High Court of Cassation and Justice

Deliberând constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 269/P/2010 al Ministerului Public - Direcția Națională Anticorupție, au fost trimiși în judecată inculpații:

- V.G. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) și contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- U.C.A. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- M.R.D. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- M.L. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită (1 act material), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- M.M. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- P.S. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, infracțiunea de dare de mită, în formă continuată (6 acte materiale) și a două infracțiuni de contrabandă, dintre care una calificată și comisă în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

În starea de fapt cu privire la aceștia s-au reținut următoarele:

Urmărirea penală efectuată în prezenta cauză a evidențiat că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei (P.T.F.) M. din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră (I.J.P.F.) Timiș a existat un grup infracțional organizat format din polițiști de la punctul de trecere a frontierei anterior menționat și de la alte structuri polițienești de pe raza aceluiași județ, lucrători vamali și persoane implicate în activități de trafic ilegal cu țigări provenite din Serbia.

Membrii acestei grupări infracționale au acționat coordonat, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acțiunile celorlalți, scopul urmărit fiind comiterea unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale.

Structura grupului infracțional organizat, modul de operare utilizat și particularitățile specifice zonei de frontieră (unde accesul persoanelor și, implicit, al organelor judiciare este anevoios și dificil de realizat în condiții de confidențialitate necesare desfășurării unei anchete, datorită restricțiilor de deplasare) le-au permis funcționarilor și celorlalți membri care s-au integrat în gruparea criminală să exercite acte materiale cu frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei. Astfel, în structura grupului infracțional organizat au fost cooptați:

- lucrători vamali și polițiști de frontieră care erau de serviciu la P.T.F. M., în aceeași tură;

- lucrători vamali și polițiști de frontieră care efectuau serviciul, în componența echipajelor mobile ale vămii și, respectiv, ale Poliției de Frontieră;

- polițiști din cadrul unor alte structuri ale I.J.P.F. Timiș, cum este cazul Sectorului Poliției de Frontieră (S.P.F.) D., în a cărui competență teritorială se află căile rutiere care fac legătura între P.T.F. M. și Timișoara;

- polițiști din cadrul posturilor de poliție care funcționează în comunele de pe traseul P.T.F. M. - Timișoara;

- polițiști din echipajele poliției rutiere, a căror competență funcțională privește traseul la care ne-am referit mai sus;

- anumite persoane implicate în activități ilegale de trafic cu țigări, fiind vorba despre contrabandiști în care funcționarii din P.T.F. M. au încredere și care au fost cooptați în aceeași grupare criminală; la rândul lor, traficanții de țigări își împărțeau între ei anumite sarcini, constând în derularea acțiunilor propriu-zise de contrabandă, supravegherea zonei, prin dispunerea în puncte strategice de pe traseul de deplasare dinspre M. spre locurile de depozitare sau de comercializare a țigărilor, asigurarea transmiterii avertismentelor privind apariția unor eventuale controale, atât către ceilalți traficanți, cât și către funcționarii corupți din P.T.F. M..

Alegerea momentului favorabil pentru declanșarea activităților infracționale și stabilirea duratei de derulare a acestora se făcea numai după ce șeful de tură al lucrătorilor vamali și șeful de tură sau șeful de grupă al polițiștilor de frontieră luau legătura cu ceilalți membri ai grupului infracțional (așa cum au fost evidențiați mai sus) și primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât aveau siguranța că s-ar fi transmis de îndată informațiile privind apariția unor persoane suspecte sau a unor controale efectuate de instituțiile statului.

În acest sens, adeseori, șefii de tură ai lucrătorilor vamali și ai polițiștilor de frontieră se deplasau în localitatea M., unde luau legătura, între alții, cu agentul C.A.I., șeful postului de poliție din respectiva localitate, cu agentul Ț.I., care făcea parte din echipajul poliției rutiere ce își desfășura activitatea pe raza localităților D. și M., precum și cu polițiștii de frontieră din cadrul S.P.F. D. care erau de serviciu, în aceeași tură, unii dintre aceștia fiind P.F.D. și Ș.M.A.. Contribuția acestor polițiști la înlăturarea riscurilor generate de activitățile ilicite desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat era răsplătită, de fiecare dată, prin primirea unor sume de bani, care le erau remise, uneori, în mod direct, de către traficanții de țigări, iar, alteori, le erau date de către șeful de tură al vameșilor sau șeful de tură al polițiștilor.

După ce era accesat acest ansamblu de măsuri care era de natură să le asigure, deopotrivă, protecția și conspirativitatea activităților infracționale, traficanții de țigări erau înștiințați că întregul sistem de angrenare a componentelor criminale era operațional și că, prin urmare pot intra în țară cu țigările deținute ilegal, depozitate în autoturisme și disimulate în diverse spații din acestea. Decizia de declanșare a mecanismului infracțional era transmisă, apoi, tuturor lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră din tură. Fiecare dintre aceștia se alătura, cu aportul lor individual, la derularea activităților infracționale, care presupuneau, pe de o parte, o contribuție generală, atât în privința vameșilor, cât și a polițiștilor, de a omite îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și de a se converti, practic, din reprezentanți ai autorității statului, în camarazi ai contrabandiștilor care făceau parte din același grup infracțional organizat, iar, pe de altă parte, impuneau asumarea, pentru unii dintre ei a unor sarcini specifice.

Potrivit conivenței infracționale, traficantul era întrebat de lucrătorul vamal ce cantitate de țigări deține ilegal, pentru a determina, în acest mod, suma de bani pe care trebuia să o primească, cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de țigări (conține 50 cartușe de țigări) sau de un euro pentru fiecare cartuș de țigări. Ulterior, în timp ce vameșul se prefăcea că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea polițiștilor și a vameșilor, de cele mai multe ori acest lucru având loc în toneta vameșilor amplasată pe sensul de intrare în țară.

Pentru a spori gradul de control al zonei și pentru evitarea surprinderii în flagrant a traficanților pe traseul de deplasare, după ieșirea din P.T.F. M., funcționarii care intrau în compunerea echipajelor mobile ale vămii și, respectiv, ale Poliției de Frontieră, se transformau practic în antemergători și verificau să nu existe în zonă filtre de control, aceste demersuri corelându-se cu acțiunile de supraveghere la care ne-am referit mai sus.

Tot în baza înțelegerii perfectate în cadrul grupului infracțional organizat, sumele de bani colectate erau împărțite, în mod egal, de regulă la sfârșitul programului de lucru (iar, alteori, în mai multe rânduri, la diferite intervale de timp), între, de cele mai multe ori, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor. Pentru a evita suspiciunile privitoare la împărțirea corectă a acelor foloase, polițiștii de frontieră și vameșii, țineau distinct evidența numărului de baxuri de țigări care au fost deținute de traficanți, pentru a confrunta respectivele date și pentru a avea posibilitatea să rezolve eventualele inadvertențe și să evite disputele care se generau pe această temă. În vederea obținerii acestor date, traficanții erau întrebați de către polițiștii de frontieră (în cele mai multe cazuri, de către cei aflați în posturile de pe sensul de intrare în țară) câte baxuri de țigări dețin ilegal.

Cum după verificarea documentelor de călătorie, traficantul ajungea la toneta lucrătorilor vamali, aceștia îl întrebau, din nou, despre același lucru și, în funcție de răspunsul dat, vameșii primeau suma de bani cuvenită, cu titlu de mită, cuantumul acesteia fiind prestabilit (50 euro/bax sau un euro/cartuș de țigări).

Dincolo de acest tablou faptic ce conturează, mai degrabă, imaginea unei activități de comerț bazate pe achitarea "prețului" de corupere, și nu a unei frontiere de stat, existau, în numeroase cazuri, manifestări energice ale funcționarilor corupți de impunere a respectării principiilor de echitate, însă nu în raport cu ordinea de drept (singura "dreptate" invocată fiind remiterea mitei), ci relativ la "onestitatea" traficanților, în ceea ce privește corectitudinea îndeplinirii obligației asumate în cadrul grupării criminale și care consta în darea mitei convenite.

Sub acest aspect; în numeroase cazuri; lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră erau frământați de suspiciunea că traficanții i-ar putea "înșela"; prin aceea că, fiind interesați să dea o sumă mai mică de bani cu titlu de mită, susțineau că au un număr mai mic de baxuri de țigări decât cel real; astfel că atmosfera devenea pur "comercială" și se "negocia" problema folosului "cuvenit" funcționarilor corupți. Poziția dezavantajoasă în care se aflau aceștia din urmă era determinată de faptul că, deși bănuiau că traficanții aveau o cantitate mai mare de baxuri de țigări față de cea pe care o recunoșteau și pentru care își exprimau disponibilitatea de a "plăti mita"; împrejurarea deținerii unei cantități mai mari de țigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul P.T.F. M.; deoarece ar fi presupus scoaterea țigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare și ieșire din țară.

Din acest motiv, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră echilibrau această neputință tot prin poziția de forță care le era conferită de atribuțiile de serviciu pe care le ofereau la "vânzare", în schimbul mitei, astfel că fără să țină cont de susținerile traficanților, apreciau ei (de această dată, folosindu-se de experiența profesională) cantitatea de țigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism și impuneau mituitorului să remită corespondentul folosului stabilit (fiind vorba de 50 euro/bax sau un euro/cartuș de țigări), dar în raport cu propria apreciere.

După cum s-a menționat anterior, prin modul de operare utilizat de membrii grupării criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, foloasele remise de traficanți să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori, în tonetele acestora amplasate pe sensul de intrare în țară. Spre sfârșitul programului de lucru sau, alteori, în mai multe dăți, la diferite intervale de timp, se realiza împărțirea, în mod egal, a respectivelor sume de bani, o parte revenind vameșilor, iar cealaltă, polițiștilor de frontieră. În numeroase asemenea momente (după cum rezultă din înregistrările convorbirilor purtate în mediul ambiental), înainte de a se realiza această divizare a foloaselor colectate, cu titlu de mită, de la traficanții de țigări, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor alocau sume cuprinse între 150 euro și 300 euro, pentru a fi date polițistului C.A.I., șeful Postului de Poliție M., agentului Ț.I., care efectua serviciul pe echipajul mobil al poliției rutiere sau, alteori, ofițerului de poliție P.F.D., când era de serviciu la S.P.F. D., ca o recompensare pentru sprijinirea desfășurării activității grupului infracțional organizat.

După acea primă împărțire a foloaselor provenite, din actele de corupție, banii erau distribuiți, din nou, atât pe linia lucrătorilor vamali, cât și pe segmentul polițiștilor de frontieră, respectându-se regula ca fiecare dintre funcționarii care făceau parte din grupul infracțional organizat să primească o cotă din bani. În cazul polițiștilor de frontieră, stabilirea părții de bani cuvenită fiecăruia dintre cei care erau de serviciu în tură era apanajul șefului de tură sau de grupă, care atribuia o sumă mai mare de bani polițiștilor din posturile de pe pistele de intrare și de ieșire din țară.

Separat de modul de colectare a mitei prezentat mai sus, polițiștii de frontieră repartizați în anumite posturi din punctul de trecere a frontierei (cum ar fi reperul parcare și cel de la linia albă de demarcație a frontierei de stat), pe fondul desfășurării acțiunilor infracționale în circumstanțele expuse anterior, pretindeau și primeau, în mod direct, diferite sume de bani sau produse de la traficanții de țigări, separat de foloasele pe care aceștia trebuiau să le dea, cu titlu de mită, în condițiile descrise în cele care preced. Tocmai din aceste considerente, cu ocazia împărțirii foloaselor provenite cu titlu de mită, polițiștilor din posturile la care ne-am referit mai sus li se atribuiau sume mai mici de bani în comparație cu ceilalți lucrători care erau de serviciu în tură. De altfel, în baza conivenței infracționale care opera în cadrul grupului infracțional organizat, pentru a compensa aceste diferențieri între polițiștii corupți, în ceea ce privește foloasele primite, aceștia se rânduiau, la anumite intervale de timp, astfel încât să fie desemnați alternativ în posturile pentru care se alocau sume mai mari de bani, cu ocazia împărțirii mitei provenite de la traficanții de țigări.

Din partea care revenea polițiștilor de frontieră, șeful de tură sau de grupă al acestora, se preocupa, pe fondul împărțirii și distribuirii mitei lucrătorilor de poliție din tură, ca, mai întâi, să pună deoparte suma de bani necesară pentru achitarea contravalorii mesei și a prețului produselor luate de la magazinul B., care funcționează în perimetrul P.T.F. M.

Relativ la acest aspect, atât între lucrătorii vamali, cât și între polițiștii de frontieră exista înțelegerea ca, pe timpul serviciului din fiecare tură, toți funcționarii să beneficieze de masă gratuită, produsele alimentare fiind aduse de cetățeanul sârb D.. Aceeași înțelegere mai presupunea ca fiecare dintre polițiști din tură, inclusiv cei repartizați la frontiera "verde", să își ia de la respectivul magazin orice produse de care aveau nevoie (cafea, băuturi răcoritoare, diferite alimente etc.), fără să achite contravaloarea lor, iar evidența costurilor acestora era ținută de către salariații magazinului pe o listă, în mod diferențiat, pentru vameși și polițiști.

La sfârșitul programului de lucru, atât șeful de tură al vameșilor, cât și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor de frontieră își asuma sarcina ca, înainte de împărțirea foloaselor colectate, cu titlu de mită, de la traficanții de țigări, să disocieze o sumă de bani, care totaliza contravaloarea mesei și a produselor luate de la B., banii fiind utilizați pentru acoperirea acestor cheltuieli.

S-a evidențiat acest aspect, nu numai pentru a ilustra incapacitatea și ignoranța funcționarilor corupți cercetați în această cauză, ci și evidenta perenitate a activităților infracționale, pe care, chiar și în situații percepute de ei ca fiind periculoase, polițiștii de frontieră și vameșii erau dispuși doar să le diminueze, însă, în niciun caz, să le întrerupă.

O altă consecință generată de perpetuitatea acestei activități infracționale din vremuri, cu siguranță, anterioare datei la care au fost demarate cercetările în acest dosar, este aceea că fiecare dintre polițiștii sau lucrătorii vamali, care s-au integrat pe parcursul timpului în acest mecanism infracțional, au fost atrași de eficiența modului de operare utilizat și siguranța pe care le-o conferea, în condițiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuia să-l facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă. Consimțământul la care ne referim presupunea, pentru cei care nu aveau poziții dominante în ierarhia grupării criminale, doar să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, iar, în schimb, fără să fie necesar să intre în contact direct cu mituitorii sau cu foloasele remise de către aceștia, beneficiau, atât de avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care și le luau de la magazinul B., cât și de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracțional organizat și care presupunea ca, la sfârșitul programului de lucru din fiecare tură, să primească și ei o parte din mita colectată pe timpul serviciului.

Aportul individual al polițiștilor de frontieră și vameșilor din P.T.F. M., precum și a celorlalți funcționari care au aderat la grupul infracțional organizat, a presupus, pe lângă particularitățile modului de operare utilizat, exprimarea unui consens interprofesional al funcționarilor din cele două categorii socio-profesionale, în ceea ce privește omisiunea de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu specifice frontierei de stat.

Astfel, în raport cu circumstanțele reale de comitere a faptelor -inculpații au acționat în mod organizat în cadrul unui grup infracțional care a funcționat o perioadă îndelungată de timp, având reguli de operare și o structură bine determinată - în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave, respectiv, de corupție, obținând beneficii materiale precum și caracterul repetat al actelor materiale de dare și luare de mită, imprimă faptelor reținute în sarcina inculpaților un grad de pericol concret deosebit de grav.

După cum s-a evidențiat în cele care preced, structura grupului infracțional organizat și modul de operare utilizat, articulat pe specularea particularităților zonei de frontieră și pe restricțiile de deplasare impuse în asemenea sectoare, le-au conferit inculpaților posibilitatea de repetabilitate, aproape zilnică, a actelor materiale. Mai mult, prin cooptarea în cadrul grupării criminale a echipajelor mobile ale vămii și poliției de frontieră, a unor polițiști din alte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, a căror competență funcțională era circumscrisă aceleiași zone, precum și cooperarea strânsă cu traficanții de țigări și complicii acestora, inculpații și-au constituit un veritabil mecanism de protecție și de preîntâmpinare a unor eventuale acțiuni de surprindere a lor în flagrant. În momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracțional organizat, fiind scos, practic, pe durata în care traficanții erau lăsați să introducă fraudulos țigări în țară, de sub autoritatea statului.

Gravitatea acestui cadru infracțional este accentuată și de numeroasele referiri (rezultate din convorbirile ambientale aflate la dosar) ale membrilor grupării criminale la perioada anterioară declanșării cercetărilor în acest dosar, când, așa cum au evocat interlocutorii, se obțineau din această activitate infracțională sume de bani de ordinul zecilor de mii și chiar sutelor de mii de euro pe fiecare tură de serviciu, precum și invocarea unei "protecții" din partea șefilor ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obținută în schimbul remiterii unei părți din acele foloase.

De altfel, din numeroasele discuții purtate în mediul ambiental (administrate ca mijloace de probă, conform art. 911 și urm. din C. proc. pen.), a reieșit că activitatea infracțională desfășurată de către lucrătorii vamali și de polițiștii de frontieră puși sub învinuire în prezenta cauză constituia un veritabil mod de viață, iar exercitarea actelor materiale de luare de mită reprezenta singura lor preocupare, pe timpul serviciului.

Probatoriul administrat în prezenta cauză a pus în evidență faptul că activitatea infracțională era, în principiu, generalizată la nivelul majorității lucrătorilor vamali și a polițiștilor de frontieră din P.T.F. M. și P.T.F. F.. În perioada în care s-au desfășurat cercetările, au existat situații în care, potrivit organizării activității lucrătorilor vamali, o anumită grupă a acestora a lucrat succesiv cu mai multe ture formate din polițiști de frontieră diferiți, precum și cazuri în care anumiți vameși sau polițiști s-au mutat de pe o tură pe alta, ori au venit cu transfer de la alte structuri de poliție. Niciuna dintre aceste situații nu a constituit vreun impediment ca activitatea grupului infracțional organizat să se desfășoare în același ritm, iar funcționarii nou-veniți ori cei care s-au văzut puși în situația de a interacționa pentru prima dată (avem în vedere corespondența turelor de vameși cu cele ale poliției de frontieră) s-au integrat aproape instantaneu în gruparea criminală utilizând regulile și modul de operare prestabilite.

În ceea ce privește consecințele faptelor comise, urmările produse nu sunt doar cele specifice infracțiunilor de corupție.

Așa cum reiese din fișele posturilor polițiștilor de frontieră, coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 104/2011, privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, în sarcina polițiștilor de frontieră sunt îndatoriri privitoare la, între altele, prevenirea și combaterea faptelor specifice criminalității transfrontaliere.

De asemenea, potrivit dispozițiilor prevăzute în H.G. nr. 110/2009, privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, precum și din fișele posturilor lucrătorilor vamali, aceștia au menirea de a efectua un control eficient al mărfurilor, pentru a identifica și sancționa încercările de sustragere de la plata accizelor sau a altor taxe vamale.

Prin neîndeplinirea acestor sarcini, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, pe de o parte, vitregesc bugetul consolidat al statului de aceste resurse financiare și afectează buna desfășurare a activității comercianților onești, pe segmentul comerțului de țigări.

Așa cum reiese din cele prezentate mai sus, pentru traficanții de țigări care făceau parte din gruparea criminală, polițiști de frontieră și vameșii nu efectuau practic niciun fel de control de frontieră, iar singura interacțiune consta în primirea sumei de bani prestabilită pentru a fi remisă, ca obiect al faptei de corupție. Față de această atitudine, se putea întâmpla oricând ca un traficant din această grupare criminală să se folosească de oportunitatea circumscrisă respectivului mod de operare și să dea suma de bani convenită, cu titlu de mită, lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră pentru a i se tolera deținerea frauduloasă a unei anumite cantități de țigări, în timp ce în autoturismul său s-ar fi aflat, pe lângă țigări, orice alte bunuri periculoase sau interzise la deținere, cum ar fi droguri, materiale explozive sau toxice, arme și muniție etc.

În consecință, acuzațiile formulate față de inculpatul V.G. în prezenta cauză constau în săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) și contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege, precum și la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, reținută în sarcina învinuitului V.G.: în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, lucrătorul vamal V.G. la P.T.F. M., a aderat la grupul infracțional organizat constituit din alți lucrători de poliție din același punct de trecere a frontierei și polițiști din alte structuri polițienești, vameși din cadrul Biroului Vamal M. și din alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România, acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale, care erau împărțite între membrii grupării infracționale.

Învinuitul, în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M., a consimțit ca împreună cu ceilalți polițiști să nu își îndeplinească, pe timpul serviciului, îndatoririle privitoare la supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat, precum și prevenirea și combaterea faptelor specifice criminalității transfrontaliere săvârșite în zona de competență, urmărind să primească, în schimb, diferite foloase cu titlu de mită.

De asemenea, pe fondul conivenței infracționale privitoare la omisiunea de a-și exercita corespunzător atribuțiile profesionale, V.G. s-a integrat în grupul infracțional organizat, asigurând, prin aportul său, corelarea acțiunilor celorlalți membri ai grupării criminale, care presupuneau, în esență: asigurarea realizării contactului cu traficanții de țigări, colectarea sumelor de bani date de către aceștia, cu titlu de mită, împărțirea respectivelor foloase și protecția traficanților pe traseul de deplasare până la locurile de depozitare a mărfii.

Astfel, învinuitul V.G. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu polițiștii de frontieră D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., D.S., G.M.D., M.Ș., T.M., A.I., A.D., B.P.B., B.I., S.N., V.D.A. și alți polițiști din P.T.F. M., cu lucrătorii vamali B.C.G. și C.A., cu C.A.I., șeful Postului de Poliție M., Ț.I., agent de poliție la I.P.J. Timiș - Poliție Rutieră D., precum și cu traficanții de țigări C.L., D.S. și alții, acțiunile acestora derulându-se coordonat și pe parcursul unei perioade relativ mari de timp, iar fiecare dintre ei și-a asumat anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă.

Săvârșirea de către inculpat a infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire V.M.C. și de investigatorul cu identitate reală N.O.E., precum și declarațiile acestora din perioada anterior menționată, procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental, declarațiile învinuiților D.M.L., B.A.F., Z.A.I., G.R.H., S.A.V., B.P., O.C. și declarațiile inculpaților T.P., D.S., M.V.L., J.O., P.M.H. și B.L.D.

2. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), reținută în sarcina învinuitului V.G.:

2.1. Privitor la suma de bani primită în ziua de 12 ianuarie 2011

În ziua de 12 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M. și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, între care lucrătorii de poliție D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., M.Ș., G.M.D. și alții, precum și lucrătorii vamali B.C.G. și C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 3.730 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, printre care B.A.F., D.S., Z.A.I., C.L. și P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 74 baxuri și 30 cartușe de țigări.

Suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 12 ianuarie 2011, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 3.730 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, prin disocierea sumei de 200 euro, din care 100 euro au fost dați inculpatului C.A.I. și, apoi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 1.765 euro, care a revenit polițiștilor, a fost distribuită între aceștia, partea de foloase destinată vameșilor, reprezentând suma de 1.765 euro, a fost din nou împărțită, în mod egal, între lucrătorii vamali S.V., C.A. și V.G., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 588 euro.

2.2. Privitor la suma de bani primită în ziua de 08 ianuarie 2011

În ziua de 08 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M. și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, între care lucrătorii de poliție D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., M.Ș., G.M.D. și alții, precum și lucrătorii vamali B.C.G. și C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 3.730 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, printre care B.A.F., D.S., Z.A.I., C.L. și P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 81 baxuri și 10 cartușe de țigări.

Suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 08 ianuarie 2011, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 4.060 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, prin disocierea sumei de 100 euro care a fost dată inculpatului C.A.I. și, apoi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 1.980 euro, care a revenit polițiștilor, a fost distribuită între aceștia, partea de foloase destinată vameșilor, reprezentând suma de 1.980 euro, a fost din nou împărțită, în mod egal, între lucrătorii vamali B.C.G. și V.G., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 990 euro.

2.3. Privitor la suma de bani primită în ziua de 08 ianuarie 2011

În ziua de 08 ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la P.T.F. M. și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, între care lucrătorii de poliție D.V., B.L.D., D.M.L., D.M.M., M.Ș., G.M.D. și alții, precum și lucrătorii vamali B.C.G. și C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.570 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, printre care B.A.F., D.S., Z.A.I., C.L. și P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 35 baxuri și 20 cartușe de țigări.

Suma totală colectată cu titlul de mită, în noaptea de 28/29 decembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.570 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 785 euro, care a revenit polițiștilor, a fost distribuită între aceștia, partea de foloase destinată vameșilor, reprezentând suma de 785 euro, a fost din nou împărțită, în mod egal, între lucrătorii vamali B.C.G., C.A. și V.G., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 262 euro.

3. În legătură cu infracțiunea de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), reținută în sarcina învinuitului V.G.:

3.1. Privitor la fapta din 08 ianuarie 2011

În ziua de 08 ianuarie 2011, V.G., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în post pe sensul de intrare în țară și acționând, în coautorat, împreună cu B.C.G. și alte persoane, precum și cu complicitatea polițiștilor de frontieră din P.T.F. M. și din alte structuri polițienești, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 81 baxuri și 10 cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care V.G. a fost pus sub învinuire.

3.2. Privitor la fapta din 12 ianuarie 2011

În ziua de 12 ianuarie 2011, V.G., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal și șef de tură și acționând, în coautorat, împreună cu S.V., C.A. și alte persoane, precum și cu complicitatea polițiștilor de frontieră din P.T.F. M. și din alte structuri polițienești, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 74 baxuri și 30 cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care V.G. a fost pus sub învinuire.

3.3. Privitor la fapta din 28/29 decembrie 2010

În noaptea de 28/29 decembrie 2010, V.G., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în post pe sensul de intrare în țară și acționând, în coautorat, împreună cu B.C.G., C.A. și alte persoane, precum și cu complicitatea polițiștilor de frontieră din P.T.F. M. și din alte structuri polițienești, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 35 baxuri și 20 cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care V.G. a fost pus sub învinuire.

Săvârșirea de către învinuit a infracțiunilor anterior menționate este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire V.M.C. și de investigatorul cu identitate reală N.O.E., precum și declarațiile acestora din perioada anterior menționată, procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental, declarațiile învinuiților D.M.L., B.A.F., Z.A.I., G.R.H., S.A.V., B.P., O.C. și declarațiile inculpaților T.P., D.S., M.V.L., J.O., P.M.H. și B.L.D. și rapoartele de constatare întocmite de către specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

1. Fapta săvârșită de învinuitul V.G., constând în aceea că, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, având calitatea de lucrător vamal și adjunct șef de tură la Biroul Vamal M., a aderat la grupul infracțional organizat constituit din alți vameși de la același birou vamal, polițiști de la P.T.F. M. și din alte structuri polițienești, precum și din alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România, acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale, care erau împărțite între membrii grupării infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârșită de învinuitul V.G., constând în aceea că, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, având calitatea de lucrător vamal și adjunct șef de tură la Biroul Vamal M., a primit, în mod repetat, ca urmare a acțiunilor desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat din care făcea parte, suma totală de 9.360 euro din care și-a însușit 1.840 euro, după cum urmează:

2.1. în noaptea de 28/29 decembrie 2010, suma de 1.570 euro din care și-a însușit 262 euro;

2.2. la data de 08 ianuarie 2011, suma de 4.060 euro din care și-a însușit 990 euro;

2.3. la data de 12 ianuarie 2011, suma de 3.730 euro din care și-a însușit 588 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, țigări în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Fapta săvârșită de învinuitul V.G., constând în aceea că, în perioada decembrie 2010 - ianuarie 2011, fiind de serviciu în calitate de adjunct șef de tură și lucrător vamal cu atribuții pe sensul de intrare în țară și acționând, în coautorat, împreună cu alți vameși din cadrul Biroului vamal M. și cu alte persoane, precum și cu complicitatea polițiștilor de frontieră în P.T.F. M. și din alte structuri polițienești, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la controlul vamal, cantitatea totală de 191 baxuri și 10 cartușe de țigări (în noaptea de 28/29 decembrie 2010 - 35 baxuri și 20 cartușe de țigări, în ziua de 08 ianuarie 2011 - 81 baxuri și 10 cartușe de țigări, iar, la 12 ianuarie 2011 - 74 baxuri și 30 cartușe de țigări), având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care inculpatul a fost pus sub învinuire, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul U.C.A.

S-a reținut în sarcina inculpatului U.C.A. săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale) și contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 în ref. la. art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, reținută în sarcina inculpatului U.C.A.

În perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, U.C.A. în calitate de lucrător vamal, a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din alți lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., polițiști de frontieră din cadrul P.T.F. M., precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, acționând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărțite între membrii grupării infracționale.

Astfel, inculpatul U.C.A. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu lucrătorii vamali, P.M.H., D.S., G.R.H., T.P., D.F., R.Z., G.I., cu polițiștii de frontieră B.I., D.M.L., C.O., B.C.F., B.L.D., F.R.C., M.R., B.A., șeful Postului de Poliție M., C.A.I., Ț.I., agent de poliție la I.P.J. Timiș - Poliția Rutieră D., precum și cu traficanții de țigări P.S., B.A.F., S.A.V., aceștia acționând în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă.

Comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, V.M.C., la 01 noiembrie 2010, investigatorul cu identitate reală, B.A.I., la 22 ianuarie 2011 și 26 ianuarie 2011, declarațiile acestora din 11 noiembrie 2010, , coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, 22 ianuarie 2011 și 26 ianuarie 2011, declarațiile învinuiților G.R.H., B.A.F., S.A.V., declarațiile inculpaților P.M.H., T.P., D.F., B.L.D.

2. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului U.C.A.:

2.1 Privitor la suma de bani primită în noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010

În noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M. (repartizat în post la P.T.F. M.) și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv vameșii D.F., G.I., polițiștii de frontieră B.I., F.R.C., B.C.F., D.M.L., B.L.D., a primit, cu titlu de mită, suma de 3.560 euro, din care și-a însușit 594 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care B.A.F., S.A.V., să introducă fraudulos în România cantitatea de 71 baxuri și 10 cartușe de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 3.560 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 1.780 euro, care a revenit polițiștilor, a fost distribuită între aceștia, partea de foloase destinată vameșilor, reprezentând suma de 1.780 euro, a fost din nou împărțită, în mod egal, între lucrătorii vamali D.F., G.I. și U.C.A., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 594 euro.

2.2 Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 ianuarie 2011

În noaptea de 22 ianuarie 2011,U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M. (repartizat în post la P.T.F. M.) și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv vameșii T.P., G.R.H., polițiștii de frontieră M.R., B.A., R.A., B.Z., M.D., V.D., D.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 740 euro, din care și-a însușit 123 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă fraudulos în România cantitatea de 14 baxuri și 40 cartușe de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 22 ianuarie 2011, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 740 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 370 euro, care a revenit polițiștilor, a fost distribuită între aceștia, partea de foloase destinată vameșilor, reprezentând suma de 370 euro, a fost din nou împărțită, în mod egal, între lucrătorii vamali, T.P. G.R.H. și U.C.A., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 123 euro.

2.3 Privitor la suma de bani primită în ziua de 26 ianuarie 2010

În ziua de 26 ianuarie 2011, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M. (repartizat în post la P.T.F. M.) și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv vameșii P.M.H., D.S., R.Z., polițistul de frontieră C.O., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.150 euro, din care și-a însușit 112,5 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care P.S., să introducă fraudulos în România cantitatea de 23 baxuri de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 26 ianuarie 2011, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.150 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, prin disocierea sumei de 250 euro, din care 150 euro a fost dată inculpatului Ț.I., iar 100 euro a fost dată inculpatului C.A.I. și, apoi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, în timp ce suma de 450 euro, care a revenit polițiștilor, a fost distribuită între aceștia, partea de foloase destinată vameșilor, reprezentând suma de 450 euro, a fost din nou împărțită, în mod egal, între lucrătorii vamali D.S., P.M.H., Z.R. și U.C.A., astfel că acestuia din urmă i-a revenit suma de 112,5 euro.

Comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, este dovedită de procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, V.M.C., la 01 noiembrie 2010, investigatorul cu identitate reală, B.A.I., la 22 ianuarie 2011 și 26 ianuarie 2011, declarațiile acestora din 11 noiembrie 2010, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, 22 ianuarie 2011 și 26 ianuarie 2011, declarațiile învinuiților G.R.H., B.A.F., S.A.V., declarațiile inculpaților P.M.H., T.P., D.F., B.L.D.

De altfel, inculpatul U.C.A. a recunoscut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, reținută în sarcina sa, cu mențiunea că sumele de bani pe care și le-a însușit din sumele colectate cu titlu de mită sunt mai mici decât cele reținute de procurori.

3. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (3 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului U.C.A.

3.1 Privitor la fapta din noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010

În noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în postul de pe sensul de intrare în țară și acționând, în coautorat, împreună cu inculpații D.F., G.I., cu alte persoane, precum și cu complicitatea polițiștilor de frontieră din P.T.F. M. B.I., F.R.C., B.C.F., D.M.L., B.L.D., a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 71 baxuri și 10 de cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care U.C.A. a fost pus sub învinuire.

3.2. Privitor la fapta din ziua de 22 ianuarie 2011

În ziua de 22 ianuarie 2011, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în postul de pe sensul de intrare în țară și acționând, în coautorat, împreună cu inculpații G.R.H., T.P., precum și cu complicitatea polițiștilor de frontieră din P.T.F. M., M.R., B.A., R.A., B.Z., M.D., V.D., D.A., a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 14 baxuri și 40 de cartușe de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care U.C.A. a fost pus sub învinuire.

3.3 Privitor la fapta din ziua de 26 ianuarie 2011

În ziua de 26 ianuarie 2011, U.C.A., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal repartizat în postul de pe sensul de intrare în țară și acționând, în coautorat împreună cu P.M.H., D.S., R.Z., cu alte persoane, precum și cu complicitatea polițistului de frontieră din P.T.F. M., C.O. și cu șeful Postului de Poliție M., C.A.I., a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 23 baxuri de țigări, având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON. Fapta a fost comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care U.C.A. va fi pus sub învinuire.

Din probatoriul administrat în cauză a reieșit că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, inculpatul U.C.A., acționând în coautorat cu alte persoane, precum și cu complicitatea unor polițiști, a introdus în țară prin P.T.F. M., prin sustragere de la controlul vamal, cantitatea totală de 109 baxuri de țigări, al căror echivalent este, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 823.376,21 RON.

Comiterea infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată, alcătuită din cele 3 acte materiale mai sus prezentate, este dovedită procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, V.M.C., la 01 noiembrie 2010, investigatorul cu identitate reală, B.A.I., la 22 ianuarie 2011 și 26 ianuarie 2011, declarațiile acestora din 11 noiembrie 2010, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 31 octombrie/01 noiembrie 2010, 22 ianuarie 2011 și 26 ianuarie 2011, declarațiile învinuiților G.R.H., B.A.F., S.A.V., declarațiile inculpaților P.M.H., T.P., D.F., B.L.D. și rapoartele de constatare întocmite de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție.

Cu privire la infracțiunile săvârșite de inculpatul U.C.A.:

1. Fapta săvârșită de inculpatul U.C.A., constând în aceea că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, în calitate de lucrător vamal, a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din alți lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., polițiști de frontieră din cadrul P.T.F. M., precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, acționând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărțite între membrii grupării infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârșită de inculpatul U.C.A., constând în aceea că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, acționând în cadrul grupului infracțional din care făcea parte, în calitate de lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal M., a primit, în mod repetat, suma totală de 5.450 euro din care și-a însușit 829,5 euro, după cum urmează:

2.1. la data de 31 octombrie/01 noiembrie 2010 suma de 3.560 euro din care și-a însușit 594 euro;

2.2. la data de 22 ianuarie 2011 suma de 740 euro din care și-a însușit 123 euro;

2.3. la data de 26 ianuarie 2011 suma de 1.150 euro din care și-a însușit 112,5 euro,

pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, țigări în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Fapta săvârșită de inculpatul U.C.A., constând în aceea că, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, în mod repetat, fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal cu atribuții pe sensul de intrare în țară și acționând, în coautorat, împreună cu alți lucrători vamali, cu alte persoane, precum și cu complicitatea polițiștilor de frontieră din P.T.F. M. și din alte structuri polițienești, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea totală de 109 baxuri de țigări (în noaptea de 31 octombrie/01 noiembrie 2010 - 71 baxuri și 10 cartușe de țigări, în ziua de 22 ianuarie 2011 - 14 baxuri și 40 cartușe de țigări și în ziua de 26 ianuarie 2011 - 23 baxuri de țigări), având valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit, prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care acesta a fost sub învinuire, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată ( 3 acte materiale), prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul M.R.D.

S-a reținut în sarcina inculpatului M.R.D. săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr.  78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, reținută în sarcina inculpatului M.R.D.:

În perioada septembrie 2010 - noiembrie 2010, în calitate de agent de poliție, a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., delegați în Punctul de Mic Trafic F. II, polițiști de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei F. II, precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, acționând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărțite între membrii grupării infracționale.

Astfel, inculpatul M.R.D. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu polițiștii de frontieră D.S.Z., M.A.Z., M.C.Z., P.I.C., V.A.I., cu lucrătorii vamali C.C.D., C.A., G.R.H., K.A., M.E.Z., M.L., O.T., S.V., A.P., D.F.S., B.G.C., N.D.N., N.D.L., precum și cu traficanții de țigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I.Z., T.N.Z., aceștia acționând în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă.

Comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat este dovedită de declarațiile date de colaboratorii cu nume de cod B.V. și M.T.Z. și de investigatorul sub acoperire U.D., la 22 septembrie 2010, 23 septembrie 2010, 24 septembrie 2010, 22 februarie 2011, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 22 septembrie 2010, 23 septembrie 2010, 24 septembrie 2010, declarațiile inculpaților M.L., C.A., D.S.Z., C.M.D.

2. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (3 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului M.R.D.:

2.1 Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 septembrie 2010

În ziua de 22 septembrie 2010, M.R.D., fiind de serviciu în calitate de agent de poliție la Punctul de Mic Trafic F. II și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv polițiștii de frontieră Ț.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., a primit, cu titlu de mită, suma de 850 euro și 420 RON, din care și-a însușit 40 euro și 40 RON, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, M.P., J.V., B.I.S., P.R.Z., R.A.Z., să introducă fraudulos în România cantitatea de 19 baxuri de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 22 septembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 850 euro și 420 RON, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, suma de 425 euro și 210 RON, care a revenit polițiștilor de frontieră, a fost din nou împărțită între aceștia din urmă, în mod aproximativ egal, astfel că inculpatului M.R.D. i-au revenit 40 de euro și 40 RON.

2.2 Privitor la suma de bani primită în ziua de 23 septembrie 2010

În ziua de 23 septembrie 2010, M.R.D., fiind de serviciu în calitate de agent de poliție la Punctul de Mic Trafic F. II și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv polițiștii de frontieră Ț.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.100 euro și 400 RON, din care și-a însușit 55 euro și 20 RON, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, M.P., M.S.Z., G.I.I., P.I.B., să introducă fraudulos în România cantitatea de 24 baxuri de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 23 septembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.100 euro și 400 RON, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, suma de 550 euro și 200 RON, care a revenit polițiștilor de frontieră, a fost din nou împărțită între aceștia din urmă, în mod egal, astfel că inculpatului M.R.D. i-au revenit 55 de euro și 20 RON.

2.3 Privitor la suma de bani primită în ziua de 24 septembrie 2010

În ziua de 24 septembrie 2010, M.R.D., fiind de serviciu în calitate de agent de poliție la Punctul de Mic Trafic F. II și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv polițiștii de frontieră Ț.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., a primit, cu titlu de mită, suma de 2.400 euro și 400 RON, din care și-a însușit 120 euro și 20 RON, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, W.D.B., S.A., S.A.Z., S.M., să introducă fraudulos în România cantitatea de 50 baxuri de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită în ziua de 24 septembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 2.400 euro și 400 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, suma de 1.200 euro și 200 RON, care a revenit polițiștilor de frontieră, a fost din nou împărțită între aceștia din urmă, în mod egal, astfel că inculpatului M.R.D. i-au revenit 120 de euro și 20 RON. De altfel, fiind audiat, inculpatul M.R.D. a recunoscut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, reținută în sarcina sa (a se vedea declarațiile din datele de 09 februarie 2011 și 24 martie 2011).

Cu privire la infracțiunile săvârșite de inculpatul M.R.D.:

1. Fapta săvârșită de inculpatul M.R.D., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, având calitatea de agent de poliție în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș - Sectorul Poliției de Frontieră C., Punctul de Mic Trafic F. II, a aderat la grupul infracțional organizat constituit din alți lucrători de poliție de la P.M.T. F. II și din alte structuri polițienești, vameși din cadrul Biroului Vamal M. și alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România, acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale, care erau împărțite între membrii grupării infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârșită de inculpatul M.R.D., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, având calitatea de agent de poliție la S.P.F. C., a primit, în mod repetat, ca urmare a acțiunilor desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat din care făcea parte, suma totală de 4.350 euro și 1.210 RON din care și-a însușit 215 euro și 80 RON, după cum urmează:

2.1. La data de 22 septembrie 2010, suma de 850 euro și 420 RON, din care și-a însușit 40 euro și 40 RON;

2.2. La data de 23 septembrie 2010, suma de 1.100 euro și 400 RON, din care și-a însușit 55 euro și 20 RON;

2.3. La data de 24 septembrie 2010, suma de 2.400 euro și 400 RON, din care și-a însușit 120 euro și 20 RON, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, țigări în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată (3 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul M.L.

S-a reținut în sarcina învinuitului M.L. săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, (1 act material), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, reținută în sarcina învinuitului M.L.

În perioada septembrie 2010 - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal, a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din alți lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., delegați în Punctul de Mic Trafic F. II, polițiști de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei F. II, precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, acționând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărțite între membrii grupării infracționale.

Astfel, învinuitul M.L. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu polițiștii de frontieră D.S.Z., M.C.Z., V.A.I., M.R.D., cu lucrătorul vamal C.A., precum și cu traficanții de țigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I.Z., T.N.Z., aceștia acționând în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă.

Comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat este dovedită de declarațiile date de colaboratorii cu nume de cod B.V. și M.T.Z. și de investigatorul sub acoperire U.D., la 22 septembrie 2010, 22 februarie 2011, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 22 septembrie 2010, declarațiile inculpaților M.R.D., C.A., D.S.Z., C.M.D.

2. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de luare de mită, (1 act material), reținută în sarcina învinuitului M.L.:

2.1. Privitor la suma de bani primită în ziua de 22 septembrie 2010

În ziua de 22 septembrie 2010, învinuitul M.L., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Punctul de Mic Trafic F. II și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv polițiștii de frontieră Ț.A., V.A.I., D.S.Z., M.C.Z., M.R.D., a primit, cu titlu de mită, suma de 850 euro și 420 RON, din care și-a însușit 212 euro și 105 RON, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, M.P., J.V., B.I.S., P.R.Z., R.A.Z., să introducă fraudulos în România cantitatea de 19 baxuri de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită, în ziua de 22 septembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 850 euro și 420 RON, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali, iar cealaltă polițiștilor de frontieră.

Ulterior, suma de 425 euro și 210 RON, care a revenit lucrătorilor vamali, a fost din nou împărțită între aceștia din urmă, în mod aproximativ egal, astfel că învinuitului M.L. i-au revenit 212 euro și 105 RON.

De altfel, fiind audiat, învinuitul M.L. a recunoscut comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată, reținută în sarcina sa.

Cu privire la infracțiunile săvârșite de învinuitul M.L.:

1. Fapta săvârșită de învinuitul M.L., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a aderat la grupul infracțional organizat constituit din lucrători de poliție din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș - Sectorul Poliției de Frontieră C., Punctul de Mic Trafic F. II și din alte structuri polițienești, alți vameși din cadrul Biroului Vamal M. și alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România, acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale, care erau împărțite între membrii grupării infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârșită de învinuitul M.L., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a primit ca urmare a acțiunilor desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat din care făcea parte, la data de 22 septembrie 2010, suma totală de 850 euro și 420 RON, din care și-a însușit 212 euro și 105 RON, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, țigări în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită (1 act material), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la inculpatul M.M.

S-a reținut în sarcina inculpatului M.M. săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

1. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, reținută în sarcina inculpatului M.M.

În perioada septembrie 2010 - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal, a aderat la un grup infracțional organizat alcătuit din alți lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal M., delegați în Punctul de Mic Trafic F. II, polițiști de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei F. II, precum și din mai multe persoane implicate în contrabanda cu țigări, acționând, în mod organizat, pentru comiterea unor infracțiuni de corupție și contrabandă, în scopul obținerii de beneficii materiale care, ulterior, erau împărțite între membrii grupării infracționale,

Astfel, inculpatul M.M. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu polițiștii de frontieră V.A.I., M.A.Z., P.I.C., cu lucrătorul vamal C.A., precum și cu traficanții de țigări C.I., B.L.M., J.V., T.R., P.O.M., B.I.Z., T.N.Z., B.V., V.Z., aceștia acționând în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă.

Comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat este dovedită de declarațiile date de colaboratorii cu nume de cod B.V. și M.T.Z. și de investigatorul sub acoperire U.D., la 05 noiembrie 2010, 09 noiembrie 2010, coroborate cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 05 noiembrie 2010, declarațiile inculpaților P.I.C., M.R.D., O.T., C.C.D., G.R.H., C.A.Z., B.I.Z., C.A.

2. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (2 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului M.M.:

2.1. Privitor la suma de bani primită în ziua de 05 noiembrie 2010

În ziua de 05 noiembrie 2010, M.M., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Punctul de Mic Trafic F. II și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv polițiștii de frontieră Ț.A., V.A.I., C.A.Z., M.A.Z., cu lucrătorul vamal C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.450 euro, din care și-a însușit 362 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, B.I.Z., P.O.M., J.V., să introducă fraudulos în România cantitatea de 29 baxuri de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită în ziua de 05 noiembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.450 RON, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali (725 euro), iar cealaltă polițiștilor de frontieră (725 euro).

Ulterior, suma de 725 euro, care a revenit lucrătorilor vamali, a fost împărțită între aceștia, astfel că inculpatului M.M. i-au revenit 362 euro.

2.2. Privitor la suma de bani primită în ziua de 09 noiembrie 2010

În ziua de 09 noiembrie 2010, M.M., fiind de serviciu în calitate de lucrător vamal la Punctul de Mic Trafic F. II și acționând, în coautorat, împreună cu ceilalți membri ai grupului infracțional organizat din care făcea parte, respectiv polițiștii de frontieră S.C., B.L., D.A.Z., V.A.I., C.A.Z., cu lucrătorul vamal C.A., a primit, cu titlu de mită, suma de 1.380 euro, din care și-a însușit 345 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle sale de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane, între care, P.O.M., A.G., S.T.G., B.I.Z., M.N., să introducă fraudulos în România cantitatea de 27 baxuri și 30 cartușe de țigări.

Astfel, suma totală colectată cu titlul de mită în ziua de 09 noiembrie 2010, prin corelarea acțiunilor întreprinse în cadrul grupului infracțional organizat de către membrii acestuia, a fost de 1.380 euro, care, potrivit algoritmului prestabilit, s-a împărțit, mai întâi, în două părți egale, dintre care una destinată lucrătorilor vamali (690 euro), iar cealaltă polițiștilor de frontieră (690 euro).

Ulterior, suma de 690 euro, care a revenit lucrătorilor vamali, a fost împărțită între aceștia, astfel că inculpatului M.M. i-au revenit 345 euro.

Cu privire la infracțiunile săvârșite de inculpatul M.M.:

1. Fapta săvârșită de inculpatul M.M., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a aderat la grupul infracțional organizat constituit din lucrători de poliție din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră Timiș - Sectorul Poliției de Frontieră C., Punctul de Mic Trafic F. II și din alte structuri polițienești, alți vameși din cadrul Biroului Vamal M. și alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România, acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale, care erau împărțite între membrii grupării infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârșită de inculpatul M.M., constând în aceea că, în perioada septembrie - noiembrie 2010, în calitate de lucrător vamal la Biroul Vamal M., a primit, în mod repetat, ca urmare a acțiunilor desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat din care făcea parte, suma totală de 1.880 euro, din care și-a însușit 500 euro, după cum urmează:

2.1. la data de 05 noiembrie 2010, suma de 1.500 euro, din care și-a însușit 155 euro;

2.2. la data de 09 noiembrie 2010, suma de 1.380 euro, din care și-a însușit 345 euro, pentru a nu își îndeplini îndatoririle de serviciu, facilitând, astfel, mai multor persoane să introducă, în mod fraudulos, țigări în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mită în formă continuată (2 acte materiale), prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Cu privire la inculpatul P.S.

1. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat (P.T.F. F.), reținută în sarcina inculpatului P.S.:

În perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, P.S., zis "C.", a aderat la grupul infracțional organizat constituit din lucrători de poliție de la P.T.F. M. și din alte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, vameși din cadrul Biroului Vamal M. și alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România, acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale.

Astfel, învinuitul P.S. a acționat, în baza unei conivențe specifice activității într-un grup infracțional organizat, împreună cu polițiștii de frontieră F.R.C., D.V., A.F.C., B.L.D., A.D., D.S., cu lucrătorii vamali D.F., G.R.H., P.M.H., D.F.S., N.D.L., B.T., C.A., aceștia acționând în mod coordonat și pe parcursul mai multor luni, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, în așa fel încât activitatea colectivă întreprinsă să le asigure obținerea unor beneficii materiale prin săvârșirea de infracțiuni de corupție și de contrabandă.

Comiterea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat este dovedită de declarațiile date de investigatorii V.M.C., N.O.E., B.A.I., procesele-verbale întocmite de aceeași investigatori, cu referire la datele de 08/09 noiembrie 2010, 16/17 noiembrie 2010, 09/10 decembrie 2010, 17/18 decembrie 2010, 16 decembrie 2010, 01/02 decembrie 2010, 04 ianuarie 2011, 26 ianuarie 2011, 20/21 ianuarie 2011, precum și cu procesele-verbale de redare în formă scrisă a conținutului convorbirilor purtate în mediul ambiental la datele de 08/09 noiembrie 2010, 16/17 noiembrie 2010, 09/10 decembrie 2010, 17/18 decembrie 2010, 16 decembrie 2010, 01/02 decembrie 2010, 04 ianuarie 2011, 26 ianuarie 2011, 20/21 ianuarie 2011.

2. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de dare de mită, în formă continuată (6 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului P.S., reținem că: în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, acționând în cadrul grupului infracțional organizat din care făcea parte, a dat lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră din P.T.F. M., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, suma totală de 5.450 euro (în noaptea de 08/09 noiembrie 2010 - suma de 600 euro; în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 09/10 decembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 17/18 decembrie 2010, suma de 1.850 euro, în ziua de 04 ianuarie 2011, suma de 300 euro; în ziua de 26 ianuarie 2011, suma de 300 euro), pentru ca lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră să nu își îndeplinească îndatoririle de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, precum și la constatarea contravențiilor sau a infracțiunilor comise în raza lor de competență și să îi faciliteze sus-numitului introducerea frauduloasă a mărfii în România.

3. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (6 acte materiale), reținută în sarcina inculpatului P.S.

3.1. Privitor la fapta din data de 08/09 noiembrie 2010

La data de 08/09 noiembrie 2010, P.S., acționând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea polițiștilor de frontieră, și a altor persoane, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 12 baxuri de țigări, având valoarea în vamă, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 15.098,28 RON.

3.2. Privitor la fapta din data de 16/17 noiembrie 2010

La data de 16/17 noiembrie 2010, P.S., acționând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea polițiștilor de frontieră, și a altor persoane, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 24 baxuri de țigări, având valoarea în vamă, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 45.2984,85 RON.

3.3. Privitor la fapta din data de 09/10 decembrie 2010

La data de 09/10 decembrie 2010, P.S., acționând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea polițiștilor de frontieră, și a altor persoane, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 20 baxuri de țigări, având valoarea în vamă, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 30.149,43 RON.

3.4. Privitor la fapta din data de 16 decembrie 2010

La data de 16 decembrie 2010, P.S., acționând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea polițiștilor de frontieră, și a altor persoane, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 20 baxuri de țigări, având valoarea în vamă, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 25.124,52 RON.

3.5. Privitor la fapta din data de 17/18 noiembrie 2010

La data de 17/18 noiembrie 2010, P.S., acționând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea polițiștilor de frontieră, și a altor persoane, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 17 baxuri de țigări, având valoarea în vamă, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 42.711,70 RON.

3.6. Privitor la fapta din data de 26 ianuarie 2011

La data de 26 ianuarie 2011, P.S., acționând în coautorat cu lucrătorii vamali din cadrul P.T.F. M., cu complicitatea polițiștilor de frontieră, și a altor persoane, a introdus în țară, prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 12 baxuri de țigări, având valoarea în vamă, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 30.631,23 RON.

Din probatoriul administrat în cauză a reieșit, deci, că în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, învinuitul P.S., a introdus în țară, împreună cu alte persoane și cu complicitatea polițiștilor de frontieră prin respectivul punct de trecere a frontierei și prin sustragere de la control vamal, cantitatea de 85 baxuri de țigări al căror echivalent este, așa cum reiese din raportul de constatare întocmit de specialiștii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, 189.010,01 RON.

4. În legătură cu săvârșirea infracțiunii de contrabandă, reținută în sarcina inculpatului P.S.:

În perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, a introdus în țară, prin P.T.F. M. și prin sustragere de la controlul vamal, în trei rânduri (în noaptea de 01/02 decembrie 2010, a introdus în țară o cantitate de țigări care nu a fost stabilită până în prezent, în ziua de 04 ianuarie 2011, a introdus în țară 6 baxuri de țigări, iar în noaptea de 20/21 ianuarie 2011, a introdus în țară o cantitate de țigări care nu a fost stabilită până în prezent), dar în decursul unui singur an, diferite cantități de țigări, având, raportat la fiecare caz în parte, valoarea în vamă mai mică de 20.000 RON.

Cu privire la infracțiunile săvârșite de inculpatul P.S.:

1. Fapta săvârșită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, P.S., zis "C.", a aderat la grupul infracțional organizat constituit din lucrători de poliție de la P.T.F. M. și din alte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, vameși din cadrul Biroului Vamal M. și alte persoane implicate în activități de introducere frauduloasă de țigări în România, acționând, în mod coordonat, în scopul comiterii unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

2. Fapta săvârșită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, acționând în cadrul grupului infracțional organizat din care făcea parte, a dat lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră din P.T.F. M., în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, suma totală de 5.450 euro (în noaptea de 08/09 noiembrie 2010 - suma de 600 euro; în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 09/10 decembrie 2010 - suma de 1.200 euro; în noaptea de 17/18 decembrie 2010, suma de 1.850 euro, în ziua de 04 ianuarie 2011, suma de 300 euro; în ziua de 26 ianuarie 2011, suma de 300 euro), pentru ca lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră să nu își îndeplinească îndatoririle de serviciu privitoare la efectuarea controlului vamal, precum și la constatarea contravențiilor sau a infracțiunilor comise în raza lor de competență și să îi faciliteze sus-numitului introducerea frauduloasă a mărfii în România, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de dare de mită, în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 255 C. pen. rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

3. Fapta săvârșită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, acționând în coautorat cu lucrătorii vamali și cu complicitatea polițiștilor de frontieră și din alte structuri polițienești, a introdus în țară, prin P.T.F. M. și prin sustragere de la controlul vamal, în mod repetat și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cantitatea de 85 baxuri țigări (în noaptea de 08/09 noiembrie 2010 - 12 baxuri țigări; în noaptea de 16/17 noiembrie 2010 - 24 baxuri țigări; în noaptea de 09/10 decembrie 2010 - 20 baxuri țigări; în ziua de 16 decembrie 2010 - 20 baxuri țigări; în noaptea de 17/18 decembrie 2010 - 17 baxuri țigări; în ziua de 26 ianuarie 2011 - 12 baxuri țigări), având, raportat la fiecare caz în parte, valoarea în vamă mai mare de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care P.S. a fost pus sub învinuire, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de contrabandă calificată, în formă continuată (6 acte materiale), prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

4. Fapta săvârșită de inculpatul P.S., constând în aceea că, în perioada noiembrie 2010 - ianuarie 2011, a introdus în țară, prin P.T.F. M. și prin sustragere de la controlul vamal, în trei rânduri (în noaptea de 01/02 decembrie 2010, a introdus în țară o cantitate de țigări care nu a fost stabilită până în prezent, în ziua de 04 ianuarie 2011, a introdus în țară 6 baxuri de țigări, iar în noaptea de 20/21 ianuarie 2011, a introdus în țară o cantitate de țigări care nu a fost stabilită până în prezent), dar în decursul unui singur an, diferite cantități de țigări, având, raportat la fiecare caz în parte, valoarea în vamă mai mică de 20.000 RON, fapta fiind comisă în realizarea scopului urmărit prin săvârșirea infracțiunii de luare de mită, pentru care inculpatul a fost pus sub învinuire, întrunește elementele constitutive a infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000.

Cu privire la infracțiunea de contrabandă reținută în sarcina inculpaților V.G. și U.C.A.

Încriminările prevăzute în articolul 270 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 86/2006 se referă, sub aspectul laturii obiective, între altele, la introducerea în țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare, în cazul produselor supuse accizelor, cum este situația țigărilor, de 20.000 RON sau dacă, indiferent de acest criteriu valoric, fapta a fost comisă de două ori în decursul unui an.

Valoarea în vamă a țigărilor se stabilește conform prevederilor art. 2 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1975 al ministrului finanțelor publice și este identică (așa cum rezultă și din rapoartele de constatare întocmite de către specialistul desemnat din cadrul Direcției Naționale Anticorupție) cu valoarea de tranzacționare (prețul efectiv plătit) a produselor în statul de proveniență. Cum, raportat la situația de fapt din prezenta cauză, nu a fost posibilă stabilirea, în fiecare caz în parte, a mărcii țigărilor introduse în țară, prin sustragere de la controlul vamal, s-a avut în vedere ca reper marca "F.", care are cea mai mică valoare de tranzacționare și care, potrivit probațiunii aflate la dosar, era cel mai des vizată de către traficanți.

Față de aceste considerente și având în vedere aspectele rezultate din rapoartele de constatare, s-a reținut ca fiind îndeplinită condiția criteriului valoric din normele de incriminare anterior menționate, în cazul în care s-a probat că a fost introdusă în țară, prin sustragere de la control vamal, o cantitate de cel puțin 11 baxuri de țigări [în perioada de referință, costul unui bax de țigări marca "F." era de circa 450 euro, astfel că 11 asemenea baxuri au valoarea de 4.950 euro, care, potrivit cursului de schimb valutar din acea vreme, depășește pragul valoric de 20.000 RON, prevăzut de articolul 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006].

Deosebit de aceste aspecte, în cazul P.T.F. M., controlul vamal este efectuat de către lucrătorii vamali chiar în momentul introducerii mărfurilor în țară, respectiv, la limita frontierei de stat a României.

Între particularitățile modului de operare utilizat în desfășurarea activității grupului infracțional organizat cercetat în acest dosar este împrejurarea că decizia de permitere a introducerii în țară a țigărilor, prin sustragere de la control vamal, era luată de către lucrătorii vamali, în acord cu polițiștii de frontieră. O asemenea hotărâre era condiționată de identificarea, în prealabil, a marjei de risc asumate prin demararea acțiunilor ilicite, iar analiza în cauză se făcea pe baza aportului celorlalți membri ai grupării criminale, care avea sarcina de supraveghea zona și a de a depista eventualele acțiuni de control. Totodată, aceeași factori de decizie stabileau și un interval de timp în care traficanții erau lăsați să introducă fraudulos țigările în țară, respectiva durată fiind practic determinată de perioada în care funcționarii corupți considerau că se află în siguranță și în care apreciau ca fiind minime riscurile de a fi surprinși în flagrant.

Numai atunci când funcționarii din P.T.F. M. luau o asemenea decizie, traficanții de țigări erau înștiințați că au acceptul vameșilor și al polițiștilor de frontieră pentru a trece frontiera de stat cu respectivele mărfuri.

Transmiterea acestui consimțământ către traficanți includea, totodată, exprimarea acordului de neefectuare a controlului vamal la intrarea în țară și, implicit, promisiunea facilitării introducerii ilegale a țigărilor.

La trecerea frontierei în România, atât polițiștii, cât și vameșii aflați în posturile de pe sensul de intrare în țară, se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracțional organizat sau era agreat de către membrii acestuia, după care, lucrătorii vamali primeau mita (potrivit unui "tarif prestabilit în funcție de cantitatea de țigări deținută) și acordau liberul de vamă, fără să mai efectueze controlul vamal. De altfel, fiind preocupați ca traficantul să își îndeplinească riguros obligația de remitere a sumei de bani cuvenită ca mită polițiștilor și vameșilor, fiecare dintre aceștia întrebau pe mituitor ce cantitate de țigări deținea ilegal.

În raport cu aceste circumstanțe reale, se reține că participația penală a lucrătorilor vamali din posturile de pe sensul de intrare în țară îmbracă forma coautoratului la infracțiunea de contrabandă, întrucât acțiunile acestor funcționari sunt strâns legate și se completează cu cele ale traficanților într-o activitate unică, de introducere în țară a unor cantități de țigări, prin sustragere de la controlul vamal.

Circumstanțe personale reținute în sarcina inculpaților:

Inculpatul V.G. nu are antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră.

Inculpatul U.C.A. nu are antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală parțial sinceră, recunoscând doar săvârșirea infracțiunilor de luare de mită.

Inculpatul M.M. nu are antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale și-a exercitat dreptul de a nu da declarație.

Inculpatul M.L. nu are antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră și cooperantă, recunoscând infracțiunile reținute în sarcina lui, totodată, a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală și a altor membri ai grupului organizat din care făcea parte.

Inculpatul M.R.D. nu are antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră și cooperantă, recunoscând infracțiunile reținute în sarcina lui, totodată, a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală și a altor membri ai grupului organizat din care făcea parte

Inculpatul P.S. are antecedente penale, conform fișei de cazier judiciar. Pe parcursul urmăririi penale a avut o atitudine procesuală sinceră, recunoscând infracțiunile reținute în sarcina lui. De asemenea, e cercetat în stare de arest preventiv într-un alt dosar, pentru fapte asemănătoare.

Înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații V.G., P.S., M.M., M.L., M.R.D. și U.C.A., au solicitat judecarea lor după procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen., solicitare încuviințată de instanță ca urmare a îndeplinirii condițiilor prevăzute de textul de lege mai sus menționat.

Aceștia și-au însușit starea de fapt reținută în sarcina lor prin actul de sesizare al instanței, stare de fapt descrisă mai sus și care a fost reținută și de instanța de fond, Curtea de Apel Timișoara, în concordanță cu probatoriul administrat, cu unele precizări în ce privește încadrările juridice reținute în sarcina fiecărui inculpat după cum urmează:

A) Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, iar în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din aceeași lege, inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

În raport cu aceste prevederi, dacă din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă existența unei structuri organizate, care acționează coordonat, după reguli bine stabilite, inițiată sau constituită de inculpați ori la care aceștia să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit și în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit, în sarcina inculpaților nu se poate reține și săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Infracțiunea de grup infracțional organizat, mai sus reglementată presupune cea mai gravă formă a pluralității constituite de infractori și care se reflectă în gravitatea pedepsei ca urmare a periculozității deosebite pe care o prezintă.

Art. 323 C. pen. reglementează și sancționează fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate în art. 167 C. pen. ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri.

După cum se poate observa, art. 7 din Legea nr. 39/2003 incriminează o infracțiune de sine stătătoare, iar art. 8 din aceeași lege are rolul de a deosebi alte grupări sau asocieri infracționale de cea prevăzută în art. 7, făcând trimitere la acestea.

Deși art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 precizează că nu poate fi considerat grup infracțional organizat, grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracțiuni, cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 7 din lege, această cerință este necesară și în cazul infracțiunilor prevăzute de art. 8. Aceasta, pentru că, orice pluralitate constituită de infractori este concepută sub două aspecte esențiale: al scopului urmărit de aceștia, adică al infracțiunilor pe care gruparea și-a propus să le săvârșească și al duratei asocierii. Dacă mai multe persoane lucrează în înțelegere pentru a săvârși o infracțiune sau chiar mai multe, suntem în prezența unei participații penale în care nu se cere o asociere de natură să dureze un anumit timp și o pronunțată coeziune, determinată de un obiectiv comun, de o concepție unică și de o anumită disciplină stabilită între membrii grupării.

Structura grupării sau asocierii este unul din elementele care delimitează grupul infracțional organizat de asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, deoarece primul trebuie să aibă o structură determinată și roluri prestabilite pentru membrii săi.

Rolurile prestabilite ale membrilor pot exista și în cazul asocierii în vederea săvârșirii de infracțiuni, în sensul că unii membrii sustrag bunuri, iar alții se ocupă de vânzarea acestora. Dar, grupul infracțional organizat presupune existența unor membrii sau a unui membru conducător al grupului, care organizează activitatea infracțională și membrii executanți, care aduc la împlinire ordinele sau directivele, între aceste două structuri, poate exista și o categorie intermediară, dar nu neapărat necesară, de contact între membrii conducători și membrii executanți sau de relaționare și cooperare cu alte grupări sau asocieri infracționale sau neinfracționale.

Bineînțeles că și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, ca infracțiune, poate avea o structură organizatorică, structură care nu o va transforma într-un grup infracțional organizat decât dacă va cumula și alte condiții prevăzute imperativ de Legea nr. 39/2003.

În concret, prima și cea mai importantă distincție între grupul infracțional organizat și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni este o organizare pe verticală a grupului infracțional organizat, organizare care în speța de față este evident nedovedită prin mijloacele de probă și neexplicată sau susținută nici prin actul de acuzare.

Asocierea inculpaților în punctele de frontieră nu a rezultat în niciun caz prin voință proprie și având un scop pur infracțional, condiție ce ține de esența grupului infracțional organizat, ci în virtutea sarcinilor de serviciu cu mențiunea că, așa cum rezultă din probe, aceștia nu se aflau în ture de fiecare dată în aceeași configurație.

Este nereală și contrazisă chiar de probatoriu și în special de interceptările video și audio în ambiental susținerea din rechizitoriu în sensul că exercitarea actelor de luare de mită reprezenta singura preocupare a inculpaților pe timpul serviciului. Dimpotrivă, analizând interceptările video și audio în ambiental și înscrisurile ce caracterizează inculpații de la dosarul cauzei, instanța constată că principala preocupare a inculpaților era îndeplinirea sarcinilor de serviciu, chiar dacă pentru anumite persoane și anumite bunuri, în special țigări, așa cum rezultă din probe aceștia desfășurau și activități infracționale, în sensul că nu respectau dispozițiile legale privind controlul vamal și consecințele ce decurg din acest control în schimbul unor sume ce se primeau drept mită.

Cei care introduceau ilegal țigări în țară prin mituirea inculpaților vameși sau polițiști de frontieră, precum inculpatul P.S., la care prezenta sentință se referă, nu se aflau în nicio relație de subordonare pe verticală cu polițiștii inculpați sau vameși, chiar dacă aceștia cum rezultă într-adevăr din probe se aflau în relații infracționale cu cei care efectuau controlul, în sensul că prin relații de încredere aceștia plăteau sume de bani pentru a se sustrage controlului vamal.

Faptul că inculpatul C.A.I., șef de post de poliție din localitatea M. sau inculpatul Ț.I., agent la poliția rutieră din orașul D., la rândul lor contra unor sume de bani primite de la inculpații lucrători vamali sau polițiști de frontieră nu efectuau controalele cu bună știință asupra unor autoturisme pentru a deconspira activitatea infracțională din punctele vamale, nu transformă această cooperare infracțională în grup infracțional organizat, tocmai pentru că aceștia nu se subordonau nimănui în această activitate infracțională, acționând în virtutea unor relații apropiate cu unele din persoanele pe care le considerau de încredere și după o organizare infracțională pe care ei o determinau și o doreau.

Deși, potrivit art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, infracțiunile de corupție și contrabanda fac parte din acele infracțiuni grave ce reprezintă scopul grupului infracțional organizat, prevăzute de art. 7 din lege, în speță, instanța, constată că grupul de șase persoane care a desfășurat activități ilicite, și la care se referă cel puțin prezenta sentință nu îndeplinește condiția structurii organizatorice necesară pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În asocierea menționată, nu a existat un lider organizatoric și roluri prestabilite între membrii grupului pentru a crea liantul structural necesar, fiecare desfășurând împreună activități de durată care se circumscriau în sfera infracțiunilor pe care le-au urmărit.

Numărul mare de persoane inculpate și trimise în judecată în prezentul dosar, nu a fost considerat de instanță ca element esențial al unui grup infracțional organizat pe motivele de mai sus, întrucât această dimensiune cantitativă este doar una din cerințele prevăzute de legiuitor.

Probatoriul cauzei, dovedește însă fără dubiu o asociere infracțională la nivel de cutumă, reținută de altfel corect și în actul de sesizare, în sensul că fiecare inculpat, inclusiv cei șase inculpați care au optat pentru procedura simplificată cooperau pe orizontală tacit sau expres cu ceilalți polițiști de frontieră sau lucrători vamali după caz pentru a înlesni traficul de țigări a unor persoane, prin neîndeplinirea controalelor la care erau obligați potrivit legii, având reprezentarea evidentă așa cum rezultă din întreg probatoriu că sunt într-o asociere infracțională cu alți membrii și că se sprijină și se acoperă reciproc.

Instanța de fond constată că starea de fapt din rechizitoriu descrisă de procurori, stare de fapt necontestată nici de cei șase inculpați și dimpotrivă asumată în procedura simplificată de aceștia, corespunde unei pluralități constituite de infractori, însă această pluralitate, pe motivele mai sus expuse se încadrează în infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., astfel că în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică pentru inculpați în această infracțiune.

B) Pentru inculpații lucrători vamali V.G. și U.C.A. s-au arătat următoarele:

Prin raportare la dispozițiile art. 24 C. pen, coautori sunt acele persoane care și-au adus contribuția în mod direct, nemijlocit la săvârșirea unei infracțiuni, care au îndeplinit împreună acte de executare ce se circumscriu în elementul material al laturii obiective a infracțiunii.

Potrivit art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006, constituie infracțiune de contrabandă "introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 RON în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 RON în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri"

Raportat la textul de lege de mai sus este autor și prin urmare coautor la săvârșirea acestei infracțiuni, persoana care în mod direct, nemijlocit, introduce în țară prin sustragere de la controlul vamal, mărfurile care trebuie plasate sub regim vamal.

Introducerea presupune contactul fizic, deținerea materială a mărfurilor de către o persoană care le trece peste frontiera de sat.

În speță o asemenea activitate nu poate fi imputată lucrătorilor vamali din prezentul dosar, întrucât aceștia nu au participat efectiv la transportul țigărilor în punctul de frontieră.

Activitatea desfășurată de aceștia a fost aceea de a primi sume de bani de la persoanele care au introdus țigările în țară pentru a nu efectua față de aceștia controlul vamal la care erau obligați în virtutea atribuțiilor lor de serviciu.

Potrivit art. 26 C. pen., complice este acea persoană care cu intenție înlesnește sau ajută în orice mod la comiterea unei fapte prevăzute de legea penală.

Intenția ca formă de vinovăție a complicelui poate fi directă sau indirectă, în sensul că acesta când acționează nu trebuie neapărat să urmărească rezultatul care se va produce, fiind suficient ca prin acțiune sa să accepte posibilitatea producerii unui astfel de rezultat precum în speță.

Prin urmare activitățile inculpaților lucrători vamali așa cum a fost reținută prin rechizitoriu se circumscrie formei de participație penală a complicității la contrabandă calificată, prin înlesnirea activității de introducere a țigărilor în țară ca urmare a neefectuării controlului în schimbul unor sume de bani, fiind mai puțin important în a determina la forma de vinovăție care este în mod evident intenția dacă aceasta este directă sau indirectă.

De aceea, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații V.G. și U.C.A. din infracțiunea de contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., în aceea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

În același sens, sunt neîntemeiate susținerile avocaților aleși ai inculpaților V.G. și U.C.A., că aceștia prin neefectuarea controlului au săvârșit doar infracțiune de luare de mită. În concluzie, instanța de fond nu a dispus nici achitarea inculpaților V.G. și U.C.A. pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă calificată, considerând că neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu reprezintă un element constitutiv al infracțiunii de luare de mită, neavând caracterul unei fapte penale de sine stătătoare. Inculpații nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, în mod intenționat, pentru a înlesni, astfel, săvârșirea contrabandei de către autori prin introducerea ilegală în țară a țigărilor, această activitate infracțională de sine-stătătoare constituind realizarea scopului în care s-au primit foloasele, iar nu un element al laturii obiective a infracțiunii de luare de mită.

Potrivit art. 277 din Legea nr. 86/2006, când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în RON, dispoziții care potrivit art. 278 din aceeași lege se completează cu dispozițiile Codului penal, respectiv art. 118 lit. e), referitor la confiscarea specială.

Cum inculpații V.G. și U.C.A., nu sunt aceia care au introdus efectiv țigările în țară și nu au beneficiat de folosul acestora, textele de mai sus nu le sunt aplicabile, în sensul că nu se poate dispune confiscarea de la aceștia a sumelor de bani ce reprezintă contravaloarea țigărilor, determinată prin raportul de constatare, aceste sume de bani reprezentând o subrogație legală a țigărilor apropiate nelegal de autorii infracțiunilor de contrabandă și doar aceștia pot fi obligați la plata lor.

Cum inculpatul P.S. a desfășurat activități ca cele de mai sus, și văzând același raport, s-a confiscat de la acesta contravaloarea în lei a cantității de țigări introduse în țară în mod nelegal.

Sumele de bani imputate acelorași inculpați cu titlu de taxe vamale sau T.V.A, și stabilite prin același raport de constatare, constituie un eventual prejudiciu cauzat statului care ține de latura civilă a cauzei, latură civilă care s-a disjuns, întrucât în faza de urmărire penală nu a existat o constituire de parte civilă din partea statului prin organele sale reprezentative, iar prezenta sentință are în vedere procedura simplificată prevăzută de art. 320¹ C. proc. pen., care se aplică înainte de citirea actului de sesizare care marchează începutul cercetării judecătorești.

C) Referitor la pedepsele ce urmează a se aplica fiecărui inculpat, instanța de fond a avut mai întâi în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei dispozițiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., potrivit cu care limitele speciale se reduc cu o treime.

A avut de asemenea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., referitor la faptele săvârșite de fiecare inculpat în parte, de numărul actelor materiale care intră în conținutul infracțiunilor continuate, de lipsa de antecedente penale a fiecăruia și de poziția sinceră a fiecărui inculpat pe tot parcursul procesului penal de față și s-a stabilit un cuantum la minimul special prevăzut de textul de lege încriminator.

Pentru inculpații V.G., U.C.A., M.M., M.L. și M.R.D., instanța a avut în vedere circumstanțe atenuante judiciare, împrejurarea că au avut până la data săvârșirii faptelor un comportament conform cu legea și normele de conviețuire socială, dar și că aceștia prin declarațiile sincere pe care le-au dat încă de la începutul anchetei penale pornită împotriva lor, reținută chiar prin rechizitoriu, au contribuit substanțial la aflarea adevărului și stabilirea stării de fapt, făcându-se aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen.

Față de inculpații M.M., M.L. și M.R.D., instanța a reținut și circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen., întrucât aceștia au plătit încă de la finalizarea urmăriri penale sumele de bani ce li s-a imputat cu titlu de mită și care urmează a fi supuse confiscării.

Raportat la criteriile de mai sus, pe calea Sentinței penale nr. 158/PI din 25 iunie 2012 a Curții de Apel Timișoara s-a hotărât:

În baza art. 334 C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații V.G., P.S., M.M., M.L., M.R.D. și U.C.A., din infracțiunea de grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni 323 alin. (1) C. pen. și din infracțiunea de contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., pentru inculpații V.G. și U.C.A., în aceea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

1. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul V.G., la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f), art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. c) C. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului pentru infracțiunea de mai sus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa cea mai grea, care va fi și pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului V.G., aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

2. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul U.C.A., (date dosar) la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f), art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a) și c), art. 76 lit. c) C. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului pentru infracțiunea de mai sus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi și pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului U.C.A. aceea de:

- 3 (trei) ani închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 86¹ C. pen. suspendă executarea pedepselor de 3 ani închisoare aplicate inculpaților V.G. și U.C.A. sub supravegherea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, pentru inculpatul V.G. și Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, pentru inculpatul U.C.A.

În baza art. 86² C. pen. fixează pentru fiecare inculpat un termen de încercare de 5 ani.

Pe durata termenului de încercare inculpații trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, respectiv Timiș;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

Datele prevăzute la lit. b), c) și d) se comunică de către inculpați Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, respectiv Timiș.

În baza art. 359 C. proc. pen. atrage atenția inculpaților asupra prevederilor art. 86⁴ C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei infracțiuni în cursul termenului de încercare, ori pentru neîndeplinirea măsurilor de supraveghere.

În baza art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 confiscă de la inculpatul V.G. suma de 1840 euro, iar de la inculpatul U.C.A. suma de 829,5 euro.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului U.C.A., arestul preventiv executat din 09 februarie 2011 până la 08 mai 2011 și revocă măsura obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpații U.C.A. și V.G. prin încheierea din 06 mai 2011 și prin încheierea din 29 iunie 2011.

3. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul M.M., (date dosar) la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi și pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului M.M. aceea de:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

4. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul M.R.D., (date dosar) la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi și pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului M.R.D. aceea de:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

5. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe inculpatul M.L., (date dosar) la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 254 alin. (2) C. pen., rap. la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. și art. 74 lit. a), b) și c), art. 76 lit. d) C. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite mai sus în pedeapsa ce mai grea, care va fi și pedeapsa ce urmează a se aplica inculpatului M.L. aceea de:

- 1 (un) an și 10 (zece) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. suspendă condiționat executarea pedepselor de mai sus aplicate inculpaților M.M., M.R.D. și M.L., iar în baza art. 82 C. pen. fixează pentru fiecare inculpat un termen de încercare de 3 ani și 10 luni.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenția fiecărui inculpat asupra disp. art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei. În baza art. 71 alin. ultim C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul art. 19 din Legea nr. 78/2000 confiscă de la inculpatul M.M. suma de 500 euro, de la inculpatul M.R.D. suma de 1.007 RON, echivalent al sumelor de 215 euro și 80 RON, iar de la inculpatul M.L. suma de 990 RON, echivalent al sumelor de 212 euro și 100 RON, achitate de către aceștia și consemnate la: C.E.C.B. SA, Sânnicolau Mare, prin chitanța din data de 28 iunie 2011, deponent M.M., Trezoreria Municipiului Timișoara, prin chitanța din data de 28 septembrie 2011, deponent M.R.D., C.E.C.B. S.A., Timișoara, prin din data de 16 iunie 2011, deponent M.L., la dispoziția Curții de Apel Timișoara.

Constată ridicat sechestrul judiciar cu privire la sumele de 15.253,28 RON și 52.693,13 RON, sechestrate prin Ordonanța nr. 269/P/2011 din 09 martie 2011 a Direcției Naționale Anticorupție, față de inculpatul M.M., prin încheierea din 29 iunie 2011.

În baza art. 353 C. proc. pen., ridică sechestrul asigurător dispus prin ordonanța din 09 martie 2011, asupra imobilului compus din casă și teren, situat în mun. Timișoara, jud. Timiș, întabulat în cartea funciară, bunul fiind deținut în coproprietate de către inculpatul M.L., împreună cu M.C.

În baza art. 353 C. proc. pen., ridică sechestrul asigurător dispus prin ordonanța din 09 martie 2011 asupra imobilului reprezentând apartamentul nr. 12, situat în mun. Timișoara, jud. Timiș, intabulat în cartea funciară, bunul fiind deținut în coproprietate de către inculpatul M.R.D., împreună cu M.R.E..

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului M.M. arestul preventiv executat din 09 februarie 2011 până la 08 mai 2011, pentru inculpatul M.R.D. reținerea din 09 februarie 2011 și revocă măsura obligării de a nu părăsi țara luată față de inculpații M.M., M.L. și M.R.D. prin încheierea din 06 mai 2011 și prin încheierea din 29 iunie 2011.

6. În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplic art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe inculpatul P.S., (date dosar) la:

- 2 (doi) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

În baza art. 255 C. pen., rap. la art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., condamnă pe același inculpat la:

- 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată.

În baza art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f), art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe același inculpat la:

- 3 (trei) ani și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă calificată în formă continuată.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., aplică inculpatului pentru infracțiunea de mai sus pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorități publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani.

În baza art. 270 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 17 lit. f), art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 C. pen., art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen. condamnă pe același inculpat la:

- 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

În baza art. 277 din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 118 lit. e) C. pen., dispune confiscarea de la inculpatul P.S., a sumei totale de 59.918, 04 RON, reprezentând contravaloarea mărfurilor traficate.

Constată că pedepsele de mai sus sunt concurente cu pedepsele din pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare aplicată inculpatului P.S., prin Sentința penală nr. 255 din 03 iunie 201 la Tribunalului Timiș, în Dosar nr. 3113/30/2011, definitivă prin nerecurare la 21 septembrie 2011 și prin urmare, va repune în individualitate aceste pedepse după cum urmează:

- 3 ani și 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 lit. b) pct. 16 din Legea nr. 39/2003 și cu aplicarea art. 320¹ alin. (1) și (7) C. proc. pen.

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la contrabandă în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 270 alin. (1) și (3) din Legea nr. 86/2006 și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 C. pen. și art. 27 C. pen., art. 320¹ alin. (1) și (7) C. proc. pen.

- 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită în formă continuată, prev de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 42 C. pen., art. 320¹ alin. (1) și (7) C. proc. pen.

- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trecerea frauduloasă a frontierei de stat în formă continuată, prev de art. 26 C. pen. raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 și cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 C. pen. și art. 27 C. pen., art. 320¹ alin. (1) și (7) C. proc. pen.

- înlătură sporul de 4 luni închisoare aplicat la această pedeapsă rezultantă.

În baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., contopește pedepsele stabilite în prezentul dosar cu pedepsele de mai sus în pedeapsa ce mai grea, aceea de 3 ani și 4 luni închisoare, pe care o va spori cu 4 luni închisoare, urmând a se aplica inculpatului P.S., pedeapsa rezultantă de:

- 3 (trei) ani și 8 (opt) luni închisoare, cu executare în detenție.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen. inculpatului îi sunt interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen. aplică inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza II și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului durata reținerii din data de 10 martie 2011 și a arestului preventiv de la data de 11 martie 2011 la zi.

Dispune anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 392 din 23 septembrie 2011, emis în baza Sentinței penale nr. 255 din 03 iunie 2011 a Tribunalului Timiș, în Dosar nr. 3113/30/2011 și emiterea unui nou mandat conform prezentei sentințe.

Disjunge soluționarea în întregime a judecării cauzei cu privire la ceilalți inculpați din prezentul dosar și latura civilă a cauzei cu privire la inculpații V.G., U.C.A. și P.S., cu privire la eventualele pretenții civile referitoare la contrabandă.

Împotriva acestei hotărâri s-a exercitat calea de atac a recursului, integral devolutivă, de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.N.A., Serviciul Teritorial Timișoara.

A. Sentința ar fi nelegală întrucât în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din grup infracțional organizat în asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.

"Așa cum s-a evidențiat, în perioada octombrie 2010 - ianuarie 2011, la nivelul Punctului de Trecere a Frontierei (P.T.F.) M. din cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră (I.J.P.F.) Timiș a existat un grup infracțional organizat format din polițiști de la punctul de trecere a frontierei anterior menționat și de la alte structuri polițienești de pe raza aceluiași județ, lucrători vamali și persoane implicate în activități de trafic ilegal cu țigări provenite din Serbia.

Membrii acestei grupări infracționale au acționat coordonat, fiecare dintre ei asumându-și anumite sarcini, astfel încât aportul individual să se coreleze cu acțiunile celorlalți, scopul urmărit fiind comiterea unor infracțiuni de corupție și de contrabandă, pentru a obține beneficii materiale.

Structura grupului infracțional organizat, modul de operare utilizat și particularitățile specifice zonei de frontieră (unde accesul persoanelor și, implicit, al organelor judiciare este anevoios și dificil de realizat în condiții de confidențialitate necesare desfășurării unei anchete, datorită restricțiilor de deplasare) le-au permis funcționarilor și celorlalți membri care s-au integrat în gruparea criminală să exercite acte materiale cu frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei.

Astfel, în structura grupului infracțional organizat au fost cooptați:

- lucrători vamali și polițiști de frontieră care erau de serviciu la P.T.F. M., în aceeași tură;

- lucrători vamali și polițiști de frontieră care efectuau serviciul, în componența echipajelor mobile ale vămii și, respectiv, ale Poliției de Frontieră;

- polițiști din cadrul unor alte structuri ale I.J.P.F. Timiș, cum este cazul Sectorului Poliției de Frontieră (S.P.F.) D., în a cărui competență teritorială se află căile rutiere care fac legătura între P.T.F. M. și Timișoara;

- polițiști din cadrul posturilor de poliție care funcționează în comunele de pe traseul P.T.F. M. - Timișoara;

- polițiști din echipajele poliției rutiere, a căror competență funcțională privește traseul la care ne-am referit mai sus;

- anumite persoane implicate în activități ilegale de trafic cu țigări, fiind vorba despre contrabandiști în care funcționarii din P.T.F. M. au încredere și care au fost cooptați în aceeași grupare criminală; la rândul lor, traficanții de țigări își împărțeau între ei anumite sarcini, constând în derularea acțiunilor propriu-zise de contrabandă, supravegherea zonei, prin dispunerea în puncte strategice de pe traseul de deplasare dinspre M. spre locurile de depozitare sau de comercializare a țigărilor, asigurarea transmiterii avertismentelor privind apariția unor eventuale controale, atât către ceilalți traficanți, cât și către funcționarii corupți din P.T.F. M.

Alegerea momentului favorabil pentru declanșarea activităților infracționale și stabilirea duratei de derulare a acestora se făcea numai după ce șeful de tură al lucrătorilor vamali și șeful de tură sau șeful de grupă al polițiștilor de frontieră luau legătura cu ceilalți membri ai grupului infracțional (așa cum au fost evidențiați mai sus) și primeau confirmarea că întreaga zonă este supravegheată, astfel încât aveau siguranța că s-ar fi transmis de îndată informațiile privind apariția unor persoane suspecte sau a unor controale efectuate de instituțiile statului.

În acest sens, adeseori, șefii de tură ai lucrătorilor vamali și ai polițiștilor de frontieră se deplasau în localitatea M., unde luau legătura, între alții, cu agentul C.A.I., șeful postului de poliție din respectiva localitate, cu agentul Ț.I., care făcea parte din echipajul poliției rutiere ce își desfășura activitatea pe raza localităților D. și M., precum și cu polițiștii de frontieră din cadrul S.P.F. D. care erau de serviciu, în aceeași tură, unii dintre aceștia fiind P.F.D. și Ș.M.A. Contribuția acestor polițiști la înlăturarea riscurilor generate de activitățile ilicite desfășurate în cadrul grupului infracțional organizat era răsplătită, de fiecare dată, prin primirea unor sume de bani, care le erau remise, uneori, în mod direct, de către traficanții de țigări, iar, alteori, le erau date de către șeful de tură al vameșilor sau șeful de tură al polițiștilor.

După ce era accesat acest ansamblu de măsuri care era de natură să le asigure, deopotrivă, protecția și conspirativitatea activităților infracționale, traficanții de țigări erau înștiințați că întregul sistem de angrenare a componentelor criminale era operațional și că, prin urmare pot intra în țară cu țigările deținute ilegal, depozitate în autoturisme și disimulate în diverse spații din acestea. Decizia de declanșare a mecanismului infracțional era transmisă, apoi, tuturor lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră din tură. Fiecare dintre aceștia se alătura, cu aportul lor individual, la derularea activităților infracționale, care presupuneau, pe de o parte, o contribuție generală, atât în privința vameșilor, cât și a polițiștilor, de a omite îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și de a se converti, practic, din reprezentanți ai autorității statului, în camarazi ai contrabandiștilor care făceau parte din același grup infracțional organizat, iar, pe de altă parte, impuneau asumarea, pentru unii dintre ei a unor sarcini specifice.

Potrivit înțelegerii infracționale, traficantul era întrebat de lucrătorul vamal ce cantitate de țigări deține ilegal, pentru a determina, în acest mod, suma de bani pe care trebuia să o primească, cu titlu de mită, regula stabilită fiind să se remită 50 euro pentru fiecare bax de țigări (conține 50 cartușe de țigări) sau de un euro pentru fiecare cartuș de țigări. Ulterior, în timp ce vameșul se prefăcea că face controlul autoturismului (urmărind ca gesturile sale să fie înregistrate de camerele de luat vederi amplasate în perimetrul punctului de trecere a frontierei), traficantul remitea suma de bani destinată pentru coruperea polițiștilor și a vameșilor, de cele mai multe ori acest lucru având loc în toneta vameșilor amplasată pe sensul de intrare în țară.

Pentru a spori gradul de control al zonei și pentru evitarea surprinderii în flagrant a traficanților pe traseul de deplasare, după ieșirea din P.T.F. M., funcționarii care intrau în compunerea echipajelor mobile ale vămii și, respectiv, ale Poliției de Frontieră, se transformau practic în antemergători și verificau să nu existe în zonă filtre de control, aceste demersuri corelându-se cu acțiunile de supraveghere la care ne-am referit mai sus.

Tot în baza înțelegerii perfectate în cadrul grupului infracțional organizat, sumele de bani colectate erau împărțite, în mod egal, de regulă la sfârșitul programului de lucru (iar, alteori, în mai multe rânduri, la diferite intervale de timp), între, de cele mai multe ori, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor. Pentru a evita suspiciunile privitoare la împărțirea corectă a acelor foloase, polițiștii de frontieră și vameșii, țineau distinct evidența numărului de baxuri de țigări care au fost deținute de traficanți, pentru a confrunta respectivele date și pentru a avea posibilitatea să rezolve eventualele inadvertențe și să evite disputele care se generau pe această temă. În vederea obținerii acestor date, traficanții erau întrebați de către polițiștii de frontieră (în cele mai multe cazuri, de către cei aflați în posturile de pe sensul de intrare în țară) câte baxuri de țigări dețin ilegal.

Cum după verificarea documentelor de călătorie, traficantul ajungea la toneta lucrătorilor vamali, aceștia îl întrebau, din nou, despre același lucru și, în funcție de răspunsul dat, vameșii primeau suma de bani cuvenită, cu titlu de mită, cuantumul acesteia fiind prestabilit (50 euro/bax sau un euro/cartuș de țigări).

Dincolo de acest tablou faptic ce conturează, mai degrabă, imaginea unei activități de comerț bazate pe achitarea "prețului" de corupere, și nu a unei frontiere de stat, existau, în numeroase cazuri, manifestări energice ale funcționarilor corupți de impunere a respectării principiilor de echitate, însă nu în raport cu ordinea de drept (singura "dreptate" invocată fiind remiterea mitei), ci relativ la "onestitatea" traficanților, în ceea ce privește corectitudinea îndeplinirii obligației asumate în cadrul grupării criminale și care consta în darea mitei convenite.

Sub acest aspect, în numeroase cazuri, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră erau frământați de suspiciunea că traficanții i-ar putea "înșela", prin aceea că, fiind interesați să dea o sumă mai mică de bani, cu titlu de mită, susțineau că au un număr mai mic de baxuri de țigări decât cel real, astfel că atmosfera devenea pur "comercială" și se "negocia" problema folosului "cuvenit" funcționarilor corupți. Poziția dezavantajoasă în care se aflau aceștia din urmă era determinată de faptul că, deși bănuiau că traficanții aveau o cantitate mai mare de baxuri de țigări față de cea pe care o recunoșteau și pentru care își exprimau disponibilitatea de a "plăti mita", împrejurarea deținerii unei cantități mai mari de țigări nu putea fi elucidată pe loc, în perimetrul P.T.F. M., deoarece ar fi presupus scoaterea țigărilor din autoturism, ceea ce era exclus, din cauza camerelor de luat vederi amplasate în perimetrul tonetelor de pe pistele de intrare și ieșire din țară.

Din acest motiv, lucrătorii vamali și polițiștii de frontieră echilibrau această neputință tot prin poziția de forță care le era conferită de atribuțiile de serviciu pe care le ofereau la "vânzare", în schimbul mitei, astfel că fără să țină cont de susținerile traficanților, apreciau ei (de această dată, folosindu-se de experiența profesională) cantitatea de țigări care ar fi putut fi depozitată în respectivul autoturism și impuneau mituitorului să remită corespondentul folosului stabilit (fiind vorba de 50 euro/bax sau un euro/cartuș de țigări), dar în raport cu propria apreciere.

După cum s-a menționat anterior, prin modul de operare utilizat de membrii grupării criminale era stabilit ca, într-o primă etapă, foloasele remise de traficanți să fie colectate de către lucrătorii vamali, de cele mai multe ori, în tonetele acestora amplasate pe sensul de intrare în țară. Spre sfârșitul programului de lucru sau, alteori, în mai multe dăți, la diferite intervale de timp, se realiza împărțirea, în mod egal, a respectivelor sume de bani, o parte revenind vameșilor, iar cealaltă, polițiștilor de frontieră. În numeroase asemenea momente (după cum rezultă din înregistrările convorbirilor purtate în mediul ambiental), înainte de a se realiza această divizare a foloaselor colectate, cu titlu de mită, de la traficanții de țigări, șeful de tură al vameșilor și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor alocau sume cuprinse între 150 euro și 300 euro, pentru a fi date polițistului C.A.I., șeful Postului de Poliție M., agentului Ț.I., care efectua serviciul pe echipajul mobil al poliției rutiere sau, alteori, ofițerului de poliție P.F.D., când era de serviciu la S.P.F. D., ca o recompensare pentru sprijinirea desfășurării activității grupului infracțional organizat.

După acea primă împărțire a foloaselor provenite, din actele de corupție, banii erau distribuiți, din nou, atât pe linia lucrătorilor vamali, cât și pe segmentul polițiștilor de frontieră, respectându-se regula ca fiecare dintre funcționarii care făceau parte din grupul infracțional organizat să primească o cotă din bani. În cazul polițiștilor de frontieră, stabilirea părții de bani cuvenită fiecăruia dintre cei care erau de serviciu în tură era apanajul șefului de tură sau de grupă, care atribuia o sumă mai mare de bani polițiștilor din posturile de pe pistele de intrare și de ieșire din țară.

Separat de modul de colectare a mitei prezentat mai sus, polițiștii de frontieră repartizați în anumite posturi din punctul de trecere a frontierei (cum ar fi reperul parcare și cel de la linia albă de demarcație a frontierei de stat), pe fondul desfășurării acțiunilor infracționale în circumstanțele expuse anterior, pretindeau și primeau, în mod direct, diferite sume de bani sau produse de la traficanții de țigări, separat de foloasele pe care aceștia trebuiau să le dea, cu titlu de mită, în condițiile descrise în cele care preced. Tocmai din aceste considerente, cu ocazia împărțirii foloaselor provenite cu titlu de mită, polițiștilor din posturile la care ne-am referit mai sus li se atribuiau sume mai mici de bani în comparație cu ceilalți lucrători care erau de serviciu în tură. De altfel, în baza conivenței infracționale care opera în cadrul grupului infracțional organizat, pentru a compensa aceste diferențieri între polițiștii corupți, în ceea ce privește foloasele primite, aceștia se rânduiau, la anumite intervale de timp, astfel încât să fie desemnați alternativ în posturile pentru care se alocau sume mai mari de bani, cu ocazia împărțirii mitei provenite de la traficanții de țigări.

Din partea care revenea polițiștilor de frontieră, șeful de tură sau de grupă al acestora, se preocupa, pe fondul împărțirii și distribuirii mitei lucrătorilor de poliție din tură, ca, mai întâi, să pună deoparte suma de bani necesară pentru achitarea contravalorii mesei și a prețului produselor luate de la magazinul B., care funcționează în perimetrul P.T.F. M.

Relativ la acest aspect, atât între lucrătorii vamali, cât și între polițiștii de frontieră exista înțelegerea ca, pe timpul serviciului din fiecare tură, toți funcționarii să beneficieze de masă gratuită, produsele alimentare fiind aduse de cetățeanul sârb D. Aceeași înțelegere mai presupunea ca fiecare dintre polițiști din tură, inclusiv cei repartizați la frontiera "verde", să își ia de la respectivul magazin orice produse de care aveau nevoie (cafea, băuturi răcoritoare, diferite alimente etc.), fără să achite contravaloarea lor, iar evidența costurilor acestora era ținută de către salariații magazinului pe o listă, în mod diferențiat, pentru vameși și polițiști.

La sfârșitul programului de lucru, atât șeful de tură al vameșilor, cât și șeful de tură sau de grupă al polițiștilor de frontieră își asuma sarcina ca, înainte de împărțirea foloaselor colectate, cu titlu de mită, de la traficanții de țigări, să disocieze o sumă de bani, care totaliza contravaloarea mesei și a produselor luate de la B., banii fiind utilizați pentru acoperirea acestor cheltuieli.

S-a evidențiat acest aspect, nu numai pentru a ilustra incapacitatea și ignoranța funcționarilor corupți cercetați în această cauză, ci și evidenta perenitate a activităților infracționale, pe care, chiar și în situații percepute de ei ca fiind periculoase, polițiștii de frontieră și vameșii erau dispuși doar să le diminueze, însă, în niciun caz, să le întrerupă.

O altă consecință generată de perpetuitatea acestei activități infracționale din vremuri, cu siguranță, anterioare datei la care au fost demarate cercetările în acest dosar, este aceea că fiecare dintre polițiștii sau lucrătorii vamali, care s-au integrat pe parcursul timpului în acest mecanism infracțional, au fost atrași de eficiența modului de operare utilizat și siguranța pe care le-o conferea, în condițiile în care singurul lucru pe care unii dintre ei trebuiau să-l facă era acela de a achiesa la starea de fapt deja existentă. Consimțământul la care ne referim presupunea, pentru cei care nu aveau poziții dominante în ierarhia grupării criminale, doar să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, iar, în schimb, fără să fie necesar să intre în contact direct cu mituitorii sau cu foloasele remise de către aceștia, beneficiau, atât de avantajul de a nu plăti masa ori produsele pe care și le luau de la magazinul B., cât și de algoritmul utilizat în cadrul grupului infracțional organizat și care presupunea ca, la sfârșitul programului de lucru din fiecare tură, să primească și ei o parte din mita colectată pe timpul serviciului.

Aportul individual al polițiștilor de frontieră și vameșilor din P.T.F. M., precum și a celorlalți funcționari care au aderat la grupul infracțional organizat, a presupus, pe lângă particularitățile modului de operare utilizat, exprimarea unui consens interprofesional al funcționarilor din cele două categorii socio-profesionale, în ceea ce privește omisiunea de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu specifice frontierei de stat.

Astfel, în raport cu circumstanțele reale de comitere a faptelor -inculpații au acționat în mod organizat în cadrul unui grup infracțional care a funcționat o perioadă îndelungată de timp, având reguli de operare și o structură bine determinată - în scopul săvârșirii unor infracțiuni grave, respectiv, de corupție, obținând beneficii materiale precum și caracterul repetat al actelor materiale de dare și luare de mită, imprimă faptelor reținute în sarcina inculpaților un grad de pericol concret deosebit de grav.

După cum s-a evidențiat în cele care preced, structura grupului infracțional organizat și modul de operare utilizat, articulat pe specularea particularităților zonei de frontieră și pe restricțiile de deplasare impuse în asemenea sectoare, le-au conferit inculpaților posibilitatea de repetabilitate, aproape zilnică, a actelor materiale.

Mai mult, prin cooptarea în cadrul grupării criminale a echipajelor mobile ale vămii și poliției de frontieră, a unor polițiști din alte structuri ale Ministerului Administrației și Internelor, a căror competență funcțională era circumscrisă aceleiași zone, precum și cooperarea strânsă cu traficanții de țigări și complicii acestora, inculpații și-au constituit un veritabil mecanism de protecție și de preîntâmpinare a unor eventuale acțiuni de surprindere a lor în flagrant. În momentul în care era accesat sistemul lor propriu de supraveghere a zonei, respectivul segment de teritoriu era pe deplin sub stăpânirea grupului infracțional organizat, fiind scos, practic, pe durata în care traficanții erau lăsați să introducă fraudulos țigări în țară, de sub autoritatea statului.

Gravitatea acestui cadru infracțional este accentuată și de numeroasele referiri (rezultate din convorbirile ambientale aflate la dosar) ale membrilor grupării criminale la perioada anterioară declanșării cercetărilor în acest dosar, când, așa cum au evocat interlocutorii, se obțineau din această activitate infracțională sume de bani de ordinul zecilor de mii și chiar sutelor de mii de euro pe fiecare tură de serviciu, precum și invocarea unei "protecții" din partea șefilor ierarhici, până la nivelul structurilor centrale, obținută în schimbul remiterii unei părți din acele foloase.

De altfel, din numeroasele discuții purtate în mediul ambiental (administrate ca mijloace de probă, conform art. 911 și urm. din C. proc. pen.), a reieșit că activitatea infracțională desfășurată de către lucrătorii vamali și de polițiștii de frontieră puși sub învinuire în prezenta cauză constituia un veritabil mod de viață, iar exercitarea actelor materiale de luare de mită reprezenta singura lor preocupare, pe timpul serviciului.

Probatoriul administrat în prezenta cauză a pus în evidență faptul că activitatea infracțională era, în principiu, generalizată la nivelul majorității lucrătorilor vamali și a polițiștilor de frontieră din P.T.F. M. și P.T.F. F.

În perioada în care s-au desfășurat cercetările, au existat situații în care, potrivit organizării activității lucrătorilor vamali, o anumită grupă a acestora a lucrat succesiv cu mai multe ture formate din polițiști de frontieră diferiți, precum și cazuri în care anumiți vameși sau polițiști s-au mutat de pe o tură pe alta, ori au venit cu transfer de la alte structuri de poliție. Niciuna dintre aceste situații nu a constituit vreun impediment ca activitatea grupului infracțional organizat să se desfășoare în același ritm, iar funcționarii nou-veniți ori cei care s-au văzut puși în situația de a interacționa pentru prima dată (avem în vedere corespondența turelor de vameși cu cele ale poliției de frontieră) s-au integrat aproape instantaneu în gruparea criminală utilizând regulile și modul de operare prestabilite.

În ceea ce privește consecințele faptelor comise, urmările produse nu sunt doar cele specifice infracțiunilor de corupție.

Așa cum reiese din fișele posturilor polițiștilor de frontieră, coroborate cu prevederile O.U.G. nr. 104/2011, privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, în sarcina polițiștilor de frontieră sunt îndatoriri privitoare la, între altele, prevenirea și combaterea faptelor specifice criminalității transfrontaliere.

De asemenea, potrivit dispozițiilor prevăzute în H.G. nr. 110/2009, privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale a Vămilor, precum și din fișele posturilor lucrătorilor vamali, aceștia au menirea de a efectua un control eficient al mărfurilor, pentru a identifica și sancționa încercările de sustragere de la plata accizelor sau a altor taxe vamale.

Prin neîndeplinirea acestor sarcini, polițiștii de frontieră și lucrătorii vamali, pe de o parte, vitregesc bugetul consolidat al statului de aceste resurse financiare și afectează buna desfășurare a activității comercianților onești, pe segmentul comerțului de țigări.

Așa cum reiese din cele prezentate mai sus, pentru traficanții de țigări care făceau parte din gruparea criminală, polițiști de frontieră și vameșii nu efectuau practic niciun fel de control de frontieră, iar singura interacțiune consta în primirea sumei de bani prestabilită pentru a fi remisă, ca obiect al faptei de corupție. Față de această atitudine, se putea întâmpla oricând ca un traficant din această grupare criminală să se folosească de oportunitatea circumscrisă respectivului mod de operare și să dea suma de bani convenită, cu titlu de mită, lucrătorilor vamali și polițiștilor de frontieră pentru a i se tolera deținerea frauduloasă a unei anumite cantități de țigări, în timp ce în autoturismul său s-ar fi aflat, pe lângă țigări, orice alte bunuri periculoase sau interzise la deținere, cum ar fi droguri, materiale explozive sau toxice, arme și muniție etc.

În consecință, în prezenta cauză s-a reținut că inculpații au săvârșit infracțiuni de aderare ori sprijinire a unui grup infracțional organizat.

Un alt grup infracțional organizat a fost constituit la P.T.F. F., existând persoane care au desfășurat acțiuni în ambele grupări.

În aceste condiții nu poate fi reținută susținerea că fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 323 C. pen..

B. Sentința ar fi nelegală întrucât în mod greșit s-a dispus schimbarea încadrării juridice din contrabandă în complicitate la contrabandă.

Incriminările prevăzute în art. 270 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 86/2006 se referă, sub aspectul laturii obiective, între altele, la introducerea în țară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare, în cazul produselor supuse accizelor, cum este situația țigărilor, de 20.000 RON sau dacă, indiferent de acest criteriu valoric, fapta a fost comisă de două ori în decursul unei an.

Valoarea în vamă a țigărilor se stabilește conform prevederilor art. 2 din Normele tehnice aprobate prin Ordinul nr. 1975 al ministrului finanțelor publice și este identică (așa cum rezultă și din rapoartele de constatare întocmite de către specialistul desemnat din cadrul Direcției Naționale Anticorupție) cu valoarea de tranzacționare (prețul efectiv plătit) a produselor în statul de proveniență. Cum, raportat la situația de fapt din prezenta cauză, nu a fost posibilă stabilirea, în fiecare caz în parte, a mărcii țigărilor introduse în țară, prin sustragere de la controlul vamal, s-a avut în vedere ca reper marca "F.", care are cea mai mică valoare de tranzacționare și care, potrivit probațiunii aflate la dosar, era cel mai des vizată de către traficanți.

Față de aceste considerente și având în vedere aspectele rezultate din rapoartele de constatare, s-a reținut ca fiind îndeplinită condiția criteriului valoric din normele de incriminare anterior menționate, în cazul în care s-a probat că a fost introdusă în țară, prin sustragere de la control vamal, o cantitate de cel puțin 11 baxuri de țigări [în perioada de referință, costul unui bax de țigări marca "F." era de circa 450 euro, astfel că 11 asemenea baxuri au valoarea de 4.950 euro, care, potrivit cursului de schimb valutar din acea vreme, depășește pragul valoric de 20.000 RON, prevăzut de articolul 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006].

Deosebit de aceste aspecte, în cazul P.T.F. M., controlul vamal este efectuat de către lucrătorii vamali chiar în momentul introducerii mărfurilor în țară, respectiv, la limita frontierei de stat a României.

Între particularitățile modului de operare utilizat în desfășurarea activității grupului infracțional organizat cercetat în acest dosar este împrejurarea că decizia de permitere a introducerii în țară a țigărilor, prin sustragere de la control vamal, era luată de către lucrătorii vamali, în acord cu polițiștii de frontieră. O asemenea hotărâre era condiționată de identificarea, în prealabil, a marjei de risc asumate prin demararea acțiunilor ilicite, iar analiza în cauză se făcea pe baza aportului celorlalți membri ai grupării criminale, care avea sarcina de supraveghea zona și a de a depista eventualele acțiuni de control. Totodată, aceeași factori de decizie stabileau și un interval de timp în care traficanții erau lăsați să introducă fraudulos țigările în țară, respectiva durată fiind practic determinată de perioada în care funcționarii corupți considerau că se află în siguranță și în care apreciau ca fiind minime riscurile de a fi surprinși în flagrant.

Numai atunci când funcționarii din P.T.F. M. luau o asemenea decizie, traficanții de țigări erau înștiințați că au acceptul vameșilor și al polițiștilor de frontieră pentru a trece frontiera de stat cu respectivele mărfuri.

Transmiterea acestui consimțământ către traficanți includea, totodată, exprimarea acordului de neefectuare a controlului vamal la intrarea în țară și, implicit, promisiunea facilitării introducerii ilegale a țigărilor.

La trecerea frontierei în România, atât polițiștii, cât și vameșii aflați în posturile de pe sensul de intrare în țară, se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracțional organizat sau era agreat de către membrii acestuia, după care, lucrătorii vamali primeau mita (potrivit unui "tarif" prestabilit în funcție de cantitatea de țigări deținută) și acordau liberul de vamă, fără să mai efectueze controlul vamal. De altfel, fiind preocupați ca traficantul să își îndeplinească riguros obligația de remitere a sumei de bani cuvenită ca mită polițiștilor și vameșilor, fiecare dintre aceștia întrebau pe mituitor ce cantitate de țigări deținea ilegal.

În raport cu aceste circumstanțe reale, se reține că participația penală a lucrătorilor vamali din posturile de pe sensul de intrare în țară îmbracă forma coautoratului la infracțiunea de contrabandă, întrucât acțiunile acestor funcționari sunt strâns legale și se completează cu cele ale traficanților într-o activitate unică, de introducere în țară a unor cantități de țigări, prin sustragere de la controlul vamal.

Trebuie să se considere că au făcut obiectul unei introduceri nelegale mărfurile care, după trecerea frontierei externe a Comunității, se găsesc pe acest teritoriu după trecerea de primul birou vamal, fără a fi transportate la acel birou vamal și fără să fi fost prezentate în vamă.

În speță inculpații V.G. și U.C.A. nu numai că au permis introducerea țigărilor în țară, ci ei și au introdus respectivele țigări.

C. Referitor la pedepsele aplicate fiecărui inculpat, instanța de fond a aplicat pedepse prea mici, referitor la faptele săvârșite de fiecare inculpat în parte, de numărul actelor materiale care intră în conținutul infracțiunilor continuate, de comportamentul fiecăruia și de poziția manifestată pe tot parcursul procesului penal.

Instanța de recurs, în tratarea motivelor ample inserate de procuror în susținerea căii de atac, care se suprapun peste conținutul rechizitoriului, cu luarea în considerare a caracterului controlului judiciar ce se va efectua, ce impune o examinare a cauzei sub toate aspectele - art. 385⁶ C. proc. pen., constatând și că abordarea problemelor juridice supuse discuției a făcut obiectul unui tratament corespunzător juridic din partea primei instanțe, reține următoarele:

În funcție de conținutul actului de sesizare a instanței întocmit în cauză, amplu expus, ce astfel nu se impune a fi reluat în recurs, inculpații au înțeles a manifesta o atitudine de achiesare în planul faptelor reținute, înțelegând să se prevaleze de dispozițiile art. art. 320¹ C. proc. pen.

Astfel, înainte de începerea cercetării judecătorești, inculpații V.G., P.S., M.M., M.L., M.R.D. și U.C.A., au solicitat judecarea lor după procedura simplificată prev. de art. 320¹ C. proc. pen., solicitare încuviințată de instanță ca urmare a îndeplinirii condițiilor prevăzute de textul de lege mai sus menționat.

Aceștia și-au însușit starea de fapt reținută în sarcina lor prin actul de sesizare, instanța de fond, Curtea de Apel Timișoara făcând doar unele precizări în ce privește încadrările juridice reținute în sarcina fiecărui inculpat.

Fără discuție că apelarea la instituția înscrisă la art. 320¹ C. proc. pen., ce implică o recunoaștere din partea inculpatului doar a stării de fapt înscrisă în cuprinsul actului de sesizare, nu împietează asupra unor manifestări ulterioare de schimbare de încadrare juridică, potrivit art. 334 C. proc. pen., aceste îndreptări juridice ținând strict de apanajul specialiștilor dreptului.

Răspunzând în acest plan juridic criticilor aduse sentinței în recurs, sunt de precizat următoarele:

A) Dacă din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă existența unei structuri organizate, care acționează coordonat, după reguli bine stabilite, inițiată sau constituită de inculpați ori la care aceștia să fi aderat sau pe care să o fi sprijinit și în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit, în sarcina inculpaților nu se poate reține și săvârșirea infracțiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Instanța de fond a făcut în acest sens trimiteri total justificate la art. 323 C. pen., care reglementează și sancționează fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate în art. 167 C. pen. ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri.

Orice pluralitate constituită de infractori este concepută sub două aspecte esențiale: al scopului urmărit de aceștia, adică al infracțiunilor pe care gruparea și-a propus să le săvârșească și al duratei asocierii. Dacă mai multe persoane lucrează în înțelegere pentru a săvârși o infracțiune sau chiar mai multe, suntem în prezența unei participații penale în care nu se cere o asociere de natură să dureze un anumit timp și o pronunțată coeziune, determinată de un obiectiv comun, de o concepție unică și de o anumită disciplină stabilită între membrii grupării.

Tocmai structura grupării sau asocierii este unul din elementele care delimitează grupul infracțional organizat de asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, deoarece primul trebuie să aibă o structură determinată și roluri prestabilite pentru membrii săi.

Grupul infracțional organizat presupune existența unor membrii sau a unui membru conducător al grupului, care organizează activitatea infracțională și membrii executanți, care aduc la împlinire ordinele sau directivele, între aceste două structuri poate exista eventual și o categorie intermediară.

Bineînțeles că și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni, ca infracțiune, poate avea o structură organizatorică, structură care nu o va transforma într-un grup infracțional organizat decât dacă se vor cumula și alte condiții prevăzute imperativ de Legea nr. 39/2003.

Cea mai importantă distincție între grupul infracțional organizat și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni este o organizare pe verticală a grupului infracțional organizat. Această organizare pe verticală care rezultă din voința proprie a celor care au creat-o trebuie să se circumscrie strict unui scop infracțional.

În speță, este adevărat și rezultă din probatoriul cauzei că la activitățile infracționale desfășurate în punctele de frontieră din M. și F. au participat pe lângă lucrători vamali și polițiști de frontieră și unii șefi de tură ai acestora, în sensul că au tolerat activitățile infracționale și au participat uneori la împărțirea sumelor de bani provenite cu titlul de mită, însă pe considerentele de mai sus nu se poate confunda organigrama profesională cu o organizare pe verticală a vreunei activități infracționale.

În plus, polițiștii de frontieră, așa cum rezultă inclusiv din actul de acuzare, nu se aflau în niciun raport de subordonare cu șefii lucrătorilor vamali sau invers, niciun inculpat vameș sau polițist de frontieră și cu atât mai puțin persoanele care traficau țigări, în cea mai mare parte necunoscute, nu au primit sarcini infracționale de la șefii ierarhici pe care trebuiau să le aducă la îndeplinire și au săvârșit infracțiunile prin proprie voință.

Analizând interceptările video și audio în ambiental și înscrisurile ce caracterizează inculpații de la dosarul cauzei, instanța de fond a constatat cu justețe că principala preocupare a inculpaților era îndeplinirea sarcinilor de serviciu, chiar dacă pentru anumite persoane și anumite bunuri, în special țigări, așa cum rezultă din probe, aceștia desfășurau și activități infracționale, în sensul că nu respectau dispozițiile legale privind controlul vamal și consecințele ce decurg din acest control în schimbul unor sume ce se primeau drept mită.

Cei care introduceau ilegal țigări în țară prin mituirea inculpaților vameși sau polițiști de frontieră, precum inculpatul P.S., nu se aflau în nicio relație de subordonare pe verticală cu polițiștii inculpați sau vameși, chiar dacă aceștia se aflau în relații infracționale cu cei care efectuau controlul. Aceștia din urmă nu se subordonau nimănui în această activitate infracțională, acționând în virtutea unor relații apropiate cu unele din persoanele pe care le considerau de încredere și după o organizare infracțională pe care ei o determinau și o doreau.

Deși potrivit art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003, infracțiunile de corupție și contrabanda fac parte din acele infracțiuni grave ce reprezintă scopul grupului infracțional organizat, prevăzute de art. 7 din lege, în speță, instanța de fond a constatat cu deplină justețe că grupul de șase persoane de față care a desfășurat activități ilicite, și la care se referă sentința, nu îndeplinește condiția structurii organizatorice necesară pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003. În asocierea menționată, nu a existat un lider organizatoric și roluri prestabilite între membrii grupului pentru a crea liantul structural necesar, fiecare desfășurând împreună activități de durată care se circumscriau în sfera infracțiunilor pe care le-au urmărit.

Noțiunea de "structură determinată" folosită de legiuitor, a avut în vedere o organizare în plan vertical a grupării, deoarece, în caz contrar, o organizare pe orizontală, în sensul că fiecare membru îndeplinește o activitate infracțională determinată, nu poate îndeplini cerințele art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Numărul mare de persoane inculpate și trimise în judecată în prezentul dosar, nu a fost considerat de instanță ca element esențial al unui grup infracțional organizat, întrucât această dimensiune cantitativă este doar una din cerințele prevăzute de legiuitor.

Probatoriul cauzei dovedește fără dubiu doar o asociere infracțională la nivel de cutumă, reținută corect de către instanța fondului, în sensul că fiecare inculpat, inclusiv cei șase inculpați care au optat pentru procedura simplificată, cooperau pe orizontală tacit sau expres cu ceilalți polițiști de frontieră sau lucrători vamali după caz pentru a înlesni traficul de țigări a unor persoane, prin neîndeplinirea controalelor la care erau obligați potrivit legii, având reprezentarea evidentă așa cum rezultă din întreg probatoriu că sunt într-o asociere infracțională cu alți membrii și că se sprijină și se acoperă reciproc.

Instanța de fond așadar a constatat că starea de fapt din rechizitoriu corespunde unei pluralități constituie de infractori, însă această pluralitate, pe motivele mai sus expuse se încadrează în infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., astfel că în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat cu obiectivitate încadrarea juridică pentru inculpați în această infracțiune.

B) Pentru a reține infracțiunea de coautorat la contrabandă calificată în sarcina inculpaților lucrători vamali V.G. și U.C.A. prin actul de sesizare, precum și în motivele de recurs prezentate în chip identic, s-au arătat următoarele:

"La trecerea frontierei în România, atât polițiștii, cât și vameșii aflați în posturile de pe sensul de intrare în țară, se asigurau că traficantul făcea parte din grupul infracțional organizat sau era agreat de către membrii acestuia, după care, lucrătorii vamali primeau mita (potrivit unui "tarif" prestabilit în funcție de cantitatea de țigări deținută) și acordau liberul de vamă, fără să mai efectueze controlul vamal. De altfel, fiind preocupați ca traficantul să își îndeplinească riguros obligația de remitere a sumei de bani cuvenită ca mită polițiștilor și vameșilor, fiecare dintre aceștia întrebau pe mituitor ce cantitate de țigări deținea ilegal.

În raport cu aceste circumstanțe reale, având în vedere și considerațiile expuse cu ocazia analizării infracțiunii de luare de mită, se va reține că participația penală a lucrătorilor vamali din posturile de pe sensul de intrare în țară îmbracă forma coautoratului la infracțiunea de contrabandă, întrucât acțiunile acestor funcționari sunt strâns legale și se completează cu cele ale traficanților într-o activitate unică, de introducere în țară a unor cantități de țigări, prin sustragere de la controlul vamal".

Prin raportare la dispozițiile art. 24 C. pen., coautori sunt acele persoane care și-au adus contribuția în mod direct, nemijlocit la săvârșirea unei infracțiuni, care au îndeplinit împreună acte de executare ce se circumscriu în elementul material al laturii obiective a infracțiunii.

Or, introducerea presupune contactul fizic, deținerea materială a mărfurilor de către o persoană care le trece peste frontiera de sat.

În speță o asemenea activitate nu poate fi imputată lucrătorilor vamali din prezentul dosar, întrucât aceștia nu au participat efectiv la transportul țigărilor în punctul de frontieră.

Învederarea în motivele de recurs că "ei au și introdus respectivele țigări pe teritoriul comunitar" nu are nici cea mai mică ancorare în realitatea concretă și probată în speță. Forțarea unei astfel de afirmații prin raportare și la noțiuni specifice desprinse din legislația vamală sau trimiteri neaprofundate la hotărâri ale Curții Europene de justiție, la dreptul comunitar, nu pot primi în niciun caz efectul juridic scontat.

Cum inculpații V.G. și U.C.A. nu sunt aceia care au introdus efectiv țigările în țară și nu au beneficiat de folosul acestora, textele vizând coautoratul nu le sunt aplicabile.

Activitatea concretă desfășurată de aceștia a fost aceea de a primi sume de bani de la persoanele care au introdus țigările în țară pentru a nu efectua controlul vamal la care erau obligați în virtutea atribuțiilor lor de serviciu.

Prin urmare activitățile inculpaților lucrători vamali așa cum au fost reținute prin rechizitoriu se circumscriu formei de participație penală a complicității la contrabandă calificată, prin înlesnirea activității de introducere a țigărilor în țară ca urmare a neefectuării controlului în schimbul unor sume de bani.

De aceea, cu deplin drept, în baza art. 334 C. proc. pen., instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite de inculpații V.G. și U.C.A. din infracțiunea de contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f)) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen., în aceea de complicitate la contrabandă calificată în formă continuată, prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 270 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 86/2006 rap. la art. 274 din aceeași lege și art. 17 lit. f) și art. 18 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

C) Referitor la pedepsele considerate prea mici de către procuror aplicate fiecărui inculpat, este de reținut că instanța de fond a avut mai întâi în vedere la stabilirea cuantumului pedepsei dispozițiile art. 320¹ alin. (7) C. proc. pen., potrivit cu care limitele speciale se reduc cu o treime.

S-au avut de asemenea în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., referitor la faptele săvârșite de fiecare inculpat în parte, de numărul actelor materiale care intră în conținutul infracțiunilor continuate, de lipsa de antecedente penale a fiecăruia și de poziția sinceră a fiecărui inculpat pe tot parcursul procesului penal, stabilindu-se astfel un cuantum la minimul special prevăzut de textul de lege încriminator.

Pentru inculpații V.G., U.C.A., M.M., M.L. și M.R.D., s-au avut în vedere ca circumstanțe atenuante judiciare împrejurarea că până la data săvârșirii faptelor au deținut un comportament conform cu legea și normele de conviețuire socială, dar și că aceștia prin declarațiile sincere pe care le-au dat încă de la începutul anchetei penale pornită împotriva lor au contribuit substanțial la aflarea adevărului și stabilirea stării de fapt.

Față de inculpații M.M., M.L. și M.R.D., instanța de fond a reținut cu justețe și circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 lit. b) C. pen., întrucât aceștia au plătit încă de la finalizarea urmăriri penale sumele de bani ce li s-a imputat cu titlu de mită. Raportat la criteriile de mai sus, instanța de unic control judiciar va reține că în deplin acord cu normele legale și justificat de actele și lucrările dosarului cauzei, s-a dispus în plan sancționatoriu în formula prezentată de instanța fondului.

Totodată, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 81, respectiv 86¹ C. pen., față de cinci dintre inculpați, în ce privește cuantumul de pedeapsă, dar și cele referitoare la persoana fiecăruia, aflate la primul contact cu legea penală, care au recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor, s-a considerat în mod deplin că scopul pedepselor aplicate poate fi atins și fără privarea de libertate, prin modul de individualizare a executării pedepsei trebuie avută în vedere pe lângă reeducarea inculpatului și utilitatea socială a unei astfel de măsuri.

Cum corective, fie și luate în considerare din oficiu, nu se regăsesc în cauză, sentința fiind la adăpost de orice critici, instanța de recurs apreciază calea de atac exercitată ca fiind nefondată și urmează a fi respinsă în consecință potrivit art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara împotriva Sentinței penale nr. 158/PI din 25 iunie 2012 a Curții de Apel Timișoara, secția penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului P.S. pedeapsa executată de la 10 martie 2011 la 18 martie 2013.

Onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați V.G., U.C.A., P.S., M.M., M.L. și M.R.D., până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Timișoara, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțata în ședință publică, azi 18 martie 2013.

Procesat de GGC - GV