S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații K.H., B.P. și B.M. împotriva deciziei penale nr.687 din 31 octombrie 2002 a Curții de Apel București – Secția I penală.
S-au prezentat în stare de arest recurenții inculpați K.H., B.P. și B.M., asistați de avocat G.S. , apărător desemnat din oficiu,precum și interpretul de limba turcă V.M.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
Apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea recursurilor declarate de inculpații B.P. și B.M. și reducerea pedepselor, pe care le consideră ca prea aspre față de circumstanțele reale în care s-au comis faptele și de cele personale, fără antecedente penale, situația familială grea, a facilitat identificarea și tragerea la răspundere a altor inculpați. S-a făcut aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000 , dar nu în măsura care se cuvenea.
Pentru inculpatul K.H., a solicitat admiterea recursului și a se face aplicarea și la el a dispozițiilor art.16 din aceeași lege, din adresa Parchetului de pe lăngă Curtea Supremă de Justiție rezultând că acesta în timpul urmăririi penale a ajutat la depistarea și identificarea altor persoane implicate în traficul de droguri în vederea tragerii lor la răspundere penală.
Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor, susținând că nu se impune reducerea pedepselor , acestea înscriindu-se în limitele prevăzute pentru infracțiunile respective , cu aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000.
Interpretul de limbă turcă a tradus inculpatului K.H. concluziile puse de apărătorul din oficiu și de procuror, apoi prin interpret a solicitat reducerea pedepsei, prin aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000.
Inculpații B.P. și B.M. au solicitat reducerea pedepselor.
C U R T E A
Asupra recursurilor de față ;
In baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.262 din 27 martie 2002 a Tribunalului București au fost condamnați inculpații :
- K.H. la 11 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.2 al.1 și al.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, art.75 lit.a Cod penal și art.37 lit.a Cod penal; 16 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.3 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 al.2, art.75 lit.a și art.37 lit.a Cod penal ; 3 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.279 al.1 și 3 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
În cauză s-a făcut aplicarea art.83 din Codul penal și s-a revocat suspendarea executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr.300/1999 a Judecătoriei Satu Mare .
Ca atare după aplicarea art.33 lit.a – 34 lit.b Cod penal și art.83 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute 17 ani închisoare .
- B.P. la: 5 ani închisoare și 2 ani și 6 luni interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pentru infracțiunea prevăzută de art.2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.16 din aceeași lege, art.41 al.2 Cod penal și art.75 lit.a Cod penal; 7 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pentru infracțiunea prevăzută de art.3 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.16 din aceeași lege, art.41 al.2 Cod penal și art.75 lit.a Cod penal.
Conform art.33 lit.a-34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.
- B.M. la : 5 ani închisoare și 2 ani și 6 luni interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pentru infracțiunea prevăzută de art.2 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.16 din aceeași lege, art.41 al.2 Cod penal și art.75 lit.a Cod penal; 7 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pentru infracțiunea prevăzută de art.3 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.16 din aceeași lege, art.41 al.2 Cod penal și art.75 lit.a Cod penal.
Conform art.33 lit.a-34 lit.b Cod penal s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal.
În baza art.117 din Codul penal s-a dispus expulzarea inculpatului K.H.
În baza art.118 lit.e Cod penal s-a confiscat de la inculpatul K.H. pistolul marca „Hege”, 11 cartușe de calibru 7,65 mm, 2 tuburi de cartuș și 2 gloanțe.
Conform art.17 al.1 din Legea nr.143/2000 s-a confiscat heroina rămasă după efectuarea probelor iar conform art.118 lit.c Cod penal s-au confiscat 400 $ și 4000 DM de la inculpatul K.H.; 11.600 DM și 1000 guldeni de la inculpatul B.P. ; 700 DM și 1000 guldeni de la inculpata B.M.
Inculpații au fost obligați fiecare la cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond a reținut că în luna august 2000 inculpatul K.H. a supravegheat un transport de 10 kg heroină adus din Turcia în România de soția sa K.M. și sora sa care au primit răsplată 4000 DM . La 8.08.2000 a trimis heroina în Franța cu 2 conductori de tren care au primit 10.000 DM.
Heroina a ajuns în Franța la 10.08.2000 inculpatul K.H. primind de la O. – proprietarul drogului – suma de 3.300 $ din care 2.900 $ i-a remis lui H.K..
În luna decembrie 2000 inculpatul K.H. la solicitarea telefonică a lui Z.O. s-a deplasat la Istanbul cu soția de unde urma să aducă în România 20 kg heroină ce trebuia expediată mai departe în Franța-Olanda.
Inculpatul a primit 10.000 DM din care 6.000 i-a dat inculpatului B.P. care, ajutat de cumnata sa B.M. au adus drogurile în țară cu trenul. Inculpatul K.H. a expediat heroina în Franța prin 2 conductori de tren care au readus heroina în țară dat fiind că nu au realizat contactul cu persoanele interesate din Franța din motive independente de voința lor.
În luna ianuarie 2001 la inițiativa unor traficanți kurzi inculpatul K.H. a contactat un conductor de tren căruia i-a plătit 3000 DM ca împreună cu inculpatul B.P. și K.M. să introducă în țară 46,5 kg heroină adusă de la Istanbul . Aceștia de mai sus au transportat heroina la București și au predat-o la doi cetățeni arabi.
La 18.04.2001 inculpatul K.H. i-a dat lui B.P. suma de 3000 DM pentru a aduce din Istanbul în țară 20 kg heroină, pe care a predat-o unui cetățean neidentificat.
La 24.02.2001 prin intermediul conductorilor de tren „I” și „R” , K.H. a introdus în țară 15 kg heroină preluată de un arab cu numele Habib .
În luna februarie 2001 inculpații B.P. și B.M. au primit la Istanbul de la inculpatul K.H. 24 kg de heroină pentru a o introduce în România ceea ce s-a și întâmplat .
Prin decizia penală nr.687 din 31 octombrie 2002 Curtea de Apel București a admis apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a casat hotărârea instanței de fond numai în ce privește încadrarea juridică dată faptelor de trafic cu droguri comise de cei trei inculpați, pe care a schimbat-o prin eliminarea art.1 din conținutul infracțiunilor de la articolele 2 și 3 din Legea 143/2000 reținute în sarcina celor 3 inculpați .
Au fost menținute toate celelalte dispoziții și au fost respinse apelurile inculpaților.
Împotriva deciziei au declarat recurs incupații B.P., B.M. și K.H. – primii doi cerând reducerea pedepselor, ultimul aplicarea față de el a articolului 16 din Legea nr.143/2000, motive de casare prevăzute de art.3859 pct.14 din Codul de procedură penală.
Recursul inculpatului K.H. este întemeiat .
Potrivit art.16 din Legea nr.143/2000 persoana care a comis una din ifracțiunile prevăzute la art.2-10 iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificaea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege .
Or în cauză atât în cuprinsul rechizitoriului dar și în adresa trimisă Curții de Apel București, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a arătat aportul inculpatului K.H. în depistarea și identificarea altor persoane în traficul cu heroină în vederea tragerii lor la răspundere penală.
Din formularea art.16 din Legea 143/2000, rezultă că dispozițiile referitoare la reducerea pedepsei sunt obligatorii pentru instanța care aplică sancțiunea dacă se realizează condiția impusă de text inculpatului .
Așa fiind , în cauză și pentru inculpatul K.H. limitele de pedeapsă pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.2 vor fi de la 5 la 10 ani închisoare în loc de 10-20 de ani închisoare iar pentru infracțiunea prevăzută de art.3 alin.2 din Legea 143/2000 de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni închisoare.
În ce privește pe inculpații B.P. și B.M. aceștia au beneficiat deja de aplicarea art.16 din Legea 143/2000 pedepsele ce le-au fost aplicate fiind situate la limita minimă prevăzută de lege. Cum în cauză nu există nici o împrejurare de natură a le atenua răspunderea penală, o reducere a pedepselor sub limita arătată ar fi nelegală.
Așa fiind, Curtea, în temeiul art.38515 pct.2 lit.d din Codul de procedură penală va admite recursul inculpatului K.H., va casa hotărârile pronunțate, va descontopi pedepsele , va face aplicarea art.16 din Legea 143/2000 și va reduce pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art.2 al.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2 , art.75 lit.a Cod penal și art.37 lit.a Cod penal de la 11 ani la 10 ani închisoare iar pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art.26 raportat la art.3 l.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.41 al.2, art.75 lit.a și art.37 lit.a din Codul penal de la 16 ani la 12 ani și 6 luni închisoare .
În baza art.33 lit.a – 34 lit.b Cod penal inculpatul va executa 12 ani și 6 luni plus un an închisoare a cărei suspendare condiționată a fost revocată, urmând ca în total să execute 13 ani și 6 luni închisoare.
Vor fi meținute celelalte dispoziții.
Vor fi respinse recursurile inculpaților Badea Pere și B.M.
Se va computa prevenția din durata pedepselor.
Recurenții B.P. și B.M. vor fi obligați fiecare la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de inculpatul K.H. împotriva deciziei penale nr.687 din 31 octombrie 2002 a Curții de Apel București – Secția I penală.
Casează decizia atacată, precum și sentința penală nr,.262 din 27 martie 2002 a Tribunalului București – Secția a II-a penală, numai cu privire la neaplicarea art.16 din Legea nr.143/2000, față de inculpatul K.H.
Descontopește pedepsele aplicate acestuia, în pedepsele componente.
Face aplicarea art.16 din Legea nr.143/2000, față de acest inculpat și reduce pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2, a art.75 lit.a și a art.37 lit.a din Codul penal, de la 11 ani închisoare, la 10 ani închisoare și pedeapsa aplicată în baza art.26 raportat la art.3 alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2, art.75 lit.a și art.37 lit.a din Codul penal de la 16 ani închisoare la 12 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a și 34 lit.b din Codul penal, inculpatul va executa 12 ani și 6 luni închisoare, la care se adaugă un an închisoare, a cărei suspendare condiționată a fost revocată, inculpatul urmând să execute în total, 13 ani și 6 luni închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor sus-menționate.
Deduce din pedeapsa aplicată, timpul arestării preventive de la 20 octombrie 1999, la 12 noiembrie 1999 și de la 18 aprilie 2001 la 26 februarie 2003.
Respinge recursurile declarate de inculpații B.P. și B.M. împotriva aceleiași decizii.
Deduce din pedepsele aplicate acestora durata reținerii și arestării preventive de la 18 aprilie 2001 la 26 februarie 2003.
Obligă pe acești recurenți să plătească statului câte 1.100.000 lei, din care suma de câte 300.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Onorariul cuvenit interpretului de limba turcă, se va plăti din fondul Curții Supreme de Justiție.
Pronunțată, în ședință publică, azi 26 februarie 2003.