Asupra recursurilor penale de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 102 din 2 martie 2001, Tribunalul Constanța l-a condamnat pe inculpatul:
- Ș.R.I.
- la o pedeapsă de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen.;
- la o pedeapsă de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii publice, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen. și
- la o pedeapsă de 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-au aplicat dispozițiilor art. 71 – art. 64 C. pen.
S-a computat din pedeapsă arestul preventiv de la 5 martie 1999 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Prin aceeași sentință au mai fost condamnați inculpații: N.E., Ș.B.D., A.F. și A.E., la pedepse de câte un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri, prevăzută de art. 321 alin. (2) C. pen. și de câte 5 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de încăierare, prevăzută de art. 322 alin. (1) C. pen.
Conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca cei patru inculpați să execute pedeapsa cea mai grea, de un an închisoare, iar în baza art. 81 C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepselor pentru toți acești inculpați, stabilindu-se termene de încercare de 3 ani.
Inculpatul Ș.R.I. a fost obligat la plata sumei de 50 milioane lei despăgubiri către partea civilă A.V. și la suma de 664.376 lei către partea civilă Spitalul județean Constanța.
A fost confiscată bâta, corp delict, ridicată potrivit procesului verbal aflat la dosar.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că la un bal organizat în localitatea Ion Corvin, jud. Constanța, în incinta barului AF C., în noaptea de 13 februarie 1999, au avut loc mai multe incidente între tinerii veniți din comunele Ion Corvin și Băneasa, incidente care au luat amploare, tulburând liniștea publică și culminând cu uciderea victimei A.M., cu o bâtă de basseball de către inculpatul Ș.R.I.
Primul incident s-a consumat, în jurul orelor 24,00, când N.E. și R.N. l-au lovit pe R.M., întrucât a refuzat să cumpere bilet de intrare și stăruia să participe la bal, cu toate că se afla în stare de ebrietate.
În jurul orelor 2,00, inculpatul A.F., care împreună cu fratele lui A.E. asigura paza obștească în comună, a aflat de la martorul R.M. că a fost lovit de R.N., motiv ce-l determină să-i adreseze acestuia reproșuri. În această postură, R.N. îl îmbrâncește pe A.F., care cade, iar în cădere îl antrenează și pe Ș.B. Între toți acești participanți au avut loc îmbrânceli, moment în care au apărut inculpații Ș.R.I. și N.E., împreună cu martorul R.N. Toți aceștia l-au lovit pe inculpatul A.F., de mai multe ori cu picioarele.
Reușind să scape, inculpatul A.F. i-a relatat fratelui său A.E. cele întâmplate, ambii hotărând să-i reclame pe agresori la postul de poliție. Fiind sfătuiți însă să revină dimineață și să depună plângere penală, frații A. s-au reîntors la bar pentru a se răzbuna.
Între timp, în incinta barului a mai avut loc un incident, între A.M. (al treilea frate) și Ș.R.I., primul reproșându-i celuilalt agresiunea exercitată asupra lui A.F. Conflictul a fost însă aplanat de inculpatul Ș.B.
În jurul orelor 3,30 – 4,00, când balul se terminase, iar participanții au început să plece, inculpații A.F. și A.E. s-au întors în bar, cu intenția de a se răzbuna. În curtea barului a început o încăerare la care au participat toți cei cinci inculpați, precum și alți tineri din comuna Băneasa. În cursul acesteia au intervenit pentru a despărți grupurile adverse atât victima A.M., cât și martorul T.G. La un moment dat din grup s-a desprins inculpatul Ș.R.I. care s-a deplasat spre autoturismul său pentru a lua din portbagaj o bâtă de basseball. Încercând să-l oprească, martorul I.L. i-a trântit capota portbagajului peste mână, dar inculpatul Ș.R.I. a reușit totuși să scoată bâta, cu care l-a lovit peste mână pe martor, apoi a revenit cu bâta în mână la locul încăierării, unde din spate i-a aplicat victimei A.M. o lovitură în cap, în partea dreaptă, în urma căreia victima a căzut fără a se mai ridica. A fost transportată victima la Spitalul clinic județean, unde a decedat la 17 februarie 1999.
Din certificatul medico-legal nr. 104/2 din 26 martie 1999 al S.M.L. Constanța, avizat de Comisia de Avizare și Control din cadrul I.M.L. București a rezultat că moartea victimei A.M. a fost violentă și s-a datorat contuziei meningocerebrale și hemoragiei meningee cu hematom subdural acut, consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fractură de boltă și bază de craniu, complicat în final cu o bronho-pneumonie și pleurezie stângă.
În final, s-a concluzionat că leziunile de violență, s-au putut produce prin lovire cu corp dur alungit și lovire de corp plan dur.
Și ceilalți participanți la încăierare au suferit leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale pentru vindecare: 3-4 zile A.F., 16-18 zile Ș.B.,14-16 zile N.E., 8-9 zile Ș.R.I.
Împotriva sentinței penale pronunțată de Tribunalul Constanța au declarat apel inculpații Ș.B. și Ș.R.I. Ion, iar prin decizia penală nr. 195/P din 5 iulie 2001, Curtea de Apel Constanța a dispus restituirea cauzei la procuror pentru completarea urmăririi penale, în temeiul art. 333 C. proc. pen.
Soluția de restituire a fost casată de Curtea Supremă de Justiție prin decizia penală nr. 1601 din 26 martie 2002, în urma admiterii recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, dispunându-se trimiterea cauzei pentru continuarea judecății, cu îndrumarea de a se reaudia martorii din lucrări, a fi confruntate cu inculpații și a se efectua o nouă expertiză medico-legală.
După reaudierea martorilor din lucrări și audierea altora, propuși de inculpați, precum și după ce Comisia Superioară Medico-Legală a aprobat raportul de autopsie nr. 104/1999 al S.M.L. Constanța, aprobat și de Comisia de Avizare și Control de pe lângă I.N.M.L. București, cu mențiunea că este exclusă lovirea victimei cu rangă sau țeavă metalică, Curtea de Apel Constanța, prin decizia penală nr. 184 din 5 iunie 2003, a admis apelurile declarate de inculpații Ș.B. și Ș.R.I. Ion, a desființat în parte sentința penală nr. 102/2001 a Tribunalului Constanța și rejudecând, a constatat grațiate integral pedepsele aplicate acestor inculpați în baza art. 321 alin. (2) C. pen. și art. 322 alin. (1) C. pen., a recunoscut în favoarea inculpatului Ș.R.I. existența circumstanței atenuante prevăzută de art. 73 lit. b) C. proc. pen., referitoare la starea de provocare și a redus pedeapsa aplicată acestui inculpat de la 15 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
S-a computat arestul preventiv de la 5 martie 1999 la 7 iulie 2001.
Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpatul Ș.R.I. și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.
Inculpatul a solicitat achitarea sa, invocând faptul că victima a fost ucisă printr-o lovitură cu o rangă metalică aplicată de fratele acesteia, A.F., nicidecum de el, cu bâta de basseball. În subsidiar, a cerut schimbarea încadrării juridice în art. 322 alin. (3) C. pen., cu reținerea circumstanțelor atenuante, întrucât nu se cunoaște care dintre participanți a săvârșit omorul.
Critica formulată în recursul parchetului privește greșita reținere a scuzei provocării în favoarea inculpatului Ș.R.I.
Recursurile nu sunt fondate.
Ambele recursuri invocă comiterea unei grave erori de fapt, prin reținerea unei situații care nu ar corespunde probelor dosarului.
Or, din analiza amplului material probator administrat în cauză, rezultă cu certitudine că victima A.M. a fost lovită în cap cu o bâtă de basseball, de către inculpatul Ș.R.I., că între loviturile suferite și deces există legătură de cauzalitate și că inculpatul s-a aflat sub stăpânirea unei puternice tulburări, determinată de faptul că atât el cât și fratele său au fost loviți în încăierare.
Corect, instanța a înlăturat ca nepertinentă declarația martorului T.G., prietenul inculpatului, care a susținut că victima a fost lovită de fratele său cu o țeavă metalică, atâta timp cât Comisia Superioară Medico-Legală a precizat că este exclusă lovirea cu rangă sau țeavă metalică, iar martorul Z.I. a relatat că atunci când „bătaia era în toi între cele două grupuri, l-am văzut pe Ș.R.I. mergând la mașină și luând bâta de basseball”, apoi „s-a îndreptat spre locul unde se băteau”.
Martorul a auzit o pocnitură, victima a căzut, iar soția inculpatului i-a luat bâta din mână și a aruncat-o într-o grădină.
Cel care a fost lovit cu o țeavă metalică a fost inculpatul Ș.B., iar țeava s-a aflat atât în mâinile fraților A., inclusiv victima, cât și a altor tineri, nicidecum nu a fost folosită de frații Ș.
Frații victimei au provocat încăierarea, după ce s-au întors la bar, cu intenția de a se răzbuna. Chiar dacă victima nu l-a agresionat pe inculpatul Ș.R.I., se poate reține că acesta s-a aflat sub stăpânirea unei puternice tulburări și emoție, provocată de atitudinea violentă a fraților victimei, astfel că în mod corect instanța de apel a făcut aplicarea art. 73 lit. b) C. pen., recunoscând în favoarea inculpatului această circumstanță atenuantă.
Ceea ce interesează pentru existența provocării este starea psihică în care s-a găsit inculpatul în momentul ripostei, după ce atât el, cât și fratele său suferiseră numeroase leziuni în timpul încăierării.
Provocarea poate veni din partea altei persoane decât victima, dar care se află în același grup cu aceasta.
Pentru considerentele ce preced, Curtea în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursurile declarate în cauză, menținând ca fiind legală și temeinică hotărârea atacată.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța și inculpatul Ș.R.I. împotriva deciziei penale nr. 184/ P din 5 iunie 2003 a Curții de Apel Constanța.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.100.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 februarie 2004.