D E C I Z I A NR.928 DOSAR NR.3375/2002
S-a luat în examinare recursul declarat de revizuienta condamnată V.A., împotriva deciziei penale nr.394/A din 24 iunie 2002 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală.
S-a prezentat recurenta condamnată, V.A., aflată în stare de detenție, asistată de avocat A.I., apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul condamnatei a lăsat soluționarea cauzei la aprecierea instanței.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursului declarat ca neântemeiat.
Condamnatul a solicitat admiterea recursului pentru motivele arătate în scris la dosar.
C U R T E A
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin sentința penală nr.25 din 28 martie 2002 a Tribunalului Călărași, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de condamnata V.A. împotriva sentinței nr.61/2000 a Tribunalului Călărași.
Petenta a fost obligată la 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat din care 300.000 onorariu pentru apărarea din oficiu, avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut:
Prin cererea înregistrată la 9 ianuarie 2001, condamnata V.A. a formulat cerere de revizuire a sentinței penale nr.61/2000 a Tribunalului Călărași, motivat de faptul că nu a avut posibilitatea de a administra probe în apărarea sa, referitor la felul în care decurgea relația sa de cuplu, cu partea vătămată.
S-a dispus atașarea dosarului de fond din analiza căruia rezultă că sentința a fost atacată cu apel și apoi cu recurs, de către inculpată, rămânând definitivă prin respingerea acestora.
Din cuprinsul cererii, rezultă că probele noi propuse nu tind a demonstra existența altei stări de fapt decât cea avută în vedere la soluționarea cauzei și nu se conturează nici un alt motiv dintre cele prevăzute de art.394 Cod procedură penală, încât, cererea este nefondată.
Apelul declarat de condamnată împotriva acestei hotărâri a fost respins de către Curtea de Apel București, Secția a II-a Penală, prin decizia nr.394 A din 24 iunie 2002, ca nefondată.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs revizuenta V.A. susținând că este netemeinică și nelegală, pe de o parte, pentru că instanțele au încadrat greșit fapta în tentativă de omor, deși ea n-a avut în intenție să-și omoare soțul, iar pe de o altă parte, pentru că, în speță, s-a reținut o situație greșită, neavându-se în vedere calvarul trăit 25 de ani cu partea vătămată, cu care are 6 copii și care, sub influența alcoolului, o bătea foarte rău.
Recursul este nefondat.
Motivele invocate de condamnată puteau fi invocate și discutate la fond și în căile ordinare de atac exercitate cu ocazia judecării cauzei.
Ele nu pot fi, însă, invocate în calea de atac a revizuirii, care, în sistemul nostru procesual – penal, este o cale extraordinară de atac ce nu poate fi introdusă decât pentru anumite motive expres și limitativ prevăzute, în dispozițiile art.394 Cod procedură penală.
Or, cum nici greșita încadrare juridică a faptei și nici nereținerea de către instanță, a anumitor împrejurări, nu pot fi motive de revizuire, în mod corect, s-a respins, cererea de revizuire a condamnatei.
În atare situație, hotărârea atacată este temeinică și legală, încât, recursul declarat de condamnată apare ca nefondat și va trebui respins, ca atare, în baza art.38515 alin.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, cu consecința menținerii hotărârii atacate.
Văzând și reglementarea plății cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a onorariului de avocat, pentru apărarea din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata revizuientă V.A., împotriva deciziei penale nr.394/A din 24 iunie 2002 a Curții de Apel București, Secția a II-a penală.
Obligă condamnata la plata sumei de 650.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 150.000 lei reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi 21 februarie 2003.