Asupra procesului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați nr. 314/P/2010 din 26 aprilie 2011, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților V.D. și V.V.I. (executori judecătorești în cadrul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați V.D. și V.V.I.) pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen.
Activitatea presupus infracțională desfășurată constă, în esență, că inculpații la data de 09 august 2010, în calitate de executori judecătorești, au efectuat o activitate de executare silită în afara razei de competență teritorială pe care o aveau conform legii, cauzând astfel o vătămare intereselor legale ale S.C. A.M. S.R.L. Jiliște, județul Vrancea. Pentru inculpatul V.V. s-a reținut că la momentul respectiv era numit executor judecătoresc definitiv în circumscripția Judecătoriei Constanța și nu avea competența teritorială să efectueze acte de executare pe raza altui județ.
La întocmirea rechizitoriului, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a avut în vedere următoarele mijloace de probă: plângerea părții vătămate S.C. A.M. S.R.L. Jiliște, județul Vrancea, declarațiile reprezentantului legal al acesteia, P.I., declarațiile martorilor L.C.N., B.L., C.I., C.G., C.V., T.A., T.V., nota de constatare a defecțiunilor tractorului D., Proces-verbal de predare-primire din 02 decembrie 2009 a tractorului, devizul estimativ cu privire la contravaloarea reparației semnat de martorul C.I., contractul de colaborare nr. 3 din 06 mai 2010 încheiat între S.C. P.A. S.R.L. și S.C. C.A. S.R.L., contractul de garanție mobiliară din 21 iunie 2010 încheiat între aceleași părți, procesul-verbal de ridicare și predare-primire tractor D. din 09 august 2010, procesul-verbal încheiat la data de 13 august 2010 prin care s-a constatat că obligațiile din contractul de garanție au fost efectuate în totalitate și s-a constatat închis dosarul de executare și declarațiile inculpaților.
În faza urmăririi penale, P.I., reprezentantul părții vătămate a declarat că nu a primit contravaloarea reparației la tractor și se constituie parte civilă în cauză cu suma de 17.000 euro.
Fiind audiat, inculpatul V.D. a declarat că el a considerat că prin ridicarea tractorului de la partea vătămată și predarea acestuia către S.C. P.A. S.R.L. Galați nu a executat o dispoziție dintr-un titlu executoriu, conform art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000, ci a făcut un act sau o operațiune, conform art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000.
Inculpatul V.V.I., în declarația sa, s-a limitat doar în a spune că și-a îndeplinit atribuțiile legale, conform art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000.
În faza de cercetare judecătorească, partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 17.000 euro, ce reprezintă reparația tractorului, și cu suma de 100.000 euro ce reprezintă daune morale.
La termenul de judecată din 02 iunie 2011 s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente a Biroului Executorilor Judecătorești Asociați V.D. și V.V.I.
De asemenea, la termenul de judecată din 25 octombrie 2011, în primă instanță, a fost invocată excepția nelegalei sesizări a instanței, excepție ce a fost respinsă prin încheierea din 01 noiembrie 2011. Tot la acea dată, Curtea de Apel Galați a constatat că este legal sesizată prin Rechizitoriul nr. 314/P/2010 din 26 aprilie 2011 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați.
Având în vedere cadrul procesual și infracțiunea reținută în actul de sesizare, s-a procedat la audierea reprezentantului legal al părții vătămate, P.I., și a martorilor din lucrări L.C.N., B.L., C.I., C.G., C.V., T.A., T.V.
Inculpatul V.V.I. s-a prevalat de dispozițiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen., susținând că își menține declarațiile date în timpul urmăririi penale și nu dorește să mai facă alte precizări.
După sesizarea instanței, inculpatul V.D. a decedat (la data de 02 martie 2012). Față de această situație, la termenul de judecată din 26 aprilie 2012, în baza art. 21 C. proc. pen., s-a dispus introducerea în cauză în calitate de moștenitori ai inculpatului V.D. a numitelor V.M. - soție și M. (V.) S. - fiică.
Ulterior a fost dezbătută succesiunea defunctului V.D., fiind eliberat certificatul de moștenitor nr. 102 din 27 august 2012.
A fost depus la dosarul cauzei și Ordinul Ministrului Justiției 1658/C din 23 aprilie 2012, ce atestă că a încetat calitatea de executor judecătoresc a lui V.D. și a încetat asocierea acestuia cu executorul judecătoresc V.V.I., urmând ca acesta din urmă să-și desfășoare activitatea în circumscripția Judecătoriei Constanța.
La data de 22 mai 2012 s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de parte responsabilă civilmente a Biroului Executorului Judecătoresc V.D. și a Biroului Executorului Judecătoresc V.V.I.
Totodată, la termenul din 13 decembrie 2012 s-a dispus introducerea în cauză și citarea în calitate de asigurători a Casei de Asigurări a Executorilor Judecătorești din România și a Societății de Asigurare O. - V.I.G. S.A.
Fiind audiat, reprezentantul legal al părții vătămate, P.I. a precizat că în ziua în care s-a realizat executarea, inculpatul V.V.I. i-a prezentat contractul de garanție mobiliară încheiat între S.C. P.A. și C.A., cererea de punere în executare făcută de către S.C. P.A., precum și dovada înscrierii în arhiva electronică a contractului de garanție mobiliară. Aceasta a precizat că se constituie parte civilă împotriva inculpaților cu suma de 17.000 euro, ce reprezintă contravaloarea reparației motorului tractorului, precum și cu suma de 100.000 euro - daune morale întrucât consideră că firmei i s-a produs un prejudiciu de imagine. Totodată, aceasta a mai arătat că s-a promovat de către societate o acțiune având ca obiect somație de plată, împotriva S.C. A., având aceeași valoare și același obiect, acțiune ce s-a soluționat favorabil pentru societate, dar nu a fost posibilă punerea în executare a hotărârii.
Analizând și coroborând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a reținut aceeași situație faptică din actul de sesizare, astfel:
Inculpații V.D. și V.V.I. și-au desfășurat activitatea în cadrul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați V.D. și V.V.I., din Galați.
În perioada 02 ianuarie 2006 - 09 iunie 2010, inculpatul V.V.I. a îndeplinit funcția de executor judecătoresc stagiar în cadrul Biroului Executorului Judecătoresc V.D.
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1576/C din 09 iunie 2010, inculpatul V.V.I. a fost numit executor judecătoresc definitiv în circumscripția Judecătoriei Constanța.
Prin certificatul nr. 28 din 28 iulie 2010 emis de Curtea de Apel Constanța s-a atestat înregistrarea "Biroului Executor Judecătoresc V.V.I.", cu sediul în Constanța, str. D., nr. 1B, bloc A2, apartament 23, județul Constanța.
Din adresa nr. 186 din 08 aprilie 2011 a Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Constanța, rezultă că în perioada 28 iulie 2010 - 22 septembrie 2010, inculpatul V.V.I. a activat în raza de competență a Curții de Apel Constanța, cu biroul indicat mai sus. Conform aceleiași adrese, inculpatul nu și-a ridicat de la Camera Executorilor Judecătorești Constanța registrele necesare pentru a presta activitatea.
La data de 22 septembrie 2010, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2324/C s-a aprobat asocierea executorilor judecătorești V.D. cu V.V.I. și în acest sens s-a eliberat și certificatul necesar.
În luna decembrie 2009, martorul C.I., care desfășoară activitate în domeniul agricol în comuna Vânători, județul Galați, a dorit să-și repare un tractor marca D., care avea unele probleme la motor.
Întrucât îl cunoștea pe martorul L.C.N., care administra o societate ce avea ca obiect de activitate comerțul cu piese pentru utilaje agricole, C.I. l-a întrebat pe acesta dacă poate să îl ajute în repararea tractorului. În această situație martorul L.C. i-a recomandat S.C. A.M. S.R.L. din satul Jiliște, comuna Slobozia Ciorăști, județul Vrancea. Conform recomandărilor, în luna decembrie 2009, martorul C.I., însoțit de L.C. au transportat tractorul defect la sediul părții vătămate S.C. A.M. S.R.L. Jiliște. După inspecția tractorului. P.I., reprezentantul părții vătămate, a întocmit un proces-verbal de predare-primire cu martorul C.I. și totodată a întocmit nota de constatare a defecțiunilor.
La data de 01 februarie 2010, P.I. s-a deplasat în comuna Vânători și i-a prezentat martorului C.I. un deviz estimativ cu privire la contravaloarea reparației, deviz semnat de martorul C.I.
Martorul C.I. a semnat acele documente și a aplicat ștampila S.C. A. S.R.L. Galați.
Partea vătămată a trimis motorul în Italia unde a fost reparat și restituit.
Întrucât martorul C.I. nu a achitat nimic din contravaloarea reparațiilor, reprezentantul S.C. A.M. S.R.L. Jiliște a refuzat să-i restituie tractorul.
Deoarece aveau nevoie de tractor, martorii C.I. și fii săi, C.V. și C.G. s-au hotărât să găsească altă modalitate de a intra în posesia tractorului fără să-i plătească părții vătămate contravaloarea reparațiilor.
Astfel, la data de 06 mai 2010, între S.C. C.A. S.R.L. Vânători, județul Galați, reprezentată prin C.G. și S.C. P.A. S.R.L. Galați s-a încheiat un contract de colaborare.
Conform contractului, S.C. P.A. S.R.L. oferă consultanță S.C. C.A. S.R.L. în valoare de 33.656,17 RON. S.C. C.A. garanta plata acestei sume de bani către S.C. P.A. S.R.L. cu tractorul ce se afla la reparat la sediul părții vătămate.
Astfel, la data de 21 iunie 2010, între S.C. P.A. S.R.L. Galați și S.C. C.A. S.R.L. din comuna Vânători, județul Galați s-a încheiat un contract de garanție mobiliară, care a fost înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
În data de 09 august 2010, S.C. P.A. S.R.L. Galați a formulat o cerere la Biroul Executorului Judecătoresc V.D., din Galați, prin care solicita punerea în executare silită a contractului de garanție mobiliară întocmit la data de 21 iunie 2010, prin ridicarea tractorului și predarea către debitor.
Cererea a fost înregistrată în aceeași zi la biroul executorului sub nr. 1542 din 09 august 2010 și în aceeași zi s-a format dosarul de executare silită nr. 407/2010. Tot în aceeași zi, S.C. P.A. S.R.L. Galați a formulat o altă adresă, prin care indica executorului judecătoresc locul unde se afla tractorul ce constituia obiectul garanției, respectiv în jurul comunei Gologanu, județul Vrancea.
În baza cererii de executare silită și a actelor anexate, inculpatul V.D. a semnat și ștampilat un formular al unui proces-verbal ce conținea antetul biroului său, după care i-a înmânat acest proces-verbal inculpatului V.V.I. căruia i-a dat dispoziție să meargă la locul unde se afla tractorul, să-l ridice și să-l predea reprezentantului S.C. P.A. S.R.L. Galați. În acest sens, inculpatul V.D. a întocmit și o adresă către Postul de Poliție Gologanu, județul Vrancea, așa cum indicase reprezentantului creditorului, prin care solicita sprijinul organelor de poliție pentru executarea silită.
Inculpatul V.V.I. a luat dosarul de executare și procesul-verbal "în alb", semnat și ștampilat de inculpatul V.D., și împreună cu reprezentantul S.C. P.A. S.R.L. Galați s-au deplasat spre locul unde se afla tractorul în județul Vrancea. înainte de a ajunge la sediul părții vătămate, inculpatul V.V.I. s-a prezentat la Postul de Poliție Slobozia Ciorăști, unde a prezentat adresa și a solicitat sprijinul unui lucrător de poliție pentru a asista la executarea silită.
În continuare, inculpatul V.V.I. s-a deplasat la sediul S.C. A.M. S.R.L. Jiliște unde a discutat cu reprezentantul acestei societăți, P.I., căreia i-a adus la cunoștință că trebuie să ridice tractorul.
Cu ocazia acelei discuții, P.I. i-a adus la cunoștință inculpatului că motorul tractorului este reparat, conține piese noi și aștepta ca beneficiarul, respectiv C.I. să achite contravaloarea reparației. În acele împrejurări, P.I. i-a prezentat inculpatului documente din care rezultau cele susținute.
Inculpatul V.V.I. a dat dispoziție ca tractorul, împreună cu motorul, să fie ridicate de la partea vătămată, după care le-a predat reprezentantului S.C. P.A. S.R.L. Galați. Cu privire la activitatea de ridicare a tractorului și predarea acestuia către S.C. P.A. S.R.L., inculpatul V.V.I. a completat acel formular de proces-verbal care îi fusese înmânat de inculpatul V.D., semnat de acesta și ștampilat.
La data de 13 august 2010, inculpatul V.D. a întocmit un proces-verbal prin care a constatat că obligațiile din contractul de garanție au fost efectuate în totalitate și astfel a constatat închis dosarul de executare.
Din actele dosarului rezultă că la momentul când a avut loc executarea silită inculpatul V.V.I. era numit executor judecătoresc definitiv în mun. Constanța și nu avea competența teritorială să efectueze acte de executare pe raza altui județ. La acea dată inculpatul V.D. i-a înmânat inculpatului V.V.I. procesul-verbal semnat și ștampilat de el înainte de executare, urmând ca inculpatul V.V.I. să-l completeze cu elementele constatate la fața locului.
Din probele administrate în cauză, respectiv din declarațiile martorilor C.V., C.G., C.I. și T.A., rezultă că a fost achitată contravaloarea contractului de consultanță încheiat între S.C. C.A. S.R.L. și S.C. P.A. S.R.L., iar în prezent tractorul se află în posesia familiei C.
Având în vedere situația de fapt prezentată anterior, instanța de fond consideră că faptele celor doi inculpați nu prezintă o conotație penală, în cauză impunându-se achitarea inculpatului V.V.I. în conformitate cu dispozițiile art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen. - fapta nu e prevăzută de legea penală.
În ceea ce-l privește pe inculpatul V.D., întrucât după sesizarea instanței, dar înainte de pronunțarea unei hotărâri în cauză, a decedat, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile art. 10 lit. g) C. proc. pen., privitoare la încetarea procesului penal.
În speță, se consideră că fapta așa cum a fost reținută și realizată nu constituie infracțiune, astfel încât singura soluție care se impune pentru inculpatul V.V.I. e achitarea prevăzută de art 10 lit. b) C. proc. pen., având în vedere următoarele:
Potrivit contractului de colaborare încheiat între S.C. C.A. S.R.L. Vânători, reprezentată de C.G. și S.C. P.A. S.R.L. Galați, ultima societate oferă consultanță primei societăți în valoare de 33.656,17 RON, plata fiind garantată cu un drept de gaj asupra unui tractor, proprietatea S.C. C.A. S.R.L. La momentul încheierii contractului de garanție mobiliară (21 iunie 2010), contract transcris și în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, tractorul se afla la sediul S.C. A.M. S.R.L., în comuna Slobozia Ciorăști, județul Vrancea, în vederea efectuării de reparații.
La data de 09 august 2010, titularul garanției mobiliare a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc V.D. punerea în executare silită a contractului de garanție mobiliară, solicitându-se ridicarea tractorului și predarea lui către S.C. P.A. S.R.L., cerere formulată în temeiul dispozițiilor art. 67 din Legea nr. 99/1999, privind garanțiile reale mobiliare.
Întrucât dispozițiile aceleiași legi (art. 68), prevăd că organul de executare are la dispoziție doar 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului să intre în posesia bunului afectat garanției și să îl predea creditorului, executorul judecătoresc s-a prezentat în aceeași zi la sediul S.C. A.M. S.R.L. unde se afla bunul afectat garanției, în vederea îndeplinirii formalităților de executare. Preluarea efectivă a bunului s-a făcut sub supravegherea inculpatului V.V.I., iar procesul-verbal de executare s-a întocmit pe un formular tipizat al Biroului Executorului Judecătoresc V. (Practic, V.V. a fost doar reprezentantul Biroului, având în vedere contractul de asociere încheiat între cei doi executori).
Prin această situație de fapt, rechizitoriul impută celor doi executori că au realizat abuziv obligația din contractul de garanție, abuzul constând în aceea că nu aveau competența teritorială, conform art. 7 lit. a) din Legea 188/2000, cauzând astfel o vătămare intereselor legale ale S.C. A.M. S.R.L., persoana care s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 17.000 euro reprezentând contravaloarea reparațiilor la tractor, contravaloare ce nu fusese achitată de către S.C. C.A. S.R.L.
În legătură cu constituirea de parte civilă, s-a precizat că S.C. A.M. S.R.L. s-a adresat și instanței civile pentru recuperarea acestei sume de la debitoare, cererea fiind înregistrată sub nr. 18398/231/2010 pe rolul Judecătoriei Focșani și a obținut titlu executoriu pentru respectiva sumă (Sentința comercială nr. 33 din 11 ianuarie 2011 a Judecătoriei Focșani).
În susținerea acuzației de necompetență teritorială a executorului judecătoresc, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a invocat prevederile art. 7 lit. a) din Legea nr. 188/2000 în vigoare la data de 09 august 2010, care stabilesc atribuțiile executorului judecătoresc în legătură cu punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii și conform cărora competența teritorială în acest caz revine executorului judecătoresc din circumscripția judecătoriei în a cărei rază teritorială urmează a se face executarea. în temeiul acestor dispoziții legale rechizitoriul concluzionează că în speță, executarea trebuia realizată de executori judecătorești din circumscripția Judecătoriei Focșani.
În cursul urmăririi penale, cei doi inculpați au susținut constant că în speță nu sunt aplicabile prevederile legale citate de rechizitoriu, întrucât nu este vorba despre executarea unor dispoziții cu caracter civil dintr-un titlu executoriu, ci pur și simplu de o operațiune de ridicare a unui bun afectat de o garanție reală mobiliară din locul în care se afla și predarea acestui bun către creditorul garantat, act de executare ce intră - din punctul de vedere al competenței teritoriale - sub incidența dispozițiilor art. 7 lit. i) din Legea nr. 188/2000 și a art. 9 alin. (5) conform căruia "în celelalte cazuri prevăzute în art. 7 (inclusiv cazul prevăzut de lit. i) este competent orice executor judecătoresc care a fost învestit de creditor".
Prima instanță a arătat că nu este vorba decât despre modul diferit de interpretare a dispozițiilor legii civile. În timp ce actul de acuzare apreciază că operațiunea de predare a bunului către creditor se încadrează în dispozițiile art. 7 lit. a), executorii judecătorești au considerat că sunt competenți teritorial întrucât actul de executare intră sub incidența dispozițiilor art. 7 lit. i).
S-a apreciat astfel că modul în care executorii judecătorești au interpretat legea civilă nu poate constitui infracțiunea de abuz în serviciu.
Actele executorilor judecătorești și modalitatea în care aceștia interpretează dispozițiile legii civile sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contestației la executare, iar sancțiunea ce intervine în cazul în care actele au fost întocmite cu neobservarea dispozițiilor legale (inclusiv în situația încălcării competenței teritoriale) este anularea actelor de executare, nicidecum tragerea la răspundere penală a executorului pentru infracțiunea de abuz în serviciu, deci, eventualele interpretări sau posibil încălcări ale legii nu pot fi cenzurate decât prin căile de atac prevăzute de lege la instanța de judecată, fără a se circumscrie săvârșirii unei fapte penale.
În condițiile în care prin rechizitoriu s-a reținut ca element material al infracțiunii de abuz în serviciu doar realizarea actelor de executare cu încălcarea competenței teritoriale, s-a apreciat că aceasta nu este, prin ea însăși, producătoare de prejudicii, dacă pe fond operațiunea realizată se încadrează exact în prevederea legală ce reglementează executarea contractului de garanție reală mobiliară. Or, în prezenta cauză executorul judecătoresc a respectat întocmai dispozițiile art. 68 din Legea nr. 99/1999, preluând bunul de la persoana în posesia căreia se afla și predându-l creditorului garantat. Și în situația în care operațiunea de preluare și predare bunului ar fi fost realizată de un executor de pe raza Judecătoriei Focșani, consecința pentru S.C. A.M. S.R.L. - persoana care deținea bunul fără niciun titlu, întrucât contractul de prestări servicii nu îi conferea dreptul de a deține bunul sau de a refuza restituirea lui - ar fi fost aceeași: această societate ar fi fost obligată să predea bunul creditorului garantat.
Prejudiciul în patrimoniul părții civile nu este consecința actelor de executare, întrucât această societate nu avea niciun drept de a deține bunul afectat garanției. Prejudiciul este consecința neplății de către S.C. C.A. S.R.L. a reparațiilor realizate.
În concluzie, s-a apreciat că nu reprezintă infracțiunea de abuz în serviciu încălcarea unei dispoziții privind competența teritorială, respectiv modul de interpretare al acestei dispoziții, neemiterea unei somații și ridicarea tractorului neconstituind elemente materiale al infracțiunii de abuz în serviciu. Prejudiciul nu a fost urmarea imediată a infracțiunii săvârșite de executorul judecătoresc, a actelor de executare, ci este consecința exclusivă a neîndeplinirii obligației de plată de către beneficiarul serviciilor, respectiv de către S.C. C.A. S.R.L.
Revenind la problema competenței teritoriale, nu lipsită de relevanță este și forma actuală a art. 373 C. proc. civ. și a art. 8 și 9 din Legea nr. 188/2000, texte ce au fost modificate prin Legea nr. 202/2010. Urmare a modificărilor textelor legale suscitate, orice executare din cele atribuite în competența executorilor judecătorești prin art. 7 din lege se face de executorul judecătoresc din circumscripția curții de apel în a cărei rază teritorială urmează a se face executarea, sunt situate sau se află bunurile, etc., cu precizarea că în celelalte cazuri necuprinse în alin. (1) - (4) ale art. 9 (inclusiv în cazul prevăzut de art. 7 lit. i) este competent orice executor judecătoresc învestit de creditor.
Or, dacă în concepția acuzării nerespectarea competenței teritoriale constituie latura obiectivă a infracțiunii de abuz în serviciu, în speță, această încălcare nu mai este sancționată din moment ce inculpatul a acționat în circumscripția Curții de Apel Galați.
Și față de aceste dispoziții legislative se impunea achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen.
Referitor la acuzația că la momentul 09 august 2010, când a fost efectuată executarea, inculpatul V.V.I. era numit executor judecătoresc definitiv în municipiul Constanța și nu avea competența de a efectua acte de executare în alt județ, dublată de afirmația din finalul rechizitoriului, că cei doi inculpați nu erau asociați la acel moment și nu puteau efectua acte de executare împreună, ceea ce atribuie faptei un caracter mai grav, se rețin următoarele:
Inculpatul V. și-a început activitatea ca executor judecătoresc stagiar la data de 02 ianuarie 2006, în cadrul Cabinetului Individual al Executorului Judecătoresc V.D.
După promovarea examenului de definitivat ce s-a desfășurat la data de 14 aprilie 2010, V.V.I. a devenit executor judecătoresc definitiv și a fost numit în această calitate în raza de competență a Judecătoriei Constanța prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1576 din 09 iunie 2010.
V.V.I. nu s-a prezentat la postul din Constanța, rămânând în continuare la Galați unde, la data de 01 august 2010, deci înaintea faptei ce face obiectul prezentului dosar (relevant fiind actul aflat la dosarul de urmărire penală), a încheiat un contract de asociere civilă profesională cu executorul judecătoresc V.D. În virtutea acestei asocieri V.V.I. a realizat acțiunea din 08 august 2010, în numele executorului judecătoresc V.D., motivația fiind aceea că, deși se încheiase contractul de asociere între cei doi, el a fost aprobat de Ministerul Justiției abia la data de 22 septembrie 2010, prin Ordinul nr. 2324/C.
Însă, simplul fapt că s-au îndeplinit acte de executare silită anterior emiterii ordinului ce ratifica asocierea celor doi executori nu constituie elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, putând constitui cel mult o abatere disciplinară, astfel că, sub acest aspect nu se pune în niciun fel problema răspunderii penale a inculpatului.
Față de toate acestea, se apreciază că se impune achitarea inculpatului V.V.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen.
Având în vedere soluția dată laturii penale prima instanță, în temeiul art. 346 alin. (4) C. proc. pen., a lăsat nesoluționată latura civilă.
Astfel, prin Sentința penală nr. 55/F din 9 aprilie 2013 Curtea de Apel Galați a dispus:
În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) în referire la art. 10 lit. g) C. proc. pen., a dispus încetarea procesului-penal pornit împotriva inculpatului V.D. , decedat la data de 02 martie 2012, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (a intervenit decesul inculpatului).
În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen., a dispus achitarea inculpatului V.V.I. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen.
Potrivit art. 346 alin. (3) C. proc. pen., a lăsat nesoluționată acțiunea civilă.
În baza art. 192 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. pen., a obligat pe partea vătămată S.C. A.M. S.R.L. sat Jiliște, comuna S. județul Vrancea, la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal s-au exercitat apeluri, potrivit art. 10 din Legea nr. 255/2013, de către procuror și partea vătămată S.C. A.M. S.R.L.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați a susținut că se impune condamnarea inculpatului V.V.I.
În continuare procurorul a considerat că a fost încălcată competența teritorială, raportul juridic s-a născut exclusiv între Biroul executorului judecătoresc V.D., decedat, și S.C. P.A.C. S.R.L., context în care procesul-verbal întocmit de V.V.I. nu s-a încheiat cu respectarea art. 68 din Legea nr. 99/1999.
Există legătură de cauzalitate între prejudiciul cauzat părții civile și activitatea desfășurată de inculpat, s-a adus atingere dreptului de retenție care a fost obstrucționat ilicit și care constituie o vătămare a intereselor părții vătămate.
Asocierea dintre executorii judecătorești a fost ulterioară momentului la care a avut loc executarea silită.
Inculpatul a fost obligat la despăgubiri în solidar cu succesoarele inculpatului V.D.
Partea vătămată a completat argumentele acuzării, susținând că, la momentul executării silite, ordinului sau decretului de numire de asociere nu era semnat. Nu se poate susține că inculpații erau în eroare atâta vreme cât aveau cunoștințe juridice.
Ridicarea unui bun se poate face numai prin procedura executării silite.
S-a solicitat condamnarea inculpatului V.V.I., inculpatul urmând a fi obligat la despăgubiri în solidar cu succesoarele inc. V.D. și cu cabinetele executorilor judecătorești alături de societățile de asigurare.
Deși Parchetul a invocat critici inclusiv în materia cheltuielilor judiciare avansate de stat, acestea fiind puse în sarcina părții vătămate, partea respectivă, S.C. A.M. S.R.L., direct interesată, nu a înțeles a invoca astfel de aspecte de nelegalitate.
Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță de apel potrivit art. 10 din Legea nr. 255/2013, având competența de a analiza pricina sub toate aspectele de fapt și de drept, în virtutea caracterului integral devolutiv al căii de atac incidente, reține următoarele:
Este de reținut că, sub aspectul soluționării laturii penale, în apel, s-a făcut trimitere de către titularii căii de atac că, se impune strict condamnarea inculpatului V.V.I. raportat la infracțiunea reclamată.
Este de reiterat în acest sens că, după sesizarea instanței de fond, inculpatul V.D. a decedat (la data de 02 martie 2012) dosar Curte de Apel.
Instanța de fond nu a contestat aspectele factuale imputate inculpaților, soluția de achitare fiind prefigurată în funcție de conotațiile juridice ale celor concret comise și reținute.
Sub aceste aspecte, instanța de apel, plasată într-un cadru juridic de necontestare a celor reținute în fapt, va prelua desfășurătorul specific:
Inculpații V.D. și V.V.I. și-au desfășurat activitatea în cadrul Biroului Executorilor Judecătorești Asociați V.D. și V.V.I., din Galați.
În perioada 02 ianuarie 2006 - 09 iunie 2010, inculpatul V.V.I. a îndeplinit funcția de executor judecătoresc stagiar în cadrul Biroului Executorului Judecătoresc V.D.
Prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1576/C din 09 iunie 2010, inculpatul V.V.I. a fost numit executor judecătoresc definitiv în circumscripția Judecătoriei Constanța.
Prin Certificatul nr. 28 din 28 iulie 2010 emis de Curtea de Apel Constanța s-a atestat înregistrarea "Biroului Executor Judecătoresc V.V.I.", cu sediul în Constanța, str. D., nr. 1B, județul Constanța.
Din adresa nr. 186 din 08 aprilie 2011 a Camerei Executorilor Judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Constanța, rezultă că în perioada 28 iulie 2010 - 22 septembrie 2010, inculpatul V.V.I. a activat în raza de competență a Curții de Apel Constanța, cu biroul indicat mai sus.
În această perioadă în care activa ca executor judecătoresc la Constanța, inculpatul V.V.I. a efectuat acte de executare la Galați, la Biroul Executorului Judecătoresc V.D.
La data de 22 septembrie 2010, prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 2324/C s-a aprobat asocierea executorilor judecătorești V.D. cu V.V.I. și în acest sens s-a eliberat și certificatul necesar.
În concret, în luna decembrie 2009, C.I., care desfășoară activitate în domeniul agricol în comuna Vânători, județul Galați, a dorit să-și repare un tractor marca D., care avea unele probleme la motor. Întrucât îl cunoștea pe martorul L.C.N., care administra o societate ce avea ca obiect de activitate comerțul cu piese pentru utilaje agricole, C.I. l-a întrebat pe acesta dacă poate să îl ajute în repararea tractorului. în această situație martorul L.C. i-a recomandat Societatea Comercială A.M. S.R.L. din satul Jiliște, comuna Slobozia Ciorăști, județul Vrancea. Conform recomandărilor, în luna decembrie 2009, martorul C.I., însoțit de L.C. au transportat tractorul defect la sediul părții vătămate S.C. A.M. S.R.L. Jiliște. După inspecția tractorului, P.I., reprezentantul părții vătămate, a întocmit un proces-verbal de predare-primire cu martorul C.I. și totodată a întocmit nota de constatare a defecțiunilor.
La data de 01 februarie 2010, P.I. s-a deplasat în comuna Vânători și i-a prezentat martorului C.I. un deviz estimativ cu privire la contravaloarea reparației, deviz semnat de martorul C.I. Martorul C.I. a semnat acele documente și a aplicat ștampila S.C. A. S.R.L. Galați.
Partea vătămată a trimis motorul în Italia unde a fost reparat și restituit.
Întrucât martorul C.I. nu a achitat nimic din contravaloarea reparațiilor, reprezentantul S.C. A.M. S.R.L. Jiliște a refuzat să-i restituie tractorul.
Deoarece aveau nevoie de tractor, martorii C.I. și fii săi, C.V. și C.G. s-au hotărât să găsească altă modalitate de a intra în posesia tractorului fără să-i plătească părții vătămate contravaloarea reparațiilor. Astfel, la data de 06 mai 2010, între S.C. C.A. S.R.L. Vânători, județul Galați, reprezentată prin C.G. și S.C. P.A. S.R.L. Galați s-a încheiat un contract de colaborare.
Conform contractului, S.C. P.A. S.R.L. oferă consultanță S.C. C.A. S.R.L. în valoare de 33.656,17 RON. S.C. C.A. garanta plata acestei sume de bani către S.C. P.A. S.R.L. cu tractorul ce se afla la reparat la sediul părții vătămate. Astfel, la data de 21 iunie 2010, între S.C. P.A. S.R.L. Galați și S.C. C.A. S.R.L. din comuna Vânători, județul Galați s-a încheiat un contract de garanție mobiliară, care a fost înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.
În data de 09 august 2010, S.C. P.A. S.R.L. Galați a formulat o cerere la Biroul Executorului Judecătoresc V.D., din Galați, prin care solicita punerea în executare silită a contractului de garanție mobiliară întocmit la data de 21 iunie 2010, prin ridicarea tractorului și predarea către debitor.
Cererea a fost înregistrată în aceeași zi la biroul executorului sub nr. 1542 din 09 august 2010 și în aceeași zi s-a format dosarul de executare silită nr. 407/2010. Tot în aceeași zi, S.C. P.A. S.R.L. Galați a formulat o altă adresă, prin care indica executorului judecătoresc locul unde se afla tractorul ce constituia obiectul garanției, respectiv în jurul comunei Gologanu, județul Vrancea.
În baza cererii de executare silită și a actelor anexate, inculpatul V.D. a semnat și ștampilat un formular al unui proces-verbal ce conținea antetul biroului său, după care i-a înmânat acest proces-verbal inculpatului V.V.I. căruia i-a dat dispoziție să meargă la locul unde se afla tractorul, să-l ridice și să-l predea reprezentantului S.C. P.A. S.R.L. Galați.
Inculpatul V.V.I. a luat dosarul de executare și procesul-verbal "în alb", semnat și ștampilat de inculpatul V.D., și împreună cu reprezentantul S.C. P.A. S.R.L. Galați s-au deplasat spre locul unde se afla tractorul în județul Vrancea. în continuare, inculpatul V.V.I. s-a deplasat la sediul S.C. A.M. S.R.L. Jiliște unde a discutat cu reprezentantul acestei societăți, P.I., căreia i-a adus la cunoștință că trebuie să ridice tractorul.
Inculpatul V.V.I. a dat dispoziție ca tractorul, împreună cu motorul, să fie ridicate de la partea vătămată, după care le-a predat reprezentantului S.C. P.A. S.R.L. Galați. Cu privire la activitatea de ridicare a tractorului și predarea acestuia către S.C. P.A. S.R.L., inculpatul V.V.I. a completat acel formular de proces-verbal care îi fusese înmânat de inculpatul V.D., semnat de acesta și ștampilat.
La data de 13 august 2010, inculpatul V.D. a întocmit un proces-verbal prin care a constatat că obligațiile din contractul de garanție au fost efectuate în totalitate și astfel a constatat închis dosarul de executare.
Așadar, din actele dosarului rezultă că la momentul când a avut loc executarea silită, inculpatul V.V.I. era numit executor judecătoresc definitiv în mun. Constanța și nu avea competența teritorială să efectueze acte de executare pe raza altui județ.
Prima instanță însă a observat corect că nu este vorba decât despre modul diferit de interpretare a dispozițiilor legale în cauză. În timp ce actul de acuzare apreciază că operațiunea de predare a bunului către creditor se încadrează în dispozițiile art. 7 lit. a), executorii judecătorești au considerat că sunt competenți teritorial întrucât actul de executare intră sub incidența dispozițiilor art. 7 lit. i).
Or, actele executorilor judecătorești și modalitatea în care aceștia interpretează dispozițiile legii sunt supuse controlului judecătoresc, pe calea contestației la executare, iar sancțiunea ce intervine în cazul în care actele au fost întocmite cu neobservarea dispozițiilor legale, inclusiv în situația încălcării competenței, este anularea actelor de executare, nicidecum tragerea la răspundere penală a executorului pentru infracțiunea de abuz în serviciu.
În plus, sub aspectul elementului material specific infracțiunii, prin rechizitoriu s-a reținut doar realizarea actelor de executare cu încălcarea competenței teritoriale, or, se aceasta nu este, prin ea însăși, producătoare de prejudicii. În prezenta cauză executorul judecătoresc a respectat dispozițiile art. 68 din Legea nr. 99/1999, preluând bunul de la persoana în posesia căreia se afla și predându-l creditorului garantat. În situația în care operațiunea de preluare și predare bunului ar fi fost realizată de un executor de pe raza Judecătoriei Focșani, consecința pentru S.C. A.M. S.R.L. ar fi fost teoretic aceeași.
Prejudiciul efectiv și concret în cauză vizează consecința neplății de către S.C. C.A. S.R.L. a reparațiilor realizate. De altfel, aceasta este și formula de constituire de parte civilă în cauză, P.I., reprezentantul părții vătămate a declarat că nu a primit contravaloarea reparației la tractor și se constituie parte civilă în cauză cu suma de 17.000 euro. Ca detaliu, este adevărat că partea civilă, apelantă în cauză, în final (în primă instanță și ulterior cu menținerea poziției juridice în apel) pe lângă aceste pretenții, constând în daune materiale, a plusat și cu 100.000 euro despăgubiri morale.
În concluzie, prejudiciul nu a fost urmarea imediată a infracțiunii săvârșite de executorul judecătoresc, a actelor de executare, ci este consecința exclusivă a neîndeplinirii obligației de plată de către beneficiarul serviciilor, respectiv de către S.C. C.A. S.R.L.
Referitor la motivația acuzațională că la momentul 09 august 2010, când a fost efectuată executarea, inculpatul V.V.I. era numit executor judecătoresc definitiv în municipiul Constanța și nu avea competența de a efectua acte de executare în alt județ, dublată de afirmația că cei doi inculpați nu erau asociați la acel moment și nu puteau efectua acte de executare împreună, sunt de reținut următoarele:
Inculpatul V. și-a început activitatea ca executor judecătoresc stagiar la data de 02 ianuarie 2006, în cadrul Cabinetului Individual al Executorului Judecătoresc V.D. După promovarea examenului de definitivat ce s-a desfășurat la data de 14 aprilie 2010, V.V.I. a devenit executor judecătoresc definitiv și a fost numit în această calitate în raza de competență a Judecătoriei Constanța prin Ordinul Ministrului Justiției nr. 1576 din 09 iunie 2010.
V.V.I. nu s-a prezentat la postul din Constanța, rămânând în continuare la Galați unde, la data de 01 august 2010, deci înaintea faptei ce face obiectul prezentului dosar a încheiat un contract de asociere civilă profesională cu executorul judecătoresc V.D. În virtutea acestei asocieri V.V.I. a realizat acțiunea din 08 august 2010, în numele executorului judecătoresc V.D., motivația fiind aceea că, deși se încheiase contractul de asociere între cei doi, el a fost aprobat de Ministerul Justiției abia la data de 22 septembrie 2010, prin Ordinul nr. 2324/C.
Simplul fapt că s-au îndeplinit acte de executare silită anterior emiterii ordinului ce ratifica asocierea celor doi executori nu constituie elementul material al infracțiunii de abuz în serviciu, putând constitui o abatere disciplinară, așa cum a precizat expres instanța de fond.
Față de toate acestea, se apreciază, inclusiv în apel, că soluția de achitare a inculpatului V.V.I. pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 C. pen. în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen. este una corectă.
Având în vedere soluția dată laturii penale, prima instanță, în temeiul art. 346 alin. (4) Vechiul C. proc. pen., a lăsat nesoluționată latura civilă. Soluția procesuală este validă și sub auspiciile noului C. proc. pen. - art. 25 alin. (5). În aceste condiții, potrivit art. 421 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. instanța de apel va respinge căile de atac exercitate ca nefondate.
Văzând și dispozițiile art. art. 275 alin. (2) și (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați și partea vătămată S.C. A.M. S.R.L. împotriva Sentinței penale nr. 55/F din data de 9 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă apelanta parte vătămată S.C. A.M. S.R.L. la plata sumei de 300 RON cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul V.V.I., până la prezentarea apărătorului ales, în suma de 75 RON, se va suporta din fondurile Ministerului de Justiție.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele V.M. și M. (V.) S., în sumă de câte 75 RON, se vor suporta din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată, în ședință publică, azi 17 aprilie 2014.
Procesat de GGC - AM