S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații M.V.M., L.G. și L.A. împotriva deciziei penale nr.245 din 9 iulie 2002 a Curții de Apel Bacău.
S-au prezentat recurenții, în stare de arest, inculpatul L.A. asistat de avocatul T.A. și ceilalți doi inculpați, asistați de avocatul G.D., apărător desemnat din oficiu.
A lipsit intimata parte civilă P.C.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul ales al inculpatului L.A. a dezvoltat oral motivele de casare scrise, depuse la dosar, solicitând admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea dosarului pentru rejudecare la prima instanță, în vederea efectuării unei expertize psihiatrice în condiții de internare, totodată să se aibă în vedere și starea de boală a victimei și să se constate că lipsește latura subiectivă a infracțiunii de omor calificat, astfel că se impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei.
Apărătorul inculpaților M.V.M. și L.G. a solicitat schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art.183 din Codul penal și în subsidiar, reducerea pedepselor, prin aplicarea art.74, 76 din Codul penal.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor, ca nefondate, susținând că nu se impune efectuarea expertizei psihiatrice, deoarece în speță nu este obligatorie și nici nu sunt elemente care să determine îndoieli asupra stării psihice. A mai arătat că încadrarea juridică a faptei este corectă, intenția specifică infracțiunii de omor calificat, fiind just dedusă de instanțe. Pedepsele le-a considerat ca just individualizate.
În ultimul cuvânt acordat, inculpatul M.V.M., a arătat că regretă comiterea faptei și este de acord cu concluziile puse de apărător.
Inculpații L.A. și L.G. au solicitat admiterea recursurilor pe baza motivelor formulate de apărător.
C U R T E A
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.110 din 28 martie 2002 a Tribunalului Bacău, în fond, după o primă casare cu trimitere spre rejudecare, inculpații:
-M.V.M., L.G. și L.A. au fost condamnați la câte 15 ani închisoare și câte 5 ani interzicerea drepturilor înscrise în art.64 lit.a și b Cod penal pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art.714, 175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal, iar în ce-l privește pe inculpatul L.A. și a art.37 lit.b Cod penal.
Totodată, tribunalul a menținut starea de arest a inculpaților, a dedus din pedepse durata arestării preventive de la 4 aprilie 2001 pentru inculpații L.A. și M.V.M. și de la 6 aprilie 2001 pentru inculpatul L.G., la zi și i-a obligat, solidar, să plătească 16.500.000 lei despăgubiri, părții civile Purcaru Constantin și câte 600.000 lei lunar pentru minorele P.O.C. și P.E.I., contribuție periodică de întreținere precum și la câte 8.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
S-a reținut în fapt că în seara zilei de 25 martie 2001, inculpații au mers la barul SC „T” unde au consumat băuturi alcoolice.
Între timp, inculpatul L.G. a observat la o altă masă din bar pe victima P.E.I., care, cu ocazia unor raporturi sexuale anterioare, i-a transmis o boală venerică, fapt pe care acesta l-a adus la cunoștința și a celorlalți inculpați și s-au hotărât să se răzbune.
În acest sens, în momentul în care victima s-a îndreptat spre toaleta localului din curte, inculpații au mers după ea și au lovit-o cu pumnii în zona capului. După ce victima a căzut în curte, inculpații au continuat să o lovească cu picioarele în zona abdomenului și a toracelui, după care au târât-o până lângă un autoturism și au abandonat-o.
În urma agresiunii inculpaților, victima a suferit multiple fracturi costale și rupturi de organe interne (pleură, splină și ficat), hemoragie meningee hemisfer drept, infiltrate în țesuturile moi pericraniene, hemiperitoneu masiv, care au avut drept consecință moartea.
După comiterea faptei inculpații s-au sustras de la urmărirea penală, au încercat să treacă fraudulos frontiera în Serbia și în Ungaria, motiv pentru care au fost dați în urmărire generală și prinși.
Prin decizia penală nr.245 din 9 iulie 2002 a Curții de Apel Bacău, s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații prin care solicitau schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art.183 Cod penal și reducerea pedepselor.
Împotriva acestei decizii cei trei inculpați au declarat recurs, reiterând motivele din apel referitoare la încadrarea juridică a faptei și modul de individualizare a pedepselor. Apărătorul inculpatului L.A. a solicitat a se efectua și o expertiză psihiatrică, în care sens a cerut trimiterea cauzei spre rejudecare, temeiuri de casare prevăzute de art.3859 pct.8, 14 și 17 Cod procedură penală.
Recursurile declarate nu sunt fondate.
Din examinarea hotărârilor pronunțate în cauză și a lucrărilor dosarului rezultă că instanțele, întemeindu-se pe probele administrate, au stabilit și reținut corect starea de fapt și vinovăția inculpaților și, de asemenea, au dat o corespunzătoare încadrare juridică faptei penale comise.
După cum s-a arătat cu ocazia expunerii stării de fapt, necontestate de inculpați, aceștia, în scop de a se răzbuna pe victimă care transmisese o boală venerică unuia dintre ei, i-au aplicat, prin cooperare, multiple lovituri cu picioarele în zona capului, abdomenului și toracelui, care sunt zone vitale ale organismului, cu intensitate, producându-i grave leziuni (fracturi costale și rupturi de organe interne) astfel că au prevăzut rezultatul letal al faptei lor și chiar dacă nu au urmărit acest rezultat, au acceptat posibilitatea producerii lui.
Prin urmare, inculpații au acționat cu intenție în comiterea faptei astfel că încadrarea juridică reținută de instanțe este corectă și deci nu se justifică schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune al cărui rezultat este consecința praeterintenției, cum solicită.
Nu este întemeiată nici critica referitoare la efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului L.A. întrucât pe parcursul procesului penal nu s-au evidențiat îndoieli asupra stării psihice a acestuia, iar în raport cu infracțiunea comisă, nu era obligatorie efectuarea acestei expertize, conform art.117 Cod procedură penală.
În legătură cu pedepsele aplicate, instanțele au avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal în care sens au ținut seama de gradul de pericol social deosebit al infracțiunii comise și al persoanei inculpaților, astfel că pedepsele stabilite, la limita minimă prevăzută de lege sunt necesare pentru reeducarea lor și prevenirea comiterii altor infracțiuni.
În consecință, pentru motivele expuse, urmează a se respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați și a fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.
Din pedepse se va deduce durata arestării preventive.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații M.V.M., L.A. și L.G. împotriva deciziei penale nr.245 din 9 iulie 2002 a Curții de Apel Bacău.
Deduce din pedepsele aplicate, timpul arestării preventive de la 4 aprilie 2001 pentru inculpații M.V.M. și L.A. și de la 6 aprilie 2001 pentru inculpatul L.G., la 26 februarie 2003.
Obligă pe recurentul L.A. să plătească statului 800.000 lei cheltuieli judiciare și pe recurenții M.V.M. și L.G. să plătească statului câte 1.100.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de câte 300.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată, în ședință publică, azi 26 februarie 2003.