Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 105 din 8 iulie 2003, Tribunalul Olt, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptei, din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. i) și art. 176 lit. c) C. pen. și, în baza acestui temei juridic, l-a condamnat pe inculpatul M.A. la pedeapsa de 20 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o perioadă de 8 ani.
S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 64 și art. 71 C. pen., și în baza art. 350 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului și a fost dedusă detenția preventivă de la 5 martie 2002, până la pronunțarea sentinței.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 7.765.856 lei, despăgubiri către partea civilă Spitalul clinic județean nr. 1 Craiova, cu dobânzile legale aferente; la plata sumei de 4.000.000 lei despăgubiri civile și 100.000.000 lei, daune morale către partea civilă N.I.; la plata sumei de 6.000.000 lei despăgubiri către partea civilă I.C.G., și 4.800.000 lei, prestație periodică (sumă globală) pentru minorii M., G. și C., pe perioada 28 februarie 2002 – 8 iulie 2003, și în continuare, câte 300.000 lei lunar, pentru fiecare până la majorat.
Inculpatul a fost obligat și la plata sumei de 7.000.000 lei cheltuieli judiciare, către stat.
Instanța de fond a reținut în fapt că, în seara zilei de 25 februarie 2002, victima N.M., împreună cu martorii G.I., G.A., G.I. și C.I., se afla în barul AF, G.M., de pe raza localității Crâmpoaia, județul Olt.
În jurul orelor 18,00, martorii G.I. și C.I., au plecat spre domiciliile lor, iar în local au intrat martorii B.I., A.G. și inculpatul M.A.
Motivat de faptul că, în seara precedentă, B.I. fusese agresat de către frații G. și observând că în local se aflau aceștia, a mers la G.I., căruia i-a cerut explicații în legătură cu incidentul petrecut în seara precedentă și nefiind mulțumit de răspuns, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri cu pumnii în zona feței, până când acesta a căzut.
În același timp, inculpatul M.A. i-a aplicat victimei N.M. 3 - 4 lovituri cu pumnul în zona capului, după care a tras-o într-o altă zonă a localului, și în timp ce victima era căzută, a sărit cu ambele picioare pe capul acesteia, producându-i leziuni traumatice care au dus la deces.
Potrivit concluziilor raportului medico – legal de necropsie, aprobate de Comisia de control și avizare, moartea victimei N.M., în vârstă de 29 ani, a fost violentă și s-a datorat hemoragiei, contuziei și dilacerării cerebrale, consecința unui traumatism cranio – cerebral acut cu fractură de boltă și bază de craniu, menționându-se că leziunile de violență constatate cu ocazia autopsiei, s-au putut produce prin lovire cu și de corpuri dure, loviturile au putut fi aplicate din față, lateral dreapta, spate, între leziuni și deces există raport de cauzalitate direct și necondiționat.
Pentru a încadra fapta în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav, instanța a reținut că inculpatul a săvârșit fapta în public și că, anterior, a săvârșit o tentativă la infracțiunea de omor și a fost condamnat la 8 ani închisoare, care a intrat sub incidența art. 10 din Decretul nr. 11/1988.
Sentința a fost apelată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și inculpatul M.A.
Parchetul a criticat sentința pentru greșita individualizare a pedepsei, solicitând a se majora și pentru greșita stabilire a despăgubirii periodice pentru copii minori ai victimei.
Inculpatul a susținut că a aplicat victimei doar o singură lovitură cu pumnul, astfel că greșit s-a reținut infracțiunea de omor, iar în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei.
Prin decizia penală nr. 453 din 16 octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt și desființând în parte sentința atacată, în latura civilă, a obligat pe inculpat la plata sumei de 14.400.000 lei, despăgubire globală pe perioada 28 februarie 2002 – 8 iulie 2003, pentru minorii M., G. și C.N.
A menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, a dedus în continuare arestarea preventivă de la 8 iulie 2003, la zi și a prelungit măsura arestării preventive.
A obligat pe apelantul inculpat să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei reprezentând onorariu apărător din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției, către baroul de avocați Craiova.
Împotriva deciziei instanței de apel, inculpatul a declarat recurs, criticând ambele hotărâri pronunțate în cauză, cu privire la încadrarea juridică a faptei, solicitând să fie schimbată în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., întrucât nu a aplicat victimei decât o singură lovitură de pumn și nu a acționat cu intenția de a o ucide.
A mai susținut că pedeapsa aplicată este prea mare și că despăgubirile acordate sunt exagerate.
Criticile sunt nefondate.
Potrivit raportului medico – legal de necropsie, victima N.M. a suferit leziuni grave: fractură de boltă și bază de craniu, hematoame extradurale bilaterale, hemoragie, contuzie și dilacerare cerebrală, iar la examenul exterior al cadavrului s-au constatat numeroase echimoze și excoriații în zona feței.
Loviturile au fost aplicate din mai multe părți (față, lateral dreapta și spate).
S-a concluzionat că, între leziunile constatate și deces, există raport de cauzalitate direct și necondiționat.
Deci, este evident că victima a fost lovită de inculpat din mai multe părți, cu mare intensitate, demonstrată de gravitatea leziunilor cauzate și nu numai cu o singură lovitură de pumn, cum fără temei s-a susținut de inculpat.
Acest mod de a proceda, pe plan subiectiv demonstrează clar acceptarea rezultatului produs (moartea), astfel că nu se poate susține că rezultatul a fost praeterintenționat.
Caracterizarea juridică a faptei, ca infracțiune de omor calificat și deosebit de grav deci, este corectă.
În ceea ce privește pedeapsa aplicată, aceasta este corespunzătoare în raport cu gravitatea faptei prin care a fost suprimată viața victimei, în vârstă de 29 ani, tată a trei copii minori, cu împrejurările în care a fost comisă fapta, și cu pericolul social sporit al inculpatului, care anterior, a mai săvârșit o tentativă la omor, o infracțiune de lovire și o infracțiune de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice și a avut pe parcursul procesului penal o atitudine necorespunzătoare, prin susținerile nesincere pe care le-a făcut.
Totodată, pedeapsa aplicată se învederează ca necesară pentru realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.
De asemenea, se constată că a fost corect soluționată și latura civilă a cauzei, despăgubirile pentru prejudiciul material cauzat fiind stabilit pe baza probelor administrate, iar daunele morale prin apreciere în raport de situația reală cauzată prin infracțiune.
Despăgubirile acordate reprezintă într-adevăr, o justă și integrală recuperare a daunelor materiale și daunelor morale.
Neconstatându-se nici motive care se pot lua în considerare din oficiu, recursul este nefondat și urmează a se respinge ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Din durata pedepsei aplicate, urmează a se deduce, timpul arestării preventive de la 5 martie 2002, la data prezentei decizii.
Inculpatul va fi obligat să plătească statului, 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.A. împotriva deciziei penale nr. 453 din 16 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 5 martie 2002 la 9 ianuarie 2004.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 ianuarie 2004.