au ridicat următoarele bunuri: un LCD L., un telefon mobil S., un aragaz Z., în valoare totală de 5.057 RON, de care au beneficiat inculpații T.G.D., P.G.C., R.V.C., zis "C.", P.D. și martorul D.Ș.M., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței; o pereche de pantaloni din piele moto și o cască integrală moto în valoare totală de 4.050 RON, de care au beneficiat inculpatul T.G.D. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului M.D. din comuna Padina, județul Buzău, apar contractate două credite pe obiecte din data de 17 aprilie 2008: un credit contractat cu E.R.S. IFN SA în valoare totală de 4.538 RON, în baza adeverinței de venit nr. 01 din 16 aprilie 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța în care se menționează în mod nereal că este încadrat în muncă la societatea respectivă ca șofer și realizează venituri salariale, deși în fapt, acesta nu era angajat în muncă; un credit contractat cu B.F. SA în valoare totală de 4083,75 RON, din care 3750 RON bunuri creditate, în baza adeverinței de venit nr. 08 din 22 mai 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, în care se menționează în mod nereal că este încadrat în muncă la societatea respectivă ca șofer și realizează venituri salariale, deși în fapt, acesta nu era angajat.

În cel de-al doilea dosar de creditare semnăturile ce apar executate în numele martorului M.D. sunt falsificate pe toată documentația de creditare, care apare ca fiind procesată de făptuitoarea D.A., de la magazinul din Buzău al SC T.G. SNC.

Primul dosar de creditare a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., ambii funcționari cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din declarația martorului M.D. rezultă că R.V.C., zis "C." i-a propus să-l angajeze ca zilier, cerându-i actul de identitate în vederea întocmirii formelor de angajare, prilej cu care l-a convocat a doua zi în municipiul Buzău și i-a cerut să-l aștepte la un bar. După un interval de timp, R.V.C., zis "C." s-a întors în compania unui bărbat necunoscut, care conducea un autoturism gri și care i-a returnat actul de identitate, cu mențiunea că nu poate fi angajat, întrucât are o vârstă înaintată. Martorul M.D. nu-și amintește dacă a semnat în acele împrejurări pe vreun document.

Din facturile datate 17 aprilie 2008 rezultă că pe baza contractelor de credit aprobate pe numele martorului M.D. s-au ridicat următoarele bunuri: două LCD-uri, unul S. și unul P.H., un telefon mobil și o mașină de tuns P.H., toate în valoare de 4.538 RON, de care au beneficiat R.V.C., zis "C." și inculpații T.G.D. și Ț.R.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței; un moped P. și o cască moto, în valoare de 3.750 RON de care au beneficiat inculpatul T.G.D. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului B.M. apare contractat un credit pe obiecte, cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 3.777 RON, la data de 26 februarie 2008, în baza adeverinței de salariat nr. 28 din 25 februarie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța, în care se menționează în mod nereal că este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului B.M. rezultă că inculpații R.I.L. și T.G.D. i-au propus să-l angajeze la firma administrată de primul, respectiv la un depozit en-gros de băuturi de pe str. T. Acceptând oferta, martorul s-a reîntâlnit cu cei doi inculpați la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. În fața magazinului au fost așteptați de un vânzător, recunoscut după numele folosit în conversație și după planșa foto, în persoana inculpatului P.D. Acesta, împreună cu inculpatul R.I.L. au intrat în magazin și după scurt timp, martorul B.M. a fost chemat și el în magazin, împreună cu inculpatul T.G.D. și pus de un alt vânzător, slăbuț și brunet, să semneze mai multe documente. Martorul pretinde că a semnat documentele întrucât a crezut că reprezintă formele pentru angajarea în muncă. Drept răsplată, inculpatul R.I.L. i-a oferit martorului B.M. suma de 600 RON.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului B.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 26 februarie 2008 rezultă că în baza contractului încheiat pe numele martorului B.M. s-au ridicat din magazin, un LCD L., două telefoane mobile S. și N., și un aparat foto S., bunuri în valoare de 3.777 RON, de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului M.M.A. apare contractat un credit pe obiecte la data de 07 martie 2008 cu E.R.S. IFN SA, în valoare totală de 4.578 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 49 din 07 martie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța, în care se menționează în mod nereal că este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși nu era angajat în muncă (adeverința fiind completată în fals).

Din declarația martorului rezultă că în cursul lunii martie 2008, martorul R.V.C., zis "C.", care a locuit anterior în cartierul "Mihai Viteazul" din Buzău, unde locuia și el, l-a contactat și i-a propus o sumă de bani dacă acceptă să contracteze un credit pe baza actului de identitate, urmând ca ulterior să primească acasă un card cu o valoare nominală de 5.000 RON, pe care o va putea retrage de la ATM, cu condiția să plătească o rată lunară de 70 RON.

Martorul M.M.A. pretinde că a acceptat propunerea învinuitului sus-menționat și s-a deplasat cu acesta în spatele magazinului din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde a fost întâmpinat de două persoane (un bărbat și o femeie), cărora le-a lăsat la cererea lor, actul de identitate. La scurt timp, cele două persoane, funcționari ai magazinului au venit afară și l-au pus să semneze niște documente, pe care le-a semnat fără să le citească.

În aceeași zi, în stația CFR Buzău, martorul M.M.A. a primit de la învinuitul R.V.C., zis "C." suma de 200 RON, iar ulterior a primit acasă și un card, de pe care nu a putut să ridice nici o sumă de bani, fiind un card de debit cu valoarea unor produse ridicate din magazinul în discuție, fără știrea celui în cauză.

Din probele administrate a rezultat că dosarul de credit al martorului M.M.A. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse de ceilalți inculpați, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 07 martie 2008, rezultă că în baza contractului de credit întocmit pe numele martorului M.M.A. au fost ridicate din magazin un CD auto S., un notebook și un LCD P., toate în valoare de 4578 RON, bunuri de care au beneficiat inculpatul T.G.D. și învinuitul R.V.C., zis "C.", în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului B.I.T. apare contractat la data de 10 iunie 2008 un credit pe obiecte, în valoare de 5.578 RON cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 04 din 10 iunie 2008, emisă de SC T.T.M. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt, el nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului B.I.T., rezultă că el nu a contractat nici un credit, că nu a semnat document de creditare. Martorul s-a prevalat de faptul că semnăturile de pe documentele de creditare ce apar executate în numele lui nu-i aparțin, însă își amintește că în urmă cu mai mulți ani, probabil în anul 2004, pe când era inginer și diriginte de șantier la o societate din București care executa o lucrare în zona Fabricii de Bere Buzău, a încredințat o copie a actului său de identitate unei persoane pe care o recunoaște în continuare după fotografie ca fiind inculpatul S.I. și este posibil ca acesta să se fi folosit ulterior, după 4 ani, de fotocopia documentului pentru a contracta un credit în numele său.

Afirmațiile martorului B.I.T. sunt nesincere, deoarece el apare în aceeași zi, 10 iunie 2010, ca semnatar al documentației de credit întocmită pe numele C.M., la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, dovadă fiind identitatea dintre semnăturile executate pe documentația de credit în discuție cu cele pe care martorul le-a executat pe declarația dată la urmărirea penală.

Cum ambele dosare de creditare încheiate pe numele C.M. și B.I.T. au fost procesate de aceeași persoană, inculpatul S.Ș.R., rezultă că acesta a făcut confuzie, punându-l pe C.M. să execute semnăturile în dosarul de credit aprobat pe numele lui B.I.T. și pe B.I.T. să semneze documentația de credit întocmită în numele lui C.M. Acest lucru scoate în evidență caracterul nesincer al afirmațiilor făcute de B.I.T., care a avut reprezentarea întregii activități infracționale, în sensul că a solicitat și obținut la data de 10 iunie 2008 un credit pe bază de adeverință de venit falsă.

Din factura datată 10 iunie 2008 rezultă că B.I.T. a ridicat din magazin două LCD-uri S. și S., un cuptor cu microunde L. și un prăjitor R., toate în valoare de 5.578 RON, de care au beneficiat el și inculpații T.G.D. și S.Ș.R., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului A.V. apare contractat un credit pe obiecte cu E.R.S. IFN SA, la data de 09 iunie 2008, în valoare de 5187 RON, în baza adeverinței de venit nr. 02 din 09 iunie 2008, în care se menționează în mod nereal că este angajat ca mecanic auto la SC T.T.M. SRL Buzău și realizează venituri salariale, deși în fapt, el nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului A.V. rezultă că l-a întâlnit în comuna Merei pe inculpatul P.G.C. care i-a propus să-l angajeze la firma lui, sens în care l-a condus cu mașina în Buzău, la magazinul SC D. SRL Târgoviște, unde l-a pus să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat, crezând că sunt documente pentru încadrare în muncă, mai ales că inculpatul P.G.C. i-a cerut să se prezinte în două trei luni la firmă pentru a începe lucrul. Ulterior, acesta l-a dus acasă cu mașina, dându-i pe traseu suma de 100 RON, cu motivația că reprezintă avans de angajare.

Martorul nu a plătit nici o rată de credit deoarece pretinde că nu a contractat nici un credit. Deși a primit prin poștă o înștiințare privind creditul contractat pe numele lui, martorul A.V. a declarat că a returnat scrisoarea primită băncii, pentru că știa că nu a contractat niciodată credit.

Fără îndoială că martorul A.V. este nesincer, căci nu a sesizat fapta organelor de urmărire penală de îndată ce a aflat de existența unui contract de credit întocmit pe numele lui, fără știrea sa și nici nu s-a prezentat la presupusul loc de muncă, așa cum declară că a convenit cu inculpatul P.G.C., nefăcând nici un demers în acest sens.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului A.V. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 09 iunie 2008, rezultă că în baza dosarului de credit aprobat pe numele martorului A.V., s-au ridicat din magazin 2 LCD-uri S. și un sistem de sunet pentru calculator L., toate în valoare de 5.187 RON și de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului C.O. apare contractat la data de 29 mai 2008 un credit pe obiecte cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 5.098 RON, în baza adeverinței de venit nr. 06 din 29 mai 2008, emisă de SC L.S. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt, nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului C.O. reiese că la o întâlnire avută în Buzău cu inculpații T.G.D. și P.G.C. și cu un alt băiat necunoscut, cel dintâi (pe care-l cunoștea din penitenciar), i-a propus să contracteze un credit pe obiecte cu plata în rate pe numele lui și să accepte doar să semneze documentele de creditare sub promisiunea că va primi 700 RON.

Martorul a acceptat, motiv pentru care a fost condus cu mașina inculpatului S.I. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde inculpatul T.G.D. l-a pus în legătură cu un vânzător cunoscut cu numele de "L." care l-a pus să semneze mai multe documente. Pentru că a acceptat acest lucru și s-a conformat, inculpatul T.G.D. i-a dat martorului C.O. suma de 700 RON. Ulterior, martorul a primit la domiciliu un card de debit de pe care a retras suma de 50 RON. Martorul nu a plătit nici o rată din creditul contractat, pentru că pretinde că nu a ridicat nici un bun de la magazin.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului C.O. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 28 mai 2008, rezultă că pe baza creditului contractat pe numele martorului C.O. s-au ridicat din magazin, 2 LCD-uri, unul S. și unul S., ambele în valoare de 5.098 RON, de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului S.M. apare contractat la data 16 aprilie 2008 un credit pe obiecte în valoare de 4.366 RON, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 02 din 16 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși, în fapt, nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului S.M. rezultă că l-a cunoscut pe inculpatul R.I.L. pe platoul Dacia din Buzău, în timp ce acesta oferea un telefon mobil spre vânzare, prilej cu care inculpatul i-a propus să contracteze un credit pe obiecte pe numele lui. Martorul a acceptat, în condițiile în care inculpatul i-a oferit și un loc de muncă în sectorul construcții, la firma la care acesta se pretindea patron. Mai mult decât atât, inculpatul R.I.L. i-a promis martorului S.M. că dacă va accepta să contracteze creditul, un LCD cumpărat i-l va da lui.

Neavând serviciu, martorul S.M. a acceptat propunerile inculpatului R.I.L. și a doua zi s-a întâlnit cu el în zona hotelului "P." din Buzău, prilej cu care i-a remis inculpatului actul de identitate.

După circa 2 ore, cei doi s-au reîntâlnit și inculpatul R.I.L. l-a condus pe martor la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, pretinzând că i-a întocmit atât documentația de angajare, cât și pe cea de credit. În incinta magazinului, martorul S.M. a semnat mai multe documente, fără să le citească, după care inculpatul R.I.L. a ridicat din magazin două LCD-uri, din care unul i l-a dat martorului, împreună cu actul de identitate. Convingându-se că martorul S.M. dorește să vândă LCD-ul, inculpatul R.I.L. l-a cumpărat de la el cu suma de 630 RON.

După trei zile, inculpatul R.I.L. l-a convocat la o nouă întâlnire - în zona Bazarului din Buzău - pe martorul S.M., cerându-i actul de identitate sub pretextul că îi este necesar pentru întocmirea contractului de muncă. La această întâlnire, inculpatul R.I.L. era însoțit de inculpatul T.G.D. Cei doi inculpați l-au condus pe martor la un magazin situat lângă Complexul X. Buzău, cerându-i să accepte să facă un contract pentru un motoscuter. Sesizând că este ceva în neregulă, martorul S.M. a refuzat propunerea, afirmând că până la data audierii nu a primit nici o comunicare de la vreo bancă, în sensul că ar fi dator cu vreo sumă de bani, bazându-se pe promisiunea inculpatului R.I.L., în sensul că va plăti el ratele.

Declarația martorului S.M. este neverosimilă deoarece el nu a stăruit deloc în ceea ce privește încadrarea în muncă, deși pretinde că a semnat documentele pe care le-a perceput ca fiind de angajare, iar pe altă parte, a semnat și documente pe care le-a considerat ca fiind de credit, întocmite pe numele lui, deși nu putea garanta cu nimic un credit, nefiind încadrat în muncă.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului S.M. a fost procesat de inculpatul P.D., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 16 aprilie 2008, reiese că în baza dosarului de credit contractat pe numele martorului S.M. s-au ridicat din magazin, 2 LCD-uri L. și 2 telefoane mobile N., toate în valoare de 4.366 RON și de care au beneficiat inculpații sus-menționați și martorul (acesta din urmă cu suma de 630 RON), în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului T.V. apare contractat la data de 23 aprilie 2008, un credit pe obiecte în valoare de 4.449 RON, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de venit emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că este încadrat ca șofer la societatea sus-menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt, nu era angajat în muncă.

În declarația inițială, martorul T.V. menționează că propunerea de a contracta un credit în baza unei adeverințe de venit falsă a fost făcută în două rânduri, în împrejurări separate, de fiul său, martorul T.V.M. și de inculpatul S.I.

Ulterior, după audierea martorului T.V.M., la confruntarea cu acesta, martorul T.V. și-a modificat poziția, scoțându-l din culpă pe fiul său, în sensul că acesta nu a asistat la discuțiile purtate despre credit, de el cu inculpatul R.I.L. (într-o împrejurare) sau cu inculpatul S.I., referitoare la credit, acesta aflându-se la o distanță de la care nu putea auzi cele discutate.

Martorul T.V. menționează în fapt că inculpații S.I. și R.I.L. i-au propus să contracteze un credit pe baza unei documentații false, adeverința de venit falsă fiindu-i înmânată chiar de inculpatul R.I.L.

De pe urma creditului, potrivit și precizărilor făcute de fiul martorului, T.V.M., T.V. a beneficiat de două LCD-uri și o mașină de spălat frontală. LCD-urile au fost vândute ulterior de fiul martorului, fără ca acesta să aibă reprezentarea că bunurile provin din infracțiuni.

Tot inculpatul R.I.L. este și cel care l-a pus pe martorul T.V. în contact cu funcționarul de la magazin, care i-a întocmit documentația de creditare și în fața căruia a semnat documentele din dosarul de credit (unde a depus și adeverința de salariu întocmită în fals - a se vedea și proces-verbal de confruntare).

Cu privire la condițiile și împrejurările contractării creditului pe obiecte a furnizat informații și inculpatul S.I. care precizează că martorul T.V.M., fiul martorului T.V., a intermediat obținerea creditului în numele tatălui său și tot el a realizat înțelegerea frauduloasă cu inculpatul R.I.L., înțelegere ce a vizat racolarea a trei persoane care să accepte contractarea de credite pe bază de acte false, fără să ridice aceste obiecte din magazin (dar să semneze facturile de ridicare a bunurilor), caz în care tatălui său i s-ar fi facilitat obținerea unui credit în condiții asemănătoare, cu posibilitatea de a beneficia integral de obiectele contractate prin credit.

Cu toate că dă informații exacte despre condițiile în care a fost contractat creditul și despre modul în care au fost valorificate de către martorul T.V.M. bunurile obținute din credit, pe care le pune pe seama relațiilor martorului sus-menționat, s-a apreciat că inculpatul S.I. nu putea deține aceste date decât dacă era în anturajul persoanelor care au înfăptuit activitatea infracțională.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului T.V. a fost procesat de inculpatul P.D., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 23 aprilie 2008 rezultă că martorul T.V. a ridicat din magazin, un LCD S., un TV B. și o mașină de spălat frontală A., toate în valoare de 4.449 RON, bunuri de care a beneficiat direct și exclusiv în natură.

Întrucât LCD-ul și TV-ul au fost vândute ulterior de fiul său, la locuința martorului T.V. nu a fost identificată decât mașina de spălat frontală, asupra căreia s-a instituit măsura sechestrului asigurator (ordonanța de instituire a sechestrului).

Pe numele martorului P.R. apare contractat un credit pe obiecte la data de 30 mai 2008, în valoare de 4.939 RON, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 08 din 30 mai 2008, emisă de SC L.S. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși, în fapt, nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului P.R. reiese că în cursul anului 2007 l-a cunoscut pe inculpatul T.G.D. care s-a recomandat "L.".

În cursul anului 2008, martorul l-a reîntâlnit pe inculpatul T.G.D. în municipiul Buzău, ocazie cu care inculpatul i-a propus să intre într-o afacere ce viza obținerea unor credite în numele unei firme fantomă, cu consecințe împotriva beneficiarilor, afirmând că tot ce trebuia el să facă era să-i remită pentru o zi actul de identitate.

Fără să evalueze consecințele, martorul P.R. a dat buletinul inculpatului T.G.D. zis "L." și a doua zi s-a întâlnit în Buzău cu inculpatul care l-a condus la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde a fost pus în contact cu un vânzător, care i-a cerut să semneze mai multe documente, fără să-l întrebe nimic altceva, nici măcar cum se numește. Martorul s-a conformat, reținând că a semnat printre altele, un contract de credit și o factură de ridicare a unui LCD și a unui aragaz din magazin.

La ieșirea din magazin, inculpatul T.G.D. i-a restituit martorului P.R. actul de identitate și i-a înmânat suma de 1.100 RON, cu precizarea că reprezintă "partea lui de profit din afaceri".

Martorul P.R. a mai declarat că a primit mai multe notificări de plată a unor rate de credit, dar nu s-a conformat acestora căci inculpatul T.G.D. i-ar fi spus că răspunde el de creditul contractat.

Deși în tot cuprinsul declarației martorul P.R. face referire la un anume "L.", după constituția și înfățișarea indicate - înalt, slab, cu părul lung, de 25 - 30 ani -, după împrejurările în care l-a cunoscut - în Constanța -, unde a stat în gazdă la el, este cert că face referire la inculpatul T.G.D., care i s-a recomandat cu numele de "L.".

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului P.R. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 30 mai 2008 reiese că în baza contractului de credit aprobat pe numele martorului P.R. s-au ridicat din magazin, un LCD S. și două aparate tip aragaz G., în valoare totală de 4.939 RON, de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorei B.G., apare contractat un credit pe obiecte la data de 16 iunie 2008 cu E.R.S. IFN, în valoare de 5.597 RON, în baza adeverinței de venit nr. 03 din 12 iunie 2008, emisă de SC M.I. 2005 SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că este angajată din anul 2006 ca vânzătoare și realizează venituri la societatea menționată, deși, în fapt, aceasta nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorei B.G., dată în prezența martorului asistent D.A., rezultă că inculpații S.I. și T.G.D. s-au prezentat în Buzău, pe Aleea G., unde erau prezente mai multe persoane ce locuiau pe aceea stradă și în zonele învecinate și au pretins că întocmesc documente pentru acordarea unor ajutoare umanitare primite din străinătate pentru populația săracă, defavorizată, sens în care au solicitat actele de identitate ale unor persoane, cu precizarea că suma acordată ca ajutor financiar era de 700 RON.

În acest sens, cei doi inculpați au adunat buletinele de la mai multe persoane din zonele vizate, după care le-au condus pe rând la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde le-au cerut să semneze mai multe documente. După ce semna documentele respective, fiecare persoană primea de la inculpații T.G.D. și S.I. suma de 700 RON și actul de identitate, într-un loc situat între blocuri, în spatele magazinului evidențiat.

Martora B.G. afirmă că așa au procedat făptuitorii și cu ea, că a semnat documentele în magazinul sus-menționat, fără să le citească, nefiind școlarizată, în schimb, primind de la cei în cauză suma de 700 RON.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorei B.G. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 16 iunie 2008, reiese că în baza contractului de credit aprobat pe numele martorei B.G., s-au ridicat din magazin, o combină frigorifică I., un aspirator P.H., o mașină de spălat frontală I., un LCD P. și un TV S., în valoare totală de 5.597 RON, de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului P.A. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 10 iunie 2008, în valoare de 5.267 RON, cu E.R.S. IFN, în baza adeverinței de venit nr. 07 din 10 iunie 2008, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea sus-menționată deși, în fapt, acesta nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului P.A. rezultă că în timp ce se afla la o terasa din Buzău - Piața C. -, a fost interpelat de trei bărbați necunoscuți care au afirmat că îl cinstesc cu băuturi alcoolice și îi dau 20 - 35 RON în plus dacă să le dea actul sau de identitate și să-i însoțească. Cei trei bărbați l-au condus apoi la magazinul din Buzău al SC D. S.R.L Târgoviște unde i-au luat buletinul și la scurt timp l-au pus să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat. Apoi bărbații respectivi i-au returnat actul de identitate și i-au dat aproximativ 20 - 30 RON.

Martorul P.A. nu a furnizat elemente de natură să poată contribui la identificarea celor trei bărbați la care a făcut referire.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului P.A. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R., care cunoștea caracterul fraudulos al actelor întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 10 iunie 2008, reiese că pe baza creditului aprobat pe numele martorului P.A. s-au ridicat din magazin: un LCD S., un monitor LCD P.H. și doua sisteme HOME CINEMA, mărcile L. și P., toate în valoare de 5.267 RON, bunuri de care, raportat strict la documentația întocmită, au beneficiat cel puțin, inculpații T.G.D. și S.Ș.R., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului M.Ș. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 21 aprilie 2008, cu E.R.S. IFN în valoare de RON 4.647 RON, în baza adeverinței de venit nr. 13 din 21 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. (deși el neagă acest lucru , este relevant că mențiunile din adeverință au un scris identic cu cel executat de inculpat pe alte adeverințe în litigiu, dovedite ca false), din care rezultă că este angajat ca agent de vânzări și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, aceasta nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorului M.Ș., reiese ca a fost luat la ocazie din localitatea de domiciliu Padina, județul Buzău, de consăteanul său, inculpatul P.G.C., martorul dorind să se deplaseze la Casa Județeană de Pensii Buzău pentru a solicita unele relații legate de un dosar de pensie. Inculpatul P.G.C., i-a promis martorului că-l va sprijini la Casa Județeană de Pensii Buzău și i-a propus să-l gireze la cumpărarea prin credit a unui TV color, lucru acceptat de martor.

În aceste împrejurări, inculpatul P.G.C. l-a însoțit pe martorul M.Ș. la Casa Județeană de Pensii Buzău și văzând că este aglomerație au luat hotărârea să rezolve problema invocatei girări a inculpatului P.G.C. pentru contractarea unui credit. Pentru acest motiv, inculpatul P.G.C. l-a însoțit pe martorul M.Ș. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde au întâlnit alt tânăr, recunoscut după fotografie în persoana inculpatului T.G.D. Martorul a fost dus în magazin de inculpatul P.G.C. care i-a cerut să semneze mai multe documente, precizând că sunt pentru girarea creditului pentru achiziționarea unui TV color. Martorul a semnat documentele fără să le citească întrucât nu avea ochelarii la el.

În aceleași împrejurări, martorul M.Ș. precizează că inculpatul P.G.C. a ridicat din magazin un televizor pe care l-a urcat într-un autoturism alb, aparținând unui tânăr.

Ulterior martorul M.Ș. a aflat că, de fapt, inculpatul P.G.C. a contractat un credit pe numele lui, lucru care i-a fost adus la cunoștința și de un funcționar bancar.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului M.Ș. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 21 aprilie 2008, reiese că în baza creditului acordat pe numele martorului M.Ș. s-au ridicat din magazine, un LCD și un aparat de aer condiționat, ambele marca S., în valoare totală de 4.647 RON, de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului N.N.C. apare contractat un credit pe obiecte la data de 26 aprilie 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 4.587 RON, în baza adeverinței de venit nr. 24 din 26 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului N.N.C. rezultă că fost căutat la locuința sa din satul Limpeziș comuna Movila Banului, județul Buzău, de doi bărbați necunoscuți ce se aflau într-o mașina de culoare roșie - pe ocupantul scaunului din dreapta șoferului, recunoscându-l pe martorul R.V.C. zis "C." - întâlnire ce a avut loc urmare a mai multor convorbiri telefonice anterioare pe care martorul le-a purtat din București, unde lucra la "negru" în construcții, cu un cunoscut "G." din comuna Glodeanu Siliștea, vizând acceptarea emiterii unui card pentru ajutor de sănătate pe numele lui, cu posibilitatea retragerii de bani de pe el.

Persoanele care l-au contactat la domiciliu pe martorul N.N.C., l-au condus în municipiul Buzău cu mașina, într-un apartament unde se aflau mai multe persoane necunoscute.

De aici martorul a fost preluat de un alt bărbat necunoscut și de șoferul mașinii cu care venise la Buzău și condus la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște unde a semnat, la cererea unui funcționar, mai multe documente.

Anterior, în apartamentul din Buzău în care a ajuns, martorul a dat celor doi bărbați actul său de identitate, cei doi plecând din apartament cu el și întorcându-se după zece minute prilej cu care i l-au restituit.

După semnarea documentelor în magazin, martorul a primit de la unul din cei doi bărbați necunoscuți, care l-au însoțit până acolo, suma de 300 RON și apoi a plecat cu o mașină de ocazie spre casă, în satul Limpeziș.

N.N.C. nu a putut să recunoască bărbații care l-au însoțit la magazin, deși a descris funcționarul în fața căruia a semnat documentele ca fiind, înalt, slăbuț, cu vârsta cuprins între 30 - 35 ani.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului N.N.C. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată cu 26 aprilie 2008, reiese că în baza creditului întocmit pe numele martorului N.N.C., s-au ridicat din magazin două LCD B. și un telefon mobil N., în valoare totală de 4.587 RON, bunuri de care, raportat strict la documentele întocmite, au beneficiat inculpații Ț.R.C. și T.G.D., împreună cu racolatorul, învinuitul R.V.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului I.N. apare contractat un credit pe obiecte la data de 09 mai 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 5,47 RON, în baza adeverinței de venit nr. 42 din 09 mai 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, acesta nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului I.N. rezultă că l-a cunoscut într-un bar din Buzău pe inculpatul T.G.D. și acesta i-a spus că-l poate ajuta să cumpere un telefon mobil cu plata în rate, martorul având nevoie de telefon.

În acest sens, inculpatul T.G.D. l-a condus pe martor la un magazin perceput de el ca fiind unul de telefoane mobile și i-a solicitat actul de identitate, lăsându-l să aștepte afară, iar după circa douăzeci de minute, l-a chemat în magazin și l-a pus să semneze două exemplare ale unor documente despre care a spus că sunt întocmite pentru telefonul mobil în discuție, motiv pentru care martorul le-a semnat. Apoi, martorul a fost invitat afară de inculpatul T.G.D. cu precizarea că trebuie să-l aștepte pentru a-i aduce telefonul mobil. După alte aproximativ douăzeci de minute, inculpatul T.G.D. i-a comunicat martorului că funcționarii de la magazin nu i-au aprobat creditul pentru telefon întrucât au constatat că mai avea și alte credite anterioare, ocazie cu care i-a restituit actul de identitate.

Ulterior, martorul I.N. a primit la domiciliu înștiințări din care rezulta că are de plătit restanțe la un credit contractat de la o bancă, dar pretinde că a crezut că e vorba de o confuzie și nu le-a dat importanță.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele lui I.N. a fost procesat de inculpatul P.D., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 09 mai 2008 reiese că în baza creditului acordat martorului I.N., s-au ridicat din magazin două LCD S. și o cameră video, P., în valoare totală de 5.747 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului B.M. apare contractat un credit pe obiecte la data de 06 mai 2008, în valoare de 5.258 RON, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de salariu nr. 36 din 05 mai 2008 completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la SC R.C. SRL Constanța și realizează venituri salariale cu toate că, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere.

Din declarațiile martorului B.M. reiese că nu are cunoștință de nici un credit și nu a semnat nici un document de creditare. Precizează că a avut de mai multe ori actul de identitate pierdut, ultima dată în urmă cu circa doi ani, când l-a uitat în mașina unui taximetrist. Afirmă că din cercul persoanelor cercetate nu îl cunoaște decât pe inculpatul T.G.D., pe care l-a întâlnit la o petrecere care a avut loc la locuința surorii lui în urmă cu mult timp.

Afirmațiile martorului B.M. sunt credibile, mai cu seamă că semnăturile ce apar executate în numele lui pe documentele de creditare depuse la nu sunt cele pe care el le execută în mod obișnuit și care apar depuse pe declarațiile date la urmărirea penală, ceea ce duce la concluzia că semnăturile sale au fost falsificate pe documentele de credit.

Mai mult decât atât, la percheziția domiciliară efectuată la domiciliul inculpatului T.D. s-au depistat și înscrisuri cu mențiuni de mână care îl privesc pe martorul B.M., inclusiv cu mențiunea CNP-ului acestuia, ceea ce înseamnă că mijlocirea creditului fraudulos bazat pe acte false a fost efectuată de inculpatul sus-menționat.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului B.M., fără știrea acestuia, a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 06 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului B.M. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, un laptop T.S., un LCD L. și o mașină de spălat semi-automată A., toate în valoare de 5.258 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului H.A. apare contractat un credit pe obiecte la data de 30 aprilie 2008, cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 4.707 RON, în baza adeverinței de venit nr. 27 din 30 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere.

Din declarația martorului H.A. rezultă că i s-a cerut de către inculpatul P.G.C. (un consătean al lui) la o dată nedeterminată, să accepte cumpărarea pe numele lui a două telefoane mobile, pe motiv că el nu are act de identitate. Cu acest prilej, inculpatul P.G.C., care era însoțit de un anume "C.", identificat în persoana martorului R.V.C., a mers cu mașina sa împreună cu martorul H.A., într-un apartament din municipiul Buzău unde i-a solicitat actul de identitate. Martorul H.A. a remis cartea de identitate inculpatului P.G.C. care a plecat împreună cu învinuitul R.V.C. din apartament, lăsându-l în compania unui alt tânăr. După circa trei ore, inculpatul P.G.C. și învinuitul R.V.C. s-au întors cu un alt tânăr și cu o altă mașină și împreună cu martorul au mers la un magazin de telefoane de pe strada C. din municipiul Buzău, de unde inculpatul P.G.C. a ridicat două telefoane, pe care le-a vândut și din banii rezultați l-a cinstit și pe el cu băuturi alcoolice.

Pe traseu, în drum spre magazin, martorul H.A. a observat că tânărul necunoscut care era în mașină cu el și ceilalți doi inculpați, a completat un document de salarizare și cu mențiunea că este încadrat ca șofer și a aplicat pe acel document o ștampilă falsă, lucru dedus din discuțiile purtate în mașină. Având în vedere scriptorul documentelor se poate aprecia că acel tânăr ar putea fi inculpatul T.G.D.

Martorul H.A. a mai declarat că a mai fost dus în municipiul Buzău la un magazin din zona Pieței centrale de către inculpatul P.G.C. și martorul R.V.C. unde cei doi l-au pus să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat, fapt în urma căruia inculpatul a ridicat din acel magazin mai multe telefoane mobile.

De asemenea, martorul H.A. a mai precizat că nu l-a interesat ce documente a semnat în ambele situații pentru că era sub influența băuturilor alcoolice, după cum nu l-a interesat nici ce bunuri s-au ridicat în baza acelor documente.

Ultima faptă este plasată de martorul H.A. în luna septembrie 2008, dar fără îndoială că el confundă data, căci în septembrie 2008, inculpatul P.G.C. era arestat preventiv în prezenta cauză.

Din probele administrate rezultă că nu se identifică decât un singur credit contractat de învinuitul H.A., la data de 30 aprilie 2008, dosar de credit ce a fost procesat de inculpatul P.D. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 30 aprilie 2008 rezultă că, de fapt, în baza creditului ce apare contractat pe numele martorului H.A. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, două LCD, unul L. și unul S. și un telefon mobil S., toate în valoare de 4.707 RON, și de care au beneficiat inculpații și învinuitul sus-menționați în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorei D.F. apare contractat la data de 07 mai 2008 un credit pe obiecte cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 4.758 RON, în baza adeverinței de venit nr. 38 din 07 mai 2010 emisă de SC R.C. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cea în cauză este angajată ca agent de vânzări și realizează venituri salariale cu toate că, în fapt, ea nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorei D.F. reiese că a conviețuit cu martorul C.S.L. din Buzău timp de șapte luni de zile, începând cu toamna anului 2007, locuind la părinții acestuia din cartierul Mihai Viteazul. Pe când era internată la Spitalul Județean Buzău cu fetița ei minoră în vârstă de 4 ani, concubinul său, C.S.L. i-a propus să intre într-o afacere pe care și lui i-a recomandat-o o persoană din anturaj, în sensul de a da actul de identitate și de a accepta să semneze niște documente în schimbul obținerii unor sume de bani.

Neavând bani, martora D.F. a acceptat să intre într-o astfel de "combinație", sens în care i-a cedat actul de identitate martorului C.S.L. După trei zile acesta a apelat-o telefonic și i-a cerut să părăsească temporar spitalul pentru a semna niște documente, sens în care a așteptat-o cu un cunoscut în mașina acestuia, la poarta Spitalului Județean Buzău, de unde a preluat-o și a condus-o până la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. În magazin, la intrare, un bărbat - ale cărui semnalmente martora D.F. le aseamănă cu cele ale inculpatului T.G.D. - a îndrumat-o să se deplaseze la o persoană aflată în fața unui computer, care i-a prezentat mai multe documente spre semnare, pe care ea le-a semnat fără să le citească. După aceea, funcționarul din magazin i-a restituit actul de identitate. Apoi martora a ieșit din magazin și a venit la mașina în care se aflau concubinul ei, C.S.L. și însoțitorul acestuia, care au condus-o la Spitalul Județean Buzău cu precizarea că banii vor veni mai târziu la domiciliu. La insistențele ei, martora D.F. pretinde că a aflat de la concubinul ei, învinuitul C.S.L., că documentele semnate sunt pentru angajarea ei la o firmă și că nu trebuie să își facă griji.

După circa o lună, martora a primit la domiciliul său din satul Mărunțisu, orașul Pătârlagele, extrase de cont și înștiințări legate de un credit și achitarea unor rate de credit. Corespondența a fost primită de concubinul ei, T.C., cu care avea împreună fetița de patru ani și cu care devenise între timp concubină după ce se despărțise de învinuitul C.S.L.

Martora D.F. pretinde că a prezentat ulterior la magazin corespondența primită de la bancă, aflând că este beneficiara unui credit. Ea l-a întrebat telefonic în această privință și pe fostul concubin, martorul C.S.L., de la care a aflat că și el a primit la domiciliu același gen de corespondență de la o bancă. Acest lucru se confirmă deoarece pe numele martorului C.S.L. apare contractat un credit pe obiecte, bazat pe documentație falsă.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorei D.F. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată cu 07 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat în numele martorei D.F. s-au ridicat din magazin, două LCD-uri, unul S. și unul S., ambele în valoare de 4.758 RON, de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorei I.M. apare contractat la data de 03 mai 2008, un credit pe obiecte cu E.R.S. IFN SA, în valoare totală de 4.668 RON, în baza adeverinței de venit nr. 33 din 03 mai 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cea în cauză este angajată ca agent de vânzări și realizează venituri salariale, cu toate că, în fapt, ea nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorei rezultă că în ziua de 03 mai 2008, la domiciliul său din Gherăseni au venit două persoane cu o mașină de culoare roșie, recunoscute după planșa foto ca fiind martorul R.V.C. zis "C." și inculpatul S.I., zis "C.R.". Ulterior, la recunoașterea din grup, desfășurată prin vizualizare directă, I.M. menționează că pe numitul "C." l-a însoțit la acea dată la locuința ei, nu inculpatul S.I., ci inculpatul P.G.C., în declarația dată la urmărirea penală făcând confuzie între cei doi (procesul-verbal de recunoaștere din grup).

Cei doi bărbați au solicitat sprijin martorei I.M. și concubinului ei G.V., care locuia la aceiași adresă, de a accepta să contracteze pe numele lor credite pentru produse electronice, căci ei nu mai puteau lua credite pe numele lor având credite anterioare. În schimbul ajutorului dat, martorei și concubinului ei li s-au promis câte trei sute de RON.

Cei doi au acceptat propunerea și au mers cu inculpatul P.G.C., iar martorul R.V.C., la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște unde au semnat mai multe documente completate de un funcționar din magazin (înalt, brunet, slăbuț de circa 30 - 35 de ani). După semnarea documentelor, martora I.M. și concubinul ei au părăsit magazinul primind la ieșire câte trei sute RON și actele de identitate.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorei I.M. a fost procesat de inculpații P.D. și Ț.R.C. care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 03 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorei I.M. s-au ridicat din magazin un LCD L., un LCD S., un CD auto S. și două seturi de boxe auto S., toate în valoare de 4.668 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații și învinuitul sus-menționați, în natură sau în echivalent bănesc prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului T.C.F. apare contractat la data de 22 aprilie 2008 un credit pe obiecte cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 4.879 RON, în baza adeverinței de venit nr. 16 din 22 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța în care se menționează nereal că cel în cauză este încadrat la firma menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului T.C.F. reiese că atât el cât și concubina sa, G.S.A., au fost interesați să găsească un loc de muncă în străinătate, motiv pentru care l-a contactat pe martorul R.V.C., zis "C.", fostul lui coleg de clasă. Acesta împreună cu inculpatul S.I. - acesta fiind recunoscut după fotografie, cu precizarea că el conducea o mașină de culoare roșie - au afirmat că au cunoștințe care îl pot încadra pe martor în muncă în Spania, însă trebuie să le remită cartea de identitate pentru întocmirea contractului de muncă.

În aceste condiții, martorii T.C.F. și G.S.A. au remis martorului R.V.C. cărțile de identitate, iar după aproximativ o săptămână acesta le-a restituit cu precizarea că s-au ocupat locurile de muncă în Spania.

Ulterior, martorul T.C.F. și concubina sa G.S.A. au aflat că pe numele lor au fost contractate credite pe obiecte de care nu au cunoștință.

Martorul T.C.F. pretinde că nu a semnat nici un document de creditare, afirmație nesinceră deoarece semnăturile care apar executate pe documentele de creditare depuse la sunt identice cu cele pe care martorul le executa în mod obișnuit și care apar pe declarația dată de el la urmărirea penală.

De altfel, martorul T.C.F. îl confundă pe inculpatul S.I. cu inculpatul P.G.C., acesta fiind de fapt cel care a venit la locuința lui împreună cu martorul R.V.C., în împrejurările pe care le-a expus în declarații. Dovada în acest sens stă procesul-verbal de recunoaștere din grup a celui în cauză de către martora G.S.A., concubina martorului, activitate procedurală în care, deși aceasta îl identifică pe însoțitorul lui R.V.C. la care face referire și concubinul ei în declarația dată, ca fiind inculpatul R.I.L., martora menționează că acesta era strigat cu apelativul "P." de către martorul R.V.C., iar ea personal nu l-a văzut prea bine pentru că nu a coborât din mașină.

Din probele administrate rezultă ca dosarul de credit întocmit pe numele martorului T.C.F. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 24 aprilie 2008 reiese că în baza creditului pe obiecte contractat în numele martorului T.C.F. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un LCD L. și un TV D., toate în valoare de 4.879 RON și de care au beneficiat inculpații T.G.D., P.G.C., Ț.R.C. și martorul R.V.C.

Pe numele martorei D.M. apare contractat un credit pe obiecte la data de 02 mai 2008 cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 5.997 RON în baza documentației emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cea în cauză este angajată ca agent de vânzări și realizează anumite venituri salariale, cu toate că, în fapt, ea nu era încadrată în muncă.

Din declarațiile martorei D.M. rezultă că a fost căutată la domiciliu de inculpații T.G.D. și R.I.L., zis " C.H. " care i-au propus să le dea actul de identitate pentru a face un credit în numele ei, lucru pe care ea l-a acceptat.

Cei doi inculpați au condus-o pe martoră la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde au pus-o să semneze mai multe documente, iar ea s-a conformat. Inculpații i-au spus martorei că va primi la domiciliu un card bancar de pe care va putea retrage bani la ATM.

Ulterior, martora a primit la domiciliu un card, dar acesta nu avea fonduri pe el, deoarece era debitat cu valoarea bunurilor ce apar contractate pe numele său, lucru pe care aceasta pretinde că l-a aflat de la un funcționar bancar. Martora afirmă că a dat actul său de identitate și cuponul de pensie inculpaților R.I.L. și T.G.D., iar aceștia nu i l-au restituit.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorei D.M. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și P.D. - cel din urmă a aplicat mențiunea "conform cu originalul" pe factura de ridicare a bunurilor din magazin, cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 02 mai 2008 rezultă că în baza creditului acordat pe numele martorei D.M. s-au ridicat din magazin două LCD-uri P.H. și un telefon mobil N., toate în valoare de 5997 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorei B.G. apare contractat un credit pe obiecte cu E.R.S. IFN SA la data de 24 aprilie 2008 în baza documentației emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cea în cauză este angajată ca agent de vânzări și realizează venituri salariale cu toate că, în fapt, ea nu era încadrată în muncă.

Din declarațiile martorei B.G. rezultă ca inculpatul R.I.L. a căutat-o la locuința sa din str. C., unde locuia împreună cu concubinul ei, L.F.I., care era angajat la depozitul inculpatului de pe str. T. din Buzău. Cu acest prilej, inculpatul R.I.L. i-a propus martorei B.G. cât și surorii acesteia, B.A., aflată în vizită la ea, să le încadreze la depozitul lui cu carte de muncă pe postul de vânzătoare, iar cele două surori au fost de acord și i-au încredințat inculpatului actele lor de identitate.

După aproximativ o săptămână, inculpatul R.I.L. a revenit la locuința martorei B.G. și a pus-o să semneze niște acte, iar ea s-a conformat întrucât inculpatul i-a spus că sunt actele de angajare în muncă.

Ulterior, martora B.G. a primit la domiciliu său corespondență de la unitate bancară, din care rezulta că figurează cu un credit, însă nu a dat importanță acestei corespondențe, considerând că este o greșeală.

Poziția martorei B.G. nu este verosimilă întrucât, în raport de conținutul corespondenței, în mod logic și firesc ar fi trebuit să conteste la banca emitentă calitatea de debitor.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorei B.G. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 24 aprilie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorei B.G. au fost ridicate din magazin, un LCD S., un LCD L., două lanterne, una S. și alta F., un cântar B. și un cântar U., toate în valoare de 4.854 RON de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau în echivalent bănesc prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorei B.A., sora martorei B.G., apare contractat la data de 02 mai 2008 un credit pe obiecte cu E.R.S. IFN SA în baza documentației existente, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cea în cauză este angajată ca agent de vânzări și realizează venituri salariale cu toate că, în fapt, ea nu era încadrată în muncă.

În declarația dată, martora B.A. confirmă declarația surorii sale B.G., afirmând că se afla în vizită la acesta în Buzău pe str. C., când inculpatul R.I.L. i-a propus să o încadreze în muncă pe post de vânzătoare la depozitul său, motiv pentru care i-a dat actul de identitate. Fără să își poată aminti exact, martora B.A. reține că în aceiași zi, inculpatul R.I.L. a revenit la locuința surorii sale și i-a restituit actul de identitate, cerându-i să semneze mai multe documente, ea conformându-se, crezând că sunt pentru angajare. Ulterior martora a fost informată de o mătușă că a primit la domiciliu mai multe înștiințări din care rezultă că are credit contractat și rate restante la bănci, dar a considerat că este o greșeală, întrucât nu a contractat nici un credit. Poziția martorei B.A. este nesinceră atâta vreme cât nu a contactat angajații băncii și nu s-a interesat deloc de pretinsa angajare în muncă.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorei B.A. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și P.D., care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 02 mai 2008, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorei B.A. au fost ridicate din magazin, un LCD S. și un LCD P.H., toate în valoare de 4.898 RON, de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului L.F.I., apare contractat un credit pe obiecte în valoare de 3.133 RON, la data de 24 aprilie 2008, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 19 din 24 aprilie 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale cu toate că, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere.

Din declarația martorului L.F.I. reiese că a lucrat ca zilier fără forme legale la depozitul "O." din Buzău unde l-a cunoscut pe inculpatul R.I.L., care avea un depozit de băuturi pe str. T. Întrucât acesta i-a propus să îl încadreze cu contract de muncă în calitate de vânzător la depozitul lui, martorul a mers acasă să ia actul de identitate. La domiciliul său din Buzău str. C. erau prezenți concubina lui, B.G., cumnata lui, B.A. și concubinul acesteia P.I.C. Tuturor, inculpatul R.I.L. le-a propus încadrarea în muncă la depozitul său și le-a solicitat actele de identitate. În aceiași zi, inculpatul a revenit la locuința în discuție și i-a pus pe toți să semneze unele acte cu precizarea că sunt documentele de încadrare în muncă, după care le-a restituit actele de identitate.

Martorul L.F.I. afirmă că a primit la domiciliu un plic de la o bancă dar nu i-a dat importanță crezând că el conține o comunicare cu un credit pe care l-a contractat în mod legal, pe vremea când era angajat, cu contract de muncă la R.E. Buzău (a fost încadrat până la data de 01 ianuarie 2008).

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului L.F.I. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și P.D., care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată cu 24 aprilie 2008, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului L.F.I. au fost ridicate din magazin un LCD S., o mașină de spălat semiautomată A., un flash usb K., o imprimantă multifuncțională C., un cablu usb R., toate în valoare de 3.133 RON, de care au beneficiat inculpații în natură sau în echivalent bănesc prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului C.S.L., persoană cu trecut infracțional, figurează contractat un credit pe obiecte, la data de 07 mai 2008, cu E.R.S. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 39 din 07 mai 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează nereal că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale cu toate că, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere.

Din declarația martorului C.S.L. reiese că a aflat de la numitul A.I., în momentul în care i-a returnat o datorie de 50 RON, că acesta a beneficiat de o ofertă bănească de 300 RON cu titlu promoțional de la un magazin din Buzău, activitate înfăptuită cu concursul inculpatului P.G.C. și al martorului R.V.C., zis "C.". Fiind interesat de ofertă, martorul a solicitat și el prin intermediul lui A.I. sprijin pentru a putea beneficia de bani în aceleași condiții ca și acesta. La câteva zile a fost căutat la domiciliu de inculpatul P.G.C. și de martorul R.V.C. care i-au explicat că poate obține 300 RON de la un magazin, cu titlu de ofertă bănească promoțională, fără nici o condiție, suma fiind numai o parte dintr-un total de 700 RON, urmând ca diferența de 400 RON să le revină celor doi pentru sprijinul acordat.

Martorul C.S.L. a acceptat propunerea celor doi și i-a însoțit în Buzău cu mașina lor, până în fața magazinului aparținând SC D. SRL Târgoviște, unde a fost așteptat de inculpatul C.N., fratele concubinei inculpatului T.G.D. La solicitarea lui R.V.C., zis "C." martorul i-a încredințat actul de identitate, iar acesta l-a remis inculpatului C.N., care a intrat cu el în magazin.

După un interval de timp de așteptare la un bar din cartierul Micro XIV, unde au consumat o bere, în momentul în care martorul R.V.C. a primit un apel telefonic, martorul C.S.L. a plecat împreună cu cei doi cu mașina acestora până la magazinul la care s-a făcut referire anterior, unde îi aștepta inculpatul C.N., care l-a preluat pe martor și l-a condus în magazin prezentându-l unui funcționar, care i-a indicat să semneze mai multe documente, el conformându-se. În schimb, a primit de la funcționarul respectiv actul de identitate, și a părăsit magazinul revenind la mașina staționată în apropiere, unde inculpatului P.G.C. i-a dat suma de 300 RON. Acesta împreună cu martorul R.V.C. l-au convins pe martorul C.S.L. că, în situația în care va primi mai multe plicuri la domiciliu să le remită martorului R.V.C., însă nu a putut face acest lucru întrucât a constatat că acesta a părăsit teritoriul României.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului C.S.L. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 07 mai 2008, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului C.S.L. au fost ridicate din magazin, un LCD S., două aparate de aer condiționat, unul S. și unul H. și un fier de călcat L., toate în valoare de 4.968 RON, de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau în echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului D.G.M. apare contractat un credit pe obiecte la data de 09 mai 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 5478 RON, în baza adeverinței de venit nr. 41 din 09 mai 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, acesta nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului D.G.M. rezultă că într-un bar din zona Stației CFR Buzău a fost interpelat de inculpatul T.G.D. care i-a propus atât lui, cât și martorului I.N. să contracteze abonamente pentru a lua telefoane mobile. Cei doi au acceptat și au fost conduși de inculpatul T.G.D. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. Aici li s-au solicitat actele de identitate, au fost lăsați să aștepte afară, iar după circa douăzeci de minute au fost chemați în magazin și prezentați unui funcționar ce purta emblema firmei "D.". Acesta a completat mai multe documente, percepute de cei doi martori ca fiind contracte și le-a cerut să le semneze, ei conformându-se. Apoi au fost invitați afară de inculpatul T.G.D. cu precizarea că trebuie să-l aștepte pentru a le aduce telefoanele mobile. După alte aproximativ douăzeci de minute, inculpatul T.G.D., le-a comunicat că funcționarii de la magazin nu au aprobat creditele pentru telefoane întrucât au constatat ca mai aveau și alte credite și le-a restituit actele de identitate.

Ulterior, martorul D.G.M. a primit la domiciliu înștiințări din care rezultă că are de plătit restanțe la un credit contractat de la o bancă, dar pretinde că a crezut că e vorba de o confuzie și nu le-a dat importanță.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului D.G.M. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și P.D., (ultimul certificând sub semnătură conformitatea cu originalul), care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 09 mai 2008, reiese că în baza creditului acordat martorului D.G.M. s-au ridicat din magazin, două LCD, unul S. și unul L. și un robot de bucătărie P.H., în valoare totală de 5.478 RON, de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului V.M. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 18 aprilie 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 4667 RON, în baza adeverinței de venit nr. 08 din 18 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea sus-menționată deși, în fapt, acesta nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului V.M. rezultă că nu a semnat nici un contract de credit sau document adiacent acestuia, deși recunoaște că l-a însoțit pe inculpatul P.G.C. - la cererea acestuia - în Buzău unde a fost condus într-un apartament în care se afla inculpatul T.G.D. Acesta i-a cerut actul de identitate și a plecat cu el, împreună cu inculpatul R.I.L., într-un loc necunoscut, nu înainte de a-i remite suma de 30 RON martorului, cu precizarea de a-i aștepta în apartamentul în discuție.

După aproximativ 2 - 3 ore, inculpatul R.I.L. a revenit și i-a precizat martorului că a făcut un credit pe numele lui, cu care a cumpărat un televizor, pe care i l-a arătat, fiind în portbagajul unei mașini. Inculpatul i-a dat martorului suma de 250 RON, afirmând că-i va da și altă sumă după vânzarea televizorului. Cu această ocazie i-a restituit actul de identitate.

Martorul V.M. a recunoscut după fotografiile prezentate de organele de poliție și pe martorul R.V.C., zis "C.", implicat și el în activitatea infracțională în prezenta cauză.

Declarația martorului V.M. este credibilă întrucât i-au fost falsificate semnăturile de pe documentația de creditare, acestea fiind total diferite de cele executate de martor în mod obișnuit, pe declarația dată la organele de urmărire penală.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului V.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 18 aprilie 2008, reiese că în baza creditului acordat martorului V.M. s-au ridicat din magazin, două LCD, unul S. și unul L. și un aparat de prăjit P.H., în valoare totală de 4.667 RON, de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorei G.S.A. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 06 mai 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 4.548 RON, în baza adeverinței de venit nr. 35 din 05 mai 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cea în cauză este angajată din anul 2006 ca agent de vânzări și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, aceasta nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorei G.S.A. rezultă că în timp ce se afla la domiciliu împreună cu concubinul său, martorul T.C.F., au fost căutați de martorul R.V.C., zis "C.", și de o persoană căruia martorul i se adresa "P.", ce conducea o mașină roșie, pe care ea l-a identificat după fotografie ca fiind inculpatul S.I., în realitate fiind vorba de inculpatul P.G.C. Confuzia este eliminată la prezentarea pentru recunoaștere din grup a persoanelor suspecte, ocazie cu care, G.S.A. a precizat că inculpatul S.I. nu este persoana căruia martorul R.V.C., zis "C." i s-a adresat cu apelativul "P.".

La momentul respectiv, martorul R.V.C. le-a solicitat martorei G.S.A. și concubinului acesteia, martorul T.C.F. actele de identitate, promițându-le că îi va încadra în muncă în Spania, aceștia remițând actele de identitate.

După câteva zile, martorul R.V.C., zis "C." le-a restituit actele de identitate, afirmând că s-au ocupat locurile de muncă din Spania.

Martora G.S.A. menționează că nu a semnat nici un document de creditare, precizare adevărată, întrucât semnăturile ce apar executate pe documentele de creditare întocmite pe numele ei sunt falsificate, fiind complet diferite de cele executate de martoră pe declarațiile date la organele de urmărire penală.

Martora G.S.A. susține că a primit mai multe înștiințări de plată de la bancă, dar nu a contestat creditul și nici nu a sesizat organele de poliție, deși s-a convins că pe numele ei s-a încheiat un contract de credit.

Din probele administrate rezultă ca dosarul de credit întocmit pe numele martorei G.S.A. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și P.D., care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 06 mai 2008, reiese că în baza creditului acordat martorei G.S.A. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, două LCD S., în valoare totală de 4.548 RON, de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului S.I.E. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 03 mai 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 4.788 RON, în baza adeverinței de venit nr. 32 din 03 mai 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, acesta nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului S.I.E. rezultă că a fost interpelat de inculpatul T.G.D. în barul "I." din zona Stației CFR Buzău, care i-a propus să meargă cu el la un magazin de electrocasnice din Buzău pentru a întocmi un contract pe numele martorului, în urma căruia el urma să primească un card bancar cu 5.000 RON, inculpatului T.G.D. să-i revină o plasmă, iar rata de aproximativ 70 RON lunar să fie suportată de martorul S.I.E., chiar de pe cardul în discuție.

În baza convenției cu inculpatul T.G.D., acesta l-a condus pe martorul S.I.E. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște unde i-a cerut cartea de identitate, punându-l în legătură cu un funcționar al magazinului, în vârstă de circa 30 - 35 ani, cu chelie, care l-a pus să semneze mai multe documente pe care le-a completat pe loc. Martorul s-a conformat, iar la plecarea din magazin, inculpatul T.G.D. i-a remis suma de 300 RON, reținându-i actul de identitate, sub pretextul întocmirii formalităților pentru emiterea cardului bancar pe numele lui.

Deși a primit ulterior la domiciliu cardul P.A., martorul S.I.E. a constatat că nu poate fi folosit la ATM, întrucât nu era alimentat, el fiind practic debitat cu valoarea bunurilor creditate. Din acest motiv, martorul pretinde că nu a plătit ratele la bancă, deși a fost înștiințat despre valoarea lor.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului S.I.E. a fost procesat de inculpatul P.D., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 05 mai 2008, reiese că în baza creditului acordat martorului S.I.E., s-au ridicat din magazin, două LCD, unul S. și unul S., în valoare totală de 4.788 RON, de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului A.F. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 22 aprilie 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 4.609 RON, în baza adeverinței de venit nr. bbb din 22 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, acesta nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului A.F. rezultă că este într-un anumit grad de rudenie cu martorul R.V.C., zis "C." și acesta l-a contactat la domiciliu împreună cu un alt tânăr tatuat, care avea o mașină străină. Martorul R.V.C., zis "C." i-a propus să-i dea suma de 300 RON în schimbul încredințări temporare a actului de identitate și a unei facturi de utilități.

Martorul A.F. a acceptat propunerea și împreună cu martorul R.V.C., zis "C." și cu tânărul care-l însoțea pe acesta s-au deplasat la Buzău unde a fost condus într-un apartament în care se aflau mai mulți tineri. Aici i s-a oferit mâncare și băutură, în timp ce martorul R.V.C., zis "C." și alți tineri au plecat cu actele pe care i le solicitase. După aproximativ o oră, grupul în discuție s-a întors în apartament și l-a pus pe martor să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat, fără să le citească. Apoi a primit suma de 300 RON de la unul dintre tineri, după care a plecat acasă.

A doua zi a fost căutat din nou la domiciliu de martorul R.V.C., zis "C." care i-a propus să racoleze persoane dornice să obțină bani în același mod, dar martorul A.F. a refuzat.

Dintre tinerii la care a făcut referire, martorul A.F. l-a recunoscut după fotografie pe inculpatul T.G.D., ca fiind cel care i-a dat spre semnare documentele, în apartamentul din Buzău.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului A.F. a fost procesat de inculpatul P.D., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 22 aprilie 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului A.F., s-au ridicat din magazin două LCD-uri, unul B. și unul L. și un epilator B., în valoare totală de 4.609 RON, de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului R.N. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 05 iunie 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 4.209 RON, în baza adeverinței de venit nr. 33 din 05 iunie 2008, emisă de SC C.M. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de R.G., soția inculpatului R.I.L., în prezent aflată în Franța.

Din declarația martorului R.N. reiese că la locuința sa din Merei, județul Buzău au venit inculpații T.G.D. și P.G.C. Cel din urmă i-a propus martorului să-l angajeze la firma sa, cu promisiunea că va primi bani cu titlu de avans de angajare, după ce în prealabil, același inculpat îi propusese să dea actul de identitate în schimbul obținerii în mod fraudulos a unor sume de bani, în numele unei "firme fantomă".

Aceeași propunere a fost făcută de inculpații sus-menționați și lui B.D.F., consăteanul martorului R.N., propunere acceptată de amândoi. Astfel, cei doi au fost însoțiți de inculpați, cu o mașină marca S., de culoare roșie, în municipiul Buzău, până în fața magazinului aparținând SC D. SRL Târgoviște, unde au fost întâmpinați de martorul R.V.C., zis "C." și de inculpatul R.I.L., acesta din urmă purtând în piept un ecuson tip legitimație. La solicitarea acestora, martorii R.N. și B.D.F. le-au dat actele de identitate și au mers la un bar din apropiere, unde au fost serviți cu câte o bere și o cafea.

După circa o oră, la bar au venit inculpații T.G.D. și P.G.C. care i-au preluat pe cei doi și i-au condus într-un gang, în apropierea magazinului din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde l-au pus pe martorul R.N. să semneze niște documente, iar el s-a conformat, fără să le citească. A rămas stabilit ca martorul B.D.F. să revină a doua zi pentru a semna și el niște documente de aceeași natură. Cu acest prilej, martorul R.N. a sesizat că inculpații P.G.C. și T.G.D. au dus la autoturismul cu care veniseră, casetofon și niște boxe. Apoi, cu același autoturism, cei doi inculpați i-au condus pe martorii R.N. și pe B.D.F. în comuna Merei, județul Buzău. Pe traseu, inculpatul P.G.C. i-a dat martorului R.N. suma de 300 RON cu precizarea că sunt bani care provin de la stat pentru angajare.

Martorul R.N. are cunoștință că a doua zi, inculpații P.G.C. și T.G.D. au revenit în comuna Merei și i-au condus la Buzău cu autoturismul pe martorii B.D.F. și A.V., cu același scop, de semnare a documentelor, cu condiția primirii de la aceștia a actelor de identitate în vederea producerii de consecințe juridice.

Din probele administrate rezultă ca dosarul de credit întocmit pe numele martorului R.N. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Pe numele martorului M.I. apare contractat un credit pe obiecte la data de 04 iunie 2008, cu C. IFN, în valoare de 4.748 RON, în baza adeverinței de venit nr. 05 din 03 iunie 2008, emisă de SC E. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, acesta nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului M.I. rezultă că a fost contactat de inculpatul S.I. care i-a propus o afacere, în sensul că poate primi suma de 700 RON, dacă va da actul său de identitate, cu precizarea că îl folosește la acordarea unor rate de credit, asigurându-l că nu va suporta costul unor astfel de rate. Martorul M.I. a acceptat propunerea și i-a dat actul de identitate inculpatului S.I., iar după 2 - 3 zile l-a însoțit pe acesta, cu mașina lui de culoare crem, la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. Inculpatul S.I. a luat legătura cu funcționarii din magazin și i-a dat martorului M.I. să semneze mai multe documente, iar acesta s-a conformat, fără să le citească.

Din cercetările efectuate rezultă ca dosarul de credit al martorului M.I. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 04 iunie 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului M.I., s-au ridicat din magazin două LCD, unul P.H. și unul L. și un fier de călcat P.H., în valoare totală de 4748 RON, de care au beneficiat inculpații T.G.D., Ț.R.C. și S.I. în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorei C.G.R. apare contractat un credit pe obiecte la data de 25 aprilie 2008, cu E.R.S. IFN, în valoare de 5.207 RON, în baza adeverinței de venit nr. 22 din 25 aprilie 2008, emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D., din care rezultă că cea în cauză este angajată ca agent de vânzări și realizează venituri la societatea menționată deși, în fapt, aceasta nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorei C.G.R. rezultă că aceasta nu a contractat nici un credit, nu a fost racolată de nimeni în acest scop, nu a încredințat nimănui actul de identitate și nu a semnat nici un document de creditare.

Afirmațiile martorei sunt nesincere, deoarece semnăturile înscrise în dreptul numelui său pe documentația de creditare sunt identice cu cele pe care le-a executat pe declarația dată în fața organelor de urmărire penală, în data de 09 decembrie 2008, ceea ce însemnă că martora are cunoștință de creditul ce apare contractat pe numele său, semnând documentele de creditare.

După ce i s-a prezentat documentația de creditare, martora C.G.R., cu prilejul reaudierii, a executat semnături atipice, ce nu seamănă cu cele executate inițial, probabil pentru a induce în eroare organele de cercetare penală.

Din probele administrate rezultă ca dosarul de credit al martorei C.G.R. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., acesta cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 25 aprilie 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorei C.G.R., s-au ridicat din magazin două LCD S. și un telefon mobil N., în valoare totală de 5.207 RON, de care au beneficiat inculpații și martora, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea bunurilor sub prețul pieței.

Pe numele martorului C.M.l., fratele martorei C.G.R., apare contractat un credit pe obiecte, cu E.R.S. IFN SA în valoare de 4.862 RON cu ridicarea efectivă a obiectelor creditate la 26 aprilie 2008, în baza adeverinței de venit nr. 21 din 25 aprilie 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului C.M.l. rezultă că el personal nu a contractat nici un credit, nu a semnat nici un document de creditare, nu a încredințat actul de identitate nici unei persoane și nu a fost racolat de nimeni pentru a contractat vreun credit.

Afirmațiile martorului par credibile în condițiile în care, semnăturile executate în numele lui pe documentația de creditare diferă de cele pe care le-a executat în mod obișnuit și care se află depuse pe declarațiile date la urmărire penală.

În condițiile în care la documentația depusă la dosarul de creditare apare o copie a actului de identitate al său, documentația fiind întocmită în aceeași zi cu a surorii sale, martora C.G.R. se poate specula că aceasta a avut un rol în procurarea copiei de pe actul de identitate al fratelui ei. Cert este că semnăturile depuse pe numele martorului C.M.l. de pe documentele de creditare sunt falsificate.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului C.M.l. a fost procesat de inculpații P.D. și Ț.R.C., aceștia cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 26 aprilie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului C.M.l. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște un LCD S., un LCD B., un TV D., în valoare totală de 4.268 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului A.I., apare contractat un credit la data de 07 mai 2008, pe obiecte cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 5.557 RON, în baza adeverinței de venit nr. 37 din 07 mai 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului A.I. rezultă că inculpatul R.I.L. zis C. l-a contactat în barul A. din zona stației CFR Buzău și i-a oferit suma de 300 RON cu condiția ca el să-i dea actul de identitate și să urmeze instrucțiunile lui. Martorul s-a conformat, i-a dat buletinul inculpatului și în aceeași zi l-a însoțit la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, cu mașina acestuia marca M. Aici, A.I. a fost introdus în magazin unde i s-a cerut de către inculpatul R.I.L. să semneze mai multe documente. Acesta s-a conformat și a semnat documentele fără să le citească, în fața unui funcționar de la magazin. Apoi acel funcționar i-a înmânat actul de identitate, iar în afara magazinului, inculpatul R.I.L. i-a remis suma de 300 RON.

Deși a fost înștiințat că a contractat un credit bancar și somat să plătească ratele, martorul A.I. nu a plătit nici o rată pe motiv că nu a avut bani.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului A.I. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., acesta cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse inclusiv, prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 07 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului A.I. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, un LCD S., un LCD L. și un telefon mobil N., în valoare 5557 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului T.M., apare contractat un credit la data de 25 aprilie 2008 pe obiecte, cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 4.897 RON în baza adeverinței de venit nr. 20 din 25 aprilie 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, era încadrat în muncă la BGS București, societate cu care a întrerupt relațiile de serviciu în luna mai 2008.

Din declarațiile martorului T.M. rezultă că trei bărbați s-au prezentat pe raza satului Cârligu Mare, comuna Glodeanu Siliștea și au postat un afiș la magazinul din sat în care se preciza că se caută persoane pentru a fi angajate ca agenți de pază. Martorul, deși avea serviciu, intenționa să renunțe la el pentru a se angaja mai aproape de domiciliu, motiv pentru care a intrat în discuție cu cei trei bărbați, pe care i-a identificat în persoana inculpatului P.G.C., martorului R.V.C. zis C., iar o a treia persoană a rămas neidentificată. Discuțiile au fost purtate mai mult de martorul R.V.C. La discuții au participat și alți bărbați din sat respectiv, M.M., E.G. și A.F. Împreună cu cei trei consăteni și cu cei trei bărbați, au plecat cu mașina condusă de inculpatul P.G.C. în Buzău, fiind conduși toți într-un apartament din cartierul Dorobanți unde martorul R.V.C. le-a luat actele de identitate și i-a lăsat să aștepte sub pretextul ca merge să întocmească formele de angajare. În acest timp, inculpatul P.G.C. a oferit tuturor alimente și băuturi alcoolice. În jurul orelor 14.30, martorul R.V.C. s-a întors în apartament cu un set de documente pentru fiecare dintre cei patru, cerându-le să le semneze. Martorul T.M., precum și numiții M.M., E.G. și A.F., s-au conformat semnând documentele fără să le citească. T.M. recunoaște că în acel moment era sub influența băuturilor alcoolice, iar anterior nu întrebase pe inculpat și pe învinuit la ce firmă ar urma să lucreze. Ulterior, martorul T.M. a primit la domiciliu un card de debit, iar soția lui a refuzat să-l primească.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului T.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 25 aprilie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului T.M. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, un LCD S., un LCD L., un epilator B. și un telefon mobil, în valoare totală de 4.897 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații și învinuitul R.V.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului G.V., apare contractat un credit la data de 03 mai 2008 pe obiecte cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 5.457 RON, în baza adeverinței de venit nr. 34 din 03 mai 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului G.V. rezultă că acesta a fost contactat la domiciliul său de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.V.C. zis C. cu o mașina roșie condusă de cel dintâi. Cei doi i-au oferit suma de 300 RON cu condiția de accepta să semneze niște documente sub pretextul că vor să achiziționeze niște materiale de construcții în numele firmei lor și au nevoie de semnătura martorului ca o formalitate. La discuție, a fost și concubina martorului, I.M. Martorul a fost de acord cu propunerea, pentru că avea nevoie de bani și era și în stare de ebrietate.

În baza convenției avute, în aceeași zi, martorul G.V., s-a deplasat cu inculpatul și cu învinuitul spre Buzău, au făcut un popas de circa 30 de minute în zona fabricii C. de pe str. T., unde cei doi i-au luat actul de identitate și l-au lăsat să aștepte în mașină. În acest interval de timp, împreună cu cei doi s-au deplasat la un restaurant din zona popasului Mărăcineni unde au servit masa și au consumat băuturi alcoolice, nota de plată fiind achitată de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.V.C. Între timp, învinuitul și inculpatul au discutat la telefon, iar după aproximativ o oră l-au condus pe martorul G.V. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. Aici a fost lăsat sa aștepte câteva minute în mașină în fata magazinului, apoi a fost invitat de cei doi în magazin, prilej cu care cei doi i-au spus că e nevoie și de concubina lui, I.M. În magazin a semnat niște documente, fără să le citească și apoi a fost condus la locuința lui cu mașina condusă de inculpatul P.G.C. Apoi martorul și concubina lui I.M. au primit suma de 600 RON de la inculpatul P.G.C. și de la învinuitul R.V.C. și au plecat acasă cu un taxi.

Ulterior, după circa două săptămâni, martorul G.V. a primit o înștiințare de la o bancă pentru a ridica un card pe care el l-a apreciat ca fiind de cumpărături și nu s-a prezentat să-l ridice.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului G.V. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., acesta cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Pe numele martorului L.R., apare contractat un credit pe obiecte la data de 13 iunie 2008 cu C. IFN SA, în valoare de 4.668 RON, în baza adeverinței de venit nr. 17 din 13 iunie 2008 emisă de SC T.T.M. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului L.R. rezultă că în timp ce era internat în spital la Buzău unde urma să suporte o intervenție chirurgicală, a fost vizitat de mama lui, L.E., care era însoțită de inculpatul S.I. S.I. i-a solicitat lui L.R. să-i pună la dispoziție actul de identitate pentru a contracta un credit bancar garantându-i că acest lucru nu-l va pune în situația de a plăti vreo rată de credit. Aceeași solicitare a fost adresată de S.I. și mamei martorului, L.E. Cei doi au acceptat propunerea inculpatului S.I. în condițiile în care acesta le-a promis suma de câte 500 RON cu titlu de răsplată, L.R. având nevoie de bani pentru operație. În condițiile date, martorul L.R. și mama lui, L.E., l-au însoțit pe inculpatul S.I. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde S.I. era în compania a încă trei bărbați cu vârste cuprinse intre 30 - 35 ani pe care martorul L.R. nu a putut să-i identifice.

Martorul L.R. și mama sa, L.E., au fost introduși în magazin prin partea din spate și au fost prezentați unui funcționar care i-a pus să semneze niște documente. Martorul menționează că a introdus degetul în tuș și l-a aplicat pe mai multe documente pe care nu le-a citit pentru că nu știe carte. Sub acest aspect declarația sa apare ca nesinceră întrucât, pe documentele de creditare, în dreptul numelui său apar executate niște semnături indescifrabile atipice.

După ce au semnat documentele de creditare, martorul L.R. și mama sa L.E. au primit câte 500 RON fiecare de la inculpatul S.I. Martorul L.R. a plecat în aceeași zi la spital întrucât i se făcuse rău, iar seara a fost operat. A rămas trei patru zile la spital, după care a fost externat. În perioada următoare a plecat la muncă în Spania împreună cu mai mulți cunoscuți, unde a rămas până pe 24 august 2008. Între timp a fost înștiințat de mama sa că primise acasă mai multe plicuri ce conțineau carduri bancare, despre care inculpatul S.I. îl înștiințase că le va primi însă el precizează că nu a desfăcut corespondența, predând-o așa organelor de poliție.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului L.R. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 13 iunie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului L.R. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște două LCD P., o hotă B., un CD auto S. și un cablu usb R. în valoare 4.668 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații S.I., S.Ș.R., T.G.D. și alte persoane neidentificate în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorei D.R., apare contractat un credit la data de 13 iunie 2008 pe obiecte cu C. IFN SA, în valoare de 5.158 RON în baza adeverinței de venit nr. 18 din 13 iunie 2008 emisă de SC T.T.M. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cea în cauză este angajată ca vânzătoare la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, ea nu era încadrată în muncă.

Din declarațiile martorei D.R. rezultă că s-a întâlnit pe strada pe care locuia cu inculpații S.I. și R.I.L., iar aceștia s-au oferit să-i dea suma de 700 RON dacă acceptă să meargă cu ei la magazin să le dea actul de identitate și să semneze niște documente. Martora a acceptat și i-a însoțit pe cei doi la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște unde a fost îndrumată să meargă la ghișeu să semneze niște acte, în timp ce inculpații au vizualizat mai multe bunuri electrocasnice expuse în magazin.

După ce a prezentat actul de identitate și a semnat mai multe documente în fața unui funcționar din magazin, martora a părăsit magazinul și a primit suma de 700 RON de la inculpatul S.I.

Din probele administrate rezultă ca dosarul de credit întocmit pe numele martorei D.R. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 13 iunie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorei D.R. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, un LCD P., un CD auto S., un CD auto P., o boxă auto S., o plită B., un cuptor E. și o hotă F. în valoare de 5.158 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați.

Pe numele martorei Ș.A.F., apare contractat un credit la data de 13 iunie 2008 pe obiecte cu C. IFN SA, în valoare de 5.269 RON în baza adeverinței de venit nr. bbb din 12 iunie 2008 emisă de SC T.T.M. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cea în cauză este angajată ca gestionară la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, ea nu era încadrată în muncă.

Din declarațiile martorei Ș.A.F. rezultă că a fost contactată la domiciliul său de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.G.C. zis C. care au discutat și cu tatăl ei, Ș.A., despre o propunere de girare a lor pentru un credit pentru achiziționarea de obiecte electrocasnice. În scopul arătat s-au deplasat la Buzău învinuitul și inculpatul împreună cu tatăl martorei Ș.A. pentru întocmirea actelor necesare pretinsei girări a creditului. Ulterior, martora Ș.A.F., împreună cu fiica ei Ș.S., prietena unuia din cei doi făptuitori, au plecat cu inculpatul P.G.C. și cu R.V.C. cu mașina de culoare roșie condusă de cel dintâi în municipiul Buzău. Aici, s-au întâlnit în fața magazinului din Buzău al SC D. SRL Târgoviște cu inculpatul R.I.L., căreia martora Ș.A.F. i-a predat actul de identitate, la cererea celor doi făptuitori, după care au mers în târgul Drăgaica din Buzău unde s-au plimbat. În urma unui apel telefonic primit de inculpatul P.G.C. de la un bărbat din Costești, care era informat că acesta a primit acasă un card bancar și o înștiințare de plată a unei sume de bani, sus-numiții s-au deplasat la Costești pentru a-l căuta pe acel băiat, dar nu l-au găsit motiv pentru s-au întors în Buzău. Pe bulevardul Unirii s-au întâlnit cu inculpatul T.G.D. cu care au discutat puțin timp după care s-au deplasat la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște unde l-au reîntâlnit pe inculpatul R.I.L.

Acesta a introdus-o pe martora Ș.A.F. în magazin și a pus-o să semneze mai multe documente, iar ea s-a conformat. În acest timp, inculpatul P.G.C. și învinuitul R.V.C. au plecat în târgul Drăgaica cu Ș.S., fiica martorei, loc unde a fost adusă și ea mai târziu cu mașina de către inculpatul R.I.L. Aici, martora Ș.A.F. a primit de la inculpatul P.G.C. suma de 300 RON, iar la cererea învinuitului R.V.C. a predat acestuia exemplarul de documente pe care l-a primit în magazin, pe care învinuitul le-a rupt afirmând că nu-i mai sunt necesare. Martora împreună cu fiica sa s-au întors la domiciliu cu autobuzul, învinuitul și inculpatul pretinzând că mai au treabă în Buzău.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorei Ș.A.F. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 13 iunie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorei Ș.A.F. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, o plasmă P., o mașină de spălat frontala I., și un congelator W. în valoare de 5.269 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații și învinuiții în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului G.F., apare contractat un credit la data de 12 iunie 2008 pe obiecte cu C. IFN SA, în valoare de 5.267 RON, în baza adeverinței de venit nr. 10 din 12 iunie 2008 emisă pe formularul tipizat al E.F.G. SA de SC T.T.M. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului G.F. rezultă că un cunoscut, în persoana inculpatului S.I., i-a propus să-l încadreze în muncă în străinătate prin intermediul unor prieteni de-ai lui și să-l ajute să obțină niște bani cu titlu de împrumut cu condiția să-i dea actul de identitate și să semneze niște documente de garanție pentru creditul acordat. G.F. susține că apoi a fost condus de inculpatul S.I., căruia îi dăduse cartea de identitate, la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde a fost pus în legătură cu inculpații T.G.D. și R.I.L., care i-au cerut să semneze mai multe documente pe care nu a fost lăsat să le citească, pe considerentul că nu e treaba lui, cu toate că le-a semnat. După aceasta, martorul a ieșit din magazin împreună cu inculpatul S.I. care i-a remis suma de 700 RON, la mașina sa, cu precizarea că l-a informat că inculpații sus-menționați ridicaseră din magazin o plasmă. Ulterior, G.F. a fost înștiințat la domiciliu că a beneficiat de un credit de circa 5.000 RON, că are de plătit rata la el, la corespondență fiind atașat și un card de debit. Martorul susține că a prezentat documentele lui S.I., dar acesta i-a comunicat că nu trebuie să-și facă probleme. În condițiile în care nu a contestat calitatea sa de debitor în mod oficial la bancă și nu a sesizat organele de urmărire penală, declarația martorului G.F. nu este verosimilă.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului G.F. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., acesta cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 12 iunie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului G.F., s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște un LCD S., un LCD P., un telefon mobil N. și o hotă G. în valoare de 5.267 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorei L.E. apare contractat un credit la data de 12 iunie 2008 pe obiecte cu C. IFN SA în valoare de 5.498 RON în baza adeverinței de venit nr. 14 din 12 iunie 2008 emisă SC T.T.M. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cea în cauză este angajată ca gestionară la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt ea nu era încadrată în muncă.

Din declarațiile martorei L.E. rezultă că un cunoscut, în persoana inculpatului S.I., i-a propus să contracteze un credit doar în baza actului de identitate cu care el urma să achiziționeze două TV tip plasmă din care unul îi revenea ei și unul inculpatului, pretinzând că o ajută să obțină creditul prin intermediul firmei pe care afirma că o are și garantându-i că nu va avea de plătit nici o rată de credit.

În baza convenției cu inculpatul, martora s-a deplasat împreună cu el la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște după ce în prealabil îi dăduse o copie a actului său de identitate. În magazin au intrat prin spate, iar inculpatul S.I. a pus-o pe martoră în legătură cu un funcționar blond, cu început de chelie, care i-a cerut să semneze mai multe documente, iar ea s-a conformat având încredere în cele convenite cu inculpatul S.I.

După aceasta a fost invitată să aștepte afară, iar la scurt timp s-a întâlnit cu inculpatul S.I. care i-a precizat că totul e în regulă și a rupt în fața ei documentele pe care tocmai le semnase pentru a-i oferi garanția că nu există nici o problemă. În locul plasmei promise i-a remis suma de 700 RON, lucru acceptat de martoră care avea nevoie de bani pentru acoperirea costurilor operației fiului ei.

Ulterior, martora L.E. a primit mai multe plicuri pe care pretinde că nu le-a deschis. Abia când s-a prezentat la organele de urmărire penală ar fi aflat că apare contractat un credit pe numele ei și a remis anchetatorilor un card de debit emis pe numele ei.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorei L.E. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și S.Ș.R. (acesta din urmă a vizat conformitatea cu originalul pe o factură de utilități energie electrică emisă pe numele martorei), aceștia cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 12 iunie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorei L.E. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, o plasmă P. și un LCD P. în valoare 5.291 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele inculpatului S.I. apare un credit încheiat la data de 27 august 2007, pe obiecte cu C. IFN SA, în valoare de 2.958 RON, în baza adeverinței de venit nr. 30 din 27 august 2007 emisă SC C.M. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată de R.G., soția inculpatului R.I.L. și în care se menționează în mod nereal că aceasta este angajată ca muncitor necalificat la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile inculpatului S.I. rezultă că a cumpărat împreună cu inculpatul T.D.G. SC C.M. SRL Constanța de la fostul administrator. Firma nu a avut salariați și nu a desfășurat vreo activitate. S.I. susține că adeverința de venit care a stat la baza acordării și aprobării creditului a fost completată de inculpatul T.G.D., deși prin probe s-a stabilit ca scrisul de pe adeverință aparține numitei R.G., numele inculpatului T.G.D. apărând înscris în act ca director general al firmei, sub semnătură, pe formularul în discuție.

Inculpatul S.I. a recunoscut că a prezentat această adeverință de venit cunoscând că este falsă, la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște și a obținut mai multe obiecte în baza creditului aprobat de C. IFN SA, menționând că până la data audierii era la zi cu plata ratelor de credit din munca prestată la negru.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al inculpatului S.I. a fost procesat de inculpatul P.D. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false, inculpatul S.I. recunoscând în declarația dată la urmărirea penală că i-a cunoscut pe inculpații P.D., T.G.D. și R.I.L. de mai mulți ani.

Din factura datată 27 august 2007 reiese că în baza creditului contractat pe numele inculpatului S.I. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, un frigider B., un cuptor cu microunde S., o imprimanta multifuncțională C. și un telefon mobil S. de care a beneficiat în exclusivitate inculpatul S.I., toate în valoare 2.958 RON.

Pe numele martorului I.A. apare contractat la data de 26 mai 2008 un credit pe obiecte cu B.F. IFN SA, în valoare de 5.390,55 RON din care, 4.950 RON reprezintă valoare bunuri creditate, în baza adeverinței de salariu nr. 12 din 26 mai 2008 emisă de SC G.T.C. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului I.A. rezultă că a fost contactat de învinuitul R.V.C. și de inculpatul P.G.C. care i-au propus să-l sprijine pentru încadrarea cu contract de muncă la o firmă, prin intermediul unor cunoștințe, fără a preciza la ce firmă. Mai mult, cei doi i-au cerut acestuia să găsească și alte persoane interesate de oferte de muncă, sens în care el l-a contactat pe martorul D.T. care și-a dat acordul de principiu. Învinuitul R.V.C. și inculpatul P.G.C. au expus ca cerințe de angajare, predarea actelor de identitate și semnarea documentelor de angajare. În acest sens, martorii I.A. și D.T. au fost luați pe rând de cei doi făptuitori sus-menționați și aduși la Buzău cu o mașină. Învinuitul R.C.V. a plecat cu actul de identitate a lui I.A. și s-a întors după circa 10 minute afirmând că directorul presupusei firme unde avea să se facă angajarea nu este și trebuie să mai aștepte. În acest sens, inculpatul P.G.C. și învinuitul R.C.V. i-au condus pe I.A. și D.T. într-un apartament din Buzău, unde i-au lăsat să aștepte circa 8 ore, cumpărându-le între timp o sticlă mare de bere și un pachet de țigări K. După acest interval de timp cei doi făptuitori s-au întors afirmând că nu au reușit să rezolve nimic, motiv pentru care au înapoiat actele de identitate martorilor, iar aceștia au plecat acasă.

După aproximativ două săptămâni, martorul I.A. a primit la domiciliu un plic de la B.F. IFN SA în care era înștiințat că are de plată rate de credit, prezentând conținutul acestui plic învinuitului R.V.C., care l-a oprit la el, spunându-i că nu trebuie să-și facă griji, precum și faptul că va mai primi astfel de plicuri la domiciliu.

Martorul I.A. a declarat că nu a semnat niciun document de creditare, însă nici nu a contestat oficial la bancă statutul său de debitor și nu a sesizat, așa cum era firesc, organele de urmărire penală, ceea ce face ca declarația sa să fie neverosimilă.

Cert este că martorul I.A. nu a semnat nici o piesă din dosarul de creditare întocmit pe numele lui, că semnăturile depuse în acest dosar diferă total de cele executate de acesta în mod obișnuit, depuse pe declarația dată la urmărirea penală, sub acest aspect dosarul de credit întocmit pe numele martorului I.A., fiind constituit în întregime în fals.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului I.A. a fost procesat de făptuitoarea D.A. de la magazinul din Buzău al SC T.G. S.N.C. Buzău, care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 26 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului I.A. s-au ridicat din magazinul menționat un scuter P. și două căști moto, în valoare 4.950 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații menționați mai sus, învinuitul R.V.C. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului L.D. apare contractat la data de 29 mai 2008 un credit pe obiecte cu B.F. IFN SA în valoare de 5.325,21 RON din care, 4.890 RON, reprezintă valoare bunuri creditate, în baza adeverinței de salariu nr. 02 din 27 mai 2008 emisă de SC L.C. SRL Ogrăzile - comuna Merei județul Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal, că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea sus-menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului L.D. rezultă că el nu a semnat nici un document de creditare, însă la propunerea învinuitului R.C.V. zis "C." și a altei persoane ce-l însoțea pe acesta, care după semnalmente ar putea fi inculpatul P.G.C. (înălțime medie, foarte gras, cu mai multe tatuaje și cicatrice pe braț), a dat actul său de identitate sub pretextul că va fi angajat la o societate comercială, act pe care l-a reprimit a doua zi, cei doi făptuitori, relatându-i că nu au reușit să-i obțină locul de muncă promis.

Ulterior, martorul L.D. a primit la domiciliu un plic în care era înștiințat că are rată la bancă pentru un credit, însă nu i-a dat importanță, învinuitul R.V.C. transmițându-i prin intermediul vecinului său, I.A., că dacă va sesiza faptele organelor de poliție sau se va deplasa la poliție pentru a da declarație "îi ia gâtul".

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului L.D. a fost procesat de făptuitoarea D.A. de la magazinul din Buzău al SC T.G. S.N.C. Buzău, aceasta cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 29 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului L.D. s-au ridicat din magazinul SC T.G. S.N.C., patru jante auto, un kit de montaj și patru anvelope, în valoare de 4.890 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații, învinuitul R.V.C. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței, din cercetările efectuate, rezultând că dosarul de credit întocmit pe numele martorului L.D. este constituit în întregime în fals.

Pe numele martorului G.G. apare contractat la data de 02 iunie 2008, un credit pe obiecte cu B.F. IFN SA, în valoare de 5.281,65 RON din care, 4.850 RON reprezintă valoare bunuri creditate în baza adeverinței de salariu nr. 03 din 27 mai 2008 emisă de SC L.C. SRL Ogrăzile - comuna Merei județul Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului G.G. rezultă că s-a întâlnit întâmplător în municipiul Buzău cu inculpatul P.G.C. care i-a propus să-i faciliteze angajarea fără carte de muncă la o firmă din București, în domeniul zidăriei. În acest sens, inculpatul i-a cerut actul de identitate lui G.G. (care tocmai se eliberase din penitenciar). Acesta i-a dat actul de identitate însă, numai două ore, inculpatul P.G.C. i l-a restituit sub pretextul că alte persoane au venit să contracteze lucrarea de zidărie din București.

Martorul G.G. a declarat că nu a contractat nici un credit și nu a semnat nici un document de creditare, iar la domiciliul sau nu a primit nici o înștiințare de plată a vreunei rate de credit.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului G.G. este constituit în întregime în fals, fiind procesat de făptuitoarea D.A. de la magazinul din Buzău al SC T.G. S.N.C. Buzău, care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 02 iunie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului G.G. s-au ridicat din magazinul SC T.G. S.N.C., patru jante auto, o instalație moto antifurt și patru anvelope în valoare de 4.850 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului E.G. apare contractat la data de 21 aprilie 2008 un credit pe obiecte cu B.F. IFN SA în valoare de 4.725,17 RON din care, 4.339 RON reprezintă valoare bunuri creditate, în baza adeverinței de salariu nr. 12 din 18 aprilie 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului E.G. rezultă că a fost abordat de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.V.C., care i-au propus să-l încadreze în muncă la SC D. SRL. Martorul a declarat că și-a dat acordul în această privință întrucât nu avea serviciu și avea cunoștință că pentru aceeași problema a fost abordat de cei doi și numitul M.M. din satul Cârligu Mare.

În baza convenției, martorul E.G. s-a deplasat cu cei doi făptuitori sus-menționați, în municipiul Buzău, unde a fost condus într-un apartament în care a fost tratat cu mâncare și băutură, timp în care cei doi i-au solicitat actul de identitate și au plecat cu el. După câteva ore, cei doi s-au întors împreună cu inculpatul T.D.G. care era însoțit de un băiat pe nume A. Inculpatul T.D.G. a completat documente din care reiese că martorul E.G. este încadrat la SC D. SRL Imediat după aceea, cu toții s-au deplasat pe strada U. din Buzău, la un magazin în care martorului E.G. i s-au dat spre semnare mai multe documente, iar el s-a conformat fără să le citească. În magazin, toți făptuitorii sus-menționați au discutat cu vânzătorul despre un motoscuter pe care vor veni să-l ridice mai târziu, iar apoi s-au deplasat în aceeași echipă la un alt magazin de pe bulevardul U. - posibil magazinul aparținând SC D. SRL Târgoviște - unde martorul E.G. pretinde că a mai semnat un rând de documente la cererea făptuitorilor. Aceștia au ridicat din magazin două telefoane mobile și două plasme, unul din cele două telefoane mobile împreună cu suma de 200 RON fiind date de inculpatul P.G.C. martorului E.G., cu precizarea că nu va trebui să spună nimic din cele întâmplate căci altfel va fi omorât, iar familiei sale i se va face rău. Ulterior, E.G. a primit la domiciliu un card de debit și o înștiințare din care rezultă că datorează unei bănci o anumită sumă de bani.

În realitate, nu a fost depistat decât un singur dosar de credit încheiat pe numele martorului E.G. procesat de făptuitoarea D.A. de la magazinul SC T.G. S.N.C. Buzău, care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false, documentele din dosarul de creditare contractat pe numele martorului E.G. nepurtând semnăturile acestuia, semnături ce diferă de cele executate în mod obișnuit și care se află depuse în declarațiile date de el în fața organelor de urmărire penală, de aici rezultând că documentele semnate de E.G. nu au fost utilizate la contractarea creditului încheiat pe numele acestuia, fiind probabil utilizate la creditele încheiate în numele altor persoane sau pur și simplu, distruse.

Din factura datată 21 aprilie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele lui E.G. s-au ridicat din magazinul SC T.G. S.N.C., un scuter P. și o cască moto, în valoare de 4.339 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați, învinuitul R.C.V. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului Ș.A. apare contractat la data de 12 iunie 2008, un credit pe obiecte cu C. IFN SA în valoare de 5.277 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 13 din 12 iunie 2008, emisă de SC T.T.M. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal, că cel în cauză este angajat ca mecanic auto la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului Ș.A. rezultă că a fost abordat de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.V.C. zis C. care i-au propus să-i gireze pentru a cumpăra pe credit un televizor cu plasmă, afirmând că o să îi dea o sumă de bani dacă acceptă acest lucru, garantându-i că nu va păți nimic. Cum Ș.A. și-a dat acordul, pretinde că a mers la Primăria orașului Pogoanele pentru a lua de acolo adeverința din care rezultă că este beneficiar de ajutor social, după care s-a deplasat împreună cu cei doi făptuitori în municipiul Buzău, unde a fost prezentat inculpatului R.I.L., căruia inculpatul P.G.C. i-a predat actul de identitate al lui Ș.A.. După aceasta, Ș.A. a intrat în magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, însoțit de inculpatul R.I.L., fiind condus la un funcționar al magazinului unde a așteptat 20 de minute, până ce au fost completate niște documente pe care Ș.A. le-a semnat fără să le citească, primind actul de identitate înapoi.

Cum între timp inculpatul P.G.C. și învinuitul R.V.C. plecaseră în Târgul Drăgaica, inculpatul R.I.L. l-a condus cu mașina pe martor la târg, unde s-au întâlnit cu cei doi. Inculpatul P.G.C. i-a înmânat martorului Ș.A. suma de 300 RON cu titlu de răsplată.

Ș.A. a reținut faptul că inculpatul P.G.C. avea o mașină de culoare roșie, inculpatul R.I.L., una de culoare gri, iar un eșantion din documentele semnate a fost dat de funcționarul din magazin lui R.I.L. care le-a rupt și le-a aruncat la coșul de gunoi.

În aceeași zi, martorul Ș.A. a fost condus la domiciliu de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.V.C., care i-au cerut să racoleze persoane care să accepte să semneze ca și el girări de credite, afirmând că va primi câte o sută RON pentru fiecare persoană racolată în acest scop.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului Ș.A. a fost procesat de inculpatul S.Ș.R., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 12 iunie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului Ș.A. s-au ridicat din magazin un LCD S., un boiler G., un laptop F.S. și un telefon mobil N., în valoare 5277 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații menționați și învinuitul R.V.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului D.T. apare contractat la data de 29 mai 2008, un credit pe obiecte cu B.F. SA în valoare de 5.336 RON, din care 4.900 RON, reprezintă valoare bunurilor contractate, în baza adeverinței de salariu nr. bbb din 28 mai 2008 emisă de SC G.T.C. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului D.T. rezultă că nu a contractat nici un credit și nu a semnat nici un document de creditare. Acesta a încredințat în municipiul Buzău actul său de identitate învinuitului R.V.C. zis C., pentru ca acesta să intervină pentru încadrarea lui în muncă la o firmă, în același scop fiind racolat și consăteanul lui, martorul I.A. Martorul D.T. a mai declarat că a fost condus împreună cu I.A. într-un apartament din Buzău, de către inculpatul P.G.C. și învinuitul R.V.C. care le-au solicitat actele de identitate și i-au lăsat să aștepte circa 8 ore, după care le-au spus că nu s-a putut rezolva problema încadrării lor în muncă, motivând, în mod nereal, în ceea ce-l privește pe D.T., că ar avea împrumut în bancă.

Martorul D.T. afirmă că ulterior a primit la domiciliu o înștiințare din care reiese că a contractat un credit la B.F. S.A. și are de plătit rata lunară de 163 RON, însă nu a contestat calitatea de debitor. Declarațiile lui D.T. corespund realității, semnăturile care apar executate în numele lui pe documentația de creditare nu-i aparțin, fiind diferite de cele pe care acesta le executa în mod obișnuit și care sunt depuse pe declarația data în fața organelor de urmărire penală.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului D.T. a fost procesat de făptuitoarea D.A. de la magazinul SC T.G. SNC Buzău, care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 29 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat, încheiat pe numele martorului D.T. s-au ridicat din magazinul SC T.G. SNC Buzău, un motoscuter și două căști moto, în valoare de 4.900 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați, învinuitul R.V.C. și făptuitoarea D.A. în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului C.I., apare contractat la data de 02 mai 2008 un credit pe obiecte cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 5.035 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 31 din 02 mai 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale, deși în fapt nu era încadrat în muncă.

Din declarațiile martorului C.I. rezultă că a fost abordat în satul Văcăreasca de învinuitul R.V.C., un nepot de-al lui de văr și de inculpatul P.G.C. care i-au solicitat să-i gireze la contractarea unui credit fără garanții. Acceptând propunerea, C.I. i-a însoțit pe cei doi până în municipiul Buzău, unde a fost condus în apartamentul nr. 6 din blocul 19B, fără ca martorul să poată indica zona în care era amplasat blocul. Aici a fost tratat cu o sticlă de vodcă P., iar după un timp și-a făcut apariția un alt tânăr, tuns scurt cu părul castaniu, aproximativ 1.80 metri înălțime, care i-a solicitat actul de identitate pentru girare. După ce a primit buletinul, în jurul orelor 11:45, tânărul însoțit de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.V.C. au părăsit apartamentul. În jurul orelor 16:15, persoanele sus-menționate au revenit la apartament și l-au dus pe martorul C.I. la un magazin unde a semnat pe șapte înscrisuri (în aprecierea lui), fiind convins că-l girează astfel pe nepotul său, martorul R.V.C.

Martorul C.I. nu a locuit efectiv în localitatea de domiciliu înscrisă în actul de identitate, respectiv în municipiul Buzău, astfel că pretinde că nu a primit la domiciliu nicio corespondență prin care să fi fost înștiințat că a contractat vreun credit bancar sau că datorează vreo sumă de bani vreunei bănci, aflând acest lucru atunci când a fost audiat de procuror.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului C.I. a fost procesat de inculpatul P.D. de la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Cum în municipiul Buzău, la blocul 19B, apartamentul 6, cartier Dorobanți I, apartament la care face referire martorul C.I., își avea domiciliul și locuia inculpatul R.I.L., rezultă că acesta este tânărul la care martorul face referire, căruia i-a dat actul de identitate. De altfel, martorul C.I. a declarat că inculpatul P.G.C. i-a dat suma de 200 RON după ce a semnat documentele de la magazin, pentru că a acceptat să-l gireze.

Din factura datată 02 mai 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului C.I. s-au ridicat din magazin un LCD L., un LCD P.H., un aragaz A. și un telefon mobil L., în valoare de 5.335 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații și învinuitul R.V.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele inculpatei C.F.I., apare contractat la data de 28 august 2007 un credit pe obiecte cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 5.990 RON, din care 3.550 RON, valoare bunuri contractate, în baza adeverinței de venit din 28 august 2008 completată, semnată și ștampilată de numita R.G., soția inculpatului R.I.L., din care reiese că este încadrată la SC C.M. SRL Constanța și în care se menționează în mod nereal că inculpata este angajată ca secretară la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, ea nu prestează nicio activitate, figurând scriptic în evidențe în condițiile în care societatea în discuție nu desfășura niciun fel de activitate.

Astfel, SC C.M. SRL a avut sediul social în Constanța și a funcționat legal până în anul 2006, când asociații ei au cedat părțile sociale inculpaților T.G.D. și S.I. Cei în cauză au înscris firma în evidentele I.T.M. Buzău pe baza actelor de cesiune, însă societatea nu a desfășurat nicio activitate. Inculpatul T.G.D. a urmărit înmatricularea scriptică a SC C.M. SRL în evidențele I.T.M. Buzău și a întocmit contracte de muncă pe numele a șase persoane care nu au lucrat niciodată efectiv în cadrul societății și nu au primit salarii (pentru că nu aveau sursă de venit din moment ce firma nu a desfășurat activitate). În cursul anului 2007 a virat contribuțiile pentru angajații înscriși în evidențele I.T.M. în mod fraudulos, pentru a crea o aparență de funcționare a societății.

Așa cum a declarat inculpatul T.G.D., după circa trei luni de zile, sesizând că nu poate obține credite bancare în numele SC C.M. SRL a renunțat la această firmă, care nu a desfășurat niciodată vreo activitate.

În contradicție cu inculpatul T.G.D., inculpata C.F.I. pretinde că a lucrat la firma în discuție ca secretară, că a desfășurat activități de publicitate, pe care însă nu le poate descrie, fără să-și menționeze colegii de serviciu, precizând doar ca serviciul ei a constat în faptul de a răspunde la câteva telefoane.

Inculpata a recunoscut că nu a primit lunar salariu conform statelor de plată, iar atunci când avea nevoie de bani se adresa concubinului ei, inculpatul T.G.D., pentru a-i pune la dispoziție ocazional, periodic, anumite sume de bani.

Mai mult decât atât, inculpata C.F.I. a prezentat organelor de urmărire penală o copie de pe carnetul său de muncă în care apare că este angajată la SC C.M. SRL ca muncitor necalificat și nicidecum ca secretară, așa după cum a declarat și după cum s-a menționat în fals pe adeverința de venit depusă la dosarul său de creditare.

Rezultă că mențiunile înscrise în adeverința de venit depusă de inculpata C.F.I. la dosarul său de creditare sunt false, pentru că a fost înscrisă formal în evidențele I.T.M. Buzău, în scopul contractării unui credit bancar, fără să realizeze veniturile salariale înscrise în adeverință și fără să desfășoare în fapt nicio activitate aducătoare de venituri pentru SC C.M. SRL.

Din probele administrate rezultă că dosarul de creditare al inculpatei C.F.I. a fost procesat de numitul S.G. de la magazinul din Buzău al SC P.T. S.R.L care nu a cunoscut caracterul fals al documentului de creditare, magazin de unde inculpata a ridicat cinci telefoane mobile și un toc de piele de lux, deși nu recunoaște că a ridicat decât patru telefoane mobile din magazin.

Aceeași inculpată, C.F.I., a mai declarat că după circa o lună de la înregistrarea firmei în evidențele I.T.M. Buzău, a plecat împreună cu concubinul ei în municipiul Constanța revenind doar sporadic în Buzău, perioadă de timp în care nu a prestat nici o activitate pentru SC C.M. SRL, ceea ce întărește concluzia caracterului fals al adeverinței de venit emisă pe numele ei, adeverință ce a fost depusă de inculpată la dosarul de creditare. Inculpata nu a plătit decât trei rate de credit, renunțând să le achite și pe celelalte din lipsa posibilităților materiale, declarând că a contractat creditul în baza înțelegerii cu inculpatul T.G.D., concubinul său.

Pe numele martorului D.V. apare contractat la data de 17 iunie 2008, un credit pe obiecte în valoare de 5.158 RON, cu E.F.G. IFN SA în baza adeverinței de venit nr. 08 din 17 iunie 2008 emisă de SC G.C. SRL Buzău completată, semnată și ștampilată în fals de inculpatul T.G.D. și în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca dulgher și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era angajat în muncă.

Din declarația martorului D.V. reiese că a fost contactat de inculpatul S.I. care i-a propus să se angajeze la o firmă, promițându-i că la angajare va primi suma de 600 RON. Martorul D.V. a fost de acord cu propunerea, motiv pentru care i-a dat inculpatului S.I. actul său de identitate și l-a însoțit pe acesta, împreună cu un vecin al lui, "V.", recrutat în același scop, până la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde S.I. a luat legătura cu un funcționar din magazin, care i-a dat mai multe documente pe care inculpatul le-a prezentat pentru semnare lui D.V. și vecinului lui "V.". Aceștia s-au conformat și le-au semnat crezând că sunt pentru angajare, așa cum li s-a spus de către inculpatul S.I. După aceasta, celor doi li s-au restituit actele de identitate și li s-a remis suma de 600 RON.

Ulterior, martorul D.V. afirma că a primit somație de plată a unor rate de credit de la o bancă, dar nu le-a dat importanță.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit întocmit pe numele martorului D.V. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și S.Ș.R. (cel din urma a înscris sub semnătură mențiunea pentru conformitate cu originalul a bunurilor ridicate din magazin).

Din factura datată 17 iunie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului D.V., s-au ridicat din magazin, un LCD S., un notebook F.S. și o mașină de spălat semiautomată A., în valoare de 5.158 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații T.G.D., Ț.R.C., S.I. și S.Ș.R., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Din probele administrate a mai rezultat că și alte persoane au beneficiat de credite în baza unor adeverințe de venit sau de salarii cu conținut nereal, completate, semnate și ștampilate în fals de inculpatul T.G.D.

Pe numele martorei N.I., apare contractat un credit la data de 12 martie 2008, pe obiecte în valoare de 3.686 RON cu E.F.G. IFN SA București, în baza adeverinței de venit nr. 56 din 12 martie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța, în care se menționează în mod nereal că cea în cauză este angajată ca agent de vânzări la firma menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, ea nu este încadrată în muncă. Martora N.E. nu a putut fi audiată întrucât este plecată de mai mult timp în străinătate. Ea este concubina martorului C.V. audiat în cauză și deci nu a putut obține creditul decât tot prin intermediul persoanelor care l-au ajutat și pe acesta să-l contracteze (inculpatul T.G.D. care a completat adeverința de venit falsă și inculpatul R.I.L.). Sub acest aspect, martorul M.V.M. a declarat că la domiciliul său a venit martora N.E. împreună cu un bărbat gras, brunet, tuns scurt și care conducea o mașină de culoare închisă, care i-a propus să o angajeze la un depozit al lui pentru a descărca legume și fructe în schimbul sumei de 1.000 RON lunar. După fizionomie și celelalte date furnizate, bărbatul în discuție se poate identifica în persoana inculpatului R.I.L.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit întocmit pe numele martorei N.I. a fost procesat de inculpatul P.D. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 12 martie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorei N.I. s-au ridicat din magazin, un LCD L., o combină muzicală D., un monitor LCD P.H., un sistem de boxe auto J. și un calorifer U., în valoare de 3.686 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați și în paralel și martora N.I., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului M.I., apare contractat un credit pe obiecte la data de 04 martie 2008, în valoare de 3.788 RON cu E.F.G. IFN SA București, în baza adeverinței de salariu nr. 42 din 04 martie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța. Martorul M.I. nu a putut fi audiat întrucât nu a fost găsit la domiciliu, necunoscându-se localitatea în care acesta locuiește în prezent.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit al martorului M.I. din comuna Cochirleanca, județul Buzău, a fost procesat de inculpatul P.D. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 04 martie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului M.I. s-au ridicat din magazin, un telefon mobil N., o mașină de spălat frontală B., un frigider C. în două uși, două cafetiere P.H. și un sandwichmaker U., în valoare de 3.788 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații T.G.D. și P.D., probabil împreună și cu alte persoane, inclusiv martorul M.I., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului G.N. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 30 aprilie 2008, în valoare de 4.493 RON cu E.F.G. IFN SA în baza adeverinței de venit nr. 26 din 30 aprilie 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează anumite venituri salariale la societatea menționată dar, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit al martorului G.N. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 30 aprilie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului G.N., s-au ridicat din magazin, un telefon mobil N., un TV H., două aparate de îndreptat părul marca P.H., un cuptor B. și un LCD L., în valoare de 4.493 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații T.G.D. și Ț.R.C., probabil împreună și cu alte persoane, inclusiv cu martorul G.N., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului P.C.I., concubinul învinuitei B.A., apare contractat un credit pe obiecte la data de 06 mai 2008, în valoare de 4.788 RON cu E.F.G. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 37 din 06 mai 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, în care se menționează în mod nereal că cel în cauza este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Martorul P.C.I. nu a putut fi audiat din motive obiective, însă la împrejurările în care acesta a contractat creditul face referire în declarația sa, martorul L.F.I. concubinul învinuitei B.G., sora învinuitei B.A., care precizează că la locuința lui din municipiul Buzău, str. C., s-a prezentat, conform celor convenite anterior cu el, inculpatul R.I.L., care a propus tuturor celor prezenți în locuința, respectiv, martorului P.C.I. și surorilor B.G. și A., să-i încadreze în muncă la un depozit pe care-l deține, sens în care le-a solicitat tuturor actele de identitate. După câteva ore, inculpatul R.I.L. s-a întors și i-a pus pe toți să semneze niște documente sub pretextul că sunt pentru angajare. Cei în cauză s-au conformat, semnând actele, ocazie cu care au primit de la inculpat actele de identitate.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit întocmit pe numele martorului P.C.I. a fost procesat de inculpații Ț.R.C. și P.D. (ultimul a semnat pe factura de ridicare a bunurilor din magazin), cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 06 mai 2008, rezultă că în baza creditului contractat de martorul P.C.I., s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, un LCD S. și un LCD S., în valoare de 4.788 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații sus-menționați, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului M.L. apare contractat un credit pe obiecte la data de 21 aprilie 2008, în valoare de 4.309,17 RON, din care 3.957 RON valoare bunuri contractate cu B.F. SA în baza adeverinței de salariu nr. 14 din 21 aprilie 2008 emisă de SC R.C. SRL Constanța, în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Martorul M.L. nu a putut fi audiat din motive obiective, respectiv pentru că a fost plecat în repetate rânduri de la domiciliu în țară și străinătate.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit întocmit pe numele martorului M.L. a fost procesat de făptuitoarea D.A., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 21 aprilie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului M.L., s-au ridicat din magazinul SC T.G. S.N.C. Buzău, un scuter P. în valoare de 3.957 RON, bun de care au beneficiat inculpatul T.G.D., făptuitoarea D.A. și posibil și alte persoane nedeterminate, inclusiv martorul M.L., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lui sub prețul pieței.

În afara cazurilor menționate anterior în care adeverințele de venit (salarii) false depuse la dosarele de creditare au fost întocmite de inculpatul T.D.G., în cauză s-au depistat și alte dosare de credit întocmite în baza unor adeverințe de venit false, completate de alte persoane.

Astfel, pe numele martorului B.N. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 13 decembrie 2007, în valoare de 3.086,26 RON, cu E.F.G. IFN SA, în baza adeverinței de venit nr. 25 din 12 decembrie 2007 emisă de SC S.F. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată în fals de numita R.G., soția inculpatului R.I.L., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului B.N., reiese că în toamna spre iarna anului 2007, în timp ce executa lucrări de zidărie la o persoana din municipiul Buzău a fost abordat de două persoane, un bărbat blond cu defect la picior care mergea în cârjă și care locuia în comuna Poșta Câlnău, care l-a pus în legătură cu un alt bărbat care avea un depozit de băuturi alcoolice în Buzău.

După datele oferite, cei doi bărbați se identifică în persoana numitului B.C. și a inculpatului R.I.L.

Cei doi bărbați i-au propus o sumă de bani dacă acceptă să facă ce-i vor solicita. Având nevoie de bani, martorul B.N. a acceptat oferta, iar cei doi bărbați i-au solicitat actul de identitate și ulterior l-au condus la magazinul de telefoane mobile al SC P.T. SRL Buzău, unde l-au prezentat unui vânzător care i-a cerut să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat. În acele împrejurări, martorul B.N. a primit de la vânzătorul din magazin două telefoane mobile pe care, la ieșirea din magazin le-a predat, unul numitului B.C. și unul inculpatului R.I.L., primind în acest sens de la cel dintâi suma de 300 RON. Martorul B.N. nu a locuit la adresa de domiciliu de mai mult timp, astfel că nu cunoaște dacă a primit vreo corespondență de la bancă.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit întocmit pe numele martorului B.N. a fost procesat de numitul S.G., fără ca acesta să fie în cunoștință de cauză asupra caracterului fals al documentației de creditare.

Din factura datată 13 decembrie 2007 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului B.N., s-au ridicat din magazinul menționat un număr de trei telefoane mobile cu abonament, mărcile S., N. și N., în valoare de 3.086,26 RON, bunuri de care au beneficiat inculpatul R.I.L., soția lui, R.G. și numitul B.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului R.A. apare contractat un credit pe obiecte cu B.F. SA, la data de 04 iulie 2007, în valoare de 5.280 RON, cu ridicarea efectivă a bunurilor din magazin la 06 iulie 2007, în baza adeverinței de venit nr. 06 din 04 iulie 2007 emisă de SC N.B. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de R.G., soția inculpatului R.I.L., în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu posedă permis de conducere.

Din declarația martorului R.A. reiese că a fost contactat de martorul B.C. care era însoțit de C.G. (pe numele real, M.C.), ambii din comuna Poșta Câlnău, județul Buzău, care i-au solicitat actul de identitate sub pretextul că îi întocmesc formele de angajare la o firmă, iar după circa două săptămâni s-a deplasat cu cei doi în Buzău. De aici a fost preluat de inculpatul R.I.L., de la un depozit de băuturi alcoolice situat pe strada T., care l-a condus la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde R.A. a semnat documentele ce i-au fost prezentate.

În acea împrejurare, martorul precizează că cei trei făptuitori au ridicat din magazinul în discuție un aparat foto, o mașină de spălat și un alt obiect neidentificat. Martorul a mai declarat că în aceeași zi a fost dus de inculpatul R.I.L. la magazinul SC T.G. S.N.C. Buzău, unde se vindeau scutere și echipamente moto, unde inculpatul a completat mai multe documente pe numele martorului pentru a obține un credit privind achiziționarea unui scuter și a două căști moto, dar are cunoștință că acest credit nu a fost aprobat.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit întocmit pe numele martorului R.A. a fost procesat de învinuitul S.Ș.R. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 06 iulie 2007 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului R.A., s-au ridicat din magazinul sus-menționat, o cameră video S. și un LCD S., în valoare de 5.280 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații R.I.L., S.Ș.R., martorul B.C. și făptuitorii M.C. și R.G., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorei B.M. apare contractat un credit pe obiecte contractat la data de 12 iulie 2007 cu B.F. SA, în valoare de 2.611,18 RON din care, 2.420 RON valoare bunuri creditate, cu ridicarea efectivă a lor din magazin la 13 iulie 2007, în baza adeverinței de venit nr. 24 din 12 iulie 2007 emisă de SC N.B. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de R.G., soția inculpatului R.I.L.

Din declarația martorei B.M., reiese că a fost abordată pe o stradă din localitatea de domiciliu de consăteanul său, B.C., care era însoțit de inculpatul R.I.L. Cel din urmă i-a propus să se folosească de actul său de identitate pentru a achiziționa două telefoane mobile din care unul urma să-i revină lui și unul martorei, cu precizarea că va plăti el telefoanele în numele firmei pe care pretindea că o administrează. B.M. a fost asigurată că nu va primi nicio factură și nu va avea nicio sumă de plată.

În baza celor convenite, martora B.M. i-a dat inculpatului R.I.L. actul ei de identitate, iar peste două zile acesta i l-a restituit împreună cu un telefon mobil N. sigilat, cu mențiunea că toate cheltuielile vor fi suportate de firma administrată de inculpat.

Martora B.M. a mai declarat că nu a solicitat nici un credit și nu a semnat nicio documentație de creditare, afirmațiile acesteia corespunzând realității, căci semnăturile care apar executate în numele ei diferă de cele pe care le execută de obicei și care sunt depuse pe declarația dată la organele de urmărire penală, dosarul de credit al martorei B.M. fiind constituit în întregime în fals.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit al martorei B.M. a fost procesat de martorul S.G., de la magazinul SC P.T. SRL Buzău care în contextul dat, era conștient de caracterul fraudulos al activității întreprinse.

Din factura datată 13 iulie 2007, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorei B.M. s-au ridicat din magazinul sus-menționat patru telefoane mobile - N., N., N., M., în valoare de 2.515,23 RON; pe numele martorei B.M. apare efectuată și o plată pe bază de chitanță în sumă de 95,23 RON, plată pe care nu o recunoaște. De bunurile mai sus menționate au beneficiat inculpatul R.I.L., martorii B.C., R.G., S.G. și B.M. (aceasta din urmă, aflată în necunoștință de cauză asupra caracterului nelegal de achiziție a unui telefon), în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului N.T. apare contractat un credit pe obiecte la data de 05 septembrie 2007, cu B.F. SA, în valoare de 3.884,40 RON din care 3.600 RON valoare bunuri creditate, în baza adeverinței de venit nr. 64 din 04 septembrie 2007 emisă de SC C.M. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de R.G., soția inculpatului R.I.L., în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere.

Din declarația martorului N.T. reiese că inculpatul P.G.C., consăteanul lui, i-a propus să-l angajeze la o firmă, sens în care l-a condus până în Buzău într-un apartament din cartierul Dorobanți 1, unde se aflau inculpatul R.I.L. și o femeie care s-a prezentat ca fiind contabila firmei la care urma să fie angajat, căreia i-a dat actul de identitate, după care aceasta a făcut o copie.

Femeia respectivă se identifică în persoana numitei R.G., soția inculpatului R.I.L., după datele oferite de N.T. Ulterior, N.T. a fost condus de inculpații P.G.C. și R.I.L. la două magazine din Buzău, unul situat în preajma platoului D., celălalt fiind magazinul SC D. SRL, unde cei doi inculpați l-au pus să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat fără a avea reprezentarea conținutului acelor documente.

Exemplarele acelor acte au fost luate de cei doi inculpați, care împreună cu martorul N.T. s-au întors la apartamentul inculpatului R.I.L., unde N.T. a dormit peste noapte, întorcându-se a doua zi în comuna Padina, județul Buzău, cu autobuzul.

Ulterior, martorul pretinde că a primit la domiciliu înștiințarea de plată a unor rate de credit, dar nu a luat nici o măsură în acest sens.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit întocmit pe numele martorului N.T. a fost procesat de martorul S.G., de la magazinul SC P.T. SRL Buzău, care nu a cunoscut caracterul fraudulos al documentației de credit.

Din factura datată 05 septembrie 2007, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului N.T., s-au ridicat din magazinul sus-menționat, patru telefoane mobile - N., N.N., N. și M. -, precum și un toc de telefon de culoare maron în valoare de 3600 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații P.G.C., R.I.L. și făptuitoarea R.G., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului P.V., persoană cu retard mental, apare contractat un credit pe obiecte, la data de 21 iunie 2007, cu B.F. SA, în valoare de 5.717,62 RON din care 5.299 RON valoare bunuri creditate, în baza adeverinței de salariu nr. 30 din 20 iunie 2007 emisă de SC N.B. SRL Buzău, în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere.

Din declarațiile martorului P.V. rezultă că a fost abordat de un băiat plinuț, blond, pe nume M., care i-a propus să contracteze un credit, urmând ca bunurile obținute prin credit să fie vândute, iar banii obținuți să fie împărțiți între ei. Martorul a acceptat și a pus la dispoziția bărbatului respectiv actul său de identitate, iar acesta i-a adus ulterior o adeverință de salariu din care rezulta că este angajat la firmă. Cu acest înscris, martorul P.V. s-a prezentat la magazinul W.D. din Buzău, însoțit de bărbatul respectiv și a solicitat funcționarului de aici un credit pentru trei televizoare LCD, semnând documentația de creditare; el a acționat astfel în baza înțelegerii avute cu persoana care l-a convins să contracteze creditul.

În aceeași zi, în jurul orelor 13.00 - 14.00 martorul P.V. a fost convocat la magazin comunicându-i-se că i s-a aprobat creditul, motiv pentru care l-a contactat telefonic pe bărbatul respectiv și împreună au mers la magazin de unde au ridicat televizoarele care au fost vândute, iar din banii rezultați, bărbatul respectiv, i-a remis 500 RON.

Ulterior, după ce i s-a prezentat documentația de creditare, din care rezultă că pe baza creditului contractat de el s-a ridicat din magazin un singur LCD, martorul P.V., revine și arată că s-au mai scos alte două LCD-uri pe partea din spate a magazinului, pe lângă cel scos pe ușa de la intrare în magazin.

Declarațiile martorului P.V. nu au putut conduce la stabilirea persoanei care a acționat fraudulos în relația cu el, singura precizare fiind aceea că s-a recomandat M.

Din probele administrate reiese că dosarul de credit al martorului P.V. a fost procesat de un funcționar neidentificat din magazinul D. Buzău, care a acționat în numele SC R. IFN SA.

Nu s-a putut stabili cine a completat adeverința de salariu falsă pentru martorul P.V.

Din factura datată 21 iunie 2007 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului P.V. s-a ridicat din magazinul D. D.Buzău, un LCD marca S. în valoare de 5.299 RON.

Pe numele martorului T.M. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 15 ianuarie 2008, cu B.F. SA, în valoare de 3.716,85 RON din care 3.490 RON valoare bunuri creditate în baza adeverinței de venit nr. 023 din 15 ianuarie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca agent de vânzări și realizează venituri salariale la societatea menționată. Nu s-a putut stabili cine a întocmit adeverința în cauză și nici în ce împrejurare martorul T.M. a contractat creditul, acesta neputând fi audiat din motive obiective.

Dosarul de credit al martorului T.M. a fost procesat de numitul S.G. de la magazinul SC P.T. SRL Buzău, magazin de la care s-au ridicat în baza acestui contract, cinci telefoane mobile, conform facturii din 18 ianuarie 2008.

Pe numele martorului G.C. apar contractate două credite pe obiecte: unul la 21 august 2007, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 2.400 RON, în baza adeverinței de venit nr. 32 din 21 august 2007 emisă de SC C.M. SRL Constanța completată, semnată și ștampilată în fals de R.G., soția inculpatului R.I.L., în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă; al doilea credit, la 22 august 2007, cu C. IFN SA, în valoare de 3.942 RON, în baza adeverinței de venit nr. 31 din 21 august 2007 emisă de SC C.M. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de R.G., soția inculpatului R.I.L., în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din probele administrate rezultă că semnăturile executate în dreptul numelui martorului G.C., pe cele două contracte de credit, sunt diferite.

Martorul G.C. nu a putut fi depistat și audiat însă, fără îndoială, că atâta vreme cât adeverințele de venit incriminate ca fiind false, depuse la dosarele de credit sunt completate, semnate și ștampilate de R.G., facilitarea încheierii contractelor de credit a fost realizată de soțul acesteia, inculpatul R.I.L., această cooperare infracțională fiind stabilită pentru celelalte fapte desfășurate în același concurs de împrejurări.

Dosarele de credit întocmite pe numele martorului G.C. au fost procesate de numitul S.G. (cel din 21 august 2007) și de făptuitoare D.A. (cel din 22 august 2007), existând date că cel din urmă dosar de creditare este constituit în întregime fals.

Din facturile emise și depuse la dosarul cauzei reiese că în baza creditelor contractate pe numele martorului G.C. s-au ridicat următoarele obiecte: la data de 21 august 2007, din magazinul SC P.T. SRL, două telefoane mobile N.E. și N. și un sistem handsfree cu bluetooth, în valoare de 2.400 RON; la data de 22 august 2007, din magazinul SC T.G. S.N.C. Buzău, un moped P. în valoare de 3.490 RON.

De aceste bunuri au beneficiat inculpatul R.I.L., soția sa, R.G. și alte persoane neidentificate, între care pot figura martorul G.C. și făptuitoarea D.A., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului G.M. apare contractat un credit pe obiecte la data de 18 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 5.068 RON, în baza adeverinței de venit nr. 37 din 18 februarie 2008, emisă de SC A.M. SRL Buzău, în care se menționează în mod nereal că cel în cauză este încadrat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea sus-menționată.

Din declarația martorului G.M. rezultă că inculpatul S.A.G. i-a propus să intre într-o afacere sau combinație de pe urma căreia poate să obțină 450 RON. Având nevoie de bani a acceptat și a doua zi s-a deplasat la barul "I." din Buzău unde a fost așteptat de inculpatul S.A.G. După un timp, în bar și-a făcut apariția și martorul B.C., însoțit de o femeie și, la sugestia inculpatului S.A.G. și a lui R.V.C., G.M. a dat actul de identitate martorului B.C., după care împreună cu acesta și femeia care-l însoțea s-au deplasat la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. Aici, la solicitarea unei femei care se afla în magazin, martorul G.M. a semnat pe mai multe documente redactate de un funcționar de la magazin, care nu i-a permis să le citească.

În aceeași împrejurare, la solicitarea unei femei care se afla în magazin, martorul G.M. a ridicat din incinta magazinului, un televizor LCD pe care l-a dus până la mașina martorului B.C. Împreună cu acesta și femeia care-l însoțea, martorul G.M. s-a deplasat la o casă de amanet situată în zona bazarului din Buzău, unde martorul B.C. a lăsat LCD-ul, primind în schimb o sumă de bani din care lui i-a remis 450 RON. După circa o lună, martorul a primit la domiciliu un card de debit pe numele lui și în baza convenției avută cu martorul B.C., s-a deplasat la ATM-ul unei agenții bancare din Buzău, de unde a retras din cont suma de 300 RON pe care a remis-o titularului contului, împreună cu acest instrumentul electronic.

Ulterior, martorul a primit acasă mai multe înștiințări de plata a unor rate de credit, dar nu s-a conformat, neplătind nici o rată, pentru că nu dispunea de venituri.

Din discuțiile purtate cu inculpatul S.A.G., G.M. a înțeles că pentru fiecare persoană racolată pentru a proceda în maniera expusă mai sus, lui îi reveneau cam 100 RON și tot cam de aceeași sumă de bani beneficia pentru același serviciu și învinuitul R.V.C.

Din cercetările efectuate în cauză reiese că dosarul de credit al martorului G.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 18 februarie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului G.M. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un telefon mobil și o vitrină frigorifică în valoare de 5068 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații Ț.R.C., S.A.G., martorul B.C. și alte persoane neidentificate între care figurează și persoana care a completat, semnat și ștampilat în fals adeverința de salariu depusă la dosarul de creditare și care nu a putut fi identificată nici în prezent.

Pe numele martorei B.M. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 08 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.709 RON, în baza adeverinței de venit nr. 24 din 08 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău, în care se menționează, contrar realității, că cea în cauză este încadrată ca agentă de vânzări și realizează venituri salariale la societatea menționată, deși, în realitate, nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorei B.M. reiese că a cunoscut o femeie "C.", patroană a unui bar din Buzău, situat pe strada C., zonă în care locuiește și ea care i-a propus să o angajeze cu contract de muncă la acel bar ca femeie de serviciu, cerința fiind să nu lucreze permanent, ci doar 2 - 3 zile pe săptămână. După puțin timp a început serviciul, pretinzând că a lucrat 2 - 3 zile pe săptămână la acel bar.

Întrucât dorea să contracteze un credit pentru a achiziționa un aragaz și o mașină se spălat, a solicitat patroanei barului "C." o adeverință de salariat. Pe baza datelor din actul său de identitate, patroana i-a completat, semnat și ștampilat o adeverință de salariat și după câteva zile s-a deplasat cu ea la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. Între timp, "C." i-a solicitat martorei ca pe lângă obiectele alese, să mai adauge și un televizor cu plasmă, pe care și-l dorea, cu precizarea că o să o ajute pe martoră la plata ratelor de credit. La magazin, B.M. a semnat, la cererea unui funcționar, mai multe documente pe care le-a citit. Apoi, în aceeași după amiază, cu o mașină i-au fost aduse la domiciliu mașina de spălat și aragazul, cursa fiind plătită de sus-numita "C.".

Ulterior, martora a primit prin corespondență la domiciliu înștiințare de la bancă din care rezulta că a contractat un credit, însă a sesizat ca valoarea acestuia este mai mare decât ce pe care o anticipase ea. A plătit o rată din credit în sumă de 130 RON, după care nu a mai achitat nici o sumă de bani, căci barul la care lucrase ea ocazional, își încetase activitatea.

Martora a mai declarat că adeverința de salariat a fost depusă la dosarul de creditare de către femeia la care a făcut referire în declarații, pe nume "C.", de față cu ea, deși nu a putut să precizeze pe ce perioadă de timp a lucrat ocazional la barul acesteia și cu ce sumă de bani a fost remunerată, ceea ce pune la îndoială declarațiile sale și le face nesinceră, mai ales că nu menționează că a semnat vreun contract de muncă.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorei B.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 08 februarie 2008, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorei B.M., s-au ridicat din magazin, un LCD S., o mașină de spălat frontală A. și un aragaz Z. în valoare de 4.709 RON, bunuri de care au beneficiat numita "C." (identificată în persoana învinuitei A.I.C., fostă P.) și martora B.M., cu complicitatea inculpatului Ț.R.C., în natură sau echivalent bănesc.

Pe numele martorului F.I. apare contractat un credit pe obiecte la data de 03 martie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.248 RON, în baza adeverinței de venit nr. 5 din 03 martie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău, în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată, deși nu era încadrată în muncă. Adeverința a fost completată, semnată și ștampilată de A.I.C.

Din declarația martorului F.I. reiese că a fost contactat de inculpatul S.A.G. care i-a propus să intre într-o afacere și că poate primi suma de 40 RON dacă acceptă să-i dea actul de identitate și apoi să-l însoțească într-un loc unde trebuie să semneze mai multe documente. Având nevoie de bani, martorului F.I. a acceptat propunerea și a mers împreună cu inculpatul S.A.G. și cu învinuitul R.V.C., cu mașina celui din urmă, de culoare roșie, condusă de un băiat de circa 30 - 35 ani, până la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. În fața magazinului, martorul F.I. a dat actul de identitate învinuitului R.V.C., care a intrat în magazin, iar după un timp a fost chemat și martorul în magazin, unde a intrat pe partea din spate împreună cu inculpatul S.A.G. Aici, învinuitul R.V.C. i-a prezentat spre semnare mai multe documente, iar el s-a conformat semnându-le fără să le citească. În schimb, a primit de la învinuit suma de 350 RON și apoi a plecat acasă. După un timp a primit la domiciliu și un card de debit de pe care a retras suma de 20 RON.

Martorul F.I. a mai declarat că și soția lui, F.E., a procedat în mod asemănător, acceptând să semneze mai multe documente la solicitarea inculpatului P.G.C. și a învinuitului R.V.C. și a primit în schimb de la aceștia, suma de 300 RON. Martorul a mai precizat că a fost asigurat de inculpatul S.A.G. că nu i se va întâmpla nimic, după ce i-a solicitat relații în legătură cu niște somații de plată a unor rate de credit pe care le primise la domiciliu, afirmând chiar că inculpatul l-a asigurat că și el și inculpatul P.G.C. și învinuitul R.V.C. au primit astfel de somații de plată însă nu s-au conformat lor.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorului F.I. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 03 martie 2008, rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului F.I. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un cuptor G. și un telefon mobil N. în valoare de 4248 RON, bunuri de care au beneficiat învinuiții R.V.C., A.I.C., inculpații Ț.R.C., S.A.G. și o altă persoană neidentificată, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului E.F.M. apare contractat un credit pe obiecte la data de 13 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.317 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 30 din 12 februarie 2008 emisa de SC A.M. SRL Buzău în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată, deși el nu era încadrat în muncă și nici nu poseda permis de conducere.

Din declarația martorului E.F.M. reiese că nu a contractat nici un credit și nu a semnat niciun document de creditare. Afirmă că la începutul anului 2008 a locuit în gazdă la vărul lui Z.N., în municipiul Buzău, iar la un moment dat s-a certat cu acesta și a plecat în comuna Zărnești, sat Vadu Sorești, abandonând la gazdă hainele și actele de identitate. Ulterior a găsit buletinul și hainele, printre lucrurile vărului său și le-a recuperat. Menționează că vărul său Z.N. era bun prieten cu o persoană recunoscută după fotografie ca fiind învinuitul R.V.C.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului E.F.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 13 februarie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului E.F.M. s-au ridicat din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, un LCD S. și două telefoane mobile mărcile N. și N., în valoare de 4317 RON, bunuri de care au beneficiat inculpatul Ț.R.C. și învinuitul R.V.C. împreună cu alte persoane neidentificate, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Martorul E.F.M. este nesincer deoarece semnăturile executate pe documentația de creditare prezintă mai multe asemănări cu cele executate de el pe declarația dată în fața organelor de urmărire penală.

Pe numele martorei V.M., apare contractat un credit pe obiecte la data de 05 martie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.647 RON, în baza adeverinței de venit nr. 7 din 05 martie 2008 emisă de SC G. SRL Buzău în care se menționează, contrar realității, că este încadrată ca gestionară și realizează venituri salariale la societatea menționată, deși ea nu era încadrată în muncă.

Din declarația martorei V.M. reiese că are cunoștință de faptul că numitul G.M., concubinul ei, a acceptat să contracteze un credit pe obiecte, la cererea inculpatului S.A.G. și a învinuitului R.V.C., în baza căruia, martorul B.C. și o femeie în vârstă de aproximativ 40 ani și-au însușit o plasmă, iar el a primit în schimb suma de 300 RON. Fiind interesată să primească și ea o sumă de bani, în aceleași împrejurări, împreună cu concubinul ei G.M. i-au contactat telefonic pe inculpatul S.A.G. și pe învinuitul R.V.C., adresându-le respectiva cerere. Inculpatul S.A.G. a asigurat-o pe martoră că poate obține suma de 300 RON cu condiția de a semna niște documente și de a avea asupra ei actul de identitate. Inculpatul S.A.G. și R.V.C., au fixat o întâlnire cu martora V.M. în barul "I." din Buzău. Aici, martora s-a deplasat împreună cu concubinul său, G.M., și l-au contactat pe martorul B.C. care era însoțit de o femeie. B.C. a solicitat actul de identitate al martorei și a plecat cu el, întorcându-se după circa o oră în barul "I." de unde a preluat-o pe martoră și pe concubinul acesteia și i-au condus cu un autoturism până la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, restituindu-i actul de identitate. În incinta magazinului, martora a semnat mai multe documente fără să știe ce reprezintă. De la B.C. și femeia care-l însoțea, martora a aflat că documentele semnate de ea reprezintă documente de credit și că în baza acelui credit ei își vor însuși din magazin niște obiecte electrocasnice. Apoi martora a revenit acasă și la două zile a fost contactată de inculpatul S.A.G. care pe baza semnăturilor depuse anterior i-a remis suma de 300 RON. Martora are cunoștință că la solicitarea inculpatului S.A.G. și a lui B.C. a contractat un credit în condiții asemănătoare și numitul U.F., persoană cu handicap din naștere (surdo-mut), care locuiește în același imobil cu martora, primind și el de asemenea suma de 300 RON pentru serviciile prestate, de natura celor menționate anterior, fără să beneficieze de vreun obiect luat cu credit.

Totodată, martora are cunoștință și de faptul că numiții F.I. și F.E. au contractat în mod asemănător credite prin intermediul inculpatului P.G.C. și a lui B.C. Martora îl identifică greșit însă pe acesta din urmă după fotografii, în persoana învinuitului D.Ș.M., în realitate, fiind vorba despre B.C.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al martorei V.M. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false. Femeia care-l însoțea pe B.C. se identifică în persoana învinuitei A.I.C.

Din factura datată 05 martie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorei V.M. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un aparat foto digital N. și o combină frigorifică G. în valoare de 4647 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații Ț.R.C., S.A.G., învinuiții R.V.C., B.C. și A.I.C. (fostă P.).

Pe numele martorului C.O.C. apare contractat un credit pe obiecte la data de 15 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.127 RON, în baza adeverinței de venit nr. 34 din 15 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău, în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului C.O.C. reiese că într-o zi din luna februarie 2008 s-a întâlnit cu învinuitul R.V.C. care s-a oferit să-l ajute să cumpere de la un magazin din Buzău un telefon mobil, auzindu-l că are nevoie de un astfel de obiect. În acest sens, martorul s-a deplasat împreună cu un băiat care-l însoțea pe învinuitul R.V.C. până în zona magazinului din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde au fost întâmpinați de o femeie de circa 30 ani, care le-a cerut să aștepte în fața magazinului, iar după puțin timp i-a chemat în magazin.

Aici, la solicitarea unui funcționar, identificat în persoana inculpatului Ț.R.C., martorul a semnat mai multe documente crezând că sunt pentru achiziționarea telefonului mobil. Tot aici, bărbatul care l-a însoțit pe martor i-a precizat că nu va trebui să plătească nici o rată de credit pentru telefonul mobil, căci și alte persoane au achiziționat telefoane mobile fără să plătească rate de credit.

După aceea, martorul l-a însoțit pe băiatul respectiv cu un taxi până la barul "I." din Buzău, unde l-au întâlnit pe învinuitul R.V.C. Pe traseu, în mașină, băiatul la care s-a făcut referire l-a lovit cu palma pe martor și i-a cerut să coboare din taxi pentru că îi ceruse și îi luase un exemplar al documentelor semnate în magazin. Martorul a coborât din mașină cu aceste documente, dar pe traseu a fost ajuns din urmă cu taxiul de băiatul despre care s-a făcut referire, căruia i-a predat documentele, după ce a primit de la acesta suma de 500 RON. Apoi persoanele sus-menționate au mers la barul "I." din Buzău unde l-au întâlnit pe învinuitul R.V.C. După câteva zile, acesta din urmă s-a întâlnit cu martorul C.O.C. care i-a propus să intre într-o afacere, în sensul de a racola persoane care acceptă să cumpere bunuri prin intermediul lui și i-a promis anumite sume de bani, însă acesta a refuzat propunerea. Cu acel prilej, învinuitul R.V.C., l-a amenințat pe martor că, în cazul în care denunță fapta organelor de poliție, va suporta consecințe negative atât el, cât și familia lui.

După circa o săptămână, martorul C.O.C. pretinde că a primit acasă un card de debit de pe care a extras circa 100 RON, cu care a plătit prima rată de credit (acest card a fost predat organelor de poliție).

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului C.O.C. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 15 februarie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului C.O.C. s-au ridicat din magazin, un LCD S., o combină frigorifică A., un aparat foto N. și un telefon mobil S.E., în valoare de 4.127 RON, bunuri de care au beneficiat inculpatul Ț.R.C., învinuitul R.V.C. și alte persoane neidentificate.

Pe numele martorului U.I., apare contractat un credit pe obiecte la data de 03 martie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 3.739 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 4 din 03 martie 2008 emisă de SC G. SRL Buzău, în care se menționează, contrar realității, că acesta este angajat ca manipulant și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului U.I. rezultă că la solicitarea fratelui său, U.T.N., a acceptat să meargă cu un taxi la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde un funcționar de la magazin i-a cerut să semneze mai multe documente, iar el le-a semnat, fără să fie interesat de ce semnează. Ulterior, a primit la domiciliu mai multe somații de plată a unor rate de credit, dar nu le-a dat curs. Martorul a mai declarat că printre prietenii comuni ai lui și ai fratelui său, figurează învinuitul R.V.C..

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului U.I. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 03 martie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului U.I., s-au ridicat din magazin, un telefon mobil N., o plită G. și un LCD S. în valoare de 3.739 RON, bunuri de care au beneficiat inculpatul Ț.R.C., învinuitul R.V.C. și alte persoane neidentificate, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului B.G. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 01 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 2.699 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 18 din 01 februarie 2008, emisă de SC A.M. SRL Buzău în care se menționează, contrar realității, că acesta este angajat și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului B.G. rezultă că a apelat la un anume "C." vecin al lui, pentru a-l împrumuta cu o sumă de bani. Acesta i-a precizat că nu dispune de bani, însă îl poate ajuta printr-o cunoștință de-a lui să se încadreze la o firmă care poate oferi adeverințe de salariat și astfel poate contracta un credit. Martorul B.G. a fost de acord, motiv pentru care l-a însoțit pe bărbatul respectiv, care se identifică în persoana lui M.C. la o terasă situată în apropierea magazinului din Buzău al SC D. SRL Aici au fost întâmpinați de învinuitul B.C. care a solicitat și obținut actul de identitate de la martorul B.G. și i-a cerut să meargă cu el la magazinul menționat. În drum spre magazin, învinuitul B.C. i-ar fi confirmat martorului B.G. că i-a întocmit contractul de muncă.

În magazinul sus-menționat, unul dintre angajați i-a solicitat martorului B.G. să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat. În baza documentelor semnate de el, martorul B.G. a aflat că învinuitul B.C. urma să achiziționeze un televizor cu precizarea că-l va vinde el la un alt magazin și îi va returna banii. Un exemplar al documentelor semnate de martorul B.G., primit de la magazin, a fost rupt de învinuitul B.C. În aceeași seară, martorul B.G. a fost căutat la domiciliul lui de către învinuitul B.C. care i-a remis suma de 400 RON cu titlu de răsplată pentru serviciile prestate.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului B.G. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 01 februarie 2008 rezultă că în baza creditului contractat, întocmit pe numele martorului B.G. s-au ridicat din magazin, un LCD S. în valoare de 2.699 RON, de care au beneficiat învinuitul B.C., M.C. și inculpatul Ț.R.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele inculpatului S.A.G. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 15 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.098 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 36 din 15 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău, în care se menționează, contrar realității, că acesta este angajat ca șofer și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarația inculpatului S.A.G. rezultă că într-un bar din zona stației CFR Buzău, l-a întâlnit pe învinuitul B.C. care i-a propus să-i dea o sumă de bani dacă acceptă să meargă cu el la magazin, să prezinte actul de identitate și să semneze niște documente. Inculpatul S.A.G. a acceptat propunerea și l-a însoțit pe învinuitul B.C. la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde era prezentă și numita A.I.C. (fostă P.), despre care există suspiciuni că a întocmit adeverința de salariu falsă. Inculpatul S.A.G. a semnat niște documente în magazin, după care învinuitul B.C. și numita A.I.C. (fostă P.) au ridicat din același magazin un televizor, iar pe el l-au trimis să aștepte în barul din zona stației CFR Buzău unde a fost contactat inițial. După un interval de timp, învinuitul B.C. a venit în acel bar și i-a oferit inculpatului S.A.G. suma de 300 RON.

Deși anumite persoane (G.M., V.M., F.E.) îl acuză pe inculpatul S.A.G. că le-a recrutat pentru a contracta credite pe baza documentației false, în înțelegere cu învinuiții B.C. și R.V.C., acesta neagă acest lucru, recunoscând însă, că i-a relatat învinuitului G.M. faptele expuse mai sus, în urma cărora el a obținut suma de 300 RON și că i-a propus acestuia să acționeze de aceeași manieră. Inculpatul S.A.G. pretinde că învinuitul G.M. i-a promis atunci că o va antrena și pe concubina sa, V.M. în activitatea respectivă.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit al inculpatului S.A.G. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 15 februarie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele inculpatului S.A.G. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un aspirator S., un cuptor cu microunde R. și un telefon mobil S. în valoare de 4098 RON, bunuri de care au beneficiat învinuitul B.C., A.I.C. (fostă P.) și inculpatul Ț.R.C., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului R.L.V. apare contractat un credit pe obiecte la data de 23 ianuarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 3.768 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 16 din 23 ianuarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău, în care se menționează, contrar realității, că acesta este angajat ca agent de vânzări și realizează venituri salariale la societatea menționată deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului R.L.V. reiese că, având nevoie de bani, a apelat la o cunoștință a lui pe nume "A." din Ploiești, care i-a promis că-l poate ajuta să obțină bani cu camătă de la o cunoștință, sens în care au fixat o întâlnire la o terasă din Ploiești. Aici au venit două persoane cu o mașină A., de culoare închisă, condusă de o persoană slăbuță, despre care a pretins că se aseamănă cu învinuitul B.C. sau cu inculpatul R.I.L., după fotografiile care i-au fost prezentate. În mașină se mai afla și o persoană grasă, blondă cu ochi albaștri sau verzi, neidentificată. Martorul R.L.V. menționează că această din urmă persoană a motivat că are bani la Buzău motiv pentru care au plecat cu toții spre Buzău, unde au poposit la un bar în care au fost serviți cu cafea de o femeie despre care învinuitul a declarat că seamănă după fotografie cu A.I.C. Unul din bărbații sus-menționați i-a solicitat martorului actul de identitate pentru a întocmi contractul de împrumut. La scurt timp i s-a restituit actul de identitate și a fost pus să semneze un contract sau o declarație din care rezultă că primește o sumă de 500 RON, iar peste o lună va da înapoi suma de 700 RON.

În aceeași zi, bărbatul din Buzău neidentificat, i-a adus martorului R.L.V. suma de 150 RON sub pretextul că nu dispune decât de această sumă, urmând ca în câteva zile să îi dea și diferența de bani. În aceste condiții, martorul R.L.V. a plecat acasă, în municipiul Ploiești, cu un microbuz, împreună cu prietenul lui "A.". După ce a primit acasă de la bancă, prin poștă, un card de debit și somații de plată ale unor rate de credit, s-a interesat la societatea creditoare, aflând că a contractat un credit pe o adeverință de salariat emisă de SC A.M. SRL Buzău. În aceste condiții, martorul pretinde că a luat de pe internet datele de contact ale firmei sus-menționate, a sunat la un număr de telefon de contact și a vorbit cu o persoană ce s-a recomandat B.C. care i-a transmis că a intrat într-o escrocherie legată de contractarea unor credite pe bază de documentație falsă. I-a cerut să stea liniștit și să nu denunțe fapta organelor de poliție pentru că va plăti el în timp creditul.

După un timp, în baza celor convenite telefonic cu B.C., martorul R.L.V. a primit prin fax la SC M. S.A. Ploiești documente din care rezultă că a plătit la datele de 03 martie 2008 și 04 martie 2008 sumele de 1.100 RON și 2.050 RON în contul debitului datorat. Ordinele de încasare în discuție au fost preluate de la mama martorului R.L.V. din Ploiești care le-a predat procurorului din proprie inițiativă.

Martorul R.L.V. este confuz în declarații deoarece, pe de o parte, recunoaște că a semnat parte din documentele depuse la dosarul de creditare (cerere tipizată de credit și factură de ridicare a unor bunuri din magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște) fără să facă referire la împrejurările în care a semnat aceste documente. Pe de altă parte, semnăturile de pe celelalte înscrisuri depuse la dosarul de creditare și executate în numele martorului R.L.V. seamănă între ele, ceea ce duce la concluzia că el a semnat întreaga documentație de credit.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele învinuitului R.L.V. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 23 ianuarie 2008 rezultă că în baza creditului contractat pe numele martorului R.L.V. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un telefon mobil N. în valoare de 3.768 RON, bunuri de care au beneficiat martorul R.L.V., învinuitul B.C., numita A.I.C. (fostă P.) și inculpatul Ț.R.C., precum și o altă persoană neidentificată, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului S.F. apare contractat un credit pe obiecte la data de 07 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.068 RON în baza adeverinței de salariu nr. 20 din 07 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău (despre care nu s-a putut stabili de cine a fost completată, semnată și ștampilată) în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer la SC A.M. SRL Buzău și realizează venituri salariale deși, în fapt, nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere auto.

Din declarația martorului S.F., dată în prezența martorului asistent I.A., reiese că a fost contactat de un bărbat necunoscut, de circa 30 ani, slab, cu părul șaten, care i-a propus să facă un credit pe obiecte electronice cu precizarea că de achitarea ratelor se va ocupa societatea pe care el o administrează. În acest sens, bărbatul respectiv i-a dat martorului S.F. 30 de RON avans, în scopul menționat. Bărbatul respectiv a primit de la martorul S.F. actul său de identitate, după care martorul, în aceeași zi, a fost contactat la domiciliu și condus de acest bărbat la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște. Aici, un funcționar din magazin, recunoscut după fotografie ca fiind inculpatul Ț.R.C., i-a solicitat să semneze mai multe documente, iar el s-a conformat fără să le citească, nefiind școlarizat. Funcționarul i-a precizat martorului S.F. că poate să plece acasă și nu trebuie să-și facă griji pentru ceea ce a semnat. Ulterior, martorul a primit la domiciliu mai multe somații de plată de la bancă, însă le-a nesocotit.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului S.F. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 07 februarie 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului S.F. s-au ridicat din magazin, un LCD S. și un fier de călcat P.H., în valoare de 4.068 RON, bunuri de care a beneficiat inculpatul Ț.R.C. împreună cu alte persoane neidentificate, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului B.C. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 09 februarie 2008, cu E.F.G. IFN SA, în valoare de 4.987 RON în baza adeverinței de salariu nr. 25 din 09 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea menționată și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere auto.

Din declarația martorului B.C. reiese că a fost contactat la adresa la care locuia, de o femeie care s-a recomandat "C.", recunoscând-o după fotografie în persoana numitei A.I.C., care i-a propus să contracteze un credit pe obiecte electrocasnice, cu precizarea că pentru acest lucru nu este necesar decât actul său de identitate. Având nevoie de astfel de produse, martorul B.C. a fost de acord și a încredințat femeii respective, actul său de identitate.

După circa o oră, femeia și însoțitorul ei s-au întors și i-au cerut martorului B.C. să o însoțească. Cu toții s-au deplasat cu un taxi până la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde numita A.I.C. i-a prezentat martorului B.C. mai multe documente spre semnare, iar acesta le-a semnat fără să le citească. Un exemplar al documentație de creditare a fost dat de funcționarul de la magazin numitei A.I.C.

În baza documentației semnate, martorul B.C. a ridicat din magazin un frigider A. și o combină muzicală P., după care a plecat acasă, iar numita A.I.C. și bărbatul care o însoțea au rămas în magazin. Ulterior, martorul B.C. a primit la domiciliu mai multe somații de plată a unor rate de credit și un card de debit "P.A.". Martorul precizează că a reușit să achite până la data declarației (01 martie 2010), 1.200 de RON din valoarea creditului.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului B.C. a fost procesat de inculpatul P.D., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 09 februarie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului B.C. s-au ridicat din magazin, un CD auto S., un mini-sistem P., un telefon mobil N., un LCD S. și o combină frigorifică A., în valoare totală de 4.87 RON, bunuri de care au beneficiat martorul B.C., învinuita A.I.C., inculpatul P.D. și o altă persoană neidentificată, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului B.D.F. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 06 iunie 2008, cu C. IFN SA, în valoare de 4.318 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 32 din 05 iunie 2008 emisă de SC C.A. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată de numita R.G., soția inculpatului R.I.L. și în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea respectivă și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere auto.

Din declarația martorului B.D.F. reiese că în cursul lunii iunie 2008 a fost abordat în localitatea Merei de inculpatul P.G.C. și de învinuitul R.V.C., care erau însoțiți de un consătean al său pe nume R.N.. Cei doi i-au propus martorului și consăteanului său R.N. să obțină bani și să se angajeze la o firmă.

Fiind de acord cu propunerea făcută, martorul B.D.F. a dat actul de identitate inculpatului P.G.C. și învinuitului R.V.C. și împreună cu cei doi și cu R.N. au plecat cu o mașină a făptuitorilor la magazinul SC D. SRL Târgoviște. Aici, mașina a fost parcată, iar inculpatul P.G.C. și învinuitul R.V.C. au intrat în magazin și după un timp s-au întors la mașină cu mai multe documente, cerându-i martorului să le semneze. Acesta s-a conformat și le-a semnat fără să le citească, primind de la cei doi suma de 250 RON.

Cu documentele semnate, inculpatul P.G.C. și învinuitul R.V.C. au intrat în magazin și apoi s-au întors pentru a-l duce pe B.D.F. cu mașina acasă, în localitatea Merei.

Ulterior, martorul B.D.F. a primit acasă corespondență bancară din care rezulta că a contractat un credit. A luat legătura cu un funcționar bancar care i-a confirmat același lucru, motiv pentru care i-a contactat pe sus-numiții, dar nu i-a găsit pentru că erau arestați (deși, în fapt, doar inculpatul P.G.C. era arestat preventiv).

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului B.D.F. a fost procesat de inculpatul Ț.R.C., care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 06 iunie 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului B.D.F. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un cuptor E. și un radiocasetofon cu CD P.H., în valoare totală de 4.318 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații P.G.C., R.I.L., Ț.R.C., învinuitul R.V.C. și făptuitoarea R.G., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului P.M. apare contractat un credit pe obiecte, la data de 19 februarie 2008, cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 4.876 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 37 din 18 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea respectivă și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Din declarația martorului P.M. reiese că l-a întâlnit într-un bar din Buzău pe învinuitul R.V.C. care i-a solicitat actul de identitate pentru a-l angaja la o firmă. P.M. i-a dat buletinul învinuitului, iar acesta l-a condus până la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște, unde l-a pus în legătură cu o fată care i-a dat mai multe documente pentru a le semna. El s-a conformat crezând că semnează contractul de muncă. După circa două luni, martorul P.M. a primit la domiciliu mai multe înștiințări de plată cu titlu de credit și pretinde că a contactat funcționari bancari care i-au confirmat același lucru.

Din cercetările efectuate în cauză rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului P.M. a fost procesat de inculpatul P.D. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 19 februarie 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului P.M., s-au ridicat din magazin, un LCD S., un aparat foto P., un telefon mobil N., o cameră W. și un telefon mobil N., în valoare totală de 4.876 RON, bunuri de care au beneficiat învinuitul R.V.C., învinuita A.I.C. și inculpatul P.D., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului P.G. apare contractat un credit pe obiecte la data de 08 martie 2008, cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 3.867 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 44 din 08 martie 2008 emisă de SC S.F. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată de numita R.G., soția inculpatului R.I.L. în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea respectivă și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă și nu poseda permis de conducere auto.

Din declarația martorului P.G. reiese că a încredințat actul său de identitate inculpatului R.I.L. acceptând să contracteze un credit pe numele lui pentru un bun pe care urma să-l ofere inculpatului R.I.L., întrucât acesta îi promisese că îl va încadra la o firmă de construcții pe care o deschisese de curând.

Ulterior, la solicitarea inculpatului R.I.L., martorul P.G. s-a deplasat la magazinul din Buzău al SC D. SRL Târgoviște unde a semnat mai multe documente și, cu acel prilej, inculpatul R.I.L. a ridicat din magazin o plasmă. După aceea, martorul a primit acasă mai multe somații de plată a unor rate de credit motiv pentru care a încercat să ia legătura cu inculpatul R.I.L., dar nu a reușit întrucât a aflat că cel în cauză este arestat preventiv.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului P.G. a fost procesat de inculpații P.D. și Ț.R.C. care cunoșteau caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 08 martie 2008, reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului P.G. s-au ridicat din magazin, un LCD P., două telefoane mobile N. și N. și un cuptor cu microunde G., în valoare totală de 3.867 RON, bunuri de care au beneficiat inculpații R.I.L., P.D. și Ț.R.C., precum și făptuitoarea R.G., în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorului M.A. apar contractate două credite pe obiecte după cum urmează: cu E.R.S. IFN SA., la 11 februarie 2008, în valoare de 5.579 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 29 din 11 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău; cu B.F. S.A., la 08 februarie 2008, cu ridicarea efectivă a bunurilor la 12 februarie 2008, de la magazinul P. SR.L. din Buzău, în valoare de 3.354,75 RON din care valoarea efectivă a bunurilor - 3150 RON -, în baza adeverinței de salariu nr. 26 din 02 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău.

În ambele documente ce au stat la baza dosarelor de creditare s-a menționat, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer la societățile sus-menționate și realizează venituri salariale, fapt ce nu corespunde realității.

Martorul M.A. nu a putut fi depistat și audiat în cauză, fiind plecat de la domiciliu.

Din probele administrate rezultă că dosarul de credit întocmit pe numele martorului M.A. cu E.R.S. IFN SA a fost procesat de inculpatul Ț.R.C. care cunoștea caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false, iar cel întocmit cu B.F. S.A a fost procesat de inculpatul S.G. de la magazinul nr. 49 Buzău al S.C P.T. SRL Buzău, care nu a fost în cunoștință de cauză asupra faptelor ilicite.

Semnăturile de pe documentele din dosarele de creditare executate în numele martorului M.A. nu se aseamănă, ceea ce duce la concluzia că unul din cele două dosare de credit a fost constituit în întregime fals.

Din facturile depuse la dosarul cauzei reiese că în baza creditelor contractate de martorul M.A. s-au ridicat următoarele bunuri: la data de 11 februarie 2008, din magazinul SC D. SRL Târgoviște din Buzău, un LCD S., un TV S., o combină frigorifică B. și un microsistem P. în valoare de 5.579 RON; la data de 12 februarie 2008, din magazinul S.C P.T. SRL Buzău, două telefoane mobile L. și două telefoane mobile N. (din care unul cu abonament) în valoare de 3.214,87 RON.

Pe numele martorului M.I., fratele martorului M.A., apare contractat un credit pe obiecte, la data de 13 februarie 2008, cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 5.217 RON în baza adeverinței de salariu nr. 31 din 13 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău.

Responsabilitatea acestui credit cade în sarcina inculpatului Ț.R.C. și a altor persoane neidentificate, în condițiile în care nu s-au putut stabili împrejurările în care a fost contractat creditul și semnatarul adeverinței de salariu incriminată ca fiind falsă (din care rezultă că martorul M.I. era angajat ca șofer și realiza venituri salariale la societatea sus-menționată).

Din factura datată 13 februarie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorului M.I. s-au ridicat din magazinul SC D. SRL Târgoviște din Buzău, un LCD S. și două telefoane mobile N., în valoare totală de 5.217 RON.

Pe numele martorei M.V., plecată în Spania și care nu a putut fi audiată, apare contractat un credit pe obiecte, la data de 14 februarie 2008, cu E.R.S. IFN SA, în valoare de 4.932 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 32 din 13 februarie 2008 emisă de SC A.M. SRL Buzău în care se menționează, contrar realității, că cea în cauză este angajată ca gestionară la societatea respectivă și realizează venituri salariale, fapt ce nu corespunde realității.

Responsabilitatea creditului este în sarcina inculpatului Ț.R.C. care a procesat dosarul cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false, precum și a altor persoane încă neidentificate (deoarece titulara din acte a creditului nu a putut fi audiată pentru că e dispărută).

Din factura datată 14 februarie 2008 reiese că în baza creditului contractat pe numele martorei M.V. s-au ridicat din magazin un sistem de calculator I., un monitor LCD P.H., o imprimantă multifuncțională HP, o combină frigorifică Z., o ladă frigorifică Z. și o tastatură D., în valoare totală de 4.932 RON.

Pe numele martorului Ș.V.l, în prezent decedat, apare contractat un credit pe obiecte la data de 06 iunie 2008, cu C. IFN SA, în valoare de 4.958 RON, în baza adeverinței de venit nr. 36 din 06 iunie 2008 emisă de SC C.A. SRL Buzău, completată, semnată și ștampilată în fals de numita R.G., soția inculpatului R.I.L., în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca șofer la societatea respectivă și realizează venituri salariale.

Responsabilitatea creditului cade în sarcina inculpaților Ț.R.C. și S.Ș.R. care au procesat dosarul cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false, precum și în sarcina inculpatului R.I.L. și a făptuitoarei R.G., dar și a altor persoane încă neidentificate (în condițiile în care titularul creditului nu a putut fi audiat).

Pentru inculpatul R.I.L. răspunderea este atrasă pentru faptul că soția lui a completat adeverința de venit incriminată ca fiind falsă ca și în cazurile anterioare similare, unde s-a stabilit legătura între cei doi soți pe linia comiterii activității infracționale.

Din factura datată 06 iunie 2008 rezultă că pe baza creditului contractat pe numele martorului Ș.V.l s-au ridicat din magazin, o plasmă P., o mașină de spălat frontală B. și un sistem de scanat pentru calculator M., în valoare totală de 4.958 RON.

Pe numele martorului U.F., persoană cu handicap din naștere (surdo-mut care nu se poate exprima inteligibil ) apare contractat un credit pe obiecte, cu E.R.S. SRL, la data de 01 martie 2008, în valoare de 2.998 RON, în baza adeverinței de salariu nr. 2 din 28 februarie 2008 emisă de SC G. SRL Buzău în care se menționează, contrar realității, că cel în cauză este angajat ca gestionar la societatea respectivă și realizează venituri salariale deși, în fapt, el nu era încadrat în muncă.

Martorul U.F. nu a putut fi audiat întrucât nu se poate exprima inteligibil, însă cu privire la împrejurările în care el a obținut în mod fraudulos creditul face referire în detaliu martora V.M. care a locuit și locuiește în aceeași locuință cu martorul U.F., fiind martor ocular la cele petrecute, cei doi fiind veri.

Pe baza declarației martorei V.M. s-a stabilit că responsabilitatea pentru obținerea creditului contractat în mod fraudulos pe numele martorului U.F. aparține inculpatului S.A.G., învinuitului B.C., învinuitei A.I.C. și inculpatului P.D., acesta din urmă fiind cel care a procesat dosarul de credit în discuție, cunoscând caracterul fraudulos al activității întreprinse, inclusiv prin mijlocirea de acte false.

Din factura datată 01 martie 2008, rezultă că pe baza creditului contractat pe numele martorului U.F. s-au ridicat din magazin, un LCD S., un CD AUTO P. și un telefon mobil S., în valoare totală de 2.998 RON, de care au beneficiat persoanele sus-menționate, în natură sau echivalent bănesc, prin vânzarea lor sub prețul pieței.

Pe numele martorei V.M. apare contractat un credit la 28 august 2007, în valoare de 7.521 RON, cu SC R. IFN SA în baza adeverinței de salariu nr. 32 din 27 august 2007, emisă de SC C.M. SRL Constanța, completată, semnată și ștampilată în fals de numita R.G., soția inculpatului R.I.L. în care se menționează, contrar realității, că cea în cauză este încadrată ca bucătar și realizează venituri salariale la societatea respectivă deși, în fapt, ea nu era angajată.

Martora nu a putut fi audiată întrucât a părăsit comuna Padina, stabilindu-se într-o localitate neidentificată din zona Olteniei. Martora a contractat creditul în discuție prin magazinul D. Buzău, achiziționând cu parte din valoarea creditului, în ziua de 28 august 2007, o centrală termică B., cu crono-termostat și sondă externă B. ca accesorii ale centralei, precum și un telefon mobil N., toate în valoare de 3.948 RON, cu luarea în calcul a taxelor aferente, diferența fiind ridicată în moneda națională de la societatea creditoare care s-a constituit parte civilă cu suma de 7.521 RON.

Prima instanță a mai reținut că inculpații T.G.D., R.I.L., Ț.R.C., P.D., P.G.C., S.Ș.R., S.I., S.I., C.N., S.A.G. și B.A. au recunoscut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, și-au însușit întregul material probator administrat în cauză, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 320¹ C. proc. pen., cereri pe care le-a admis, reținând că din materialul probator administrat în faza de urmărire penală rezultă cu certitudine faptul că inculpații sunt autorii infracțiunilor deduse judecății, în modalitățile și împrejurările expuse anterior.

Prin urmare, instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților, reținând că faptele săvârșite de aceștia întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată. De asemenea, s-a făcut aplicarea regulilor privitoare la concursul de infracțiuni.

La individualizarea pedepselor pentru fiecare dintre inculpați, prima instanță a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite, gradul de pericol social al faptelor comise de fiecare, amploarea activității infracționale, cuantumul prejudiciului produs și atitudinea sinceră în faza de judecată.

Cu privire la inculpații T.G.D., P.G.C., S.I., S.I., C.N., B.A., prima instanță a mai reținut că aceștia nu sunt la prima încălcare a legii penale.

În ceea ce-i privește pe inculpații R.I.L., Ț.R.C., P.D., S.Ș.R., C.F.I. și S.A.G., prima instanță a reținut că nu au antecedente penale.

Astfel, cu privire la inculpații P.D., S.Ș.R., C.F.I., S.A.G., instanța de fond a reținut că scopul pedepselor aplicate poate fi atins chiar și fără executarea acestora în regim de detenție, astfel că a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate acestor inculpați, ori suspendarea sub supraveghere, atrăgându-le atenția asupra dispozițiilor a căror nerespectare atrage revocarea suspendării.

În cazul inculpatului P.G.C., prima instanță a reținut că acesta a mai fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 48 din 16 mai 2011 a Judecătoriei Pogoanele pronunțată în Dosarul nr. 529/282/2011, definitivă prin Decizia penală nr. 1078 din 08 august 2011 a Curții de Apel Ploiești, astfel că a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin acea sentință în pedepsele componente și le-a contopit cu cele aplicate prin sentința pronunțată în prezenta cauză, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea.

Cu privire la inculpatul S.I., prima instanță a reținut că este recidivist, astfel că a reținut dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen., și în baza art. 61 C. pen., a menținut liberarea condiționată pentru restul de 579 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 234 din 10 decembrie 2003 a Tribunalului Buzău, definitivă prin Decizia penală nr. 5173 din 12 octombrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Și cu privire la inculpatul S.I., prima instanță a reținut că este recidivist, astfel că a reținut dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen., și a constatat și că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente cu cea pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 549 din 30 iunie 2011 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin Decizia penală nr. 1133 din 25 august 2011 a Curții de Apel Ploiești, pedeapsă pe care, în baza art. 36 C. pen., a contopit-o cu pedepsele aplicate prin sentința pronunțată în prezenta cauză, inculpatul având de executat, în final, pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C.N., prima instanță a reținut că este recidivist, astfel că a reținut dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen., și, în baza art. 83 C. pen., a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare, aplicată acestuia prin Sentința penală nr. 2170 din 09 noiembrie 2006 a Judecătoriei Buzău, definitivă prin neapelare la data de 28 noiembrie 2006, dispunând ca inculpatul să o execute alături de pedeapsa ce i-a fost aplicată în prezenta cauză.

Cu privire la inculpatul B.A., prima instanță a reținut că infracțiunile din prezenta cauză sunt concurente cu cele pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 8 ani închisoare, prin Sentința penală nr. 371 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Buzău, pronunțată în Dosarul nr. 7901/200/2008, definitivă prin Decizia penală nr. 816 din 13 noiembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești. În consecință, a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare în pedepsele componente și, în baza art. 36 cu referire la art. 35 C. pen., le-a contopit cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință, inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea, menținând și măsura revocării suspendării executării pedepsei de 4 ani închisoare sub supraveghere, aplicată prin Sentința penală nr. 1190 din 11 decembrie 2007 și dispusă prin Sentința penală nr. 371 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Buzău, rezultând în final pedeapsa de 8 ani închisoare alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) (teza a II-a), b), d) și e) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În ce privește latura civilă, în baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., instanța de fond a dispus obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile, apreciind că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate și vinovăția.

De asemenea, în baza art. 348 C. proc. pen., instanța de fond a anulat înscrisurile falsificate, respectiv adeverințele de salariu eliberate de inculpați și a menținut contractele de credit încheiate în baza acestora, dar și sechestrul asigurător asupra bunurilor obținute prin credit de numiții D.F., S.E., T.V. și de inculpații T.G.D., R.I.L. și P.G.C.

Împotriva sentinței au declarat apeluri Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Buzău - și inculpații S.A.G., R.I.L., Ț.R.C. și S.I.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Buzău - a arătat în motivarea apelului că instanța de fond nu s-a pronunțat în legătură cu creditele acordate inculpaților B.M. și M.M.A., încălcând astfel prevederile art. 346 alin. (1) C. proc. pen., că nu a avut rol activ în lămurirea tuturor faptelor și împrejurărilor necesare soluționării laturii civile a procesului penal în legătură cu creditul fraudulos acordat inculpatului S.I. de către SC E.R.S. IFN SA București, încălcând astfel prevederile art. 287 alin. (1) C. proc. pen., că a omis să-i oblige și pe inculpații P.D. și Ț.R.C. la repararea prejudiciului cauzat societăților creditoare, constituite părți civile în cauză, în legătură cu creditele nelegale ce apar contractate pe numele titularilor C.G. și B.M., încălcând prevederile art. 14 alin. (1) C. proc. pen. și ale art. 998 C. civ. din vechea reglementare.

Inculpatul Ț.R.C. a arătat că în sarcina sa, în esență, s-a reținut că în calitate de salariat al unei societăți comerciale a întocmit mai multe adeverințe care nu reflectau realitatea și în baza cărora alte persoane au cumpărat mărfuri pe credit și au dobândit foloase materiale necuvenite. Infracțiunea de înșelăciune este definită ca fiind inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul obținerii unui folos material injust și dacă s-a produs o pagubă. Latura obiectivă a infracțiunii este acțiunea de inducere în eroare, pe care o desfășoară cel care înșală. Or, cel care a înșelat nu a fost el, activitatea sa limitându-se la a crea un mijloc care a devenit fraudulos în momentul în care a fost folosit pentru a produce efecte juridice. Altele sunt persoanele care au indus în eroare părțile civile, folosindu-se de acest mijloc. Întrucât nu el a fost persoana care a încheiat contratul, rezultă că nu a luat rezoluția infracțională de a înșela, ci doar de a falsifica adeverințele, astfel că trebuia să fie achitat pentru infracțiunea de înșelăciune.

A mai arătat inculpatul că între el și persoana înșelată nu a existat un raport direct și că subiectul activ al infracțiunii de înșelăciune este altă persoană, cea care s-a dus direct la creditor și a folosit mijlocul fraudulos. În consecință, apreciind că nu a existat fapta de înșelăciune, nu poate exista nici concursul de infracțiuni.

Cu privire la înșelăciunea în contract, a arătat că nu a încheiat contractele, nu s-a prezentat la creditor și nu a folosit înscrisurile false pentru a induce în eroare și a obține folosul injust, deci nu i se poate reține agravanta de înșelăciune în convenții.

În ceea ce privește înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave a susținut că a falsificat numai un sfert din totalul adeverințelor care au produs prejudiciul, iar în alte 13 dosare, prejudiciul a fost reținut și în sarcina coinculpaților P.D. și S.Ș. Pentru a se aprecia asupra acestei agravante, a susținut că este neapărat nevoie să fie determinat prejudiciul real printr-o expertiză.

Pentru celelalte infracțiuni a susținut că pedepsele aplicate sunt prea mari.

Inculpatul R.I.L. a criticat hotărârea instanței de fond atât în latură penală, cât și în latură civilă arătând, în esență, că pedeapsa de 6 ani și 8 luni închisoare, raportat la faptele săvârșite, la gradul său de implicare, la cuantumul prejudiciului reținut prin actul de sesizare, dar și la criteriile de individualizare - nu are fără antecedente penale, este căsătorit, are un copil minor - este excesivă.

În ce privește latură civilă a formulat critici cu privire la faptul că instanța de fond, încercând să defalce prejudiciul pe fiecare faptă în parte a greșit, dat fiind caracterul unilateral al faptei și că se impunea ca prejudiciul să fie stabilit global, hotărârea instanței de fond neputând fi executată astfel, Defalcând prejudiciul pentru fiecare inculpat, se depășește cu mult suma de 531.935,20 RON, inculpatul fiind învinuit pentru un prejudiciu de 226.040 RON, astfel că este necesară constatarea prejudiciului real printr-o expertiză contabilă.

Inculpatul S.I. a arătat în motivele de apel că pedepsele aplicate sunt prea aspre raportat la faptele și rolul său concret în comiterea acestora și având în vedere că au fost aplicate pedepse similare pentru persoane care au avut un rol mai consistent în comiterea faptelor, neșansa sa fiind trecutul infracțional.

Inculpatul S.A.G. în apelul declarat, a arătat, în esență, că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală, atât sub aspectul laturii penale, cât și al laturii civile. Suspendarea condiționată a executării pedepsei ce i-a fost aplicată este condiționată de achitarea oricărei pretenții civile, însă instanța de fond nu a procedat corect atunci când a stabilit pedeapsa de 2 ani închisoare pentru cele trei infracțiuni. A beneficiat de un credit de 4.098 RON pentru a putea dobândi bunuri casnice și în prezent acest credit neachitat ajunge la un prejudiciu de aproximativ 27.000 RON, motiv pentru care este interesat de întinderea răspunderii sale nu numai sub aspectul laturii penale, cât și al laturii civile, care determină dacă suspendarea este operațională sau nu.

A mai arătat că, din dorința de a beneficia de prevederile art. 320¹ C. proc. pen., a recunoscut toate cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa, dar în mod greșit instanța de fond a respins cererea privind efectuarea unei expertize contabile, din moment ce a recunoscut săvârșirea faptelor, deși era necesară pentru fiecare inculpat stabilirea întinderii prejudiciului. Era necesar a se avea în vedere și poziția SC D.E. SRL, față de publicitatea agresivă a acesteia, care era imposibil de ignorat.

În ceea ce privește latura penală, a arătat că pedeapsa de 2 ani, chiar cu aplicarea art. 81 C. pen., este disproporționată raportat la situația anului 2008.

Prin Decizia penală nr. 113 din 13 septembrie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 5077/114/2010, Curtea de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Buzău -, a desființat în parte sentința, în latura civilă și, rejudecând:

În baza art. 14 C. proc. pen. a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Buzău împotriva Sentinței penale nr. 133 din 18 octombrie 2011 a Tribunalului Buzău, pe care a desființat-o în parte, în latură civilă, și în consecință:

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat în solidar pe inculpații T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.341,59 RON, la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile, pentru creditul acordat numitei B.M.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat în solidar pe inculpații T.G.D. și Ț.R.C. la plata sumei de 5.713,98 RON, la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile, pentru creditul acordat numitului M.M.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat și pe inculpatul P.D. la plata sumei de 6.626,59 RON, la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile, pentru creditul acordat numitului C.G., în solidar cu inculpații T.G.D. și S.Ș.R., obligați de instanța de fond.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998, 1003 C. civ., a obligat și pe inculpatul Ț.R.C. la plata sumei de 4.739,91 RON, la care se vor adăuga dobânzile și penalitățile prevăzute în contractul de credit, începând cu data de 13 mai 2011 până la data achitării efective a acestuia, către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cu titlu de despăgubiri civile, pentru creditul acordat numitului B.M., în solidar cu inculpații T.G.D., R.I.L. și P.D., obligați de instanța de fond.

A respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații S.A.G., R.I.L., Ț.R.C. și S.I.

A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

În baza art. 191 C. proc. pen., a obligat pe inculpații apelanți S.A.G., R.I.L., Ț.R.C. și S.I. să plătească statului câte 800 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare, onorariul apărătorului din oficiu pentru intimatul inculpat T.G.D., în sumă de 400 RON, urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

În considerentele deciziei, instanța de apel a reținut că situația de fapt a fost stabilită în mod corect de către instanța de fond, atât în latura civilă, cât și în latura penală, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală și în cursul cercetării judecătorești, probe pe care inculpații și le-au însușit în totalitate, arătând că le cunosc și doresc judecarea potrivit procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen.

Referitor la apelul declarat de parchet, instanța de apel a constatat că, într-adevăr, instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la obligarea la despăgubiri a tuturor inculpaților vinovați de acordarea creditelor numiților B.M., M.M., C.G. și B.M.

Astfel, prima instanță nu s-a pronunțat cu privire la obligarea inculpaților T.G.D., R.I.L. și Ț.R.C. la plata despăgubirilor către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București, cauzate în urma creditului acordat numitei B.M., și nici cu privire la obligarea inculpaților T.G.D. și Ț.R.C., la plata despăgubirilor civile create ca urmare creditului acordat lui M.M., către aceeași parte civilă.

De asemenea, în ce privește creditul acordat de către partea civilă SC E.R.S. IFN SA București lui C.G., instanța de fond a omis să dispună obligarea la despăgubiri civile și a inculpatului P.D. în solidar cu inculpații T.G.D. și S.Ș.R.

Aceeași situație este și în cazul creditului acordat de partea civilă SC E.R.S. IFN SA București lui B.M., instanța de fond omițând obligarea în solidar cu inculpații T.G.D., R.I.L. și P.D. și a inculpatului Ț.R.C., la plata despăgubirilor civile solicitate de această parte civilă.

Cu privire la rolul activ al instanței de fond în legătură cu creditul acordat inculpatului S.I. de către SC E.R.S. IFN SA București, Curtea a apreciat această critică a parchetului ca nefondată, având în vedere că partea civilă a trimis instanței de fond un document în care a arătat că inculpatul S.I. nu este clientul său.

Referitor la apelurile inculpaților, Curtea a reținut că sunt nefondate. Astfel, în ceea ce privește latura penală a cauzei, instanța de fond a avut în vedere la individualizarea pedepselor, potrivit dispozițiilor art. 72 C. pen., gradul de participare al fiecărui inculpat, antecedentele penale, atitudinea avută în timpul procesului penale, valoarea prejudiciului.

Astfel, în cazul inculpatului S.I., prima instanță, constatând că acesta este recidivist, a reținut dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen. și menținut în baza art. 61 C. pen., liberarea condiționată pentru restul de 579 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 234 din 10 decembrie 2003 a Tribunalului Buzău, definitivă prin Decizia penală nr. 5173 din 12 octombrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cu toate acestea, instanța de fond a aplicat inculpatului pedepse orientate spre minimul special.

În ceea ce-i privește pe inculpații P.D., R.I.L. și Ț.R.C., instanța de fond a reținut aceleași criterii de individualizare a pedepsei, dar și faptul că aceștia sunt la prima încălcare a legii penale, aplicându-le pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege. În cazul inculpatului P.D., instanța de fond a dispus chiar suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Cu privire la inculpații R.I.L. și Ț.R.C., instanța de fond a avut în vedere și cuantumul ridicat al prejudiciului creat de aceștia, dar și numărul mare de acte materiale săvârșite și cel al persoanelor înșelate.

Prin urmare, s-a apreciat că atât cuantumul pedepselor stabilite pentru inculpații apelanți, cât și modalitatea de executare a pedepsei aplicate fiecăruia dintre aceștia sunt conforme cu situația de fapt reținută de instanța de fond și cu circumstanțele reținute în considerentele sentinței atacate, astfel că nu se impune o altă reducere a acestor pedepse și nici schimbarea modalității de executare, având în vedere gradul de pericol social concret și natura infracțiunilor săvârșite, așa cum s-a reținut mai sus.

Critica inculpatului Ț.R.C. potrivit căreia în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunea de înșelăciune în condițiile în care nu el a încheiat contractele, deci nu a luat rezoluția infracțională de a înșela, ci doar de a falsifica adeverințele, s-a apreciat a fi nefondată cu motivarea că a avut reprezentarea exactă a scopului pentru care a falsificat înscrisurile respective, cât și a activităților la care acestea urmau a fi folosite, ajutând astfel la comiterea de către ceilalți inculpați a infracțiunii sus-menționate.

Referitor la criticile inculpaților vizând modul de soluționare a laturii civile a cauzei, curtea le-a apreciat ca fiind nefondate cu motivarea că determinarea cuantumului prejudiciilor s-a făcut pe baza actelor depuse la dosar de către unitățile bancare și persoanele juridice păgubite, dar și de unii dintre inculpați, documente ce se coroborează cu declarațiile inculpaților și ale martorilor audiați în cursul urmăririi penale.

Împotriva deciziei au declarat recursuri inculpații Ț.R.C., R.I.L. și S.I.

Inculpatul Ț.R.C., invocând cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14, 17 și 18 din C. proc. pen., a criticat decizia pentru următoarele motive:

- în mod greșit a fost condamnat pentru infracțiunea de înșelăciune în condițiile în care, toate activitățile sale au constat doar în procesarea unor dosare de creditare, acțiune exclusiv formală, care a constat în introducerea pe calculator a datelor din documentațiile de creditare ce îi erau puse la dispoziție și în transmiterea acestor informații către finanțatori. În opinia inculpatului, întrucât nu el a întocmit sau confecționat înscrisuri false, ci doar a transmis mai departe datele conținute în aceste înscrisuri, pe care le primea gata completate, nu poate răspunde pentru infracțiunea de înșelăciune. Întrucât cererile pentru acordarea creditelor erau verificate și aprobate de finanțatori, responsabilitatea pentru corectitudinea documentației revenea, în primul rând, angajatorului său, deoarece cu acesta finanțatorii încheiau convenții, el fiind un prepus al comitentului atât în raporturile cu finanțatorii, cât și cu persoanele ce solicitau credite;

- încadrarea juridică a faptei în dispozițiile art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. este greșită, valoarea prejudiciului nu a fost stabilită pe baza unei expertize, nu s-a ținut seama la stabilirea cuantumului acestuia de împrejurarea că unele dintre persoanele care au beneficiat de credite au restituit o parte din împrumuturi și nici de faptul că nu el este cel care a întocmit adeverințele pentru toate persoanele pe numele cărora au fost ridicate bunuri din magazinul la care era angajat. În aceste condiții, valoarea prejudiciului este mult mai mică, iar agravanta prevăzută la alin. (5) al art. 215 C. pen. nu se impunea a fi reținută în sarcina sa;

- în ce privește complicitatea la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, inculpatul a solicitat, de asemenea, achitarea cu motivarea că nu a comis această faptă deoarece în momentul în care procesa dosarele, înscrisurile false erau deja întocmite. Admite inculpatul însă, că numai acolo și atunci când a știut că înscrisurile sunt false ar putea fi angajată răspunderea sa penală dar, pentru infracțiunea de uz de fals;

- în ce privește incidența prevederilor art. 320¹ C. proc. pen. a susținut că a recunoscut faptele, dar nu și încadrarea juridică dată acestora prin actul de sesizare a instanței. Or, în această situație, în opinia sa, instanțele trebuiau să schimbe încadrarea juridică reținută în rechizitoriu, fără a preciza însă care ar fi textul de lege ce incriminează faptele pe care le-a recunoscut și care au fost dovedite cu probele administrate în cursul urmăririi penale și pe care și le-a însușit;

- pedeapsa la care a fost condamnat a fost greșit individualizată atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare. În opinia sa, se impunea, raportat la activitatea infracțională desfășurată și la datele ce caracterizează favorabil persoana sa, reținerea prevederilor art. 74, 76 C. pen. cu consecința reducerii cuantumului pedepselor și aplicarea art. 81 sau ale art. 86¹ C. pen. referitoare la suspendarea condiționată, respectiv suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În concluzie, inculpatul Ț.R.C. a solicitat, în principal, achitarea pentru infracțiunile de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. și condamnarea numai pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., cu reținerea art. 320¹ C. proc. pen., iar ca modalitate de executare a pedepsei, aplicarea art. 86¹ C. pen.; determinarea cuantumului real al prejudiciului pentru repararea căruia trebuie să răspundă, iar în subsidiar, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru administrarea de probe pe baza cărora să se stabilească prejudiciul real și încadrarea juridică corectă a faptelor. Într-un ultim subsidiar, a cerut reținerea de circumstanțe atenuante, reducerea pedepselor astfel ca rezultanta după contopire să fie de 4 ani și aplicarea art. 86¹ C. pen., respectiv, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Inculpatul R.I.L., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a solicitat reducerea pedepselor pe care le consideră excesive raportat la criteriile de individualizare prevăzute în art. 72 C. pen. și la circumstanțele ce caracterizează favorabil persoana sa, nu are antecedente penale, este căsătorit și are un copil minor în întreținere.

În ce privește latura civilă a cauzei, inculpatul a susținut că pentru stabilirea cuantumului real al prejudiciului era necesară efectuarea unei expertize contabile.

Inculpatul S.I., invocând cazul de casare prevăzut de art. 385⁹ alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a susținut că pedeapsa rezultantă la care a fost condamnat este excesivă, că infracțiunea de înșelăciune în formă consumată în cazul său nu poate subzista, cel mult putea fi condamnat pentru tentativa la această infracțiune și că, în mod greșit a fost condamnat pentru complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În ce privește latura civilă a cauzei a arătat că a achitat o parte din prejudiciu.

În final, inculpatul a cerut reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante și reducerea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege.

Examinând hotărârea atacată atât prin prisma motivelor invocate de inculpați, care se circumscriu cazurilor de casare prevăzute în art. 385⁹ alin. (1) pct. 14, 17 și 18 C. proc. pen., cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art. 385⁹ alin. ultim C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că la instanța de fond, până la începerea cercetării judecătorești, recurenții inculpați Ț.R.C., S.I. și R.I.L., asistați de apărători, au declarat că recunosc faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, probe referitor la care au arătat că le cunosc și le însușesc.

Tribunalul, constatând că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că faptele pentru săvârșirea cărora recurenții inculpați au fost cercetați și trimiși în judecată există, constituie infracțiuni și au fost comise de aceștia, le-a admis cererile prin care au solicitat ca judecata să se desfășoare potrivit procedurii simplificate reglementată de art. 320¹ C. proc. pen. care odată aplicată, exclude pronunțarea unei soluții de achitare.

Această concluzie rezultă, fără echivoc, din prevederile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. care statuează imperativ că "instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii".

Pe de altă parte, după ascultarea inculpatului și admiterea de către instanță a cererii de judecare potrivit procedurii prevăzute de art. 320¹ C. proc. pen., inculpatul nu mai poate reveni pe parcursul procesului penal asupra opțiunii sale de a fi judecat potrivit procedurii simplificate (în cazurile în care legiuitorul a dorit să prevadă o asemenea posibilitate de revenire a reglementat-o în mod expres, de exemplu, renunțarea la apel, renunțarea la recurs).

Prin urmare, solicitarea recurentului inculpat Ț.R.C. de a se dispune achitarea sa pentru infracțiunile de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. nu poate fi primită, pronunțarea unei soluții de achitare fiind incompatibilă cu procedura reglementată de art. 320¹ C. proc. pen., text de lege care în opinia Înaltei Curți, în mod corect a fost reținut de instanța de fond și menținut de instanța de prim control judiciar.

Chiar dacă, față de precizările mai sus menționate, o analiză a criticilor formulate de recurentul inculpat Ț.R.C. prin apărătorul ales referitoare la greșita sa condamnare nu s-ar mai impune, Înalta Curte constată totuși, că instanța de fond și instanța de prim control judiciar, în urma analizării probatoriului administrat în cursul urmăririi penale, au reținut în mod corect situația de fapt, vinovăția recurentului inculpat și încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată și care constau în aceea că:

În perioada ianuarie - iunie 2008, în timp ce era angajat cu contract de muncă la un magazin al SC D. SRL Târgoviște, situat în mun. Buzău, recurentul inculpat s-a asociat cu inculpații R.I.L., P.G.C., T.G.D., P.D. și S.Ș.R., în scopul recrutării de persoane în numele cărora să încheie contracte de credit cu diferite societăți financiare, în baza unor documentații false întocmite în principal, de inculpatul T.G.D. Folosind actele de identitate aparținând a circa 100 de persoane fizice, recurentul și ceilalți inculpați au obținut în mod nejustificat și ilegal credite și au ridicat din magazin bunuri pe care ulterior le-au valorificat și au împărțit sumele de bani obținute; a acceptat, în calitate de salariat al societății sus-menționate, însărcinat cu primirea înscrisurilor necesare pentru constituirea dosarelor de creditare și cu întocmirea documentației de credite, înscrisuri falsificate, pe care le-a prezentat spre aprobare împreună cu documentația întocmită în baza lor, centralelor IFM București, ai căror funcționari au aprobat credite pe obiecte prin luarea în considerare a calității de persoane încadrate în muncă cu venituri salariale a titularilor de credite, deși acest lucru nu corespundea realității, cauzând un prejudiciu în sumă de 292.263 RON.

În drept, faptele descrise mai sus întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. și complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., ultimele două infracțiuni fiind comise în formă continuată.

Susținerea recurentului inculpat Ț.R.C., în sensul că trebuia să fie condamnat cel mult, pentru infracțiunea de uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen. și nu pentru complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, deoarece activitatea sa a constat doar în procesarea dosarelor ce conțineau înscrisuri deja falsificate, nu este susținută de materialul probator administrat în cauză.

Din probele administrate în faza de urmărire penală rezultă că sus-numitul recurent inculpat împreună cu alți inculpați din prezenta cauză, respectiv P.D. și S.Ș.R., cunoscând caracterul fals al adeverințelor de venituri completate, în principal, de inculpatul T.G.D., întocmea documentația de creditare și atașa adeverințele respective la dosarele de credit, solicitând apoi aprobarea centralelor IFN-urilor din București pentru credite valorice ale căror limite erau fixate de el în înțelegere cu ceilalți inculpați. De asemenea, recurentul inculpat era cel care ținea în permanență legătura telefonic, în principal, cu inculpații T.G.D. și R.I.L. și le furniza informații despre modul în care aceștia urmau să completeze adeverințele de venit pe care apoi tot el le primea și le atașa la dosarele de creditare.

Prin urmare, activitatea infracțională a recurentului inculpat Ț.R.C. nu s-a limitat doar la folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecințe juridice pentru a putea fi antrenată răspunderea sa penală pentru infracțiunea de uz de fals.

Referitor la recurentul inculpat S.I. în privința căruia apărătorul din oficiu a susținut că eventual, ar putea răspunde pentru tentativă la infracțiunea de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și nu pentru forma consumată a acestei infracțiuni și respectiv, pentru instigare sau complicitate la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată și nu în calitate de autor, Înalta Curte constată că și referitor la acest inculpat, instanța de fond și cea de apel au reținut o corectă încadrare juridică a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată.

Din probele administrate în cursul urmăririi penale pe baza cărora recurentul inculpat a cerut să se judece rezultă că infracțiunea de înșelăciune s-a consumat.

Astfel, în lunile februarie și martie 2008, recurentul inculpat a obținut două credite pentru produse electrocasnice și mobilă, în valoare totală de peste 7800 RON, prin depunerea la dosarele de creditare a unor adeverințe de venit în care se consemna în mod nereal că este încadrat în muncă, adeverințe completate de inculpatul T.G.D.; a racolat în perioada martie - iunie 2008 mai multe persoane cărora le-a propus să contracteze credite bancare, scop în care le-a luat buletinele pe care, singur sau împreună cu C.O. le-a dat inculpaților T.G.D. și R.I.L., cunoscând că vor fi folosite pentru contractarea de credite în mod fraudulos. Urmare activității infracționale desfășurată de inculpat, societățile care au aprobat creditele au fost prejudiciate cu suma de 43716,97 RON.

În ce privește infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, referitor la care apărătorul inculpatului a arătat că acesta nu poate răspunde în calitate de autor, ci eventual, în calitate de complice sau instigator, Înalta Curte constată că a fost trimis în judecată și condamnat de instanța de fond pentru complicitate la infracțiunea menționată, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Referitor la latura civilă a cauzei, Înalta Curte constată că a fost soluționată corect prin obligarea în solidar a inculpaților la plata despăgubirilor civile solicitate de părțile civile.

Efectuarea unei expertize financiar-contabile nu este necesară, în condițiile în care, prejudiciul cert rezultă din adresele și declarațiile de constituire de părți civile date de părțile vătămate păgubite și care reprezintă contravaloarea creditelor acordate în baza documentației întocmită în fals de către recurenți și ceilalți inculpați trimiși în judecată.

Raportat la cuantumul prejudiciului cauzat urmare activității infracționale desfășurate de recurenții inculpați Ț.R.C. (412.861,95 RON) și R.I.L. (226.040,33 RON), Înalta Curte constată că în mod corect instanța de fond și instanța de apel au reținut la încadrarea juridică a infracțiunii de înșelăciune și agravanta prevăzută în alin. (5) al art. 215 C. pen., respectiv înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave.

Potrivit art. 146 C. pen. "prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 200.000 RON sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145, ori altei persoane fizice sau juridice".

Art. 41 alin. (2) C. pen. reținut în sarcina recurenților inculpați prevede că "infracțiunea este continuată când o persoană săvârșește la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, acțiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni".

În cazul infracțiunii continuate, caracterul de consecințe deosebit de grave se determină prin totalizarea pagubelor materiale cauzate tuturor persoanelor fizice sau juridice prin toate acțiunile sau inacțiunile prin care se realizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii.

Așadar, în cazul infracțiunii continuate, în speță - infracțiunea de înșelăciune - agravanta "consecințe deosebit de grave" la care se referă art. 146 C. pen. se reține independent de numărul părților vătămate prin săvârșirea infracțiunii și indiferent dacă parte din prejudiciu a fost acoperit, ceea ce interesează este ca prejudiciile cauzate părților vătămate, însumate, să depășească 200.000 RON, cerință îndeplinită în privința recurenților inculpați Ț.R.C. și R.I.L.

În ce privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate recurenților inculpați, Înalta Curte constată că atât cuantumul, cât și modalitatea de executare a acestora au fost stabilite cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Referitor la recurentul inculpat Ț.R.C., Înalta Curte constată că pedeapsa rezultantă de 6 ani și 8 luni închisoare aplicată pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată a fost just individualizată și răspunde cerințelor art. 52 C. pen. referitoare la scopul preventiv și educativ al pedepsei.

Nu se justifică reținerea în favoarea recurentului inculpat a circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 C. pen. și coborârea pedepselor sub minimul special prevăzut de lege, așa cum a solicitat apărarea.

Pe de o parte, poziția sinceră a recurentului inculpat în cursul cercetării judecătorești a fost valorificată de instanța de fond în procedura reglementată de art. 320¹ C. proc. pen.

Pe de altă parte, la individualizarea judiciară a pedepsei trebuie să se țină seama, potrivit art. 72 C. pen., nu numai de datele ce caracterizează favorabil persoana inculpatului - lipsa antecedentelor penale, este căsătorit, are un copil minor - ci și de gradul de pericol social al faptei săvârșite și de împrejurările care agravează răspunderea penală.

Modul și împrejurările în care recurentul inculpat a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, mijloacele folosite la comiterea acestora, numărul mare de acte materiale săvârșite în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu ceilalți inculpați cu care s-a asociat în scopul comiterii de infracțiuni, valoarea ridicată a prejudiciului care se ridică la suma de 412.861,95 RON și nu a fost recuperat, imprimă faptelor un grad ridicat de pericol social concret care justifică menținerea cuantumului pedepsei rezultante stabilit de instanța de fond.

În consecință, aplicarea art. 86¹ C. pen. nu este posibilă deoarece între condițiile prevăzute de textul de lege menționat, ce se cer a fi îndeplinite pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere este și cea referitoare la cuantumul pedepsei aplicate care, în cazul concursului de infracțiuni, nu trebuie să depășească 3 ani.

Nici cerințele art. 81 C. pen. nu sunt îndeplinite deoarece potrivit alin. (2) al acestui text de lege, suspendarea condiționată a executării pedepsei poate fi acordată în caz de concurs de infracțiuni dacă pedeapsa rezultantă nu depășește 2 ani.

În ce-l privește pe recurentul inculpat R.I.L., Înalta Curte constată că și în privința acestuia, instanța de fond a dat eficiență criteriilor generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen.

Modul și împrejurările comiterii faptei, perioada de timp pe parcursul căreia recurentul inculpat a săvârșit faptele, modalitatea în care a acționat, la intervale diferite de timp, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în baza unei înțelegeri prealabile cu ceilalți inculpați împreună cu care a constituit un grup infracțional organizat în scopul săvârșirii de infracțiuni, valoarea ridicată a prejudiciului care se ridică la suma de 226.040,33 RON și nu a fost acoperit, sunt aspecte care imprimă faptelor un grad ridicat de pericol social concret, în raport de care nu se justifică reținerea în favoarea inculpatului de circumstanțe atenuante judiciare.

Constatând că pedeapsa rezultantă de 6 ani și 8 luni închisoare aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de prim control judiciar este de natură a contribui la reeducarea recurentului inculpat, cererea acestuia de a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere nu poate fi primită deoarece nu este îndeplinită una din condițiile prevăzute în art. 86¹ alin. (2) C. pen. și anume, pedeapsa aplicată în caz de concurs de infracțiuni trebuie să fie de cel mult 3 ani.

Referitor la recurentul inculpat S.I., Înalta Curte constată că executarea de către acesta a pedepsei rezultante de 2 ani închisoare în regim de detenție, este de natură a contribui la reeducarea sa și de a răspunde cerințelor art. 52 și art. 72 C. pen.

Nu se justifică reținerea în favoarea sus-numitului recurent inculpat de circumstanțe atenuante judiciare față de gradul ridicat de pericol social concret al infracțiunilor pentru care a fost deferit justiției, determinat de valoarea prejudiciului - 43.716,97 RON - care nu a fost recuperat, de modul și împrejurările în care a comis faptele, împreună cu o parte din ceilalți inculpați, în baza unei înțelegeri prealabile cu aceștia și în scopul obținerii pentru sine de foloase materiale injuste.

Nu lipsită de relevanță este împrejurarea că recurentul inculpat este recidivist, primul termen al recidivei postcondamnatorii și al celei postexecutorii constituindu-l pedeapsa de 4 ani închisoare la care a fost condamnat prin Sentința penală nr. 234 din 10 decembrie 2003 pronunțată de Tribunalul Buzău, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 5173 din 12 octombrie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pedeapsă din a cărei executare a fost liberat condiționat, rămânându-i de executat un rest de 579 zile.

Săvârșirea de către sus-numitul recurent inculpat a infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză, atât în intervalul de timp de la liberarea condiționată până la împlinirea duratei pedepsei de 4 ani închisoare, cât și după împlinirea duratei acestei pedepse, dar înainte de împlinirea termenului de reabilitare judecătorească, demonstrează perseverența infracțională a acestuia în comiterea de fapte antisociale.

Față de cele ce preced, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpații Ț.R.C., S.I. și R.I.L. sunt nefondate și, în consecință, le va respinge ca atare în conformitate cu dispozițiile art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit art. 192 alin. (2) și 4 C. proc. pen., recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu urmând a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații R.I.L., Ț.R.C. și S.I. împotriva Deciziei penale nr. 133 din 13 septembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Obligă recurenții inculpați Ț.R.C. și S.I. la plata sumei de câte 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 150 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat R.I.L. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 13 martie 2013.

Procesat de GGC - NN

High Court of Cassation and Justice

scj