Suspendarea judecării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006. Condiţii şi efecte
Cuprins pe materii : Drept comercial. Procedura insolvenţei
Index alfabetic : suspendarea judecării cauzei
- insolvenţă
NCPC, art. 488 alin. (1) pct. 5
Legea nr. 85/2006, art. 36
În cazul în care reclamantul nu a învestit instanţa cu o acţiune în realizarea unei creanţe asupra unei societăţi faţă de care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei, pretenţiile acestuia privind doar constatarea desfăşurării unor raporturi de muncă, este greşită soluţia instanţei de suspendare a judecării cauzei în temeiul dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 85/2006, motivat de faptul că s-a dispus deschiderea procedurii insolvenţei împotriva altei societăţi decât cea asupra căreia se urmărea realizarea unor creanţe, încheierea astfel pronunţată fiind dată cu aplicarea greşită a acestor dispoziţii legale.
Secţia a II-a civilă, Decizia nr. 1562 din 5 iunie 2015
Notă : Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței a fost abrogată de Legea nr. 85/2014 la data de 28 iunie 2014.
Recursul are ca obiect încheierea din 15.04.2014, prin care Curtea de Apel Timişoara, Secţia de litigii de muncă şi asigurări sociale, în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, a suspendat judecarea apelului declarat de reclamantul P.I. împotriva sentinţei civile nr. 2832/12.12.2013, pronunţată de Tribunalul Timiş, Secţia I civilă în contradictoriu cu pârâtele SC C. SA şi SC C.F.T. SRL.
În motivarea căii de atac, recurenta a susţinut că încheierea atacată a fost dată cu aplicarea greşită a normelor de drept material; a fost invocat, astfel, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
În concret, a arătat că încheierea atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006 conform cărora „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale”; or, în speţă, instanţa nu a fost învestită cu o acţiune în realizarea unei creanţe asupra intimatei SC C. SA (societate faţă de care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei), ci cu una în constatare.
Astfel, recurenta a arătat că pretenţiile faţă de SC C. SA se rezumă la constatarea desfăşurării unor raporturi de muncă, nevizând realizarea unor creanţe asupra acesteia, singurele drepturi de creanţă invocate de reclamant privind exclusiv pe pârâta SC C.F.T. SRL, societate faţă de care nu a fost deschisă procedura insolvenţei.
În acest context, recurenta a apreciat că nu opera suspendarea judecăţii procesului în temeiul art. 36 din Legea nr. 85/2006, curtea de apel pronunţând încheierea atacată cu aplicarea greşită a textului de lege mai sus menţionat.
Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a procedat la întocmirea raportului asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
Apreciind că cererea de recurs îndeplinește atât condițiile de formă intrinseci, cât și cele extrinseci statuate de art. 486 alin. (1) și (2) C. proc. civ., iar criticile formulate se circumscriu motivului de casare invocat, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 8 din acelaşi Cod, magistratul-asistent raportor a apreciat că recursul este admisibil în principiu.
La 13.02.2015, recurenta-pârâtă şi intimata-pârâtă au depus puncte de vedere la raport, arătând că sunt de acord cu argumentele prezentate de raportor.
Prin încheierea din 24.04.2015, Înalta Curte a admis în principiu recursul şi a fixat termen pentru soluţionarea pe fond a acestuia la 05.06.2015.
Astăzi, în şedinţă publică, în aplicarea art. 489 C. proc. civ., Înalta Curte, constatând că norma legală a cărei aplicare greşită se invocă este una de procedură, iar nu de drept material, a reîncadrat motivul de casare invocat de recurentă în cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Astfel, analizând recursul prin prisma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., casarea unei hotărâri se poate cere când, prin hotărârea dată, instanţa a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare atrage sancţiunea nulităţii.
Având în vedere că textul de lege nu face distincţie între nulitatea absolută şi cea relativă, nulitatea condiţionată şi cea necondiţionată de existenţa unei vătămări, orice pretinsă încălcare a unei reguli de procedură, indiferent de regimul său juridic, va fi analizată din perspectiva art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
În concret, recurenta a arătat că încheierea atacată a fost pronunţată cu aplicarea greşită a prevederilor art. 36 din Legea nr. 85/2006.
Astfel, potrivit art. 36 din Legea nr. 85/2006, „de la data deschiderii procedurii se suspendă de drept toate acţiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra debitorului sau bunurilor sale.”
Înalta Curte constată însă că, în speţă, instanţa nu a fost învestită cu o acţiune în realizarea unei creanţe asupra intimatei SC C. SA, societate faţă de care s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei.
Aceasta întrucât, prin cererea de chemare în judecată, aşa cum a fost precizată, intimatul-reclamant a solicitat să se constate că a desfăşurat raporturi de muncă cu SC C. SA, anularea, iar în subsidiar, rezilierea contractului de formare profesională „type rating” nr. 251/29.04.2011 încheiat cu SC C.F.T. SRL şi obligarea acestei din urmă societăţi la restituirea sumei de 26.700 euro.
Prin urmare, în mod greşit a procedat curtea de apel la suspendarea judecăţii cauzei, în condiţiile în care pretenţiile reclamantului faţă de SC C. SA se rezumă la constatarea desfăşurării unor raporturi de muncă, nevizând realizarea unor creanţe asupra acesteia, singurele drepturi de creanţă invocate privind exclusiv pe SC C.F.T. SRL, societate faţă de care nu a fost deschisă procedura generală a insolvenţei.
Astfel, Înalta Curte a apreciat ca fiind întemeiate criticile recurentei vizând greşita aplicare a art. 36 din Legea nr. 85/2006.
În altă ordine de idei, se impune subliniat că suspendarea judecăţii în baza art. 36 din Legea nr. 85/2006, motivat de faptul că împotriva SC C. SA s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei, relevă faptul că instanţa nu a procedat la coroborarea situaţiei de fapt cu probele administrate în cauză şi cu regulile de drept procesual, de o manieră care să conducă în mod logic la soluţia pronunţată.
Or, obligaţia de motivare, statuată la art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., impune o apreciere întotdeauna ataşată de natura cauzei, de circumstanţele acesteia, stilul judiciar şi tipologia actului de justiţie; motivarea unei hotărâri trebuie, deci, înţeleasă ca un silogism logic, de natură a explica inteligibil hotărârea luată.
În speţă, însă, analiza încheierii atacate conduce spre concluzia că aceasta cuprinde motive străine de natura pricinii, instanţa dispunând suspendarea judecăţii cauzei motivat de faptul că s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenţei împotriva altei societăţi decât cea asupra căreia se urmărea realizarea unor creanţe.
De aceea, instanţa supremă a apreciat că încheierea atacată a fost pronunțată cu încălcarea regulilor de procedură, fiind astfel incident motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.
Aşa fiind, Înalta Curte, în temeiul art. 497 C. proc. civ., a admis recursul declarat de recurenta-pârâtă SC C. SA, prin administrator judiciar RTZP SPRL, a casat încheierea atacată şi a trimis cauza aceleiaşi instanţe, pentru continuarea judecăţii.