Prin sentința penală nr. 60 de la 16 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul de fond, în baza art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul A.C. la o pedeapsă de 18 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, iar în baza art. 65 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului A.C., pe o durată de 4 ani, drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) și lit. b) C. pen.., pedeapsă complementară ce se va executa după executarea pedepsei principale, după grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori după prescripția executării pedepsei; în baza art. 88 C. pen.., s-a dedus din pedeapsă reținerea de la 04 octombrie 2011, până la 05 octombrie 2011 și arestul preventiv din 05 octombrie 2011, la zi și s-a menținut, în continuare, măsura arestării preventive a inculpatului A.C..
În baza art. 3, art. 4 alin. (1) lit. b) și art. 5 alin. (5) și art. 7 din. Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea S.N.D.G.J., s-a dispus prelevarea de la inculpat de probe biologice în vederea introducerii profilurilor genetice în S.N.D.G.J., urmând ca, în baza art. 5 alin. (5) din Lege, să fie informat inculpatul că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obținerea și stocarea în S.N.D.G.J. a profilului genetic
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea corpurilor delicte - topor cu coadă de lemn, având lungimea de 50 cm, lama de 12 cm și ciomag în lungime de 97 cm, din lemn de esență tare, cu măciucă la partea superioară și care este învelit într-un cauciuc pe o lungime de 31 cm., cauciucul fiind prins cu bandă scotch transparentă, iar în partea inferioară este învelit cu o țeava din fier, cu lungimea de 28 cm - ridicate de la locuința inculpatului A.C. și înaintate la Tribunalul Mehedinți, odată cu dosarul cauzei.
S-a constatat că persoanele vătămate A.C. și T.E. nu au participat în cadrul procesului penal în calitate de părți vătămate și nu s-au constituit părți civile; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și a fost obligat inculpatul A.C. sa-i plătească suma de 7.056,50 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data plății efective; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin și a fost obligat inculpatul A.C. să-i plătească suma de 1.148 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data plății efective.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpatul A.C. să achite statului suma de 3.306,97 lei cheltuieli judiciare, din care 1.806,97 lei reprezentând cheltuielile efectuate la urmărirea penală, inclusiv, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei, ce urmează a fi avansat din fondurile M.J., iar suma de 1.500 lei reprezentând cheltuieli efectuate în primă instanță, inclusiv, onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei, ce urmează a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 750/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mehedinți, s-a di.spus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului A.C., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., constând în fapt în aceea că inculpatul a locuit împreună cu soția sa, A.C., fiul său, A.M. și tatăl său, A.I. în comuna Obîrșia de Cîmp, județul Mehedinți.
În seara zilei de 03 octombrie 2011, în jurul orelor 21.00, fiind în curtea locuinței, inculpatul A.C. care se afla sub influența băuturilor alcoolice s-a certat cu fiul său, A.M.
De menționat că, anterior, între părți au mai existat incidente, pe fondul consumului de alcool de către inculpat.
Cu această ocazie, inculpatul i-a aplicat victimei mai multe lovituri în zona capului și peste corp cu un topor și cu o bâtă care la capăt avea introdusă o țeava metalică.
Când a venit acasă, mama victimei A.C. l-a găsit pe fiul său plin de sânge și prezentând lovituri în zona capului.
Victima i-a spus mamei sale că a fost lovit de inculpat. Ulterior, la locuința victimei a venit și cumnatul său T.D., care i-a aplicat un bandaj în jurul capului.
A doua zi dimineață, sora victimei, respectiv T.E. a chemat salvarea și victima a fost transportată la Spitalul Județean Dr. Tr. Severin și ulterior a fost transferată la Spitalul nr. 1 Craiova unde, în data de 16 octombrie 2011, a decedat.
Astfel, instanța de fond a constatat că, în drept, fapta inculpatului A.C., săvârșită în condițiile mai sus descrise, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 174 alin. (1) - art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen.
Apărarea inculpatului, în sensul că a lovit victima o singură dată în cap, cu un ciomag, a fostcontrazisă fără nici un dubiu de probele administrate în cauză. Astfel, în primul rând, prin raportul medico-legal nr. 639/157 întocmit de S.M.L. Mehedinți - filele 67-70 d.u.p., s-a concluzionat că leziunile craniene prezentate de victimă și descrise la pct. A ( parietal stâng posterior, plagă orizontală, de cea. 8 cm., suturată chirurgical cu 10 fire, capătul posterior este la linia mediană și anterior de ea, parieto-temporal drept, echimoză violacee de cca. 10/5 cm, neomogenă, discontinuă inferior și parietal dreapta, temporal dreapta, occipital dreapta echimoză violacee de cca. 15/15 cm) pot data din data de 03 octombrie 2011 și s-au produs prin lovire cu coip tăietor- despicător, iar celelalte leziuni descrise pa punctul A, pot data din aceeași dată și s-au produs prin lovire cu sau de corpuri dure.
De asemenea, prin același raport medico-legal, ale cărui concluzii au fost avizate de I.M.L. Craiova, s-a arătat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și dilacerării cerebrale, urmare a unui traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă craniană complicate în evoluție cu o bronhopneumonie, iar între leziunile cranio-cerebrale și deces există o legătură de cauzalitate directă, necondiționată.
Din declarația martorei A.C. a rezultat că, în momentul în care a sosit acasă, l-a găsit pe fiul său plin de sânge și prezentând lovituri în zona capului, iar acesta i-a mărturisit că a fost lovit de tatăl său.
În cursul urmăririi penale, T.D. a declarat că a auzit scandal și s-a deplasat la locuința victimei, care se afla în casă, plin de sânge și prezenta o plagă la cap. După ce a bandajat victima, aceasta i-a spus ca să nu cheme ambulanța și l-a rugat să nu-i spună surorii sale T.E. ce s-a întâmplat, pentru a nu sesiza organele de poliție, întrucât nu dorea ca tatăl său să ajungă la închisoare.
În fața instanței, martorul T.D. care a declarat că, în ziua respectivă, fiind în apropierea locuinței inculpatului, a auzit gălăgie și s-a deplasat ce se întâmplă. Martorul a arătat că a intrat în curte și locuință, unde pe hol l-a observat pe inculpat care avea un ciomag în mână. Soția inculpatului i-a spus că acesta îl lovise pe fiul său, iar martorul a intrat în cameră unde la observat victima căzută lângă pat, iar în jurul său era sânge și era lovit la cap. Martorul a mai arătat că, după părerea sa, victima a fost lovită fie cu ciomagul, fie cu toporul care se afla lângă pat. Același martor a relatat că nu a vorbit cu inculpatul, deoarece acesta era în stare de ebrietate. - 58. d.i.f.
Fiind audiat, martorul A.I. - tatăl inculpatului, care a declarat că, în ziua de 03 octombrie 2011, a venit acasă în jurul orei 20,00, iar vecinii săi i-au spus că inculpatul l-a omorât pe nepotul său. Același martor a declarat că a intrat în casă unde se afla fiul său care era inconștient, plin de sânge și lovit la cap. De asemenea, martorul a precizat că în ziua respectivă fiul său era băut, iar nepotul său nu consumase alcool. - filele 47, 49-50 d.u.p., 80 d.i.f.
De asemenea, nu a putut fi reținută de către instanța de fond nici apărarea inculpatului în sensul că, anterior, a fost lovit de fiul său, cu un ciomag, având în vedere că nu există nici o probă care să dovedească această faptă și nu a fost prezentat nici un act medico - legal, prin care să se ateste leziunile pretins produse.
Cum vinovăția inculpatului în comiterea acestei fapte a fost cert dovedită cu ansamblul probelor administrate în cauză, astfel cum au fost analizate anterior, acesta a fost condamnat, iar la individualizarea pedepsei aplicată inculpatului, instanța de fond a avut în vedere atât circumstanțele reale referitoare la faptă, cât și circumstanțele personale ale inculpatului.
În acest sens, s-a avut în vedere împrejurările concrete în care s-a desfășurat agresiunea, prin folosirea unor obiecte contondente apte de a ucide, îndreptată împotriva chiar a fiului său, gradul ridicat de pericol al faptei săvârșite, cât și urmările produse constând în decesul victimei.
Referitor la persoana inculpatului, s-a avut în vedere atitudinea procesuală relativ sinceră a acestuia, comportamentul său necorespunzător și contrar relațiilor sociale referitoare la conviețuirea socială în cadrul familiei, așa cu rezultă din declarațiile martorilor, precum și, datele care rezultă din referatul de evaluare, întocmit în cauză.
Față de cele expuse, s-a apreciat că aplicarea unei pedepse de 18 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, cu executare în regim de detenție, va conduce la reeducarea inculpatului A.C. și la formarea unui comportament de conformare și de respectare a regulilor și normelor de conviețuire socială.
Ținând seama de natura și gravitatea infracțiunii comise și de valoarea sociala lezată - dreptul persoanei la viață -, instanța de fond a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), lit. b) C. pen., în condițiile art. 71 C. pen.. - dreptul de a fi ales în autoritățile publice și în funcțiile elective publice, dar și, dreptul de ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, considerându-le măsuri de limitare a acestor drepturi, proporționale si justificate în cauză.
Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat că persoanele vătămate A.C. și T.E. nu au participat în cadrul procesului penal în calitate de părți vătămate și nu s-au constituit părți civile.
Având în vedere prev. art. 14 C. pen.p, art. 346 C. pen.p și art. 998 - 999 C. civ., s-au admis admite acțiunile civile formulate de cele două unități medicale și a fost obligat inculpatul să plătească suma de 7056,50 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data plății efective, către partea civilă Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și suma de 1.148 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate victimei, plus dobânzi și penalități de întârziere până la data plății efective, către partea civilă Spitalul Județean de Urgență Drobeta Turnu Severin.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel - în termenul prevăzut de lege - inculpatul A.C., solicitând desființarea în parte a sentinței pe latură penală și reținerea circumstanțelor atenuante prev de art. 73 lit. b) C. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., având consecința reducerii pedepsei aplicate sub minimul special.
În motivarea apelului, a arătat că a recunoscut comiterea agresiunii asupra fiului său, însă aceasta s-a datorat faptelor de violență exercitate de victimă asupra sa, solicitându-se ca, la evaluarea pericolului social concret al faptei, să fie reținute atât situația sa personală (persoană vârstnică, cu afecțiuni care i-au diminuat discernământul, ce a manifestat regret sincer față de infracțiunea comisă), cât și necesitatea aplicării față de el a măsurii de siguranță a obligării la tratament medical, recomandată prin raportul de expertiză medico-legală psihiatrică aflat la dosar.
Prin Decizia penală nr. 373 din 6 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a admis apelul inculpatului A.C. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova), declarat împotriva sentinței penale nr. 60 de la 16 martie 2012, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul de fond. S-a desființat în parte sentința, pe latură penală.
S-a redus pedeapsa principală aplicată inculpatului A.C. pentru o infracțiune prev. de art. 174, 175 alin. (1) lit. c) C. pen., la 16 ani închisoare, urmând ca acesta să execute pedeapsa de 16 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., ca pedeapsă complementară.
În baza art. 113 C. pen. s-a aplicat inculpatului măsura de siguranță a obligării la tratament medical, pe durata executării pedepsei și, în continuare, până la însănătoșire.
S-a dedus în continuare detenția preventivă de la 16 martie 2012, la zi și menține arestarea preventivă a inculpatului.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Cheltuielile judiciare din apel au rămas în sarcina statului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut următoarele: Apelantul - inculpat a fost dedus judecății pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, victimă fiind fiul său, A.M., în raport de probele testimoniale și științifice administrate în faza urmăririi penale ce atestă că, între inculpat și victimă s-a produs o altercație la data de 03 octombrie 2011, la care nu a asistat nici o persoană, întrucât părțile se aflau în interiorul imobilului unde ambii locuiau.
Din raportul de expertiză medico-legală necropsie (filele 68 - 70 - dosar urmărire penală) a rezultat că victima a prezentat mai multe leziuni traumatice constând în plagă la nivel cranian cu interesarea substanței osoase, meningeale și cerebrale (localizată parieto-occipital stânga), produsă prin lovire cu un corp tăietor-despicător (topor), care a determinat hemoragie cerebrală masivă și fracturi cominutive cu denivelare cu dimensiuni de 5 - 6 cm./7 - 8 cm., care a determinat decesul victimei, urmare a complicațiilor survenite după intervenția chirurgicală, precum și leziuni sub forma echimozelor la nivelul brațului și antebrațului stâng și hemitoracelui stâng, provocate prin lovire cu și de corpuri dure.
Aceeași situație de fapt a rezultat și după readministrarea probatoriului testimonial în faza cercetării judecătorești, urmând să se rețină că, pe fondul stării determinate de consumul de alcool, inculpatul a avut o altercație cu fiul său, discuțiile contradictorii degenerând și inculpatul aplicând victimei lovituri la nivelul capului, cu un ciomag și un topor, și cauzându-i atât leziunile de autoapărare de la nivelul brațului stâng, cât și leziunile tanatogeneratoare de la nivelul capului.
S-a arătat că împrejurarea susținută în apărare de inculpat, referitor la existența unei puternice tulburări, sub imperiul căreia a comis infracțiunea, datorată actelor agresive ale victimei, nu este susținută în cauză de nici una din probele administrate, astfel: martorul T.D. relatează constant că, fiind în afara locuinței, a auzit gălăgie în zona imobilului și, când a intrat în casă, a observat pe inculpat, care era înarmat cu un ciomag, și pe victimă, care se afla într-o cameră, în poziție șezândă, sângerând abundent, martorul observând și că, în vecinătatea victimei se afla toporul - corp delict; martora A.C. relatează că, în locuință nu au pătruns decât victima și inculpatul, deoarece martora a plecat din domiciliu circa o jumătate de oră, iar la întoarcere a constatat că victima era lovită, sângera abundent și i-a relatat că a fost „omorât de tatu"; martorul Alfloarei Ion a relatat că incidentul s-a produs în locuință, între inculpat și victimă, că a ajuns în imobil după terminarea agresiunii și că aici a constatat că victima sângera abundent, de la nora sa (martora A.C.) aflând că autorul agresiunii este inculpatul; toți martorii audiați au declarat constant că, aflat în stare de ebrietate, inculpatul se manifesta foarte agresiv, exercitând acte de violență asupra membrilor familiei, motiv pentru care soția și tatăl său obișnuiau să se refugieze la vecini.
În aceste condiții, constatând că probele testimoniale atestă că numai inculpatul a fost observat într-o stare de agitație psiho-motorie datorită consumului de alcool, cu accese de violență verbală, s-a reținut că altercația dintre părți a fost provocată de către inculpat, că acesta a agresat pe victimă fără să prezinte la rândul său leziuni care să confirme varianta provocării pe care o susține în apărare.
În consecință, s-a reținut că instanța de fond a stabilit o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, constatând că inculpatul a comis cu vinovăție, în forma intenției, infracțiunea de omor calificat prev de art. 174, 175 lit. c) C. pen., asupra fiului său, victima A.M., pentru care a dispus o soluție de condamnare.
Totodată, s-a reținut că, în faza cercetării judecătorești în apel, inculpatul a recunoscut comiterea actelor de violență asupra victimei, însă le-a motivat prin aceea că a existat un prim moment al conflictului în afara locuinței, unde părțile și-au aplicat reciproc lovituri cu pumnii, după care a urmărit pe victimă în locuință și aici i-a aplicat lovitura la cap, care a produs decesul acesteia, inculpatul învederând că regretă fapta comisă și urmările acesteia.
De asemenea, în raport de deficiențele de comunicare constatate cu ocazia ascultării inculpatului, prin încheierea din 31 mai 2012 s-a dispus expertizarea medico-legală psihiatrică a inculpatului, în vederea stabilirii dacă acesta prezintă afecțiuni psihice și dacă îi este afectat discernământul; raportul medico-legal psihiatric nr. A1/5726/2012 emis de I.N.M.L. București (fila 61 - 64) a concluzionat că inculpatul prezintă „tulburare organică de personalitate, cu deteriorare cognitivă pe fond toxietilic și vascular, având discernământul diminuat și fiind recomandată măsura de siguranță prev de art. 113 C. pen."
S-a arătat că circumstanțele reale și personale din cauză relevă că inculpatul a manifestat regret sincer pentru fapta comisă, că este o persoană vârstnică (în vârstă de 61 de ani), cu afecțiuni care-i diminuează discernământul, dar aceste împrejurări nu pot prevala asupra pericolului social concret deosebit de ridicat, determinat de suprimarea vieții propriului fiu și, în consecință, nu pot constitui temei pentru reținerea circumstanțelor atenuante prev de art. 74 alin. (2) C. pen.
În aceste condiții, instanța a reținut că apelul este fondat numai în privința criticilor de individualizare judiciară a pedepsei, în sensul stabilirii unei sancțiuni orientate către minimul special prevăzut de lege, iar nu către mediu, precum și referitor la instituirea măsurii de siguranță a obligării la tratament medical, pe durata executării pedepsei și în continuare până la însănătoșire, conform art. 113 C. pen.
Împotriva deciziei instanței de apel, a declarat recurs inculpatul, solicitând reținerea în favoarea sa a circumstanțelor prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. și art. 74 C. pen. și să se dispună reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
A arătat că a comis fapta în condițiile în care a fost atacat de fiul său și suferă de boli care i-au afectat discernământul.
Recursul declarat de inculpat nu este fondat.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul A.C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen., reținându-se în sarcina acestuia că în seara zilei de 03 octombrie 2011, în jurul orelor 21.00, fiind sub influența băuturilor alcoolice s-a certat cu fiul său, A.M., ocazie cu care a aplicat victimei mai multe lovituri în zona capului și peste corp cu un topor și cu o bâtă care la capăt avea introdusă o țeava metalică.
A doua zi, victima a fost transportată cu ambulanța la spital, dar la data de 16 octombrie 201 a decedat.
Din raportul de expertiză medico-legală necropsie (filele 68 - 70 - dosar urmărire penală) a rezultat că victima a prezentat mai multe leziuni traumatice constând în plagă la nivel cranian cu interesarea substanței osoase, meningeale și cerebrale (localizată parieto-occipital stânga), produsă prin lovire cu un corp tăietor-despicător (topor), care a determinat hemoragie cerebrală masivă și fracturi cominutive cu denivelare cu dimensiuni de 5 - 6 cm/7 - 8 cm., care a determinat decesul victimei, urmare a complicațiilor survenite după intervenția chirurgicală, precum și leziuni sub forma echimozelor la nivelul brațului și antebrațului stâng și hemitoracelui stâng, provocate prin lovire cu și de corpuri dure.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul obișnuia să consume băuturi alcoolice, având un comportament violent față de membrii familiei, de multe ori, soția acestuia fiind nevoită să se refugieze la vecini, iar altercația dintre inculpat și victimă a fost provocată de către inculpat, apărarea acestuia că ar fi fost agresat pe victimă, nefiind confirmată de vreo probă existentă la dosar. Prin urmare, în mod corect, instanța de apel a constatat că nu sunt întrunite condițiile reținerii în favoarea inculpatului a scuzei provocării.
Totodată, situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost corect stabilite, iar pedeapsa aplicată este just individualizată în raport de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., ținându-se seama de dispozițiile generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă, de gradul de pericol social al infracțiunii, de persoana infractorului și de împrejurările în care s-a comis fapta.
La aplicarea pedepsei s-au avut în vedere, atât gravitatea deosebită a infracțiunii comise, aceea de a curma viața propriului copil, condițiile concrete în care s-au petrecut faptele, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, vârsta acestuia de peste 60 ani, precum și afecțiunea psihică de are suferă și care i-a afectat discernământul.
Împrejurarea că inculpatul a regretat fapta comisă sau că are discernământul diminuat, astfel cum se menționează în raportului medico-legal psihiatric, nu constituie temei pentru reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen. și reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Prin urmare, criticile formulat de inculpat sunt nefondate, hotărârea instaței de apel fiind legală și temeinică.
Față de cele menționate, Înalta Curte constată că recursul declarat de inculpat este nefondat, și în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., v-a fi respins.
În baza art. 88 alin. (1) C. pen. se v-a deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durat prevenției de la 4 octombrie 2011 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. v-a fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, canefondat declarat de inculpatul A.C. împotriva Deciziei nr. 373 din 6 decembrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția penală pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 4 octombrie 2011 la 28 martie 2013.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentînd onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 28 martie 2013