Decizia nr. 99/A/2017
Deliberând asupra apelurilor declarate în cauză,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ
I. Prin Sentința penală nr. 49 din 16 iunie 2016 Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, a dispus următoarele:
1. A schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul A. a fost trimis în judecată, din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și complicitate la uz de fals, prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
A schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul B. a fost trimis în judecată din infracțiunile de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. și trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
A schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul C. a fost trimis în judecată din infracțiunile de trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. și trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., ambele cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
A schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpata D. a fost trimisă în judecată, din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
A schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul E. a fost trimis în judecată din infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., cumpărare de influență, prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
A schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpata SC G. SRL Gorban, jud. Iași a fost trimisă în judecată din infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 292 alin. (1) C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. în infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., cumpărare de influență, prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
2. A respins celelalte cereri de schimbare a încadrărilor juridice formulate în cauză.
3. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals, prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul A. la pedeapsa principală de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 71 alin. (1), (2) C. pen. din 1969 a interzis inculpatului A., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen.
În baza art. 861 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 6 luni închisoare aplicate inculpatului A.
În temeiul art. 862 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a stabilit un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a obligat pe inculpatul A., pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, organ desemnat cu supravegherea sa, la datele fixate de această instituție; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului A. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
A atras atenția inculpatului A. cu privire la dispozițiile art. 83 și 84 și art. 864 alin. (2) C. pen. din 1969 referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
4. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B., pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 71 alin. (1), 2 C. pen. din 1969 a interzis inculpatului B., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen. din 1969.
În baza art. 861 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicate inculpatului B.
În temeiul art. 862 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a stabilit un termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a obligat pe inculpatul B., pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, organ desemnat cu supravegherea sa, la datele fixate de această instituție; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului B. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
A atras atenția inculpatului B. cu privire la dispozițiile art. 83 și 84 și art. 864 alin. (2) C. pen. din 1969 referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
5. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpata D., pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen. din 1969 și art. 124 C. pen. din 1969 a încetat procesul penal privind pe inculpata D. pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata D. la pedeapsa principală de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 71 alin. (1), (2) C. pen. din 1969 a interzis inculpatei D., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen. din 1969.
În baza art. 861 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 6 luni închisoare aplicate inculpatei D.
În temeiul art. 862 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a stabilit un termen de încercare de 3 ani.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a obligat pe inculpata D., pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, organ desemnat cu supravegherea sa, la datele fixate de această instituție; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatei D. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
A atras atenția inculpatei D. cu privire la dispozițiile art. 83 și 84 și art. 864 alin. (2) C. pen. din 1969 referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
6. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul C., pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul C. la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 71 alin. (1), (2) C. pen. din 1969 a interzis inculpatului C., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen. din 1969.
În baza art. 861 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale de 3 ani închisoare aplicate inculpatului C.
În temeiul art. 862 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a stabilit un termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a obligat pe inculpatul C., pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, organ desemnat cu supravegherea sa, la datele fixate de această instituție; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului C. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
A atras atenția inculpatului C. cu privire la dispozițiile art. 83 și 84 și art. 864 alin. (2) C. pen. din 1969 referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
7. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpatul E., pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen. din 1969 și art. 124 C. pen. din 1969 a încetat procesul penal privind pe inculpatul E. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (fapta din 07 martie 2008), ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa principală de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual (fapta din 14 ianuarie 2010).
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa principală de 6 (șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., a condamnat pe inculpatul E. la pedeapsa principală de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.
În baza art. 33 lit. a) C. pen. din 1969, art. 34 lit. b) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului E. în prezenta cauză, urmând ca aceasta să execute în final pedeapsa principală rezultantă de 3 (trei) ani închisoare.
În baza art. 12 din Legea nr. 187/2012 rap. la art. 71 alin. (1), (2) C. pen. din 1969 a interzis inculpatului E., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza II, lit. b) C. pen. din 1969.
În baza art. 861 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale rezultante de 3 ani închisoare aplicate inculpatului E.
În temeiul art. 862 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a stabilit un termen de încercare de 5 ani.
În baza art. 863 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a obligat pe inculpatul E., pe durata termenului de încercare, la respectarea următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la Serviciul de Probațiune Iași, organ desemnat cu supravegherea sa, la datele fixate de această instituție; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.
În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. a suspendat executarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului E. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
A atras atenția inculpatului E. cu privire la dispozițiile art. 83 și 84 și art. 864 alin. (2) C. pen. din 1969 referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
8. În baza art. 396 alin. (1) și (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., a achitat pe inculpata SC G. SRL Gorban, jud. Iași, pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen.
În baza art. 396 alin. (1) și (6) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen. din 1969 și art. 124 C. pen. din 1969 a încetat procesul penal privind pe inculpata SC G. SRL Gorban, jud. Iași pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (fapta din 07 martie 2008), ca urmare a intervenirii prescripției răspunderii penale.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 711 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata SC G. SRL Gorban, jud. Iași la pedeapsa principală de 50.000 de lei amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual (fapta din 14 ianuarie 2010).
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 711 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpata SC G. SRL Gorban, jud. Iași la pedeapsa principală de 50.000 de lei amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în formă continuată.
În baza art. 396 alin. (1) și (2) C. proc. pen. rap. la art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 711 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. a condamnat pe inculpatul SC G. SRL Gorban, jud. Iași la pedeapsa principală de 200.000 de lei amendă, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.
În baza art. 401 C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., a contopit pedepsele principale aplicate inculpatei SC G. SRL Gorban, jud. Iași în prezenta cauză, urmând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv amenda în cuantum de 200.000 de lei.
9. În temeiul art. 404 alin. (4) lit. i) C. proc. pen. rap. la art. 25 alin. (3) C. proc. pen. a dispus anularea următoarelor înscrisuri:
- adresa din 14 ianuarie 2010 emisă de Agenția Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași;
- poziția 2, Grupa I Mijloace fixe neamortizate, Anexa 12 (rectificată) din Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, întocmit de către lichidatorul judiciar SC I. SRL Iași (cu privire la activul suprafața de 250 ha teren arabil, având o valoare contabilă de 36202,69 lei și valoarea rămasă de amortizat - 32198,23 lei).
10. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) C. proc. pen. a ridicat sechestrul asigurator dispus prin ordonanța procurorului din cadrul D.N.A - Serviciul Teritorial Iași, nr. x/P/2011, din data de 02 martie 2011, asupra suprafeței de 2.825.002 mp teren amplasat în extravilanul comunei Gorban, jud. Iași, T60, parcela 772, cu numărul cadastral x, înscris în CF x1 UAT Gorban, întabulat pe numele SC G. SRL Gorban, jud. Iași.
11. A respins acțiunile civile promovate de părțile civile Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Comuna Gorban, jud. Iași, prin primar.
12. A obligat pe fiecare dintre inculpații A., D., B., C., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași să plătească statului câte 9.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
13. Sumele reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații B., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, av. J. (520 de lei), av. K. (520 de lei) și av. L. (520 de lei), a dispus să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Suceava.
II. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr. x/P/2011 din data de 05 decembrie 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași a fost pusă în mișcare acțiunea penală și trimiși în judecată inculpații: A., pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., B., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., D., pentru săvârșirea infracțiunilor de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., C., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență, prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., E., pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 292 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, pentru săvârșirea infracțiunilor de cumpărare de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 292 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Prin actul de sesizare nr. x/P/2011 din data de 05 decembrie 2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași s-au reținut, în esență, următoarele:
În ceea ce îl privește pe inculpatul C. s-a reținut în fapt că, în cursul lunii august 2010 - începutul lunii septembrie 2010, a acceptat promisiunea făcută de E. de a i se da 50.000 de euro, sumă pe care urma să o împartă în două părți egale cu inculpatul B., pentru ca împreună cu acesta din urmă să influențeze completul de judecată ce avea de soluționat apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, Județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, asumându-și că va face demersurile necesare în scopul sus-menționat, sens în care a avut inițiativa depunerii la dosarul amintit a unor înscrisuri probatorii în numele SC G. SRL Gorban, pe care le-a primit și rezoluționat personal, cu încălcarea procedurii. De asemenea, același inculpat, în perioada ianuarie - decembrie 2010, interval de timp în care Dosarul nr. x/286/20010 s-a aflat pe rolul instanțelor, a sprijinit, cu intenție, demersurile inculpatului E. de a-i determina, cu intenție, pe magistrații M. și N. din cadrul Tribunalului Iași, în calitate de președinte și, respectiv membru al completului de judecată ce a avut spre soluționare cauza civilă, să pronunțe Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 prin care, fără vinovăție, aceștia au admis apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași (prin care s-a respins plângerea formulată de reprezentanții firmei împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261 din 15 ianuarie 2010 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Răducăneni, județul Iași), obligând această din urmă unitate să intabuleze în favoarea societății dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (tarlaua T60) în condițiile în care aceasta face parte din domeniul public al statului; urmare a acestor demersuri frauduloase, prin încheierea nr. 827 din 08 februarie 2011 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Răducăneni, județul Iași, dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (T60) și aflat în domeniul public al statului a fost intabulat nelegal pe numele SC G. SRL Gorban, județul Iași, astfel că, pe de o parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comuna Gorban, jud. Iași au suferit un prejudiciu în valoare de 1.963.199,51 lei, iar, pe de altă parte, societatea comercială inculpată a obținut un folos de aceeași valoare urmare a intabulării nelegale a dreptului de proprietate al acesteia asupra terenului amintit, în cartea funciară nr. x a comunei Gorban, județul Iași.
În ceea ce îl privește pe inculpatul E. s-a reținut în fapt că, în perioada august 2010 - începutul lui septembrie 2010, a promis că le va da suma de 50.000 de euro inculpaților B. și C. pentru ca, împreună, să intervină pe lângă magistrații din cadrul Tribunalului Iași implicați în soluționarea cauzei civile nr. x/286/2010, pentru a admite apelul formulat de SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, iar, ulterior, la data de 23 septembrie 2010, i-a cedat inculpatului B. 20% din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, județul Iași (evaluate la 84.766 de euro) drept garanție a respectării promisiunii inițiale privind remiterea a 50.000 de euro; s-a reținut că același inculpat, în perioada 2009 - 2010, beneficiind de sprijinul coinculpaților C. și B. (ce i-au asigurat consilierea și i-au facilitat depunerea la dosarului cauzei a înscrisurilor justificative), D. (ce i-a pus la dispoziție raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, raport întocmit de aceasta în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. SRL Iași și în care aceasta a menționat, în fals, la poziția 2 din Anexa nr. 12 rectificată, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași) și A. (ce a întocmit, în calitate de jurist în cadrul Agenției Domeniului Statului adresa din 14 ianuarie 2010, menționând în fals faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, județul Iași, terenul situat în T60, parcela 772/1, deși parte din terenul în cauză, respectiv 95,18 ha a fost concesionată post privatizare, în favoarea SC H. SA Iași în baza contractului de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 de către A.D.S.), i-a determinat, cu intenție, pe magistrații-judecători M. și N. din cadrul Tribunalului Iași, în calitate de președinte și, respectiv membru al completului de judecată ce a avut spre soluționare cauza civilă nr. x/286/2010, să pronunțe Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 prin care, fără vinovăție, au admis apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, obligând această din urmă unitate să intabuleze în favoarea societății comerciale inculpate dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (tarlaua T60) în condițiile în care aceasta face parte din domeniul public al statului; urmare a acestor demersuri frauduloase, pe de o parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comuna Gorban, jud. Iași au suferit un prejudiciu în valoare de 1.963.199,51 lei, iar, pe de altă parte, societatea comercială inculpată a obținut un folos de aceeași valoare urmare a intabulării nelegale a dreptului de proprietate al acesteia asupra terenului amintit, în cartea funciară nr. x a localității Gorban, jud. Iași; în perioada martie 2007-octombrie 2009, inculpatul E. ar fi determinat-o pe inculpata D. (reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. IPURL Iași, aflată în exercițiul funcțiunii) cu prilejul întocmirii raportului nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, să menționeze, în fals, la poziția 9, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași; la data de 14 ianuarie 2010, inculpatul E. l-a determinat pe inculpatul A. (jurist în cadrul Agenției Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași, aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu) să întocmească adresa din 14 ianuarie 2010 în cuprinsul căreia acesta a menționat, în fals, faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, județul Iași terenul situat în T60, parcela 772/1, deși parte din terenul în cauză, respectiv 95,18 ha a fost concesionată post privatizare, în favoarea SC H. SA Iași în baza contractului de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 de către A.D.S.; de asemenea, același inculpat, în perioada anilor 2009 - 2010, la diferite intervale de timp, a depus raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași și adresa din 14 ianuarie 2010 a Agenției Domeniului Statului (falsificate în condițiile descrise mai sus) la Oficiul Registrului Comerțului, la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași - B.C.P.I. Răducăneni, respectiv la Judecătoria Răducăneni și Tribunalul Iași, cunoscând că ambele înscrisuri sunt falsificate.
Referitor la inculpata persoană juridică SC G. SRL Gorban, județul Iași s-a reținut în fapt că, în perioada august 2010 - începutul lui septembrie 2010, inculpatul E., în numele și în interesul acestei societăți comerciale, a promis că le va da suma de 50.000 de euro inculpaților B. și C. pentru ca, împreună, să intervină pe lângă magistrații din cadrul Tribunalului Iași implicați în soluționarea cauzei civile nr. x/286/2010, pentru a admite apelul formulat de SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, iar, ulterior, la data de 23 septembrie 2010, i-a cedat inculpatului B. 20% din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, județul Iași (evaluate la 84.766 de euro) drept garanție a respectării promisiunii inițiale privind remiterea a 50.000 de euro; în perioada 2009 - 2010, inculpatul E., în numele și în interesul acestei societăți comerciale, beneficiind de sprijinul coinculpaților C. și B. (ce i-au asigurat consilierea și i-au facilitat depunerea la dosarului cauzei a înscrisurilor justificative), D. (ce i-a pus la dispoziție raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, raport întocmit de aceasta în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. SRL Iași și în care aceasta a menționat, în fals, la poziția 2 din Anexa nr. 12 rectificată, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași) și A. (ce a întocmit, în calitate de jurist în cadrul Agenției Domeniului Statului adresa din 14 ianuarie 2010, menționând în fals faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, județul Iași, terenul situat în T60, parcela 772/1, deși parte din terenul în cauză, respectiv 95,18 ha a fost concesionată post privatizare, în favoarea SC H. SA Iași în baza contractului de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 de către A.D.S.), i-a determinat, cu intenție, pe magistrații-judecători M. și N. din cadrul Tribunalului Iași, în calitate de președinte și, respectiv membru al completului de judecată ce a avut spre soluționare cauza civilă nr. x/286/2010, să pronunțe Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 prin care, fără vinovăție, au admis apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, obligând această din urmă unitate să intabuleze în favoarea societății comerciale inculpate dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (tarlaua T60) în condițiile în care aceasta face parte din domeniul public al statului; urmare a acestor demersuri frauduloase, pe de o parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comuna Gorban, jud. Iași au suferit un prejudiciu în valoare de 1.963.199,51 lei, iar, pe de altă parte, societatea comercială inculpată a obținut un folos de aceeași valoare urmare a intabulării nelegale a dreptului de proprietate al acesteia asupra terenului amintit, în cartea funciară nr. x a localității Gorban, jud. Iași; în perioada martie 2007 - octombrie 2009, inculpatul E., în numele și în interesul acestei societăți comerciale, ar fi determinat-o pe inculpata D. (reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. IPURL Iași, aflată în exercițiul funcțiunii) cu prilejul întocmirii raportului nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, să menționeze, în fals, la poziția 9, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași; la data de 14 ianuarie 2010, inculpatul E., în numele și în interesul acestei societăți comerciale, l-a determinat pe inculpatul A. (jurist în cadrul Agenției Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași, aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu) să întocmească adresa din 14 ianuarie 2010 în cuprinsul căreia acesta a menționat, în fals, faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, județul Iași terenul situat în T60, parcela 772/1, deși parte din terenul în cauză, respectiv 95,18 ha a fost concesionată post privatizare, în favoarea SC H. SA Iași în baza contractului de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 de către A.D.S.; de asemenea, inculpatul E., în numele și în interesul acestei societăți comerciale, în perioada anilor 2009 - 2010, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în numele și în interesul SC G. SRL Gorban, județul Iași, a depus raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași și adresa din 14 ianuarie 2010 a Agenției Domeniului Statului (falsificate în condițiile descrise mai sus) la Oficiul Registrului Comerțului, la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași - B.C.P.I. Răducăneni, respectiv la Judecătoria Răducăneni și Tribunalul Iași, cunoscând că ambele înscrisuri sunt falsificate.
În ceea ce îl privește pe inculpatul B. s-a reținut în fapt că în perioada august 2010 - începutul lui septembrie 2010, a acceptat promisiunea făcută de inculpatul E. de a-i da lui și inculpatului C. suma de 50.000 euro pentru ca împreună să facă intervenții pe lângă magistrații din cadrul Tribunalului Iași implicați în soluționarea cauzei civile nr. x/286/2010, în sensul de a admite apelul formulat de SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, asumându-și că va face demersurile necesare în scopul sus-menționat; în anul 2010, inculpatul B. a sprijinit (în contul traficului de influență amintit), împreună cu inculpații C., D. și A., demersurile inculpatului E. de a-i determina, cu intenție, pe magistrații M. și N. din cadrul Tribunalului Iași, în calitate de președinte și, respectiv membru al completului de judecată ce a avut spre soluționare cauza, să pronunțe Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 prin care, fără vinovăție, aceștia au admis apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, obligând această din urmă unitate să intabuleze în favoarea societății dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (tarlaua T60), în condițiile în care aceasta era proprietatea statului; astfel pe de o parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comuna Gorban, jud. Iași au suferit un prejudiciu în valoare de 1.963.199,51 lei, iar, pe de altă parte, societatea comercială inculpată a obținut un folos de aceeași valoare.
Referitor la inculpata D. s-a reținut în fapt că la data de 07 martie 2008, a sprijinit (întocmind, în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. SRL Iași, raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, în care a menționat, în fals, la poziția 9, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași), împreună cu inculpații C., B. și A., demersurile inculpatului E. de a-i determina pe magistrații M. și N. din cadrul Tribunalului Iași, în calitate de președinte și, respectiv membru al completului de judecată ce a avut spre soluționare cauza civilă nr. x/286/2010, să pronunțe Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 prin care, fără vinovăție, au admis apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, obligând această din urmă unitate să intabuleze în favoarea societății dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (tarlaua T60) în condițiile în care acesta face parte din domeniul public al statului; astfel, pe de o parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comuna Gorban, județul Iași au suferit un prejudiciu în valoare de 1.963.199,51 lei, iar, pe de altă parte, societatea comercială inculpată a obținut un folos de aceeași valoare; la data de 07 martie 2008, inculpata D., în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. SRL Iași, în exercițiul funcțiunii, a întocmit raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, în care a menționat, în fals, la poziția 9, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași; aceeași inculpată, în perioada 2008 - 2009, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a pus raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași (falsificat în condițiile descrise mai sus) la dispoziția acționarilor SC H. SA Iași, depunându-l, ulterior, la O.R.C. Iași și A.D.S. - Reprezentanța Teritorială Iași.
Cu privire la inculpatul A. s-a reținut că, în calitate de jurist în cadrul Agenției Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași, în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, a întocmit (la instigarea inculpatului E.) adresa din 14 ianuarie 2010, în cuprinsul căreia a menționat, în fals, faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, județul Iași terenul situat în T60, parcela 772/1, deși parte din terenul în cauză, respective 95,18 ha a fost concesionat post privatizare, în favoarea SC H. SA Iași în baza contractului de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 de către A.D.S.; la data de 14 ianuarie 2010, inculpatul A. a sprijinit (întocmind, în calitate de jurist în cadrul Agenției Domeniului Statului adresa mai sus amintită) împreună cu inculpații C., B. și D., demersurile inculpatului E. de a-i determina, cu intenție, pe magistrații M. și N. din cadrul Tribunalului Iași, în calitate de președinte și, respectiv membru al completului de judecată ce a avut spre soluționare cauza civilă nr. x/286/2010, să pronunțe Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 prin care, fără vinovăție, au admis apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, obligând această din urmă unitate să intabuleze în favoarea societății dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (tarlaua T60) în condițiile în care acesta face parte din domeniul public al statului; astfel, pe de o parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Comuna Gorban, județul Iași au suferit un prejudiciu în valoare de 1.963.199,51 lei, iar, pe de altă parte, societatea comercială inculpată a obținut un folos de aceeași valoare; același inculpat, la data de 14 ianuarie 2010, a pus la dispoziția inculpatului E. adresa din 14 ianuarie 2010 (falsificată în condițiile descrise mai sus), pe care acesta a folosit-o în vederea realizării scopurilor sale ilicite.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă:
- declarațiile inculpaților A. din data de 06 martie 2012; E. din data de 05 martie 2012, declarația din data de 10 iulie 2014; B. din data de 24 ianuarie 2011 în cauza penală nr. x/P/2010, din data de 26 martie 2012, din data de 04 februarie 2011, din data de 25 octombrie 2012; D. din data de 27 martie 2012; C. din data de 21 martie 2011, din data de 10 decembrie 2013, precizări suplimentare făcute de inculpatul C. cu ocazia procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală în cauza x/P/2011, la data de 21 septembrie 2012, denunțul lui O. din data de 12 octombrie 2010, depus în cauza penală nr. x/P/2010, procesul-verbal de audiere a numitului O. din data de 12 octombrie 2010, declarația martorului O. din data de 08 martie 2012, declarația martorului P. din data de 09 martie 2012 și din data de 06 martie 2012, declarația martorului Q. din data de 08 martie 2012, declarația martorului R. din data de 07 noiembrie 2012, declarația martorului F. din data de 09 martie 2012, declarația martorului S. din data de 07 noiembrie 2012, din data de 04 septembrie 2012 în cauza penală nr. x/P/2010, declarația martorului T. din data de 07 noiembrie 2012, declarația martorului U. din data de 17 iulie 2014, declarațiile martorului V. din data de 09 martie 2012 și din data de 05 martie 2012, declarațiile martorei W. din data de 14 octombrie 2010, din data de 07 martie 2012, declarația învinuitei X. din data de 21 martie 2011 și din 24 februarie 2012, declarația martorei Y. din data de 09 martie 2012 și din data de 05 februarie 2011 și documentele anexate, declarația martorului Z. din data de 07 martie 2012, declarația martorei AA. din data de 05 martie 2012 și din 02 martie 2011, declarația martorului BB. din data de 14 martie 2012, declarația martorului CC. din data de 07 martie 2012 și documentele anexate, declarația martorului DD. din data de 08 martie 2012, declarația martorului EE. din data de 24 februarie 2012, declarația învinuitei M. din data de 05 martie 2012, declarația învinuitei N. din data de 05 martie 2012, declarațiile martorului V. din data de 09 martie 2012, proces-verbal de confruntare a numiților O. și C. din data de 25 octombrie 2012, declarația martorei HH. din data de 09 martie 2012, declarațiile martorilor II. și JJ., proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 12:30:17 de B. și Q., proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 13:12:21 de B. și E., proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 14:11:12 de B. și Q., proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 14:38:21 și orele 18:03:12 de B. și C., proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 18:05:05 de B. și Q., proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 19 octombrie 2010, orele 17:18:22 de B. și C., proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 19 octombrie 2010, orele 18:55:39 de B. și KK. (probabil un avocat), proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 20 octombrie 2010, orele 17:40:20 de E. și o persoană neidentificată, proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 27 octombrie 2010, orele 13:54:15 de E. și fiul său F., a convorbirii telefonice purtate la data de 02 noiembrie 2010, orele 12:05:18 de E. și B. și a convorbirii telefonice purtate la data de 02 noiembrie 2010, orele 16:52:39 de C. și LL., proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 15:58:47 de E. și MM. (socrul lui Q.), a convorbirii telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 16:10:29 de C. și MM., și a convorbirii telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 16:59:50 de E. și C., proces-verbal de redare a discuțiilor în mediul ambiental puse la dispoziție de O., purtate de acesta și de P. cu B.
III. Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași la data de 29 decembrie 2014 sub numărul x/45/2014.
Prin Sentința penală nr. 33 din 19 ianuarie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, s-a dispus strămutarea cauzei la Curtea de Apel Suceava.
1. Procedura în cameră preliminară
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu nr. 17 din data de 06 martie 2015 a Curții de Apel Suceava, definitivă prin Încheierea nr. 725 din 25 mai 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, administrării probelor și efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecații (dosar de cameră preliminară).
2. Cercetarea judecătorească în primă instanță
La termenul de judecată din data de 06 octombrie 2015, cu procedura legal îndeplinită, s-a dat citire actului de sesizare, instanța a adus, pe rând la cunoștința inculpaților A., D., B., C., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași dispozițiile art. 374 alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 396 alin. (10) C. proc. pen., privind judecata în procedura simplificată, precum și soluțiile posibile ca urmare a acestei proceduri.
Inculpații A., D., B., C., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, au arătat, pe rând, că nu doresc ca judecata să aibă loc conform procedurii simplificate, prevăzută de art. 375 C. proc. pen.
În cursul cercetării judecătorești, în temeiul principiilor garantării dreptului la apărare și contradictorialității, potrivit art. 378 și urm. C. proc. pen. și cu respectarea dispozițiilor art. 108 rap. la art. 83 C. proc. pen. instanța a procedat la audierea inculpaților C., A., D., B., E.
În temeiul dispozițiilor art. 381 C. proc. pen. au fost audiați martori în cauză, declarațiile acestora fiind depuse la dosar: II., JJ., AA., Z., W., R., BB., CC., DD., Y., EE., FF., T., Q., O., P., S., M., N., V., H., X., GG., HH., martor NN., OO., PP.
De asemenea, în temeiul art. 198 C. proc. pen. a fost administrată în fața instanței proba cu înscrisuri (copie de pe încheierea nr. 62 din 06 octombrie 2015 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori, copii din registrul intrare-ieșire al ADS Iași pentru perioada ianuarie - aprilie 2010, adresa nr. x/P/2011 a D.N.A. Serviciul Teritorial Iași), înscrisuri depuse de inculpatul E., înscrisuri depuse de inculpatul B.
La dosarul cauzei s-au atașat fișele de cazier judiciar ale inculpaților A., D., B., C. și E.
S-a reținut că, în cauză, procurorul a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată după cum urmează: în ceea ce îl privește pe inculpatul A. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și complicitate la uz de fals, prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969; în ceea ce o privește pe inculpata D. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969; cu privire la inculpatul C. din infracțiunile de trafic de influență, prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.; cu privire la inculpatul B., din infracțiunile de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.; cu privire la inculpații E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, din infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 292 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
Inculpatul A. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen.
Inculpatul B. a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., în infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen. și, în subsidiar, din infracțiunile de de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., în infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 244 alin. (1) C. pen.
Inculpații E. și SC G. SRL Gorban, județul Iași au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 292 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., cumpărare de influență, prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 290 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
IV. În urma finalizării cercetării judecătorești, conform dispozițiilor art. 387 alin. (2) C. proc. pen., analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:
În fapt, în ceea ce privește infracțiunile de trafic de influență (reținute în sarcina inculpaților C. și B.) și de cumpărare de influență (reținute în sarcina inculpaților E. și SC G. SRL Gorban, județul Iași), a rezultat că, într-o zi din perioada august - septembrie 2010 (nu s-a putut stabili cu exactitate data), inculpații C. (la acea dată președinte al Tribunalului Iași), B. și E. (la acea dată administrator al SC G. SRL Gorban, Județul Iași), ce se cunoșteau de mai multă vreme, s-au întâlnit într-un local din zona Mall-ului "QQ." din municipiul Iași, jud. Iași.
Întâlnirea a avut loc, în contextul în care inculpatul E. făcuse demersuri la BCPI Răducăneni, jud. Iași (în numele și pentru interesul SC G. SRL Gorban, Județul Iași) pentru întabularea unei suprafețe de teren de 250 de hectare pe raza comunei Gorban, jud. Iași, soldate cu un rezultat negativ, respinsă fiind ulterior și plângerea acestuia adresată Judecătoriei Răducăneni. În acel moment (al întâlnirii amintite) dosarul civil (nr. x/286/2010) se afla în faza de judecată a apelului la Tribunalul Iași (unde președinte era inculpatul C.) fiind repartizat spre soluționare unui complet format din martorele M. și N.
Cu prilejul acestei întâlniri, inculpatul E. (acționând și în numele și interesul SC G. SRL Gorban, Județul Iași), le-a promis inculpaților C. și B., în schimbul unui ajutor al acestora, în vederea obținerii unei soluții favorabile într-un dosar civil aflat pe rolul Tribunalului Iași de care era interesat (nr. x/286/2010, în care, parte figura SC G. SRL Gorban, Județul Iași, în numele și pentru care a acționat inculpatul E.) suma de 50.000 de euro.
Inculpații C. și B. au acceptat propunerea inculpatului E. (urmând ca suma amintită să fie împărțită în mod egal între primii doi), lăsând să se înțeleagă că au influență (direct și indirect în cazul inculpatului B.) asupra magistraților de la Tribunalul Iași învestiți cu cauza respectivă (Dosarul nr. x/286/2010, având ca obiect apelul formulat de inculpata SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași) și că îi vor determina pe aceștia să pronunțe o soluție favorabilă.
În chiar ziua pronunțării soluției în dosarul amintit (22 septembrie 2010), inculpatul C. i-a solicitat inculpatului B. să depună anumite înscrisuri la dosar, sens în care, cel de al doilea, a tehnoredactat o cerere (la biroul martorei P.) la care a atașat înscrisurile solicitate și a înmânat-o inculpatului C., care, l-a rândul său, a dispus să fie pusă la dosar.
A doua zi după pronunțarea soluției (23 septembrie 2010), conform unei înțelegeri prealabile, pentru a se asigura că inculpatul E. va plăti suma de 50.000 de euro mai sus amintită, B. a fost cooptat ca asociat în cadrul SC G. SRL Gorban, jud. Iași (cu procent de 20% din părțile sociale - în valoare de 84.776 de euro; aceasta în contextul în care inculpatul E. primise deja de la B. aproximativ 10.000 de euro și urma să mai primească doar 20.000 de euro). La scurt timp, la data de 22 noiembrie 2010, pe fondul temerilor unei anchete penale, inculpatul B. iese din societate.
Situația de fapt reținută, în opinia instanței de fond, a rezultat din anumite împrejurări de fapt ale cauzei, reținute pe baza următoarelor probe administrate:
Astfel, în declarația sa, din data de 24 ianuarie 2011, inculpatul B. a arătat că în vara anului 2010, în contextul în care Judecătoria Răducăneni respinsese plângerea SC G. SRL Gorban, Județul Iași împotriva actului de respingere a intabulării, la inițiativa inculpatului E., s-a întâlnit cu acesta și cu inculpatul C., la Mall-ul QQ. din Iași, ocazie cu care, după ce inculpatul E. i-a explicat inculpatului C. problemele legate de intabulare, i-a promis suma de 50.000 de euro, în cazul în care îi va obține o hotărâre judecătorească favorabilă în faza de apel a dosarului civil; în acest context inculpatul C. i-ar fi replicat că nu discută la acel moment despre vreo sumă de bani, până nu se uita pe actele dosarului; după plecarea inculpatului C. de la întâlnire, inculpatul E. i-a propus să-i dea și lui suma de 25.000 de euro, fără a-i cere nimic în schimb. În aceeași declarație inculpatul B. a mai arătat că, după întâlnirea respectivă, a fost contactat telefonic de către inculpatul C., care, i-a solicitat să-l contacteze pe inculpatul E., pentru a depune niște acte la dosar (nu reține despre ce acte era vorba, dar își amintește că documentele erau în posesia sa și la O.); urmare a acestei solicitări a întocmit personal cererea de depunere a înscrisurilor și i-a înmânat-o inculpatului C., care a depus-o la dosarul cauzei; după aproximativ trei săptămâni, l-a contactat pe inculpatul C. pentru a afla dacă dosarul civil a fost soluționat, iar acesta i-a răspuns că apelul a fost admis, iar soluția a fost scrisă în condică, iar el, la rândul său, l-a contactat pe inculpatul E. și i-a comunicat admiterea apelului, cerându-i să-și respecte înțelegerea inițială. În declarația sa din data de 04 februarie 2011 inculpatul B. a arătat că a aflat de la inculpatul C. că în dosarul civil având ca obiect litigiul inculpatului E. cu biroul de cadastru privind intabularea suprafeței de 297 ha teren, pronunțarea hotărârii a fost amânată de 2 - 3 ori, iar la un moment dat inculpatul C. i-a solicitat să-l contacteze pe inculpatul E. pentru a depune acte la dosar, ocazie cu care el personal i-a cerut martorei P. să redacteze o cerere de depunere a actelor, pe care i-a înmânat-o personal inculpatului C., având anexate niște documente; la câteva zile de la depunerea cererii, l-a contactat pe inculpatul C. pentru a afla dacă dosarul civil a fost soluționat, iar acesta i-a replicat că s-a rezolvat și poate bea un whisky.
În declarațiile sale (din 12 octombrie 2010 și din 08 martie 2012, în cursul urmăririi penale și din data de 18 februarie 2016 în cursul cercetării judecătorești), martorul O., a arătat, în esență, în mod constant, că a avut o întâlnire cu inculpații B. și E. la restaurantul Hotelului QQ. din Iași, ocazie cu care E. i-a prezentat lui B. un înscris reprezentând o plângere către instanță împotriva încheierii de carte funciară prin care i-a fost respinsă cererea de intabulare, cu scopul de a o studia și de a o înainta și lui C., pentru ca acesta să spună dacă este bine formulată; că inculpatul B. a luat înscrisul și i-a spus lui E. să nu-și facă griji pentru că "o să se rezolve" fără a da alte detalii; că a aflat de la B. că în luna august sau septembrie 2009, acesta din urmă se întâlnise împreună cu C. și E., ocazie cu care toți trei au stabilit că în schimbul unei soluții favorabile pe care inculpatul E. urma să o primească la Tribunalul Iași, în faza de apel a dosarului civil, inculpații B. și C. să primească suma de 50.000 de euro de la inculpatul E., câte 25.000 de euro fiecare; că inculpatul B. i-a spus că inculpatul C. urma să influențeze completul de judecată, în vederea obținerii unei soluții favorabile; că aceste aspecte le-a discutat de mai multe ori cu inculpatul B., că la unele discuții au fost de față și martorii V. și soția sa P. și că a avut convingerea că inculpatul B. spune adevărul despre situația respectivă, întrucât a asistat și la mai multe discuții telefonice purtate de acesta, atât cu inculpatul C., cât și cu inculpatul E., pe aceeași temă (în care cei trei foloseau un limbaj codificat, folosind expresii de genul "e gata ciorba?"); că în dimineața zilei de 22 septembrie 2010 a fost contactat telefonic de către inculpatul B. care l-a întrebat dacă se află la birou pentru a-i "bate o hârtie la mașină", fiind o situație de urgență și că l-a îndrumat să discute cu martora P., pentru a-l ajuta, aflând ulterior, în cursul aceleiași zile, că a fost vorba de întocmirea unei cereri în numele SC G. SRL Gorban, jud. Iași, ce trebuia depusă la Tribunalul Iași, conform unei solicitări făcute de inculpatul C.; și că a aflat de la inculpatul B. că inculpatul E. nu dispunea de sume de bani la acea dată, astfel că, în contul unui împrumut de 10.000 de euro și a sumei de 50.000 de euro, promise pentru soluționarea favorabilă a dosarului civil, cei doi s-au înțeles ca inculpatul B. să primească 20 - 25 % din acțiunile firmei SC G. SRL, respective, ca o garanție.
În declarațiile sale (din 06 martie 2012 și din 09 martie 2012, în cursul urmăririi penale și din data de 03 martie 2016 în cursul cercetării judecătorești), martora P., a arătat, în esență, în mod constant, că în toamna anului 2009, prin intermediul inculpatului B., inculpatul E. s-a înțeles cu soțul său O. și cu asociatul acestuia V. să-i întocmească celui din urmă documentația cadastrală necesară intabulării unui teren; că în discuțiile purtate, soțul său O. și cu asociatul acestuia, V., le-au spus inculpaților B. și E. că documentele pe care le au nu sunt în regulă și că vor avea probleme la intabulare, context în care inculpatul B. a afirmat că nu își face probleme pentru că va obține intabularea cu ajutorul inculpatului C. (martora a citat fraza folosită de inculpatul B. "domnul prezident va rezolva cu fetele lui de la tribunal"); că din discuțiile purtate de cei amintiți a aflat că inculpatul E. trebuia să îi dea inculpatului C., pentru soluționarea dosarului, o sumă de bani (vehiculându-se sumele de 25.000 de euro și 50.000 de euro); că a asistat la convorbiri telefonice între inculpații B. și C., auzind ce își spuneau aceștia într-un limbaj codificat ("e gata ciorba?", "mai trebuie adus pătrunjel?", "voi vorbi cu fetele mele de aici", "vom vedea ce pași să mai facem", martora înțelegând că aceste expresii se refereau la dosarul aflat pe rolul Tribunalului Iași); că pe finalul soluționării dosarului de la Tribunalul Iași a fost contactată telefonic de către inculpatul B., care i-a solicitat să tehnoredacteze urgent un înscris, despre care i-a spus că nu poate fi redactat oriunde, iar ulterior s-a întâlnit cu acesta la biroul firmei, ocazie cu care inculpatul B. i-a spus că a vorbit cu inculpatul C. și că urmează ca instanța să pronunțe hotărârea în dosarul lui E., dar pentru a avea câștig de cauză, trebuiau depuse la dosarul civil o cerere și niște documente; că a redactat o cerere către președintele Tribunalului Iași, în numele SC G. SRL Gorban, jud. Iași, în care se specifica faptul că se depuneau documente la dosar și se solicita admiterea apelului formulat de firmă; că a aflat ulterior de la inculpatul B. că a înmânat înscrisurile lui C. și că "totul s-a rezolvat", iar, la scurt timp, a aflat că inculpatul E. a avut câștig de cauză în dosarul civil de la Tribunalul Iași; că a aflat de la inculpatul B. că, întrucât inculpatul E. nu dispunea de sume de bani pentru a achita suma promisă, acesta din urmă a acceptat ca inculpatul B. să preia un procent din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, jud. Iași (în proprietatea căreia se afla bunul imobil), iar, ulterior, după ce a aflat că există o anchetă penală privind modul cum E. a intabulat terenul, a ieșit din societate.
Martorul V. în declarațiile sale (din 05 martie 2012 și din 09 martie 2012, în cursul urmăririi penale) și din data de 03 martie 2016 în cursul cercetării judecătorești, a arătat, în esență, în mod constant, că în anul 2009, inculpatul B. l-a contactat pe el și pe asociatul său, O., solicitându-le să întocmească documentația cadastrală pentru o suprafață de cca. 300 ha teren din comuna Gorban, jud. Iași pe care dorea să o intabuleze inculpatul E.; că inculpatul B. a spus că, în cazul în care oficiul de cadastru va refuza să-i intabuleze terenul lui E., va vorbi el cu inculpatul C. pentru a-i rezolva problema în instanță; că după respingerea cererii de intabulare, a asistat, împreună cu O. și/sau P., la mai multe discuții cu inculpatul B. în care acesta din urmă le-a spus că s-a înțeles cu inculpatul E. ca, în schimbul unei sume de bani (despre care a aflat de la O. că este în cuantum de 50.000 de euro), pe care urma să o primească și să o împartă cu inculpatul C., ultimul trebuia să facă demersuri pentru ca inculpatul E. să obțină o hotărâre judecătorească favorabilă care să oblige oficiul de cadastru să intabuleze terenul; că în perioada în care dosarul civil se afla pe rolul Tribunalului Iași, înainte de obținerea deciziei civile, a aflat de la inculpatul B. că, în schimbul "ajutorului," oferit lui E., acesta urma să cedeze un procent din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, jud. Iași, în proprietatea căreia urma să intre terenul, martorul înțelegând că în contul părților sociale era inclusă și partea ce-i revenea inculpatului C.
În declarațiile sale (din 08 martie 2012, în cursul urmăririi penale și din data de 03 martie 2016 în cursul cercetării judecătorești), martorul Q., a arătat, în esență, în mod constant, că primele discuții legate de achiziționarea terenului le-a avut cu inculpatul B. în luna mai 2010, dar la momentul respectiv acesta i-a comunicat că inculpatul E. nu deține toate actele necesare intabulării terenului; că a aflat că biroul de cadastru Răducăneni îi respinsese lui E. cererea de intabulare a terenului și că acesta atacase în instanță actul de respingere; că a aflat în luna septembrie 2010 de la inculpatul B. că, acesta a făcut o înțelegere cu inculpatul E., pentru ca în schimbul sumei de 50.000 de euro, ce urma să se împartă între inculpații B. și C., ultimul "îi va rezolva problema terenului", dar nu știe în ce mod; că a aflat de la inculpatul B. că a fost dată o hotărâre judecătorească favorabilă inculpatului E. și că acesta putea intabula terenul, circumstanțe în care i-a înmânat inculpatului B. suma de 20.000 de euro pentru ca acesta să devină asociat în firmă, cu o cotă de 20% din părțile sociale.
Din adresa nr. x/CP din 09 martie 2012 a Tribunalului Iași (și documentele anexă privind constatările în urma verificărilor efectuate privind repartizarea și soluționarea apelului în dosarul civil nr. x/286/2010) a rezultat că cererea inculpatei SC G. SRL Gorban, jud. Iași din data de 22 septembrie 2010 depusă la dosarul civil, având anexate un număr de 25 de înscrisuri, nu a urmat traseul regulamentar al cererilor și înscrisurilor depuse de părți la dosare, în sensul că nu a fost depusă la registratura instituției, în baza formularului tipizat pus la dispoziția petenților în acest scop, ea fiind primită direct de către inculpatul C., rezoluționată de acesta și, ulterior, înmânată grefierului însărcinat cu primirea cererilor la dosar, care a înregistrat-o în programul Ecris și că nu a putut fi identificată persoana care a depus cererea la dosar, în numele inculpatei SC G. SRL Gorban, jud. Iași; de asemenea a mai rezultat că primirea unor înscrisuri la dosare, direct de către una dintre persoanele din conducerea Tribunalului Iași, reprezenta o situație de excepție, în cazul în care o persoană (parte într-un dosar) sau apărătorul ales al părții reclamau anumite disfuncționalități/nereguli în soluționarea unei cauze și solicitau o întrevedere/audiență la unul dintre conducătorii unității.
Din adresa Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași din 19 martie 2012 a rezultat că prin actul adițional la actul constitutiv al SC G. SRL Gorban, jud. Iași (nedatat, dar depus la O.R.C. Iași la data de 23 septembrie 2010), asociatul unic al firmei, F., decide majorarea capitalului social cu suma de 50 lei, reprezentând 5 părți sociale a 10 lei fiecare (aportul propriu în numerar al inculpatului B.) și cooptarea ca asociat al acestuia din urmă, urmare a majorării capitalului social, inculpatului B. revenindu-i un procent de 20% din părțile sociale; că inculpatul B. a depus specimen de semnătură în calitate de asociat, autentificat cu nr. 127 din 23 septembrie 2010 și declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legale privind funcția de asociat al firmei, autentificată cu nr. 126 din 23 septembrie 2010; că prin cererea nr. 71280 din 23 septembrie 2010 s-a solicitat O.R.C. Iași înscrierea mențiunilor privind modificările aduse actului constitutiv al SC G. SRL Gorban, jud. Iași, iar la data de 23 septembrie 2010 a fost întocmit actul constitutiv reactualizat al firmei, conform căruia inculpatul B. era asociat cu o cotă de 20%; că prin rezoluția O.R.C. Iași nr. 17579 din 29 septembrie 2010 au fost înregistrate mențiunile privind modificarea structurii acționariatului SC G. SRL Gorban, jud. Iași.; că prin actul adițional din data de 22 noiembrie 2010, inculpatul B. s-a retras din calitatea de asociat al SC G. SRL Gorban, jud. Iași, prin cesionarea cotei de 20% numitului F.; că prin cererea nr. 80814 din 23 noiembrie 2010 s-a solicitat O.R.C. Iași înscrierea mențiunilor privind modificările actului constitutiv al firmei prin noul act adițional, care au fost admise și înregistrate prin rezoluția O.R.C. Iași nr. 21060 din 25 noiembrie 2010.
Din raportul de expertiză contabilă judiciară din 28 iunie 2012 a rezultat că suprafața de 282,50 ha teren avea, la data de 23 septembrie 2010, o valoare de piață de 1.963.199, 51 lei, iar valoarea de piață a unei participații de 20% la capitalul social al SC G. SRL Gorban, jud. Iași, la aceeași dată, era de 361.885 lei (echivalentul a 84.776 euro).
Din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 14:38:21 și orele 18:03:12, de inculpații B. și C. a rezultat că ultimul, fiind în așteptarea sumei de bani promise de către inculpatul E. în schimbul traficării influenței, se interesa de vânzarea terenului în discuție (dacă s-a întâmplat ceva - s.n. cu vânzarea terenului) și, stabilesc să se întâlnească într-o altă locație pentru a discuta.
Din procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate în aceeași zi, la scurt timp după convorbirea mai sus amintită (18 octombrie 2010, orele 18:05:05) de inculpatul B. cu martorul Q. a rezultat că primul i-a spus celui de al doilea că a discutat cu inculpatul C. și urmează să se întâlnească cu acesta într-un loc mai retras; totodată îi mai spune martorului că inculpatul C. așteaptă și se interesează despre suma de bani promisă de către inculpatul E. ["(...) zece minute, să discut ce am de discutat și am tăiat-o! Dar nu ți-am zis că el (...) așteaptă și el! Să-l invităm la nuntă (...) eu știu?! La cumătrie, la chiolhane (...)"].
Din procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate la data de 19 octombrie 2010, orele 17:18:22 de inculpații B. și C. din care a rezultat că ultimul, aflat la sediul Tribunalului Iași îl contactează pe primul și îi solicită să vină la instanță pentru a discuta.
Din procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate la data de 20 octombrie 2010, orele 17:40:20 de inculpatul E. și o persoană neidentificată din care a rezultat că primul era nemulțumit de faptul că inculpatul B. a primit 20% din părțile sociale ale societății și, cu toate acestea, nu dorea să semneze pentru contractarea unui împrumut de 100.000 de euro pe firmă; inculpatul E. i-a mai comunicat interlocutorului că nu-i poate spune prin telefon motivul pentru care i-a cedat lui B. 20% din firma sa.
Din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate la datele de 27 octombrie 2010, orele 13:54:15 de inculpatul E. și fiul său F., de 02 noiembrie 2010, orele 12:05:18 de inculpații E. și B. și de 02 noiembrie 2010, orele 16:52:39 de inculpatul C. și LL. a rezultat că, după ce inculpatul E. a aflat că în Dosarul civil nr. x/286/2010 fusese declarată calea de atac a recursului, i-a solicitat inculpatului B. să se întâlnească cu acesta pentru a-i spune ceva neapărat, iar, în cursul aceleași zile (după discuția celor doi), LL. (soția inculpatului B., grefier la Tribunalul Iași) i-a solicitat inculpatului C. să se întâlnească pentru a discuta.
Din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 15:58:47 de inculpatul E. cu MM. (socrul martorului Q.), orele 16:10:29 de inculpatul C. și MM. și orele 16:59:50 de inculpații E. și C. a rezultat că inculpatul E. (nemulțumit fiind de faptul că inculpatul B. nu-i dăduse restul sumei de bani asupra căreia convenise pentru cedarea a 20% din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, jud. Iași -20.000 de euro) îi spune lui MM., care l-a contactat că este împreună cu Q. și că nu dorește să discute prin telefon; imediat MM. îl contactează telefonic pe inculpatul C. și îi comunică că a dorit să-i spună despre faptul că l-a contactat pe inculpatul E. (dându-i de înțeles că este nemulțumit de o persoană care a luat și de la E. bani, referindu-se la intrarea în firmă a inculpatului B. și nerespectarea înțelegerii de către acesta), iar inculpatul C. îi răspunde că eu stabilisem (...). în fine! N-are (...) ce rost are să discutăm (...); imediat după discuția cu MM., inculpatul C. îl contactează pe inculpatul E., fiind nemulțumit că a fost contactat la telefon de MM. și îi spune inculpatului E. că vrea să se întâlnească cu el pentru a discuta a doua zi [(...) neapărat, asta am vrut să-ți spun, hai până la mine (...)], în contextul în care, din ansamblul convorbirilor interceptate rezultă că inculpații știau că au telefoanele ascultate.
Instanța a apreciat că mijloacele de probă mai sus amintite se coroborează perfect între ele și dovedesc fără echivoc vinovăția inculpaților. Declarațiile inculpatului B., mai sus amintite, converg cu cele susținute de martorul denunțător O. (care, în mod logic nu avea cum să cunoască aspectele relatate din altă parte) și cu declarațiile martorilor P., Q. și V., asupra aspectelor esențiale ale cauzei (întâlnirea celor inculpaților trei inculpați din perioada august - septembrie 2010 din zona mall-ului QQ. din Iași, promisiunea sumei de 50.000 de euro pentru traficarea influenței, acceptarea acesteia pentru determinarea unor magistrați de la Tribunalul Iași să pronunțe o anumită soluție). Împrejurările că aceste declarații prezintă unele necorelări, contradicții, etc, s-a apreciat că nu prezintă nicio importanță, câtă vreme acestea poartă asupra unor elemente neesențiale pentru cauză. Nici apărările inculpaților în sensul că cele două declarații ale inculpatului B. mai sus amintite, precum și declarațiile martorilor O., P., V. și Q. ar fi fost obținute prin încălcarea principiului loialității de către procurorul de caz (promisiuni, presiuni, amenințări, etc.) și, astfel, nu ar trebui luate în considerare, s-a apreciat că nu sunt întemeiate (nefiind în niciun fel probate de actele și lucrările dosarului). Drept urmare, s-a apreciat că nu pot fi reținute ca fiind incidente cauzele de împiedicare a exercitării acțiunii penale prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen."fapta nu există", respectiv prev. de art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen."nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea", invocate de inculpați în apărarea lor. Nici susținerea apărării, în sensul că mijloacele de probă nu au scos în evidență faptul că inculpații C. și B. ar fi promis inculpatului E. că vor interveni la magistrați de la Tribunalul Iași, s-a apreciat că nu este întemeiată. Declarațiile inculpatului B. (din 24 noiembrie 2011 și 04 februarie 2011) și ale martorilor O. și P., în opinia instanței, dovedesc pe deplin această acțiune a celor doi inculpați.
V. Constatând vinovăția inculpaților, s-a apreciat că legea penală mai favorabilă inculpaților este legea veche, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoare, a căror executare a fost suspendată sub supraveghere.
VI. În ceea ce privește infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. anterior, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. pentru care au fost trimiși în judecată inculpații A., D., B., C., E. și SC G. SRL Gorban, instanța a apreciat incidența cauzei de împiedicare a exercitării acțiunii penale prev. de art. 16 lit. a) C. proc. pen., "fapta nu există".
În sarcina fiecăruia dintre inculpați s-a reținut în rechizitoriu, în fapt, că, împreună, i-au determinat, cu intenție, pe magistrații M. și N. din cadrul Tribunalului Iași, în calitate de președinte și, respectiv membru al completului de judecată ce a avut spre soluționare cauza civilă nr. x/286/2010, să pronunțe Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 prin care, fără vinovăție, au admis apelul formulat de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași, obligând această din urmă unitate să intabuleze în favoarea societății dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de 282,5 ha teren amplasat în extravilanul localității Gorban, județul Iași (tarlaua T60) în condițiile în care acesta face parte din domeniul public al statului.
Prin același rechizitoriu (pct. B, subpct. 1 din dispozitiv), în temeiul art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., art. 315 C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., s-a dispus și soluția de clasare față de magistrații M. și N. din cadrul Tribunalului Iași cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu a fost săvârșită cu forma de vinovăție cerută de lege.
Prin încheierea penală nr. 62 din 06 octombrie 2015 a Curții de Apel Iași s-a dispus, în mod definitiv, schimbarea temeiului de drept al soluției de clasare amintită față de magistrații M. și N. din art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen. în art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. (fapta nu există).
Instanța a apreciat că participația improprie presupune ca fapta prevăzută de legea penală săvârșită de două sau mai multe persoane să constituie infracțiune în mod obligatoriu (aceasta este o condiție de existență a oricărei forme de participație penală, deci și a participației improprii).
Condiția săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală care să constituie infracțiune se referă la activitatea autorului, adică a persoanei care realizează executarea elementului material al uneia dintre infracțiunile prevăzute de lege, fie în forma unei infracțiuni consumate, fie în forma unei tentative pedepsibile, cu îndeplinirea cerinței ca orice act de participație să se raporteze la o activitate de bază - fapta autorului.
Săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală este determinantă pentru existența participației, ea atribuind formelor de participație sens penal.
În lipsa faptei, chiar dacă s-a efectuat un act de participație, acesta rămâne fără semnificație penală.
În speță, s-a stabilit însă, în mod definitiv, că fapta de abuz în serviciu imputată autorilor (M. și N.) nu există.
Prin urmare, s-a considerat că nu poate exista nicio faptă de participație improprie la săvârșirea acestei infracțiuni (și, implicit, participanți nu pot exista, în sensul legii penale, independent de autor), astfel că s-a pronunțat o soluție de achitare raportat la dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Proba privind lipsa faptei autorului este suficientă pentru a conduce la achitarea tuturor celor acuzați de a fi participat la fapta respectivă.
În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. (fapta din 07 martie 2008 reținută în sarcina inculpatei D.), de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (fapta din 07 martie 2008 reținută în sarcina inculpatului E.) și de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (fapta din 07 martie 2008 reținută în sarcina inculpatei SC G. SRL Gorban, jud. Iași) s-a considerat că este incidentă cauza de împiedicare a exercitării acțiunii penale, prev. de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. "a intervenit prescripția".
Astfel, inculpații D., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași au fost trimiși în judecată pentru infracțiunile mai sus arătate, reținându-se în fapt, în esență, că la data de 07 martie 2008, inculpata D., cu intenție, instigată fiind, cu intenție, de către inculpații E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. SRL Iași, ar fi întocmit raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, în care a menționat, în fals, că suprafața de 250 ha de teren arabil face parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași.
Față de data săvârșirii infracțiunii reținută în actul de sesizare a instanței (07 martie 2008), în ceea ce îi privește pe cei trei inculpați amintiți mai sus s-a stabilit că legea penală mai favorabilă este vechea incriminare (de la data săvârșirii faptei - art. 291 C. pen. din 1969) instanța a constatat că la data de 07 septembrie 2015 s-a împlinit termenul de prescripție specială de 7 ani și 6 luni calculat potrivit art. 124 C. pen. din 1969 rap. la art. 122 alin. (1) lit. d) C. pen. din 1969 (în forma de dinainte de modificare prin art. I pct. 3 din Legea nr. 63/2012).
Prin urmare, față de infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. (reținută în sarcina inculpatei D.), de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (reținută în sarcina inculpatului E.) și de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (reținută în sarcina inculpatei SC G. SRL Gorban, jud. Iași) s-a dispus soluția de încetare a procesului penal (toți cei trei inculpați amintiți au declarat expres în fața instanței că nu doresc continuarea procesului penal potrivit art. 18 C. proc. pen.).
În ceea ce privește infracțiunea de complicitate la uz de fals, prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice) pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A., instanța apreciază că este incidentă cauza de împiedicare a exercitării acțiunii penale, prev. de art. 16 alin. (1) lit. c) C. proc. pen. "nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea".
Ceea ce caracterizează complicitatea - indiferent de modalitatea în care se realizează - în raport cu celelalte forme de participație penală este caracterul ei de contribuție indirectă, de ajutorare sau înlesnire, în orice mod la săvârșirea actelor de executare propriu-zise.
Astfel, prin actul de sesizare a instanței s-a reținut, în mod eronat, că inculpatul A. l-ar fi ajutat pe inculpatul E. să folosească adresa din 14 ianuarie 2010 emisă de Agenția Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași (falsificată cu prilejul întocmirii ei) prin aceea că i-ar fi înmânat-o personal.
S-a considerat că mijloacele de probă administrate în cauză (atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești) nu confirmă situația de fapt amintită.
Referitor la infracțiunea de fals intelectual (reținute în sarcina inculpaților A. și D.) și de instigare la fals intelectual, uz de fals în formă continuată (reținută în sarcina inculpaților E. și SC G. SRL Gorban), instanța a reținut următoarele:
Inculpatul A. a cunoscut caracterul nereal al celor menționate în adresa din 14 ianuarie 2010 a ADS, fapt ce a rezultat din declarațiile martorilor Y. și DD., din adresa MADR - ANPA nr. 1494 din 07 martie 2011, din procesul-verbal încheiat între reprezentanții ADS Iași, ai Primăriei Gorban și a SC G. SRL Gorban, care se coroborează cu declarația acestuia.
Inculpata D. a cunoscut, la rândul său, caracterul nereal al celor menționate în Anexa 12 (forma inițială și apoi rectificată) din Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC G. SA Iași a rezultat din faptul că a avut la dispoziție documentele financiar-contabile ale SC G. SA, inclusiv documente privind concesionarea terenului de către societate de la ADS și inventarele regulate efectuate de agenție împreună cu reprezentanții firmei, din ceea ce a constatat comisia de inventariere, din care și inculpata a făcut parte.
Împrejurarea folosirii de către inculpata D. a Anexei 12 (în forma inițială și apoi rectificată) din Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC G. SA Iași, în vederea producerii de consecințe juridice, s-a apreciat că rezultă din adresele și copiile înscrisurilor anexate înaintate de aceeași instituție la dosarul cauzei.
Faptul că inculpatul E. (care a acționat în numele și pentru SC G. SRL Gorban, jud. Iași, al cărui administrator era) a cunoscut caracterul nereal al celor menționate în adresa din 14 ianuarie 2010 a A.D.S. și în Anexa 12 din Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC G. SA Iași, pe care le-a folosit în vederea producerii de consecințe juridice, în opinia instanței de fond, a rezultat din contractul de asociere în participațiune nr. 804 din 01 decembrie 2002 încheiat între SC H. SA și SC G. SRL Iași, din contractul de închiriere nr. 687 din 31 decembrie 2004 încheiat între aceleași firme, din procesul-verbal încheiat între reprezentanții A.D.S. Iași, ai Primăriei Gorban, jud. Iași și ai SC G. SRL Gorban, jud. Iași, din declarațiile martorei AA., precum și din faptul că inculpatul s-a ocupat de administrarea fermei piscicole de la Gorban și totodată a fost și primarul localității.
VII. În ceea ce privește latura civilă, instanța a constatat că prin adresa din 10 august 2012 (completare la adresa din 22 august 2011), Comuna Gorban, jud. Iași s-a constituit parte civilă în cauză, urmare a Hotărârii Consiliului Local Gorban nr. 29 din 09 august 2012, fără a preciza vreo sumă de bani în acest sens.
Având în vedere soluția care s-a dispus în ceea ce privește infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen. (singura infracțiune de rezultat dintre cele ce fac obiectul cauzei) față de inculpații A., D., B., C., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași (achitare raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., "fapta nu există"), precum și dispozițiile art. 19, art. 25 și art. 397 alin. (1) C. proc. pen. și art. 998 și urm. din vechiul C. civ., Curtea a respins acțiunile civile promovate de părțile civile Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Comuna Gorban, jud. Iași, prin primar.
VIII. În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen. instanța i-a obligat pe fiecare dintre inculpații A., D., B., C., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași să plătească statului câte 9.000 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
B. JUDECATA ÎN APEL
I. Împotriva Sentinței penale nr. 49 din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, inculpații A., E., B., D., C., SC G. SRL Gorban, precum și partea civilă, Comuna Gorban prin primarul comunei.
II. Motive de apel
1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava a criticat Sentința penală nr. 49 din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, sub aspectul nelegalității în ceea ce privește:
- achitarea inculpaților C., E., SC G. SRL Gorban, B., D. și A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 246 alin. (1) C. pen. din 1969 și cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., apreciind că se impunea schimbarea de încadrare juridică a faptelor reținute în sarcina inculpaților - starea de fapt din acuzare, care a primit două încadrări juridice (participație improprie la abuz în serviciu și trafic de influență/cumpărare de influență/fals intelectual), în realitate reprezintă o stare de fapt complexă căreia îi corespunde o singură încadrare (trafic de influență/cumpărare de influență/fals intelectual);
- achitarea inculpatului A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la uz de fals prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. (prin schimbarea încadrării juridice);
- a ridicării sechestrului asigurator și respingerii laturii civile;
și a netemeiniciei pedepselor aplicate inculpaților, considerate ca fiind prea blânde în raport de gravitatea faptelor comise, atât în ceea ce privește cuantumul cât și modalitatea de executare.
În dezvoltarea motivelor de apel se arată că activitățile desfășurate de către inculpați în scopul sprijinirii inculpatului E. în demersurile sale nelegale formează, de fapt, conținutul laturii obiective a infracțiunii de trafic de influență reținute în sarcina inculpaților C. și B., cumpărare de influență reținute în sarcina inculpaților E. și SC G. SRL Gorban, fals intelectual reținută în sarcina inculpatei D. și a inculpatului A., descrierea fiind identică, motiv pentru care s-a solicitat schimbarea de încadrare juridică a faptelor, astfel:
- pentru inculpatul C. din infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.;
- pentru inculpatul B., din infracțiunile de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.;
- în ceea ce îl privește pe inculpatul A. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) Cod penat cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și complicitate la uz de fals, prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969;
- în ceea ce o privește pe inculpata D. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969;
- pentru inculpații E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, din infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 292 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969.
În ceea ce privește achitarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. s-a arătat că, în mod greșit, s-a dispus această soluție, întrucât, din probele administrate în cauză, a rezultat că inculpatul A. a avut reprezentarea că acel act emis de el va fi folosit de inculpatul E. și va produce efecte juridice, relevante în acest sens fiind, în opinia Parchetului, declarațiile martorilor DD., Y., cât și mențiunile din cuprinsul solicitării adresate A.D.S de către E.
În ceea ce privește latura civilă, în opinia parchetului, s-a apreciat că instanța de judecată, în mod greșit, a ridicat sechestrul asigurător luat asupra suprafeței de 2.852.002 mp teren amplasat în extravilanul comunei Gorban, jud. Iași și a dispus respingerea acțiunii civile promovată de părțile civile doar pentru faptul că infracțiunea de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu nu există, aceasta fiind singura infracțiune de rezultat dintre cele care fac obiectul cauzei și în urma căreia se putea reține existența vreunui prejudiciu.
În cauză, s-a stabilit, fără niciun dubiu, întocmirea în fals a două
documente, și anume:
- Anexa 12, rectificată, din raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, în care s-a menționat în fals ca există activul suprafață de 250 ha teren arabil, întocmit de inculpata D.;
- Adresa din 14 ianuarie 2010, emisă de Agenția Domeniile Statului - reprezentanța teritorială Iași, prin inculpat A., în care s-a precizat, în mod nereal, că A.D.S. nu deține în administrare terenul situat în T60, parcela 772/1 pe raza teritoriului administrativ al comunei Gorban.
Aceste două acte au fost depuse de inculpatul E., în perioada 2009 -2010, în numele și în interesul inculpatei SC G. SRL Gorban, jud. Iași, în vederea realizării scopurilor ilicite, la Oficiul Registrului Comerțului, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași - B.C.P.I. Răducăneni, respectiv la Judecătoria Răducăneni și Tribunalul Iași.
Prin folosirea acestor documente false, cei doi inculpați au urmărit obținerea ilegală în patrimoniul societății a suprafeței de 250 ha, ce face parte din domeniul public al statului, scop atins prin obținerea unei soluții favorabile de la Tribunalul Iași, care, prin Decizia civilă nr. 423 din 22 septembrie 2010 pronunțată în Dosar nr. x/286/2010 s-a admis apelul formulat de SC G. SRL Gorban și a cererii privind intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului în suprafață totală de 2.825.002 mp teren situat în T60, parcela 772, extravilan comuna Gorban, pe numele SC G. SRL Gorban.
Parchetul susține că instanța de judecată, în mod corect, a dispus anularea celor două înscrisuri false, însă ar fi trebuit să dispună și restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunilor, potrivit art. 170 C. pen. din 1969, întrucât, prin comiterea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals a rezultat, în mod vădit, schimbarea situației de fapt reale (suprafața de 250 ha teren din domeniul public al statului a ajuns în proprietatea societății comerciale) și, ca atare, trebuia menținută măsura sechestrului asigurator dispusă în cursul urmăririi penale asupra terenului în cauză.
În acest sens este și literatura de specialitate în care se arată că "restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii se impune a fi dispusă și atunci când nu există parte civilă în cauză ori chiar atunci când fapta de natură penală nu este cauzatoare de prejudicii, dar prin comiterea ei s-a realizat o schimbare a situației de fapt, iar restabilirea este posibilă", Nicolae Volonciu, "Noul Cod de procedură penală comentat", Ed. Hamangiu 2014, fila 583.
De asemenea, prin schimbarea situației de fapt reale, ca urmare a comiterii infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, în opinia Parchetului, se poate considera că s-a creat pe de o parte un prejudiciu cert și real Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și comunei Gorban în valoare de 1.963.199,51 RON, iar, pe de altă parte, societatea comercială în cauză a obținut un folos de aceeași valoare, urmare a intabulării nelegale a dreptului de proprietate al acesteia asupra terenului, ce este domeniu public al statului, înscris în cartea funciară nr. x a localității Gorban, jud. Iași.
Critica de netemeinicie a hotărârii vizează individualizarea judiciară a pedepselor, apreciindu-se că acestea sunt prea blânde în raport de gradul de pericol social al infracțiunilor, de modalitatea în care au fost săvârșite, cu participația și implicarea voită a tuturor inculpaților, cu consecințe deosebit de grave sub aspect uman și material, fiind vorba de trecerea, în mod ilegal, a unei importante suprafețe de teren (282 ha) din proprietatea statului în proprietatea societății comerciale administrate de inculpatul E., fiind astfel obținut un folos în valoare de 1.963.199,51 lei, urmare a intabulării nelegale a dreptului de proprietate al acestuia în cartea funciară nr. x a localității Gorban, jud. Iași, dar și de cauzarea unui prejudiciu părții civile Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și comunei Gorban în același cuantum sporit, a căror executare să fie prin privare de libertate.
În ceea ce-l privește pe inculpatul C., având în vedere calitatea acestuia de magistrat, care presupune standarde înalte de conduită, conform cu onoarea și demnitatea profesiei, se arată că se impunea îngrădirea dreptului prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen., respectiv dreptul de a ocupa o funcție ori de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii.
Față de cele menționate, se solicită admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice după cum urmează:
- pentru inculpatul C. din infracțiunile de trafic de influență, prev. de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunea de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.;
- pentru inculpatul B., din infracțiunile de trafic de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în trafic de influență, prev. de art. 257 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen.;
- în ceea ce îl privește pe inculpatul A. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) din C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și complicitate la uz de fals, prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969;
- în ceea ce o privește pe inculpata D. din infracțiunile de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., fals intelectual, prev. de art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de fals intelectual, prev. de art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen. și uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969;
- pentru inculpații E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, din infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 292 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 5 C. pen., de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 52 alin. (3) C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, cu trimitere la art. 297 alin. (1) C. pen. și cu aplic. art. 77 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 323 C. pen. cu aplic. art. 35 C. pen. și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., în infracțiunile de cumpărare de influență, prev. de art. 6 alin. (1) din Legea nr. 78/2000, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen., de instigare la infracțiunea de fals intelectual, prev. de art. 25 C. pen. din 1969 rap. la art. 289 alin. (1) C. pen. din 1969, cu aplic. art. 5 C. pen. și de uz de fals, prev. de art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969 și art. 5 C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. din 1969).
- condamnarea inculpaților C., E., B., la pedeapsa închisorii orientată spre maximul prevăzut de lege și în regim de executare;
- condamnarea inculpaților D. și A. la pedeapsa închisorii orientată spre maximul prevăzut de lege, cu aplicarea dispozițiilor art. 861 C. pen. din 1969, în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei;
- interzicerea inculpatului C., cu titlu de pedeapsă accesorie, a dreptului prev. de art. 64 lit. c) C. pen. din 1969;
- condamnarea inculpatului A. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals prev. de art. 26 C. pen. din 1969 rap. la art. 291 C. pen. din 1969 cu aplic. art. 5 C. pen.;
- majorarea pedepsei amenzii aplicată inculpatei SC G. SRL Gorban pentru infracțiunile reținute în sarcina sa spre maxim;
- menținerea sechestrului asigurător dispus prin ordonanța procurorului din cadrul D.N.A - Serviciul Teritorial Iași, nr. x/P/2011, din data de 02 martie 2011, asupra suprafeței de 2.825.002 mp teren amplasat în extravilanul comunei Gorban, jud. Iași, T60, parcela 772, cu numărul cadastral x, înscris în CF x1 UAT Gorban, intabulat pe numele SC G. SRL Gorban, jud. Iași;
- admiterea acțiunii civile și obligarea inculpaților, în solidar, la plata către părțile civile Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură și Comuna Gorban, jud. Iași, prin primar, a sumei de 1.963.199,51 lei reprezentând prejudiciul cauzat.
În susținerea motivelor de apel Parchetul a depus note scrise.
2. Inculpatul B., prin apelul declarat, a solicitat, în principal, desființarea sentinței penale sub aspectul soluției de condamnare dispusă pentru fapta prevăzută și pedepsită de art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen. și, rejudecând, să se dispună achitarea, în baza art. 16 lit. b) C. proc. pen. și, totodată, menținerea soluției de achitare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de participare improprie la infracțiunea de abuz în serviciu.
În subsidiar, reținerea circumstanțelor atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special de 2 ani.
Inculpatul a mai criticat sentința instanței de fond și sub aspectul nelegalității, în sensul că nu a motivat decizia de condamnare, nu a efectuat o analiză completă a probelor administrate în cele două faze ale procesului penal nu s-a pus în discuția părților și a procurorului cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 291 C. pen. în infracțiunea prev. de art. 244 alin. (1) C. pen., formulată de inculpat în ședința publică din 18 mai 2016, instanța pronunțându-se, direct, prin sentință.
Același inculpat mai susține că i s-a încălcat și dreptul la apărare, deoarece, la momentul dezbaterilor pe fond, nu a cunoscut motivele pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție a considerat că urmărirea penală și administrarea probatoriului s-au efectuat cu respectarea prevederilor legale, în contextul în care inculpatul a contestat, în faza de cameră preliminară, legalitatea sesizării instanței de judecată, legalitatea administrării probelor, a efectuării actelor de către organul de urmărire penală, iar prin încheierea nr. 17 din 6 martie 2015 Curtea de Apel Suceava a respins excepțiile invocate, încheierea fiind atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
3. Inculpatul E. și inculpata persoană juridică, SC G. SRL Gorban, au solicitat desființarea sentinței Curții de Apel Suceava, iar în rejudecare, să se dispună achitarea în baza dispozițiilor art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată.
Se apreciază că instanța a reținut greșit situația de fapt care ar fi dus la condamnare, arătându-se că suprafața de teren de 165 ha de pe raza comunei Gorban, jud. Iași, nu mai este în proprietatea statului încă din momentul în care fosta întreprindere piscicolă a primit dreptul de administrare, ulterior fiind preluat dreptul de proprietate de către SC H. SA Iași, odată cu apariția Legii nr. 15/1990 și H.G. nr. 1353/1990.
La data de 21 martie 1991, Prefectura județului Iași a emis Decizia nr. 227/1991 care a modificat Decizia nr. 272/1977 ce a fost emisă de Comitetul Executiv al fostului Consiliu Popular Iași, astfel suprafața de 165 ha teren s-a restituit primăriei fiind deposedată SC H. SA Acest ordin a fost contestat și, ulterior, sancționat de Curtea Supremă prin Decizia nr. 69/1992, prin care s-a desființat, în totalitate, actul prin care Prefectura Iași, la solicitarea M.A.A. a trecut suprafața de 165 ha din T60 aflată pe raza comunei Gorban în proprietatea Consiliului Local Gorban, iar în consecință SC H. i s-a consacrat dreptul de proprietate. De asemenea, în anul 1993 Consiliul Local al comunei Gorban a chemat în judecată pe SC H. SA Iași pentru ca aceasta din urmă să fie obligată la a-i lăsa în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 271,7 ha, adică aproximativ același teren care face obiectul prezentului dosar. Acțiunea a fost înregistrată la Tribunalul Iași sub nr. 2874/1993, având ca obiect acțiune în revendicare, iar prin Sentința civilă nr. 188/1993 a fost respinsă acțiunea.
În acest context, fapta de cumpărare de influență nu se justifică, în condițiile în care SC G. SRL Gorban avea dreptul de proprietate asupra terenului, încă de la hotărârea Curții Supreme de Justiție, autoritățile statului nu s-au comportat niciodată diligent cu suprafața în discuție, dovadă fiind neactualizarea inventarelor suprafețelor de teren și, mai ales, baza de date nu a fost corelată cu situația scriptică și cea reală de pe teren.
Se susține că nu corespunde realității faptul că E. și SC G. SRL Gorban au instigat-o pe inculpata D. să întocmească Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind repartizarea activelor între acționarii SC H. SA Iași în care se menționează suprafața de teren de 250 ha arabil că face parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, în urma lichidării voluntare a SC H. SA Iași, neexistând nicio probă în acest sens.
Probele reținute de instanța de fond a fi relevante în dovedirea infracțiunii de cumpărare de influență, sunt obținute în mod ilegal, prin intimidarea martorilor, respectiv a inculpaților.
Referitor la infracțiunea de instigare la fals intelectual și uz de fals nu există probe cu privire la săvârșirea acestora, atât A. cât și D. au avut în vedere, în redactarea adresei din 14 ianuarie 2010, respectiv a Raportului nr. 2114 din 7 martie 2008, actele existente în baza de date ale A.D.S.
Mai învederează faptul că procurorul nu are calitatea procesuală de a solicita în locul persoanei civile restabilirea situației anterioare.
4. Inculpatul C. a solicitat desființarea hotărârii atacate și, în rejudecare, achitarea, în principal, în baza art. 16 lit. a) C. proc. pen., iar, în subsidiar, în baza art. 16 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunea de trafic de influență.
În cuprinsul motivelor de apel, inculpatul C. învederează că fapta pentru care a fost trimis în judecată nu e descrisă cu arătarea timpului în care a fost săvârșită, fapt de natură a-i încălca grav dreptul la apărare.
Referitor la locul în care s-au purtat discuțiile există o singură dovadă, declarația inculpatului B., luată sub presiune și ca efect al promisiunilor făcute de către procuror, fapt de natură să ducă la concluzia că nu există dovezi care să confirme veridicitatea acuzației.
Se susține că declarațiile date de către martorii O., P., V. și Q. reprezintă probe indirecte, avându-și izvorul în afirmațiile inculpatului B. care nu duc la o concluzie comună în legătură cu acceptarea promisiunii de către C. de la inculpatul E. a vreunei sume de bani cu titlu de trafic de influență.
Se arată că martorul O. nu menționează, în concret, dacă C. și B., împreună sau în mod separat, au promis că își vor folosi influența asupra magistraților; că martora P. nu a declarat nimic în legătură cu modalitatea în care s-ar fi săvârșit faptele de cumpărare/trafic de influență; martorul V. declară despre o intervenție a inculpatului B. la inculpatul C. pentru a rezolva problema intabulării terenului în instanță și că B. a fost acela care le-a spus că se înțelesese cu inculpatul E. ca pentru o sumă de bani pe care urma să o primească de la acesta, pe care urma să o împartă cu inculpatul C., ultimul să intervină pentru obținerea unei hotărâri judecătorești favorabile.
Concluzionând, inculpatul C. apreciază că nu sunt probe din care să rezulte că a acceptat suma de bani, promisă de inculpatul E., lăsând să se creadă că are influență asupra magistraților care urmau să pronunțe hotărârea în Dosarul nr. x/286/2010.
5. Inculpata D. a solicitat achitarea în baza art. 16 lit. a) C. proc. pen., arătând că instanța de fond a făcut o greșită analiză a materialului probator, făcând o confuzie în ceea ce privește suprafața de teren ce a făcut obiectul contractului de concesiune încheiat între SC H. SA Iași și A.D.S., acest teren nefăcând obiectul concesiunii.
Inculpata apreciază ca nejustificată motivarea dată de Curtea de Apel Suceava potrivit căreia hotărârile judecătorești referitoare la terenul din cauză nu au relevanță, în condițiile în care în cuprinsul acestora sunt analizate aspecte ce țin de dreptul de proprietate al SC H. SA.
Mai mult, se critică faptul că instanța nu a lămurit contradicțiile existente în declarația martorului CC.
Concluzionând, inculpata arată că suprafața de teren în discuție nu a făcut niciodată parte din contractul de concesiune cu A.D.S., motiv pentru care nu i se poate reține în sarcină vreo formă de vinovăție.
A arătat că din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că, de la momentul anului 2000 - 2001, SC H. SA nu a mai deținut un inventar pe bunuri, ci unul valoric. Acest inventar a fost predat către lichidator. Din această perspectivă, situația financiar-contabilă întocmită de către lichidatorul judiciar, numit de către acționarii societății, a fost una valorică, inventarul despre care se face vorbire fiind întocmit de către lichidator tot la nivel valoric, în sensul că a verificat dacă inventarul valoric general al SC H. SA corespunde cu valorile pe care fiecare dintre acționari le aveau.
Acest inventar a corespuns, raportul asupra situației financiare și propunerea de repartizare a activelor au fost supuse aprobării Adunării Generale a Acționarilor, acționarii exprimându-și acordul prin semnarea protocolului anexă la raport, dar și poziția referitoare la neexercitarea opoziției la acest raport, iar cenzorul societății a ratificat aspectele consemnate în documentele întocmite de către lichidator. Ulterior, toată documentația a fost înaintată Oficiului Registrului Comerțului pentru a fi supusă analizei de legalitate de către judecătorul delegat.
În atare situație, a subliniat că, ceea ce a susținut instanța de fond cu privire la vinovăția inculpatei nu este probat cu niciun document existent la dosarul cauzei.
Referitor la infracțiunile de fals intelectual și uz de fals, care derivă una din cealaltă, a arătat că ar fi trebuit să se facă dovada intenției inculpatei de a comite aceste infracțiuni și care ar fi fost scopul pentru care această persoană, după 19 ani de activitate în domeniu, ar fi făcut acel fals. Or, nu există niciun raționament logic la ceea ce a reținut instanța de fond în sarcina inculpatei, cu atât mai mult cu cât apărarea a depus la dosar un memoriu în care a explicat, din perspectiva legii speciale, respectiv Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, care sunt procedurile de urmat și care sunt obligațiile unui lichidator în situația în care are loc o dizolvare fără lichidare.
A susținut că această procedură este una mai specială pentru că nu presupune înstrăinarea de bunuri și, ca atare, acționarii, indiferent de cota de participare la capitalul social, indiferent de aspectele care sunt consemnate în statutul societății, de comun acord, ajung la concluzia că pot împărți bunurile societății în condițiile în care nu există nicio datorie către un terț, situație care a corespuns pe deplin celei în care se afla SC H. SA.
Ca atare, este evident că s-au urmat aceste reguli, fiind depuse la dosar de către apărare și înscrisurile primite de la Oficiul Registrului Comerțului, precum și alte aspecte de practică în ceea ce privește această lichidare, tocmai pentru a se vedea ceea ce inculpata, în mod constant, a susținut, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanțelor de fond și de apel.
A subliniat că buna-credință a inculpatei rezidă și din documentele întocmite de aceasta după ce a avut loc descărcarea de îndatoriri, prin depunerea Raportului la Oficiul Registrului Comerțului, precizând că este vorba de momentul la care inculpata a primit adresa la care s-a făcut referire, pe fax, de la A.D.S. Această instituție a primit de la D.N.A. adresa prin care se solicitau anumite relații cu privire la această suprafață de teren, iar martorul DD. a trimis-o pe faxul fostului lichidator.
Inculpata s-a prezentat la martorul DD., cerând lămuriri cu privire la aceste aspecte, în condițiile în care trecuse mai bine de un an de când inculpata nu a mai avut nicio calitate cu privire la SC H. SA Martorei Y. i s-au predat acte, sub semnătură, care au fost înaintate către A.D.S. București.
Cu privire la documentația depusă de inculpată și înaintată către A.D.S. București, martorul DD. a arătat că nu s-a primit niciun răspuns, în schimb a primit un telefon, fiind întrebat ce interes are cu privire la acest teren. Or, în atare condiții, a arătat că, a da vina pe un lichidator care, cu bună-credință, a făcut, ulterior discuției cu martorul DD., o adresă către SC G. SRL, prin care i-a solicitat ca, în situația în care există vreo eroare în inventarul predat, să se prezinte în vederea înlăturării unei eventuale erori, și a-l trimite pe acest lichidator în judecată, este oarecum forțat, cu atât mai mult cu cât, la adresa întocmită la 14 octombrie 2009, SC G. SRL i-a răspuns că, fără echivoc, această suprafață de teren a fost proprietatea SC H. SA și că în inventarul predat nu s-a strecurat nicio eroare.
A apreciat că demersurile ulterioare momentului în care inculpata a aflat că D.N.A. are o suspiciune cu privire la legalitatea operațiunilor legate de suprafața de teren în discuție, precum și întocmirea acestor documente la care a făcut referire, dovedesc nevinovăția inculpatei.
6. Inculpatul A., prin apelul declarat, a solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât nu s-a procedat la o motivare proprie a hotărârii, instanța de fond copiind situația de fapt expusă în rechizitoriu, cu trimitere doar la declarațiile martorilor din faza de urmărire penală, fără a face o analiză a probelor administrate în cele două faze procesuale. De asemenea, inculpatul A., în raport de actele și lucrările dosarului a apreciat că se impunea o soluție de achitare, în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., întrucât nu rezultă că A.D.S. ar fi avut vreodată în evidențele proprii suprafețe de teren situate pe UAT Gorban, jud. Iași, înregistrate la categoria de folosință arabil, diguri, canale sau curți, construcții, în T60, parcela numerotată 772/1. Inculpatul susține că a fost indus în eroare de modul în care erau evidențiate parcelele și că, la momentul verificării, a avut convingerea că a răspuns corect, cele susținute coroborându-se cu declarațiile martorilor Y., NN., OO.
7. Comuna Gorban, prin primar, a declarat apel împotriva Sentinței penale nr. 49 din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, solicitând schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate inculpaților și admiterea acțiunii civile, considerând-o pe deplin întemeiată și dovedită, prejudiciul cauzat prin comiterea infracțiunii pentru care inculpații au fost condamnați impunându-se a fi acoperit.
Inculpații au depus concluzii scrise în susținerea motivelor de apel.
III. Probatoriile încuviințate și administrate în apel
În cursul judecării apelurilor, inculpații apelanți și Ministerul Public au propus probe, iar prin încheierea din 31 ianuarie 2017, instanța de apel a încuviințat pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava proba constând în audierea martorilor DD. și Y., pentru inculpatul B. - proba constând în audierea martorului GG. și proba cu înscrisuri în circumstanțiere, pentru inculpații E. și SC G. SRL Gorban - audierea martorilor DD. și RR. și a probei cu înscrisuri constând în efectuarea unei adrese către Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași, pentru inculpata D. - audierea martorului RR., pentru inculpatul C.- proba cu înscrisuri în circumstanțiere, iar pentru inculpatul A. - audierea martorilor DD. și Y. Din oficiu, Înalta Curte a dispus audierea martorilor O. și P.
Având în vedere opțiunea procesuală a inculpaților, instanța de apel a audiat inculpații C., B., A., D., E., aceste audieri fiind completate cu acordul lor, al acuzării și al instanței - cu memorii depuse la dosar în care aceștia și-au expus varianta proprie cu privire la faptele pentru care au fost trimiși în judecată.
La termenul de judecată din 14 februarie 2017 au fost audiați martorii P., RR., Y., GG., O. și la data de 28 februarie 2017, DD.
IV. Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu, conform art. 417 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele:
1. Cu privire la apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava, Înalta Curte îl consideră fondat numai în ceea ce privește critica neaplicării pedepsei accesorii prevăzută de art. 64 lit. c) C. pen. anterior inculpatului C.
Critica privind greșita încadrare dată faptelor, în sensul că se impunea schimbarea încadrării juridice pentru inculpații C. și B. din infracțiunea de trafic de influență și participație improprie la abuz în serviciu prevăzută de art. 257 C. pen. anterior și art. 31 alin. (2) C. pen. anterior cu aplicarea art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 246 și art. 75 lit. a) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen. în infracțiunea de trafic de influență prevăzută de art. 257 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., pentru inculpatul E. și SC G. SRL Gorban din infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 și participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen. în infracțiunea de cumpărare de influență prevăzută de art. 61 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen.; pentru inculpata D. din infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen. și participație improprie la abuz în serviciu prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 și art. 246, cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen. în infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.; pentru inculpatul A. din infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior și participație improprie la abuz în serviciu prevăzută de art. 31 alin. (2) C. pen. anterior raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 246 cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 5 C. pen. în infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 5 C. pen., Înalta Curte o consideră nefondată.
Instanța de fond, în mod corect, a apreciat că infracțiunile de participație improprie la abuz în serviciu, trafic de influență, cumpărare de influență ori de fals deduse judecății au obiecte juridice speciale și urmări imediate diferite, situațiile de fapt prezentate nefiind susceptibile de aceeași încadrare juridică, astfel încât nu se poate susține că infracțiunea de participație improprie la abuz în serviciu este absorbită de infracțiunea de trafic de influență, cumpărare de influență ori de fals.
În condițiile în care s-a stabilit, în mod definitiv, că fapta de abuz în serviciu imputată magistraților M. și N. din cadrul Tribunalului Iași (s-a dispus soluția de clasare față de aceștia) nu există, nu poate exista nicio faptă de participație improprie la săvârșirea acestei infracțiuni (și, implicit, participanții nu pot exista, în sensul legii penale, independent de autor), în mod corect, s-a dispus soluția de achitare a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de participație improprie la infracțiunea de abuz în serviciu.
Săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală este determinantă pentru existența participației, ea atribuind formelor de participație sens penal. Instituția participației a fost definită nu prin referire la entitatea juridică de infracțiune, ci prin referire la entitatea obiectivă, la fenomenul concret, adică la săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală. În lipsa faptei, chiar dacă s-a efectuat un act de participație aceasta rămâne fără semnificație penală.
Critica Parchetului privind greșita achitare a inculpatului A. pentru complicitate la infracțiunea de uz de fals este nefondată.
Înalta Curte procedând la o evaluare proprie a probelor, în aplicarea dispozițiilor art. 420 alin. (9) C. proc. pen., constată legalitatea și temeinicia soluției de achitare, argumentele identificate de instanța de apel fiind aceleași cu cele menționate în sentința atacată și având corespondență în dispozițiile art. 16 lit. c) C. proc. pen., adică lipsa probelor că inculpatul a săvârșit infracțiunea.
Parchetul susține că prin înmânarea adresei falsificate de către inculpatul A. către inculpatul E., acesta, cu intenție, a înlesnit și ajutat la comiterea infracțiunii de uz de fals, fiind în prezența unei complicități anterioare, contribuția inculpatului A. fiind acordată înainte de începerea executării și a creat condițiile favorizatoare, pregătitoare pentru săvârșirea faptului principal, respectiv depunerea adresei pentru a obține intabularea frauduloasă a terenului.
Înalta Curte, în acord cu argumentele instanței de fond, pe care și le însușește, apreciază că nu s-a dovedit dincolo de orice dubiu că inculpatul A. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de complicitate la uz de fals.
În actul de sesizare al instanței s-a reținut că inculpatul A. l-ar fi ajutat pe inculpatul E. să folosească adresa din 14 ianuarie 2010, emisă de A.D.S. prin aceea că i-ar fi înmânat-o personal.
Din declarația martorei Y., a inculpatului E., care se coroborează cu cea a inculpatului A. nu rezultă că acesta l-ar fi ajutat pe inculpatul E. să folosească adresa din 14 ianuarie 2010 emisă de Agenția Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași, că a existat o voință comună de cooperare între aceștia, de contribuție personală la săvârșirea unei fapte penale, nefiind relevate eventuale acte de ajutor sau înlesnire specifice complicilor, puse în executare de inculpatul A. Simpla înmânare a unei adrese, în lipsa altor elemente care să demonstreze implicarea în activitatea infracțională a inculpatului, nu poate sta la baza condamnării acestuia.
De asemenea, critica Parchetului privind greșita individualizare a pedepselor aplicate inculpaților din prezenta cauză este nefondată. Se solicită pentru inculpații C., B., E., majorarea cuantumului pedepselor spre maxim și executarea în regim privativ de libertate, în cazul inculpaților A. și D. majorarea cuantumului pedepselor și dispunerea executării lor în condițiile art. 861 C. pen., iar, în cazul persoanei juridice inculpate SC G. SRL Gorban, majorarea cuantumului amenzii.
Activitatea de individualizare a pedepsei reprezintă una dintre cele mai importante și sensibile operațiuni juridice de a cărei acuratețe depinde în mod direct reușita procesului de îndreptare și recuperare a condamnatului, întrucât aceasta presupune, prin evaluarea gravității infracțiunii comise și a periculozității infractorului, determinarea gradului de răspundere penală a inculpatului în raport cu care urmează să se stabilească pedeapsa și modul de executare a acesteia.
Infracțiunea, ca faptă socialmente periculoasă, creează o tulburare socială, aduce o atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală și ordinii juridice instituite într-un sistem de drept. Pentru înlăturarea acestor consecințe negative ale infracțiunii este necesar să se reacționeze din partea societății, să se aplice anumite măsuri de constrângere juridică celor ce săvârșesc asemenea fapte.
Pedeapsa constituie criteriul principal prin care legea penală, evaluează, determină și diferențiază gradul de pericol social abstract, generic al fiecărei infracțiuni în parte.
Aplicarea și executarea pedepsei se realizează în vederea atingerii unor scopuri bine definite: pe de o parte, în scopul prevenirii săvârșirii de noi fapte penale din partea infractorilor, prin reeducarea acestora și din partea altor persoane, prin exemplaritatea pedepselor, iar pe de altă parte, în scopul restabilirii liniștii sociale și al reintegrării ordinii publice.
Individualizarea pedepsei nu este un proces arbitrar, subiectiv, ci reprezintă rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator studiat după anume reguli și criterii precis determinate.
Funcțiile de constrângere și reeducare, precum și scopul preventiv al pedepsei, pot fi realizate numai printr-o justă individualizare a sancțiunii, care să țină seama de persoana căreia îi este destinată, pentru a fi ajutată să se schimbe, în sensul adaptării la condițiile socio-etice impuse de societate.
Exemplaritatea pedepsei produce efecte atât asupra conduitei inculpatului, contribuind la reeducarea sa, cât și asupra altor persoane care, văzând constrângerea la care este supus acesta, sunt puse în situația de a reflecta asupra propriei lor comportări viitoare și de a se abține de la săvârșirea infracțiunii.
Având în vedere aceste considerente teoretice, precum și condițiile prevăzute de art. 72 C. pen. anterior, Înalta Curte constată într-adevăr gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor săvârșite de inculpați, însă, raportat la data comiterii infracțiunilor (2008), la faptul că pentru unele dintre infracțiuni a intervenit prescripția răspunderii penale, la persoana inculpaților (nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, sunt persoane integrate social, provin din familii organizate, s-au prezentat la fiecare termen de judecată), consideră că nu se justifică o nouă reindividualizare a pedepselor aplicate, cuantumul și modalitatea de executare a pedepselor, așa cum au fost stabilite de instanța de fond, fiind de natură să asigure îndeplinirea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., astfel încât inculpații să conștientizeze consecințele conduitei lor ilicite și să adopte pe viitor o atitudine de respect față de valorile sociale ocrotite de lege.
În plus, și din perspectiva Recomandărilor CM/Rec(2010)3 și CM/Rec(2004)6 ale Comitetului de Miniștri către statele membre, Recomandării Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), precum și a jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la remediile recomandate statelor cu referire la durata procedurilor judiciare, Înalta Curte apreciază că nu se impune o agravare a sancționării penale a inculpaților din prezenta cauză, atât cu privire la cuantumul pedepselor aplicate, cât și cu privire la modalitatea de executare a acestora.
Apelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava este fondat în ceea ce privește solicitarea de a-i fi interzis inculpatului C. dreptul prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie. Inculpatul C., în calitatea sa de magistrat ce deținea și funcția de președinte al Tribunalului Iași, a acceptat să fie implicat într-o activitate de natură să pună sub semnul întrebării imparțialitatea și integritatea judecătorilor în general, iar, în plan particular, a celor desemnați să soluționeze cauza civilă ce privea calea de atac declarată de SC G. SRL Gorban și, pe un plan mai larg, buna funcționare a justiției, ca serviciu public, interesând societatea în ansamblul ei, motiv pentru care se justifică interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. anterior, cu titlu de pedeapsă accesorie.
Critica Parchetului privind greșita soluționare a laturii civile de către instanța de fond, în sensul că nu a dispus restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii și menținerea sechestrului asigurator, Înalta Curte o consideră nefondată, raportat la soluția dispusă privind infracțiunea de rezultat (clasare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. "fapta nu există"), precum și la dispozițiile art. 25 alin 3 C. proc. pen. care prevăd soluții alternative, fie desființarea totală sau parțială a unui înscris, fie restabilirea situației anterioare săvârșirii infracțiunii.
2. Apelurile declarate de inculpații A., C., B., D., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași, Înalta Curte le consideră nefondate pentru următoarele considerente.
Conform art. 8 C. proc. pen., scopul procesului penal îl constituie constatarea la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel ca nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, în cadrul unui proces echitabil și într-un termen rezonabil.
Legea obligă organele judiciare să asigure aflarea adevărului cu privire la faptele și împrejurările cauzei, cu privire la persoana suspectului sau inculpatului, să strângă și să administreze probe, atât în favoarea, cât și în defavoarea inculpatului (art. 5 C. proc. pen.), cu respectarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare.
Orice persoană, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăției sale, printr-o hotărâre penală definitivă (art. 4 C. proc. pen.).
Vinovăția nu se poate stabili decât în cadrul juridic procesual penal, cu probe, sarcina administrării probelor revenind organului de urmărire penală și instanței de judecată.
Probele trebuie să fie relevante, iar în raport de obiectul probațiunii să fie necesare și suficiente pentru dovedirea elementelor de fapt, credibile, apte să creeze presupunerea rezonabilă că ceea ce probează corespunde adevărului.
Potrivit art. 103 C. proc. pen.: (1) Probele nu au o valoare dinainte stabilită prin lege și sunt supuse liberei aprecieri a organelor judiciare în urma evaluării tuturor probelor administrate în cauză. (2) În luarea deciziei asupra existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului instanța hotărăște motivat, cu trimitere la toate probele evaluate. Condamnarea se dispune doar atunci când instanța are convingerea că acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă. (3) Hotărârea de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se poate întemeia în măsură determinantă pe declarațiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejați.
Din examinarea acestui cadru legal al probațiunii în procesul penal, precum și al standardului legal național necesar pronunțării soluției de condamnare a inculpatului, rezultă vădita netemeinicie a criticilor din apelurile declarate de inculpați.
Astfel, se constată că probațiunea în procesul penal este, mai degrabă, una ce ține de temeinicia și fiabilitatea probelor necesare condamnării inculpatului, iar nu una care ține de cantitatea ori numărul probelor în acuzare.
De asemenea, se reține că legea nu stabilește o ierarhie a probelor, după cum nu stabilește obligativitatea probelor directe, în defavoarea sau prin excluderea probelor indirecte (oricum această clasificare este elaborată de doctrina juridică în materia probelor).
Înalta Curte, ca instanță de control judiciar, constată că instanța de fond a realizat o corectă aplicare a cadrului legal referitor la probele administrate și, mai ales, la coroborarea acestora, examinând distinct, pentru fiecare inculpat, probele/mijloacele de probă care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată și vinovăția fiecăruia.
Din această perspectivă, întrucât, pe de o parte, probele administrate în etapa apelului nu au fost de natură să modifice situația de fapt reținută de instanța de fond, iar pe de altă parte, inculpații au reluat (ca motive de apel) apărările expuse în cursul dezbaterilor la prima instanță, Înalta Curte apreciază că nu este necesară reluarea argumentelor de fapt și de drept, deja expuse în sentința atacată, argumente pe care și le însușește integral, ci numai unele completări care se vor face în continuare, nefiind identificate motive care să conducă la infirmarea argumentelor de fapt și de drept expuse în partea expozitivă a hotărârii apelate.
Prealabil examinării, în mod separat, a motivelor de apel formulate de către apelanții inculpați, întrucât o parte dintre aceștia au invocat, ca și motiv comun de apel nemotivarea hotărârii Curții de Apel Suceava, în sensul că nu s-a făcut o analiză proprie a probelor administrate în cursul urmăririi penale și pe parcursul cercetării judecătorești, fapt care, în opinia acestora, ar atrage desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, Înalta Curte, pentru a nu mai relua în cadrul analizei apelului fiecărui inculpat această critică, o va analiza prioritar.
Soluțiile pe care le poate dispune instanța de apel sunt expres și limitativ prevăzute de art. 421 C. proc. pen., critica apelanților inculpați privind nemotivarea hotărârii nu este prevăzută de dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. ca situație expres și limitativ reglementată pentru dispunerea soluției de desființare a sentinței și rejudecarea cauzei de instanța de fond.
Conținutul sentinței este cel prevăzut de art. 402 - 404 C. proc. pen., iar sentința Curții de Apel Suceava respectă riguros dispozițiile legale menționate.
Înalta Curte a remarcat calitățile intrinseci ale sentinței atacate (sobrietatea, claritatea, concizia, sistematizarea și sintetizarea), împrejurarea că situația fiecărui inculpat a fost analizată distinct (faptele pentru care a fost trimis în judecată, probele, apărările etc), a inclus în considerente propriile argumente în fapt și în drept, a făcut o evaluare amănunțită a probelor administrate, construind prin deducții logico-juridice soluția de condamnare pe care a pronunțat-o în final, urmare a faptului că prezumția de nevinovăție a inculpaților a fost în mod cert răsturnată.
În acest context, Înalta Curte a constatat și faptul că judecătorul fondului, în examinarea argumentelor acuzării și apărării, a evitat motivarea sentinței într-o modalitate polemică, modalitate care ar fi afectat sobrietatea hotărârii judecătorești.
Sentința atacată respectă nu numai standardul intern al motivării sentinței penale (configurat de dispozițiile Codului de procedură penală, de Hotărârea nr. 10/2008 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii), dar și standardul dedus din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, în Avizul nr. 11 (2008) al Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în atenția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, privind calitatea hotărârilor judecătorești se arată că: "obligația instanțelor de a-și motiva hotărârile nu trebuie înțeleasă ca necesitând un răspuns la fiecare argument invocat în sprijinul unui mijloc de apărare ridicat. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura hotărârii. În conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în diferite state. Pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil, motivarea trebuie să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate" (CEDO: cauza Boldea împotriva României din 15 februarie 2007; cauza Helle împotriva Finlandei din 19 februarie 1997, Hotărârea Perez împotriva Franței (GC), cererea nr. 47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-1. Hotărârea Van der Hurk împotriva Olandei, din 19 aprilie 1994, seria A, nr. 288. p. 19. paragraful 59, decizia Jahnke și Lenoble împotriva Franței, cererea nr. 40.490/98. CEDH 2000-IX).
În numeroase hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, s-au arătat următoarele: "art. 6 obligă instanțele să își motiveze deciziile, însă nu trebuie interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru toate argumentele avansate de către părți. Întinderea acestei obligații de motivare poate varia după natura deciziei și nu poate fi analizată decât în lumina circumstanțelor fiecărei spețe" (CEDO, secția I, decizia Driemond Bouw BV c. Olanda, 2 februarie 1999, 31908/96); " Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței sale constante, hotărârile judecătorești trebuie motivate astfel încât să indice de o manieră suficientă motivele pe care se fondează. Întinderea acestei obligații poate varia în funcție de natura deciziei în cauză și trebuie analizată în lumina ansamblului circumstanțelor cauzei. Astfel, Curtea a considerat că, respingând o cale de atac, instanța sesizată poate, în principiu, să își însușească motivele reținute în decizia atacată" (CEDO, Marea Cameră, hotărârea Garcia Ruiz c. Spania, 21 ianuarie 1999, 30544/96).
De asemenea, cu incidență în motivarea prezentei decizii, Înalta Curte reține că, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se admite că o instanță de control judiciar își poate însuși argumentele instanței ierarhic inferioare, precizând acest aspect, în măsura în care constată și menționează că nu a identificat vreun argument nou pentru a respinge această motivare (cz. Albina contra României, Hot. nr. 4/2005).
Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că hotărârea instanței de fond este motivată, critica apelanților inculpați referitoare la acest aspect fiind nefondată.
a)Apelul inculpatului A.
Inculpatul A., în esență, a solicitat achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 alin. (1) C. pen. anterior, întrucât soluția de condamnare, dispusă de prima instanța, nu are corespondent în situația de fapt. Inculpatul susține că din probele administrate în cauză a rezultat că inventarul scriptic și informatic al A.D.S. nu corespundea la data de referință cu situația de la O.C.P.I. și cea din teren, regăsită în evidențele primarului din cadrul localității unde erau înregistrate suprafețele de teren, relevante în acest sens fiind, în opinia sa, declarațiile martorilor Y. și DD., că parcela despre care i s-au solicitat referințe nu figura în evidențe și astfel nu a mai continuat verificările; mai mult, la acel moment nu i se predaseră nici funcția și nici lucrările aferente de către predecesorul său, martorul DD., că era a doua lui zi de muncă în materia fondului funciar, după primirea mandatului de la A.D.S. și nici nu avea studii în domeniul topometriei.
Contrar susținerilor inculpatului A., Înalta Curte apreciază că, din probele administrate, rezultă întrunirea atât sub aspect obiectiv, cât și subiectiv, a elementelor constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, fapta sa constând în aceea că la data de 14 ianuarie 2010, în calitate de jurist în cadrul A.D.S. - Reprezentanța Teritorială Iași, în exercițiul atribuțiunilor de serviciu, a întocmit și semnat adresa din 14 ianuarie 2010, în cuprinsul căreia a menționat, în fals, faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, jud. Iași terenul situat în T60 parcela 772/1.
Caracterul nereal al celor menționate în cuprinsul adresei din 14 ianuarie 2010 a A.D.S. a fost cunoscut de inculpatul A., aspect care reiese din depozițiile martorilor Y. și DD., care, audiați de către instanța de apel, la data de 14 februarie 2017, contrar afirmațiilor inculpatului, și-au menținut declarațiile din faza de urmărire penală și de cercetare judecătorească în fond, neprezentând aspecte noi de natură să infirme cele reținute de către prima instanța.
Martora Y., în declarația dată în fața Înaltei Curți, chiar afirmă că: nu-și poate explica cum A. "a ajuns să dea acel răspuns. Teoretic, inventarul se ține pe comune, tarla și suprafețe. Practic dacă te uiți la comună poți identifica și restul elementelor privind un teren".
Martorul DD., la rândul său, și-a menținut declarațiile de la urmărirea penală în care a arătat: "A. avea acces la toate inventarele, atât cele scriptice cât și cele în format electronic/(...)/A. a asistat la toate discuțiile (ce au avut loc în biroul lor de la primărie și apoi de la sediul firmei) dintre mine și E. legate de ocuparea abuzivă a terenului de către firma acestuia".
Declarațiile acestor martori se coroborează cu înscrisurile existente la dosar, la care inculpatul la momentul întocmirii adresei a avut acces, respectiv: adresa M.A.D.R. - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură nr. 1494 din 07 martie 2011 din care rezultă că suprafața de 116,38 ha din care 95,18 ha sub luciu de apă, de pe raza comunei Gorban, Jud. Iași a fost predată de Agenția Domeniilor Statului acestei agenții prin protocolul de predare nr. 4025/7192 din 23 noiembrie 2009 și face parte din domeniul privat al statului, iar diferența până la 282,5 ha teren a fost predată Consiliului Local Gorban pentru reconstituirea islazurilor comunale, adresele Agenției Domeniilor Statului - Direcția Control și Antifraudă din care rezultă, în esență, că din inventarele efectuate de A.D.S. Iași în perioada 2000 - 2001, unitatea avea în administrare pe teritoriul comunei Gorban, jud. Iași suprafața de 116,38 ha teren, care a fost predată către M.A.D.R. - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură prin procesul-verbal de predare - preluare nr. 1258 din 23 decembrie 2009 și din procesul-verbal (înregistrat la A.D.S. Iași cu nr. 948 din 07 septembrie 2009 și la Primăria Comunei Gorban, jud. Iași cu nr. 2484 din 07 septembrie 2009) încheiat între reprezentanții A.D.S. Iași, ai Primăriei Gorban, jud. Iași și ai SC G. SRL Gorban, jud. Iași s-a constatat că cea din urmă societate deține, fără niciun titlu valabil, suprafața de 116,38 ha teren, ce fusese concesionată anterior de la A.D.S. de către SC H. SA, dar și cu declarațiile inculpatului A. din care rezultă că baza de date pe care o avea la dispoziție la locul de muncă cuprindea și evidența terenurilor care, la momentul respectiv, nu se mai aflau în inventarul Agenției Domeniilor Statului și fuseseră predate către M.A.D.R. - Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură (dar figuraseră anterior în inventarul Agenției Domeniilor Statului).
Faptul că "nu i se predaseră lucrările și nici funcția" de către DD., că "nu avea studii în domeniul topometriei, că era a doua zi de lucru", sunt aspecte care nu sunt de natură să-l exonereze pe inculpatul A. de răspundere penală, acesta având la dispoziție toate mijloacele necesare pentru a verifica situația juridică a terenului ("atât cele scriptice, cât și în format electronic", iar "în respectivele inventare se făcea vorbire în mod explicit de faptul că terenul vizat de solicitare era ocupat abuziv de SC G. SRL"- declarație DD., faza de urmărire penală), și mai mult, din probele administrate, rezultă că a și asistat la unele discuții privind situația juridică a acestui teren făcute de angajații A.D.S. - reprezentanța teritorială Iași, astfel încât, raportat la pregătirea acestuia (jurist) se impunea ca, în legătură cu emiterea adresei, să adopte o conduită prudentă ce presupunea verificări suplimentare referitoare la cele solicitate de E.
Se constată îndeplinirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, respectiv, obiectul juridic (s-a adus atingere relațiilor sociale referitoare la încrederea publică pe care trebuie să o inspire un asemenea înscris), subiectul activ (inculpatul A. avea calitatea de funcționar public), elementul material al laturii obiective (atestarea unor fapte necorespunzătoare adevărului, respectiv a menționat, în fals, faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, jud. Iași terenul situat în T60 parcela 772/1), urmarea imediată (crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite, pericolul rezultând din întocmirea înscrisului), raportul de cauzalitate (rezultă din materialitatea faptei), latura subiectivă (intenția).
Astfel, în mod legal și temeinic s-a constatat că fapta inculpatului A. există, a fost săvârșită de acesta cu vinovăția cerută de lege, neexistând niciun motiv care să ducă la achitarea sa.
b) Apelul inculpatei D.
Prin motivele de apel a susținut că instanța de fond a făcut o greșită analiză a materialului probator, făcând o confuzie în ceea ce privește suprafața de teren ce a făcut obiectul contractului de concesiune încheiat între SC H. SA Iași și A.D.S., actele dosarului coroborându-se cu declarațiile martorului Z.
Inculpata mai arată că, în cauză, există hotărâri judecătorești irevocabile, care atestă dreptul de proprietate al societății comerciale asupra suprafeței de teren de 260,18 ha, judecătorul fondului făcând o greșită apreciere a consecințelor juridice produse de acestea.
Mai mult, instanța de judecată nu a avut în vedere la soluționarea cauzei și declarațiile martorului CC. La rândul său, martorul DD., în declarația dată în fața Înaltei Curți, a menționat faptul că nu exista un contract de concesiune încheiat între societatea respectivă și A.D.S., suprafețele de teren fiind menționate artificial în inventarul din anul 2011 al SC H. SA Iași.
De asemenea, s-a reținut în fața instanței de fond vinovăția inculpatei D., din perspectiva faptului că aceasta a făcut parte din comisia de inventariere și, având în vedere actele financiar-contabile, trebuia să constate că această suprafață de teren nu aparținea SC H. SA.
A arătat că, din actele depuse la dosarul cauzei, rezultă că, de la momentul anului 2000 - 2001, SC H. SA nu a mai deținut un inventar pe bunuri, ci unul valoric. Acest inventar a fost predat și către lichidator. Din această perspectivă, situația financiar-contabilă întocmită de către lichidatorul judiciar, numit de către acționarii societății, a fost una valorică, în sensul că a verificat dacă inventarul valoric general al SC H. SA corespunde cu valorile pe care fiecare dintre acționari le aveau.
Acest inventar a corespuns, raportul asupra situației financiare și propunerea de repartizare a activelor au fost supuse aprobării Adunării Generale a Acționarilor, acționarii exprimându-și acordul prin semnarea protocolului anexă la raport, dar și poziția referitoare la neexercitarea opoziției la acest raport, iar cenzorul societății a ratificat aspectele consemnate în documentele întocmite de către lichidator. Ulterior, toată documentația a fost înaintată Oficiului Registrului Comerțului pentru a fi supusă analizei de legalitate de către judecătorul delegat.
În atare situație, a subliniat că ceea ce a susținut instanța de fond cu privire la vinovăția inculpatei nu este probat cu niciun document existent la dosarul cauzei.
Infracțiunile de fals intelectual și uz de fals, derivă una din cealaltă, motiv pentru care inculpata a susținut că ar fi trebuit să se facă dovada intenției de a comite aceste infracțiuni și scopul pentru care această persoană, după 19 ani de activitate în domeniu, ar fi făcut acel fals. Or, nu există niciun raționament logic în ceea ce a reținut instanța de fond în sarcina inculpatei, cu atât mai mult cu cât apărarea a depus la dosar un memoriu în care a explicat, din perspectiva legii speciale, respectiv Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale, care sunt procedurile de urmat și care sunt obligațiile unui lichidator în situația în care are loc o dizolvare fără lichidare.
A susținut că această procedură este una mai specială pentru că nu presupune înstrăinarea de bunuri și, ca atare, acționarii, indiferent de cota de participare la capitalul social, indiferent de aspectele care sunt consemnate în statutul societății, de comun acord, ajung la concluzia că pot împărți bunurile societății în condițiile în care nu există nicio datorie către un terț, situație care a corespuns pe deplin celei în care se afla SC H. SA.
Ca atare, este evident că s-au urmat aceste reguli, fiind depuse la dosar de către apărare și înscrisurile primite de la Oficiul Registrului Comerțului, precum și alte aspecte de practică în ceea ce privește această lichidare, tocmai pentru a se vedea ceea ce inculpata, în mod constant, a susținut, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanțelor de fond și de apel.
A subliniat că buna-credință a inculpatei rezidă și din documentele întocmite de aceasta după ce a avut loc descărcarea de îndatoriri, prin depunerea Raportului la Oficiul Registrului Comerțului, precizând că este vorba de momentul la care inculpata a primit adresa la care s-a făcut referire, pe fax, de la A.D.S. Această instituție a primit de la D.N.A. adresa prin care se solicitau anumite relații cu privire la această suprafață de teren, iar martorul DD. o trimisese pe faxul fostului lichidator.
Inculpata s-a prezentat la martorul DD., cerând lămuriri cu privire la aceste aspecte, în condițiile în care trecuse mai bine de un an de când nu a mai avut nicio calitate cu privire la SC H. SA. Martorei Y. i s-au predat acte, sub semnătură, care au fost înaintate către A.D.S. București.
Cu privire la documentația depusă de inculpată și înaintată către A.D.S. București, martorul DD. a arătat că nu s-a primit niciun răspuns, în schimb a primit un telefon, fiind întrebat ce interes are cu privire la acest teren. Or, în atare condiții, a arătat că a da vina pe un lichidator care, cu bună-credință, a făcut, ulterior discuției cu martorul DD., o adresă către SC G. SRL, prin care i-a solicitat ca, în situația în care există vreo eroare în inventarul predat, să se prezinte în vederea înlăturării unei eventuale erori, și a-l trimite pe acest lichidator în judecată, este oarecum forțat, cu atât mai mult cu cât, la adresa întocmită la 14 octombrie 2009, SC G. SRL i-a răspuns că, fără echivoc, această suprafață de teren a fost proprietatea SC H. SA și că în inventarul predat nu s-a strecurat nicio eroare.
A apreciat că demersurile ulterioare momentului în care a aflat că D.N.A. are o suspiciune cu privire la legalitatea operațiunilor legate de suprafața de teren în discuție, precum și întocmirea acestor documente la care a făcut referire, dovedesc nevinovăția sa.
În final, inculpata D. a solicitat achitarea, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a C. proc. pen., pentru infracțiunile de fals intelectual și uz de fals.
Inculpata a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, constând în aceea că, în calitate de reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. SRL Iași, în exercițiul funcțiunii, a întocmit Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC G. SA Iași, în care a menționat, în fals, la poziția 9, suprafața de 250 ha teren arabil - eroarea de completare de la poziția 9 fiind îndreptată de inculpată prin înaintarea la O.R.C. Iași a cererii de revizuire nr. 1093 din 14 octombrie 2009, având atașată Anexa 12 Rectificată, în care bunul de la poziția 9 a fost menționat la poziția 2 ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, jud. Iași, ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași, cât și pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, fapta constând în aceea că, în perioada 2008 - 2009, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a pus Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC G. SA Iași la dispoziția acționarilor SC H. SA Iași, depunându-l, ulterior la O.R.C. Iași și A.D.S. - Reprezentanța Teritorială Iași.
Examinând apărările inculpatei D., Înalta Curte le consideră nefondate.
În examinarea întrunirii elementelor constitutive ale infracțiunii de fals intelectual trebuie avut în vedere faptul că inculpata a avut acces la întreaga documentație financiar contabilă a SC H. SA Iași (inclusiv documentația privind concesionarea terenurilor de către societate de la ADS și inventarele regulat efectuate de agenție), că a făcut parte dintr-o comisie de inventariere (compusă din aceasta și angajatele SC H. SA Iași - SS. și TT.) care a constatat că suprafața de 116,38 ha se afla în concesiunea SC G. SRL Gorban, inculpata semnând și ștampilând lista de inventare care atesta respectiva situație de fapt, astfel încât nu se poate susține că nu cunoștea situația suprafețelor de teren aflate în proprietatea SC H. SA Iași și situația celor proprietate de stat, aflate doar în concesiunea unității.
Apărarea inculpatei potrivit căreia în cauză a fost vorba despre o dizolvare voluntară, fără lichidare, "un fel de partaj voluntar între acționari", procedură prevăzută de Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale în cadrul căreia s-a bazat pe buna credință a acționarilor, nu este de natură să înlăture răspunderea penală a inculpatei, în condițiile în care a avut acces la toate înscrisurile societății, i-au fost puse la dispoziție toate documentele financiar contabile ale SC H. SA Iași, a făcut parte din comisia de inventariere constituită pe parcursul procedurii de lichidare, a constatat că terenul nu era intabulat, astfel încât susținerile sale sunt nefondate.
În declarația dată în fața instanței de apel, la 14 februarie 2017, inculpata recunoaște că pentru terenuri trebuia să existe intabularea, fapt constatat pentru toate terenurile care au făcut obiectul așa zisului "partaj voluntar", mai puțin pentru cel de 250 ha, menționat la poziția 9 din Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008: "Referitor la terenuri acționarii mi-au predat în copie intabulări, singura diferență fiind terenul din prezenta cauză care nu avea intabulare, însă avea hotărârile la care am făcut referire, în copie." La rândul său, martorul RR., audiat de instanța de apel la termenul de judecată din 14 februarie 2017, martor propus de către inculpată, referitor la procedura de lichidare, a arătat: "în cadrul procesului de dizolvare și lichidare, desfășurat pe durata a 5 ani, exista obligația întocmirii cărților funciare deoarece în aceasta erau intabulată clădirea, terenurile proprietatea societății și digurile". Astfel, se poate constata că în cadrul procedurii de lichidare și dizolvare era obligatoriu să existe carte funciară pentru bunurile imobile care făceau obiectul acestei proceduri, fapt prin care se atesta existența drepturilor reale asupra acelor bunuri, inclusiv a dreptului de proprietate. Or, inculpata, deși recunoaște că terenul din cauză nu era intabulat, a apreciat că pentru realizarea operațiunii cu care era investită era suficientă existența hotărârilor judecătorești a C.S.J. și a Tribunalului Iași, care, în opinia acesteia, făceau dovada dreptului de proprietate. Contrar susținerilor inculpatei, instanța de apel face mențiunea că Decizia nr. 69 din 2 martie 1992 a Curții Supreme de Justiție a fost pronunțată de secția de contencios administrativ, în baza dispozițiilor Legii nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ, prin care a fost admis recursul SC H. SA Iași împotriva Sentinței civile nr. 132 din 23 octombrie 1991 a Tribunalului Iași pe care a modificat-o, în sensul că a admis acțiunea societății comerciale și a anulat decizia Prefecturii Județului Iași nr. 227 din 21 martie 1991. Această hotărâre nu este una constitutivă a dreptului de proprietate, întrucât în baza legii contenciosului administrativ nu se poate constitui un drept. Decizia prefectului a fost desființată, rămânând în vigoare Hotărârea nr. 272 din 26 mai 1977 a Comitetului executiv al Consiliului Popular al județului Iași, prin care terenul situat în T60, trecea în administrarea Întreprinderii Piscicole Iași. Aceleași considerente sunt valabile și în cazul hotărârii 188 din 29 noiembrie 1993 a Tribunalului Iași, raportat la obiectul acțiunii, prin aceasta nu s-a constituit dreptul de proprietate al SC H. SA asupra terenului în suprafață de 271,7 ha din comuna Gorban. Se constată că după apariția Legii nr. 15/1990, Întreprinderea Piscicolă Iași devine SC H. SA, societate cu capital de stat, preluând patrimoniul cu situația juridică existentă la acea dată, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990: "Bunurile din patrimoniul societății comerciale sunt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobândite cu alt titlu." Or, în speță, terenul a fost dobândit în administrare, nicidecum cu titlu de proprietate, aspect reținut și în cuprinsul deciziei C.S.J. nr. 69 din 02 martie 1992 ("Nu se contestă de ambele părți litigante că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 15/1990, vechea Întreprindere Piscicolă, în prezent SC H. SA Iași a avut în administrare directă, terenul neproductiv în suprafață de 271,7 ha, aferent femei piscicole Gorban, jud. Iași"). Dealtfel, ulterior, SC H. SA obține Certificat de atestare a dreptului de proprietate seria M07 nr. 0331, anexa la acesta necuprinzând și terenul în suprafață de 271,7 ha.
Pe de altă parte, în încheierea de intabulare nr. 320 din 4 iulie 2007 a dreptului de proprietate a SC H. SA Iași acest teren nu figurează, explicația constând în aceea că nu a existat niciodată în proprietatea societății comerciale.
Mai mult, se constată că inculpata D., în raportul privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționari, referitor la propunerea privind trecerea în proprietatea SC G. SRL Gorban a suprafeței de 250 ha teren, nu identifică suprafața prin tarla și parcelă, element relevant în aprecierea modului în care aceasta și-a îndeplinit obligațiile profesionale, cu consecințe în ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii.
Declarațiile martorilor CC., BB., Z., X., RR., Y. și DD. confirmă faptul că inculpata D. a acționat fără a ține cont de realitatea situației juridice a terenurilor.
Martorul DD., în declarația de la urmărire penală, a arătat că i-a solicitat inculpatei "relații legate de circumstanțele în care a inclus între activele supuse procedurii de lichidare voluntară și suprafața de 116 ha teren pentru care SC H. SA Iași avea încheiat contract de concesiune cu ADS Iași", aceasta "fiind iritată de cererea mea de clarificare a situației, mi-a spus că va merge la subprefect să mă reclame", fapt de natură să contrazică susținerile inculpatei referitoare la atitudinea avută după întocmirea raportului.
Inculpata D. a mai criticat faptul că instanța de fond nu a analizat contradicțiile existente în declarația martorului CC., însă Înalta Curte apreciază că nu se justifică un asemenea demers, în condițiile în care martorul și-a menținut toate declarațiile date, iar acestea se coroborează cu celelalte probe, eventualele neconcordanțe nefiind exoneratoare de răspundere penală pentru inculpată.
Este reală susținerea inculpatei că Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale prevede anumite reguli și obligații pentru lichidator în situația în care are loc o dizolvare fără lichidare, însă, această lege nu interzice ca lichidatorul, în situația în care cunoaște și constată anumite aspecte legate de bunurile care fac obiectul procedurii (cazul de față) și care sunt în contradicție cu ceea ce i se prezintă de acționari, să nu semnaleze acest fapt, să nu solicite lămuriri suplimentare și să nu procedeze la verificări. Dacă s-ar accepta teza inculpatei ar însemna că activitatea desfășurată de lichidator este pur formală ceea ce vine practic în contradicție cu rațiunea textului de lege care reglementează procedura și rolul lichidatorului în cadrul acesteia.
Astfel, s-a dovedit faptul că inculpata D. a avut cunoștință de caracterul fals al celor consemnate la poziția 9 din raportul nr. 2114 din 07 martie 2008, privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, raport pe care, ulterior, în perioada 2008 - 2009, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, l-a pus la dispoziția acționarilor SC H. SA Iași, depunându-l, ulterior, la O.R.C. Iași și A.D.S. - Reprezentanța Teritorială Iași.
Existența unei documentații financiar contabile a SC H. SA Iași (inclusiv documentația privind concesionarea terenurilor de către societate de la A.D.S. și inventarele regulat efectuate de agenție) la care inculpata, la momentul întocmirii raportului, a avut acces și a și cunoscut conținutul acesteia (încheierea de intabulare nr. 320/4 iulie 2006 privind dreptul de proprietate al SC H. SA Iași, inventar bunuri care aparțin comunei Gorban, publicat în M. Of. nr. 325bis/16 mai 2002, Hotărârea nr. 28/9 august 1999 privind inventarul care alcătuiește domeniul public al comunei Gorban cu anexele, certificat de atestare a dreptului de proprietate seria 1497 nr. 331, fișa cadastrală comuna Gorban, sector de stat piscicultură - anexa 1, adresa A.D.S. Iași cu documentele anexă privind situația inventarelor pentru anul 2000 și 2001, inclusiv Protocolul de predare-primire dintre A.D.S. și A.N.P.A nr. 1258 din 23 decembrie 2009, procesul-verbal încheiat la 7 septembrie 2009 între reprezentanții A.D.S. și Primăria Gorban, reprezentată de inculpatul E., prin care s-a constatat faptul că suprafața de teren de 116,38 ha era exploatată de către SC G. SRL Gorban fără titlu valabil, Decizia nr. 272 din 26 mai 1977 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al jud. Iași prin care se transmitea din administrarea Consiliului Popular al comunei Gorban în administrarea Întreprinderii Piscicole Iași, suprafața de 271,7 ha teren neproductiv situat în tarlaua 60), Decizia nr. 227 din 21 martie 1991 a Prefectului Iași prin care au fost modificate prevederile Deciziei nr. 272 din 26 mai 1977 al Consiliului Popular al Județului Iași, în sensul că suprafața de 165 ha teren, situat în T60 se restituie în proprietatea comunei Gorban) susțin vinovăția inculpatei.
Față de cele reținute, va fi respins ca nefondat apelul inculpatei D.
c) Apelul inculpatului C.
În esență, inculpatul, prin calea de atac declarată, a solicitat, în principal, achitarea, întrucât fapta nu există [art. 16 lit. a) C. proc. pen.], iar în subsidiar, achitarea, în baza art. 16 lit. c) C. proc. pen., neexistând probe că ar fi comis această infracțiune.
A arătat că nu s-a stabilit data la care a avut loc întâlnirea dintre inculpați, că declarația inculpatului B. de la urmărirea penală nu are valoare probatorie, fiind luată în urma unei înțelegeri cu procurorul UU., în scopul de a nu i se mai prelungi măsura preventivă a arestului și de a nu fi tras la răspundere penală, iar declarațiile martorilor O. și P. trebuie examinate din perspectiva calității lor de persoane cercetate pentru săvârșirea unor infracțiuni încă din anul 2010, în dosare instrumentate de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Iași. În ceea ce o privește pe martora P., inculpatul C. arată că lipsa de credibilitate este dovedită și prin hotărârea penală pronunțată la data de 19 ianuarie 2010 de Curtea de Apel din Milano din care a rezultat că pentru a scăpa de o condamnare pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt a furnizat anchetatorilor datele de identificare ale unei alte persoane.
Referitor la declarațiile celorlalți martori (V., Q., W.), a apreciat că reprezintă probe indirecte, aspectele relatate de aceștia fiind aflate "din auzite".
De asemenea, înregistrările convorbirilor telefonice nu confirmă, în opinia inculpatului, săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, fiind denaturat înțelesul clar, lămurit și lipsit de echivoc al conținutului convorbirilor telefonice.
Înalta Curte, face precizarea, că, în ceea ce-l privește pe acest inculpat, s-a solicitat achitarea, în temeiul art. 16 lit. a) sau lit. c) C. proc. pen., însă cele două temeiuri de achitare se exclud reciproc deoarece achitarea, în temeiul art. 16 lit. a) C. proc. pen., presupune că fapta nu există în materialitatea ei, deci nu există o faptă și, pe cale de consecință, nu există o infracțiune în realitatea obiectivă, iar achitarea în temeiul art. 16 lit. c) C. proc. pen. presupune că nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea, existând însă indicii care nu realizează standardul legal de condamnare, "condamnarea se pronunță dacă instanța constată, dincolo de orice bănuială rezonabilă, că fapta există și constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat".
Întrucât atât inculpatul C., cât și inculpatul B., referitor la declarațiile acestui ultim inculpat, date în faza de urmărire penală, la data de 24 ianuarie 2011 și, respectiv, 04 februarie 2011, (în care a arătat că C. a acceptat suma de 50.000 euro, oferită de E. pentru rezolvarea situației juridice a unui teren care îi aparținea acestuia), au susținut că nu au o valoare probatorie, fiind date în condițiile în care B. era arestat într-o altă cauză, iar procurorul UU. i-a promis că nu-i va prelungi măsura arestării preventive dacă îi va denunța pe magistrații care-și desfășoară activitatea în cadrul Tribunalului și Curții de Apel Iași, Înalta Curte face următoarele precizări:
Odată cu intrarea în vigoare a noului C. proc. pen., la data de 01 februarie 2014, s-a instituit principiul separației funcțiilor judiciare.
Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) C. proc. pen. se exercită următoarele funcții judiciare:
a) funcția de urmărire penală;
b) funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală;
c) funcția de verificare a legalității trimiterii/netrimiterii în judecată;
d) funcția de judecată;
În privința ultimelor două funcții judiciare, delimitarea acestora impune ca mai înainte de începerea judecății, în procedura de cameră preliminară, să se statueze, în mod definitiv, asupra chestiunilor legate de legalitatea sesizării instanței și administrării probatoriului în faza de urmărire penală, cu consecința imposibilității reluării acestor aspecte în cursul judecății, indiferent că este vorba despre procedura în fața instanței de fond ori în fața celei de control judiciar.
Așa cum rezultă din actele existente la dosar, în faza camerei preliminare inculpații C. și B. au solicitat excluderea, din materialul probator administrat în faza de urmărire penală, a declarațiilor acestuia din urmă, date la 24 ianuarie 2011 și 04 februarie 2011, întrucât au fost consemnate într-o altă cauză penală, în care acesta avea calitatea de inculpat și se afla în stare de arest preventiv, fiind luate prin constrângere, promisiuni și îndemnuri din partea procurorului, constând în aceea că nu se va mai solicita prelungirea măsurii privative de libertate.
Prin încheierea nr. 17 din 06 martie 2015 judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Suceava a respins cererile și excepțiile formulate de inculpați, constatând legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.
Împotriva acestei încheieri inculpații au formulat contestație, Judecătorul de Cameră Preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheierea nr. 725 din 25 mai 2015, cu privire la declarațiile inculpatului B. luate pe parcursul urmăririi penale, a constatat multitudinea lor, iar referitor la audierea din 24 ianuarie 2011, în calitate de inculpat a acestuia, a arătat că s-a realizat în prezența apărătorului ales (GG.), în Dosarul nr. x/P/2011, că este "extrem de amplă și dată după ce i s-a explicat conținutul dreptului la tăcere", iar la sfârșit poartă mențiunea olografă a inculpatului: "aceasta declar, susțin și semnez după ce am citit, am constatat că cele consemnate corespund întocmai cu cele declarate de mine verbal (...)". S-a mai învederat că declarația ulterioară, din data de 04 februarie 2011 este olografă, iar cea din 08 februarie 2012, dată în dosarul nou creat în urma disjungerii nr. x/P/2011, are ca punct de plecare ceea ce s-a consemnat în declarația din 24 ianuarie 2011, întrebările fiind direct legate de cele susținute anterior.
Astfel, nu a fost identificat niciun motiv obiectiv și nicio probă din care să rezulte încălcarea dispozițiilor legale la momentul audierii. S-a considerat că nu a existat niciun viciu la momentul luării declarației care să împiedice valorificarea acestora în dosarul nou format, persoana audiată beneficiind de respectarea tuturor garanțiilor procesuale.
De asemenea, cu privire la declarațiile martorilor O., P., V. și Q., inculpați într-o altă cauză, apărarea a susținut că au dat declarații neconforme realității pentru a-și rezolva situația penală proprie în Dosarul nr. x/P/2010, solicitând excluderea acestora din materialul probator, Judecătorul de Cameră Preliminară a considerat că declarația dată în considerarea aplicării unor cauze legale de reducere a pedepsei ori a unei cauze legale de impunitate generează exigențe sporite pentru ca aceasta să se bucure de forța probantă, nefiind de plano o probă nulă, declarațiile constante fiind obținute în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, neexistând indicii care să impună excluderea acestor probatorii în considerarea nulității.
Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că, asupra legalității administrării probelor, inclusiv a respectării principiului loialității administrării acestora s-a pronunțat, cu autoritate de lucru judecat, Judecătorul de Cameră Preliminară, aceste aspecte nemaiputând forma obiectul unei contestări ulterioare din partea inculpaților în faza de judecată (fond sau apel).
În urma audierii nemijlocite de către Înalta Curte a inculpatului B. și a martorului GG., sunt confirmate aspectele reținute de Judecătorul de cameră preliminară, respectiv faptul că la luarea declarației acestui inculpat, în faza de urmărire penală, a fost prezent apărătorul ales (GG.): "audierea acestuia (lui B.) s-a realizat pe parcursul a două zile, cred că în prima zi i s-au adresat cam 5,6 întrebări/(...)/Procurorul UU. avea un anumit stil de a lucra, respectiv avea întrebări pe care le adresa inculpatului scrise pe calculator, iar în momentul în care eu am intrat în birou a dat citire acestor întrebări pe rând, B. răspunzând la fiecare întrebare/(...)/Eu am semnat acea declarație alături de inculpat" (declarație martor GG., Înalta Curte de Casație și Justiție), iar cele consemnate în cuprinsul declarației corespund realității.
Afirmațiile inculpatului B. potrivit cărora apărătorul ales nu a fost prezent la consemnarea răspunsurilor sale ("procurorul i-a spus să aștepte afară, fiind chemat ulterior, după ce eu am dat declarație, să o semneze" - declarație inculpat B.) sunt lipsite de suport probator, fiind contrazise de declarația martorului GG.
Apărătorul ales al inculpatului, GG., a infirmat, prin depoziția sa, cele susținute de către inculpatului B., în sensul că i s-ar fi interzis de către procuror prezența în biroul acestuia, în realitate, inculpatul B. a fost cel care i-a solicitat părăsirea biroului procurorului, apărătorul crezând că acesta dorește să se plângă procurorului de condițiile din arest: "Din acest motiv eu am plecat, nu aș fi făcut acest lucru dacă mi l-ar fi solicitat procurorul, întrucât aș fi considerat că este încălcat dreptul la apărare al clientului meu" "(declarație martor GG., instanța de apel). Această susținere de altfel, se coroborează cu mențiunea olografă a inculpatului, din finalul declarației: "acestea declar, susțin și semnez, după ce am citit, am constatat că cele consemnate corespund întocmai cu cele declarate de mine verbal", mențiune prin care acesta și-a asumat, în mod conștient și deliberat, conținutul acesteia.
De asemenea, din conținutul declarațiilor date de B. la instanța de fond, cât și la instanța de apel, se constată că, în prima parte a acestora, când relatează liber despre împrejurările care l-au determinat să facă afirmațiile de la urmărire penală, arată că procurorul UU. i-a solicitat să formuleze denunțuri împotriva magistraților care-și desfășurau activitatea fie la Judecătoria și Tribunalul Iași, fie la Curtea de Apel Iași ("Mi-a spus că dacă vreau să scap să fac declarații neadevărate prin care să denunț mai mulți magistrați de la Judecătoria și Tribunalul Iași./(...)/Procurorul UU. mi-a cerut să dau declarație despre VV., Președintele Curții de Apel Iași, C., WW., XX. și mai erau vreo 4 judecători de la o secție civilă, dar nu mai știu dacă de la Tribunal sau de la Judecătorie", decl. inst. fond; "UU. mi-a solicitat să fac denunțuri mincinoase cu privire la mai mulți magistrați care își desfășurau activitatea în cadrul Curții de Apel Iași", decl. inst. apel), neoferind nicio explicație cu privire la alegerea făcută, în condițiile în care, procurorul UU. nu l-a nominalizat pe magistratul C. pentru a face obiectul denunțului. Numai la interpelarea completului de judecată (faza de apel), inculpatul a revenit și a arătat că procurorul UU. a fost cel care i-a solicitat să facă denunț împotriva magistratului C. Această susținere este nejustificată în contextul probelor administrate și al afirmațiilor inițial făcute. Practic, dacă inculpatul B. ar fi avut cunoștință de fapte penale săvârșite de alți magistrați, nimic nu-l împiedica să formuleze denunțuri împotriva acestora. Se constată însă că, deși a avut posibilitatea să denunțe și alți magistrați, l-a denunțat doar pe magistratul C., explicația fiind aceea că despre activitatea infracțională a acestuia luase cunoștință în mod direct, prin participare.
Astfel, pentru aceste considerente, care au rezultat în urma cercetării judecătorești și pe lângă cele reținute de Judecătorul de cameră preliminară în cuprinsul încheierii nr. 725 din 25 mai 2015, nu se justifică înlăturarea declarației inculpatului B.
De asemenea, declarațiile martorilor P. și O., se coroborează cu celelalte probe, martorii susținându-și, în mod constant, afirmațiile făcute în cursul urmăririi penale, neconstatându-se, cu ocazia audierii acestora de către instanța de fond sau de apel, nicio contradicție sau omisiune a celor relatate la urmărire penală. Cele învederate de apărarea inculpatului C. referitoare la credibilitatea martorei P., în sensul că aceasta fiind acuzată, în Italia, de infracțiunea de furt și-ar fi dat date de identificare false, aparținând unei persoane din cercul său de prieteni, nu sunt de natură a afecta legalitatea declarației martorei sau de a plana suspiciuni în ceea ce privește veridicitatea celor afirmate de către martoră în declarațiile date în prezenta cauză, în condițiile în care instanța, audiind-o nemijlocit, nu a constatat vreun element de natură să creeze îndoieli sub acest aspect.
Referitor la declarațiile martorilor V., Q., W., despre care se susține de către apărare că sunt probe indirecte, neconstituind dovezi obiective, concrete care să justifice o condamnare, Înalta Curte arată următoarele:
Infracțiunile de corupție nu se comit în prezența mai multor persoane, ci în condiții de maximă clandestinitate, fapt ce exclude de plano existența unor probe relevante, incriminatoare pentru autorul infracțiunii de corupție.
O asemenea situație nu poate însă, prin ea însăși, să conducă la concluzia nevinovăției persoanei cercetate, instanța fiind obligată să stabilească dacă materialul probator administrat în cauză, prin prisma elementelor de fapt pe care le oferă, susține sau nu o asemenea soluție.
Astfel, existența mai multor probe indirecte, care coroborate cu probe directe, pot duce la existența/inexistența infracțiunii, pot demonstra vinovăția/nevinovăția inculpatului, fapt care s-a și realizat în cauză, declarațiile acestor martori au fost coroborate cu celelalte probe directe, susținând acuzația inculpaților.
Conform acuzației penale inculpatul C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență constând în aceea că, în perioada august 2010 - septembrie 2010, a acceptat promisiunea făcută de E. de a i se da suma de 50.000 euro, sumă pe care urma să o împartă cu inculpatul B., pentru ca împreună cu acesta din urmă să influențeze completul de judecată ce avea de soluționat apelul formulat de reprezentantul SC G. SRL Gorban, jud. Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, asumându-și că va face demersurile necesare în scopul sus-menționat, concretizate în inițiativa depunerii la dosarul cauzei a unor înscrisuri probatorii în numele SC G. SRL Gorban, primirea și rezoluționarea acestora, prin încălcarea procedurii, recomandarea angajării unui avocat din anturajul său ca apărător ales al firmei.
Instanța de fond a făcut o analiză detaliată a probelor care demonstrează fără echivoc vinovăția inculpatului.
Astfel, declarațiile inculpatului B., date în faza de urmărire penală, se coroborează cu cele ale martorilor P., O., Q. și V., cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor, dar și cu înscrisurile existente în cauză.
Din coroborarea acestor probe rezultă existența întâlnirii dintre inculpații E., B. și C. într-una din zilele cuprinse în perioada august - septembrie 2010, de la mall QQ. din Iași, faptul că a existat promisiunea sumei de 50.000 euro făcută de E. către inculpații B. și C. pentru traficarea influenței și acceptarea acestei sume de către cei doi pentru a face demersurile în vederea determinării unor magistrați de la Tribunalul Iași să pronunțe o soluție favorabilă în dosarul civil ce avea ca obiect soluționarea apelului formulat de reprezentantul SC G. SRL Gorban, jud. Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni.
Faptul că nu este stabilită cu certitudine ziua întâlnirii celor trei inculpați nu este un aspect de natură să ducă la concluzia încălcării dreptului la apărare al inculpatului C. De altfel, s-a stabilit un interval de timp cu limite determinate, oferindu-i-se posibilitatea inculpatului de a-și face apărări pe acest aspect, însă acesta s-a limitat doar a face precizarea că în luna august a fost în concediu de odihnă, fără a aduce vreo dovadă în acest sens și nici nu a solicitat administrarea vreunei probe.
Așa cum a rezultat, în urma administrării probelor, a putut fi stabilit cu aproximație intervalul în care, într-una din zilele acestuia, a avut loc întâlnirea între cei trei inculpați (august- septembrie 2010), locul acesteia (Mall QQ. din Iași), persoanele care au fost prezente (E., B. și C.) și motivul care a generat-o (oferirea de către E. a sumei de 50000 de euro către inculpații B. și C. pentru traficarea influenței și acceptarea acestei sume de către cei doi pentru a face demersurile în vederea determinării unor magistrați de la Tribunalul Iași să pronunțe o soluție favorabilă în dosarul civil ce avea ca obiect soluționarea apelului formulat de reprezentantul SC G. SRL Gorban, jud. Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni).
Relevantă în acest sens este declarația lui B. din data de 24 ianuarie 2011, în care a arătat cine a avut inițiativa întâlnirii, obiectul discuțiilor și poziția inculpatului C. față de ceea ce i s-a promis și solicitat de către E. Prin modul detaliat în care este relatată situația de fapt de către B. se trage concluzia că numai o persoană care participase la acea întâlnire putea oferi acele informații. Astfel, inițiativa întâlnirii de la Mall QQ., a avut-o E., în contextul în care Judecătoria Răducăneni respinsese plângerea formulată de SC G. SRL Gorban, jud. Iași împotriva actului de respingere a intabulării, în acest sens a apelat la B. pentru a face demersurile necesare organizării întâlniri cu judecătorul C. E., după ce i-a explicat inculpatului C. problemele legate de intabularea terenului i-a promis suma de 50.000 euro, în contextul obținerii unei soluții favorabile în faza de apel a dosarului civil. Inculpatul C. i-ar fi replicat, conform declarației lui B., că nu discută la acel moment despre vreo sumă de bani până nu se uită pe actele dosarului. După plecarea lui C. de la întâlnire, inculpatul E. i-a oferit și inculpatului B. suma de 25.000 euro fără a-i cere nimic la schimb. Inculpatul B. a mai arătat că după această întâlnire a fost contactat de C. pentru a lua legătura cu inculpatul E. în vederea depunerii unor acte la dosar, cerere pe care a întocmit-o cu ajutorul martorei P. și pe care i-a înmânat-o inculpatului C., care a rezoluționat-o în vederea depunerii la dosarul cauzei. Inculpatul C. i-a comunicat că apelul a fost admis, iar soluția scrisă în condică, cerându-i respectarea înțelegerii inițiale.
În declarația dată la 4 februarie 2011, în faza de urmărire penală, a oferit și alte detalii legate de activitatea inculpatului C., în sensul că a aflat de la acesta că pronunțarea hotărârii a fost amânată de 2 - 3 ori, că actele depuse la dosar prin intermediul inculpatului C. au fost însoțite de o cerere, care a fost redactată de martora P.
Realitatea celor învederate de către inculpatul B. este confirmată de declarația martorului O., care a arătat că, în cadrul întâlnirii avute cu inculpații B. și E. la restaurant Hotel QQ. din Iași, E. i-a prezentat o plângere către instanță împotriva încheierii emisă de biroul de carte funciară prin care i se respinsese cererea de intabulare, pentru ca acesta să-i spună că este bine formulată.
Ulterior, de la B. a mai aflat de întâlnirea celor trei din vara lui 2010 și de înțelegerea stabilită. A mai precizat și faptul că B. folosea un limbaj codificat când vorbea cu și despre C.
Aceleași aspecte sunt învederate și de către martora P., aceasta confirmând faptul că B. i-a solicitat să redacteze o cerere către președintele Tribunalului Iași, în numele SC G. SRL Gorban, în care se specifica că se depun documente la dosar și se solicită admiterea apelului. De asemenea, a mai aflat de la B. că acesta a acceptat preluarea unui procent din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban.
Martorul V., la rândul său, a arătat că B. i-a spus că, în cazul în care oficiul de cadastru va refuza să-i intabuleze terenul lui E., va vorbi cu inculpatul C. pentru a-i rezolva problema în instanță. De la același B. a aflat că se înțelesese cu E., ca, în schimbul unei sume de bani (despre care a aflat de la O. că este în cuantum de 50.000 euro), pe care urma să o primească și să o împartă cu inculpatul C., în schimbul demersurilor făcute de acesta în vederea obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile prin care Oficiul de cadastru să fie obligat să intabuleze terenurile. Martorul a mai arătat că în perioada în care dosarul civil se afla pe rolul Tribunalului Iași, înainte de obținerea deciziei civile, a aflat de la inculpatul B. că, în schimbul "ajutorului" oferit lui E., acesta urma să cedeze un procent din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, în contul acestei părți intrând și partea care-i revenea lui C.
Martorul Q., în declarațiile date în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești la instanța de fond, a arătat că B. i-a comunicat că inculpatul E. nu deține toate actele necesare intabulării terenului, că atacase în instanță actul de respingere a cererii de intabulare, că C. în schimbul sumei de 50.000 euro ce urma să se împartă între inculpații B. și C., ultimul îi va rezolva problema terenului, dar nu știe în ce mod B. i-a spus că a fost dată o hotărâre judecătorească favorabilă inculpatului E. și că acesta putea intabula terenul, circumstanțele în care i-a înmânat inculpatului B. suma de 20.000 euro pentru ca acesta să devină asociat în firmă, cu o cotă de 20% din părțile sociale.
Relevantă în dovedirea existenței unei înțelegeri infracționale între inculpații C., B. și E. este și declarația martorului U., avocatul care a reprezentat SC G. SRL Gorban în dosarul civil, care a arătat faptul că a avut doar un singur contact cu inculpatul E., la data semnării contractului de asistență juridică (în perioada formulării și depunerii la Judecătoria Răducăneni a plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261 din 15 ianuarie 2010), acesta neachitându-i onorariul, fapt ce l-a determinat să-l execute silit. Or, în condițiile în care inculpatul E. deși avea apărător ales, care să îl reprezinte în instanță, a preferat să îl contacteze pe inculpatul C., prin intermediul inculpatului B., pentru a primi consiliere în ceea ce privește cauza civilă în discuție, considerând că nu se mai justifică luarea legăturii cu avocatul și nici achitarea onorariului, în condițiile existenței înțelegerii cu cei doi inculpați, B. și C.
Ceea ce este comun acestor declarații este faptul că toți martorii audiați l-au indicat pe inculpatul B. ca fiind cel de la care au cunoscut aspectele referitoare la înțelegerea infracțională dintre C., E. și B., confirmându-se încă o dată că cele afirmate de acesta în faza de urmărire penală corespund realității.
O parte din cele învederate de către inculpatul B. au fost confirmate și cu adresa nr. x/CP din 09 martie 2012 a Tribunalului Iași, din care a rezultat că, în urma verificărilor efectuate privind repartizarea și soluționarea apelului în dosarul civil nr. x/286/2010, cererea inculpatei SC G. SRL Gorban din data de 22 septembrie 2010, depusă la dosarul civil, având anexate un număr de 25 de înscrisuri nu a urmat traseul regulamentar al cererilor și înscrisurilor depuse de părți la dosar, în sensul că nu a fost depusă la registratura instituției, în baza formularului tipizat pus la dispoziția petenților în acest scop, ea fiind primită direct de către inculpatul C., rezoluționată de acesta și, ulterior, înmânată grefierului însărcinat cu primirea cererilor la dosar care a înregistrat în programul ECRIS și că nu a putut fi identificată persoana care a depus cererea la dosar în numele inculpatei SC G. SRL Gorban. De altfel, inculpatul C. nu a oferit nicio explicație plauzibilă referitor la acest aspect, limitându-se la a afirma: "Nu-mi pot explica cum semnătura mea a ajuns pe actele care au ajuns la dosarul lui E." - declarație instanța de apel, 31 ianuarie 2017.
A doua zi după pronunțarea soluției favorabile inculpatului E., inculpatul B. a fost cooptat asociat în firma SC G. SRL Gorban. Această împrejurare confirmă faptul că a devenit asociat doar pentru a fi sigur că primește cei 50.000 EUR promiși lui și inculpatului C., dovadă fiind și ieșirea din firmă la o perioadă foarte scurtă de la momentul în care intrase, noiembrie 2010, pe fondul demarării cercetărilor de către DNA.
Adresa Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași din 19 martie 2012 este relevantă în dovedirea situației de fapt din care rezultă că prin actul adițional la actul constitutiv al SC G. SRL Gorban, jud. Iași (nedatat, dar depus la O.R.C. Iași la data de 23 septembrie 2010), asociatul unic al firmei, F., decide majorarea capitalului social cu suma de 50 lei, reprezentând 5 părți sociale a 10 lei fiecare (aportul propriu în numerar al inculpatului B.) și cooptarea ca asociat al acestuia din urmă, urmare a majorării capitalului social, inculpatului B. revenindu-i un procent de 20% din părțile sociale; că inculpatul B. a depus specimen de semnătură în calitate de asociat, autentificat cu nr. 127 din 23 septembrie 2010 și declarație pe proprie răspundere privind îndeplinirea condițiilor legale privind funcția de asociat al firmei, autentificată cu nr. 126 din 23 septembrie 2010; că prin cererea nr. x din 23 septembrie 2010 s-a solicitat O.R.C. Iași înscrierea mențiunilor privind modificările aduse actului constitutiv al SC G. SRL Gorban, jud. Iași, iar la data de 23 septembrie 2010 a fost întocmit actul constitutiv reactualizat al firmei, conform căruia inculpatul B. era asociat cu o cotă de 20%; că prin rezoluția O.R.C. Iași nr. 17579 din 29 septembrie 2010 au fost înregistrate mențiunile privind modificarea structurii acționariatului SC G. SRL Gorban, jud. Iași.; că prin actul adițional din data de 22 noiembrie 2010, inculpatul B. s-a retras din calitatea de asociat al SC G. SRL Gorban, jud. Iași, prin cesionarea cotei de 20% numitului F.; că prin cererea nr. 80814 din 23 noiembrie 2010 s-a solicitat O.R.C. Iași înscrierea mențiunilor privind modificările actului constitutiv al firmei prin noul act adițional, care au fost admise și înregistrate prin rezoluția O.R.C. Iași nr. 21060 din 25 noiembrie 2010.
Raportul de expertiză contabilă judiciară din 28 iunie 2012 relevă faptul că suprafața de 282,50 ha teren avea, la data de 23 septembrie 2010, o valoare de piață de 1.963.199, 51 Iei, iar valoarea de piață a unei participații de 20% la capitalul social al SC G. SRL Gorban, jud. Iași, la aceeași dată, era de 361.885 lei (echivalentul a 84.776 euro).
Mai mult, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpații B., C., E. dar și cu o parte din martorii din prezenta cauză, susțin acuzația penală.
Astfel, din convorbirile din data de 18 octombrie 2010, orele 14:38:21 și 18:03:12 reiese că inculpatul C. a stabilit să se întâlnească cu B.
Din procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate în aceeași zi, la scurt timp după convorbirea mai sus amintită (18 octombrie 2010, orele 18:05:05) de inculpatul B. cu martorul Q. rezultă că primul i-a spus celui de al doilea că a discutat cu inculpatul C. și urmează să se întâlnească cu acesta într-un loc mai retras; totodată îi mai spune martorului că inculpatul C. așteaptă și se interesează despre suma de bani promisă de către inculpatul E. ["(...)zece minute, să discut ce am de discutat și am tăiat-o! Dar nu (i-am zis că el. așteaptă și el! Să-l invităm la nuntă. eu știu?! La cumătrie, la chiolhane".].
Din procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate la data de 19 octombrie 2010, orele 17:18:22 de inculpații B. și C. rezultă că ultimul, aflat la sediul Tribunalului Iași îl contactează pe primul și îi solicită să vină la instanță pentru a discuta.
Din procesul-verbal de transcriere a convorbirii telefonice purtate la data de 20 octombrie 2010, orele 17:40:20 de inculpatul E. și o persoană neidentificată rezultă că primul era nemulțumit de faptul că inculpatul B. a primit 20% din părțile sociale ale societății și, cu toate acestea, nu dorea să semneze pentru contractarea unui împrumut de 100.000 de euro pe firmă; inculpatul E. i-a mai comunicat interlocutorului că nu-i poate spune prin telefon motivul pentru care i-a cedat lui B. 20% din firma sa. Or, tocmai această reținere a inculpatului E. în a-i relata interlocutorului său anumite aspecte legate de cedarea părților sociale din firma sa, vine să confirme susținerile acuzării, tranzacția având la bază o înțelegere frauduloasă anterioară.
Din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate la datele de 27 octombrie 2010, orele 13:54:15 de inculpatul E. și fiul său F., de 02 noiembrie 2010, orele 12:05:18 de inculpații E. și B. și de 02 noiembrie 2010, orele 16:52:39 de inculpatul C. și LL. a rezultat că, după ce inculpatul E. a aflat că în dosarul civil nr. x/286/2010 fusese declarată calea de atac a recursului, i-a solicitat inculpatului B. să se întâlnească cu acesta pentru a-i spune ceva neapărat, iar, în cursul aceleași zile (după discuția celor doi), LL. (soția inculpatului B., grefier la Tribunalul Iași) i-a solicitat inculpatului C. să se întâlnească pentru a discuta.
Din procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 15:58:47 de inculpatul E. cu MM. (socrul martorului Q.), orele 16:10:29 de inculpatul C. și MM. și orele 16:59:50 de inculpații E. și C. a rezultat că inculpatul E. (nemulțumit fiind de faptul că inculpatul B. nu-i dăduse restul sumei de bani asupra căreia convenise pentru cedarea a 20% din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, jud. Iași -20.000 de euro) îi spune lui MM., care l-a contactat că este împreună cu Q. și că nu dorește să discute prin telefon; imediat MM. îl apelează telefonic pe inculpatul C. și îi comunică că a dorit să-i spună despre faptul că l-a contactat pe inculpatul E. (dându-i de înțeles că este nemulțumit de o persoană care a luat și de la E. bani, referindu-se la intrarea în firmă a inculpatului B. și nerespectarea înțelegerii de către acesta), iar inculpatul C. îi răspunde că eu stabilisem. în fine! N-are. ce rost are să discutăm.; imediat după discuția cu MM. inculpatul C. i-a legătura cu inculpatul E., fiind nemulțumit că a fost contactat la telefon de MM. și îi spune inculpatului E. că vrea să se întâlnească cu el pentru a discuta a doua zi [(...)neapărat, asta am vrut să-ți spun, hai până la mine.]
Concluzia care se desprinde din conținutul acestor convorbiri telefonice este aceea că inculpatul C. era contactat frecvent de către inculpații E. și B., cât și de alte persoane din cercul relațional comun care erau interesate ca E. să obțină o hotărâre favorabilă și, la rândul său, făcea același lucru, evita să vorbească la telefon aspecte legate de dosarul inculpatului E., nu le interzicea acestora să-l mai contacteze și nici nu refuza întâlniri cu aceștia, mai mult, le propunea să se vadă în diferite locații unde să nu poată fi monitorizat, toate aceste aspecte fiind de natură să susțină acuzația penală.
Astfel, inculpatul C., din perspectiva funcției de judecător, a acceptat și, ulterior, a întreținut prin propria voință un mediu relațional cu o persoană despre care cunoștea că are un interes în rezolvarea unei cauze civile, realizând pe deplin situația juridică de care era interesat inculpatul E. și dorința acestuia de a influența într-un mod favorabil lui actul de justiție în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Iași. Practic, a adoptat o conduită socială și relațională situată dincolo de limitele obligației de rezervă ale statutului de magistrat, conduită care a și intrat sub incidența legii penale.
Fără a echivala cu răsturnarea sarcinii probei, regulă înscrisă în art. 99 C. proc. pen., dar nici cu încălcarea prezumției de nevinovăție înscrisă în art. 4 C. proc. pen. și cu încălcarea dreptului inculpatului de a nu se auto-incrimina, drept prevăzut de art. 99 alin. (2) C. proc. pen., Înalta Curte constată că, deși în toate declarațiile inculpatul și-a susținut nevinovăția, explicațiile oferite de acesta nu sunt convingătoare, de natură să justifice concluzia lipsei de temeinicie a probelor acuzării.
În ceea ce privește respectarea dreptului de a nu se auto-incrimina, dar și dreptului la tăcere, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat, în jurisprudența sa, în sensul că "dacă probele aduse împotriva învinuitului impun o explicație din partea acestuia, iar acesta nu o dă, se va putea deduce, din rațiuni care țin de bunul simț, că această explicație nu există, învinuitul este vinovat (în acest sens d. p. nr. 3501/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție).
Astfel, probele administrate, așa cum au fost menționate, duc la concluzia existenței infracțiunii și a vinovăției inculpatului, soluția de condamnare fiind consecința existenței unor probe certe de vinovăție, iar nu a prezumțiilor, așa cum a susținut inculpatul C.
Se constată că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a fost examinată admisibilitatea chiar și a "prezumțiilor de fapt". Astfel, într-o cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că, în anumite domenii, utilizarea unor prezumții de fapt pentru a stabili vinovăția unei persoane nu contravine prezumției de nevinovăție a acesteia. Orice sistem de drept cunoaște astfel de prezumții, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească anumite limite în utilizarea lor, întrucât prin utilizarea lor excesivă puterea de apreciere a judecătorului ar fi golită de conținut dacă vinovăția unei persoane ar fi stabilită pe baza unor prezumții. În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că astfel de prezumții sunt admisibile în măsura în care sunt rezonabile, prezumă lucruri dificil sau imposibil de probat și pot fi răsturnate de către persoana interesată (CEDO, hotărârea Salabiaku versus Franța, 7 octombrie 1988, 10519/83). Într-o altă cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit că prezumțiile de fapt sau de drept nu sunt incompatibile cu prezumția de nevinovăție, cu condiția să fie rezonabile și proporționale cu scopul vizat. În cauza respectivă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că prezumția de responsabilitate instituită este proporțională cu acest scop, cu atât mai mult cu cât legea stabilea anumite excepții de la caracterul absolut al prezumției (CEDO, secția I, decizia Falk contra Olanda, 19 octombrie 2004, 66273/01). În sfârșit, într-o altă cauză, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat că prezumțiile de fapt sau de drept trebuie să se încadreze în limite rezonabile, care să țină cont de gravitatea situației prezumate și să păstreze o limită pentru ca dreptul de apărare să poată fi exercitat. În cauza respectivă, a constatat că în sistemul respectiv existau mai multe garanții, în condițiile în care procedura era contradictorie, iar reclamantul putea să probeze situația contrară (CEDO, secția IV, hotărârea Phillips contra Marea Britanie, 5 iulie 2001, 41087/98).
Or, în speță, inculpatul nu a adus nicio probă plauzibilă care să infirme susținerea acuzării, simplele sale susțineri nu sunt de natură să combată temeinicia acuzației penale.
Față de aceste considerente derivate din ansamblul probator administrat în cauză, fapta inculpatului C. este dovedită, nefiind vorba de niciun dubiu cu privire la existența acesteia și autorul infracțiunii.
Modalitatea reținută pentru elementul material al infracțiunii de trafic de influență este acceptarea de promisiuni în vederea determinării unui funcționar pe lângă care are influență sau lasă să se creadă acest lucru, să facă sau să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu.
Acceptarea promisiunii înseamnă consimțirea, aprobarea, acordul acelei promisiuni. Acceptarea poate fi expresă sau tacită (adică manifestarea care indică neîndoielnic acceptarea).
Or, inculpatul C., deși a susținut că nu a existat o asemenea promisiune și, pe cale de consecință nici acceptarea, modul în care a acționat, confirmă acuzația adusă, și, implicit, ceea ce inculpatul B. a susținut, în declarațiile de la urmărire penală.
Inculpatul C. a înțeles de la început care era scopul urmărit de inculpatul E. și care era rolul său în atingerea acestuia, conduita adoptată de inculpat nefiind una de refuz de a se implica în atingerea scopului urmărit de reprezentantul SC G. SRL Gorban, ci acesta a acceptat promisiunea inculpatului E., dovadă fiind modul în care, ulterior întâlnirii de la mall QQ., așa cum rezultă din materialul probator administrat și analizat, a acționat, respectiv a ținut legătura cu E. prin intermediul inculpatului B. căruia i-a solicitat să se întâlnească/să ia legătura cu E., să depună, în ziua pronunțării hotărârii, acte în dosarul civil, pe care le-a primit și rezoluționat și l-a ținut la curent cu evoluția procesului. De altfel, inculpatul B., în declarațiile din cursul urmăririi penale, legat de acest moment al promisiunii sumei de 50.000 euro de către E. și acceptării de către C., a dat suficiente detalii care nu puteau fi prezentate decât de o persoană care asistase la acele discuții și fusese parte din înțelegerea infracțională . Faptul că, ulterior întâlnirii inițiale de la mall QQ. dintre cei trei inculpați, de înțelegerea lor au luat cunoștință martorii V., P., O., Q., toți arătând, în mod constant, că sursa acestei informații a fost inculpatul B., confirmă realitatea acuzaților.
De asemenea, este îndeplinită și condiția prevăzută pentru subiectul activ, aceea de a avea influență asupra unui funcționar public sau unei persoane care exercită permanent sau temporar, cu sau fără o remunerație, o însărcinare de orice natură în sarcina unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) C. pen. sau în cadrul oricărei persoane juridice.
A avea influență asupra unui funcționar public înseamnă a avea trecere, a se bucura în mod real de încrederea acestuia, a fi în bune relații cu el, a fi în relații de amiciție. A lăsa să se creadă că are influență asupra unui funcționar se înțelege că o persoană se prevalează, pretinde, afirmă, contrar realității, că este în relații bune cu funcționarul, se bucură de încrederea și aprecierea sa.
Or, din actele dosarului rezultă că inculpatul C., la data săvârșirii faptelor era președintele Tribunalului Iași, funcție care-i conferea o anumită poziție în sistemul judiciar, de natură să creeze impresia că poate exercita o anumită influență asupra colegilor săi magistrați în ceea ce privește hotărârile ce urmau a fi pronunțate de aceștia. De altfel, datorită acestei funcții s-a și apelat la C. ["dl. prezident va rezolva cu fetele lui de la Tribunal" (...), afirmație ce aparține inculpatului B. potrivit declarației martorei P.] în vederea rezolvării favorabile a dosarului de care era interesat inculpatul E.
Susținerile apărării potrivit cărora inculpatul B. s-ar fi folosit de prietenia pe care o avea cu C., acesta neavând nicio implicare în activitatea infracțională sunt infirmate de probele dosarului.
În ceea ce privește latura subiectivă, inculpatul C. a acționat cu intenție directă, calificată prin scop, în sensul determinării funcționarului să facă un act ce intră în cadrul atribuțiilor de serviciu.
Legătura de cauzalitate între activitatea infracțională a inculpatului și rezultatul produs apare din însăși săvârșirea faptelor ex re.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol în ceea ce privește buna desfășurare a relațiilor sociale privind justiția, constând în suspiciuni și neîncredere cu privire la cinstea și corectitudinea funcționarului.
Față de aceste considerente, în mod corect, s-a apreciat de către instanța de fond că inculpatul C. se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 257 alin. (1) C. pen. anterior raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000.
d) Apelul inculpatului B.
Inculpatul a solicitat achitarea sa în baza art. 16 lit. a) sau c C. proc. pen., arătând că modalitatea de săvârșire a faptei este nefundamentată pe probatoriul administrat, probatoriu care naște o serie de dubii, cu privire la informațiile furnizate. Probele nu reliefează aspecte ce pot constitui elementul material al infracțiunii de trafic de influență, ci relevă lipsa unor discuții despre intervenții și sume de bani. De asemenea, "limbajul codificat" menționat de martori nu se regăsește în stenogramele convorbirilor redate în dosar.
Mai mult, B. a fost determinat de procuror să dea declarații necorespunzătoare adevărului, cu scopul clar, al acuzării inculpatului C. Astfel, declarațiile date de inculpat la datele de 24 ianuarie 2011 și 4 februarie 2011 ar trebui înlăturate, nefiind luate cu respectarea prevederilor legale.
În subsidiar, a susținut că se impune reținerea circumstanțelor atenuante.
Examinând criticile inculpatului B., prin raportare la probatoriul administrat, Înalta Curte le consideră nefondate.
Se constată că apărările inculpatului B., în mare parte, sunt comune cu cele ale inculpatului C., motiv pentru care instanța nu va mai relua argumentele expuse cu ocazia analizei apelului acestui inculpat în ceea ce privește temeiul în baza căruia se cere achitarea, excluderea declarațiilor inculpatului B. și ale martorilor denunțători, O. și P., că la baza condamnării inculpatului stau simple prezumții. De asemenea, probele menționate a fi relevante în dovedirea existenței faptei și a săvârșirii acesteia de către inculpatul C. cu vinovăția prevăzută de lege susțin și pentru inculpatul B. acuzația penală, motiv pentru care nu vor mai fi detaliate.
Condamnarea inculpatului B., ca și în cazul inculpatului C., nu s-a făcut în baza unei singure probe, așa cum, în mod nefondat, susține apărarea, ci s-a bazat pe declarațiile acestuia, date la urmărirea penală, în data de 24 ianuarie 2011 și, respectiv, 4 februarie 2011 (Judecătorul de Cameră Preliminară, a statuat cu autoritate de lucru judecat, cu privire la acestea că nu s-a dovedit a fi luate cu încălcarea principiului loialității), care s-au coroborat cu declarațiile martorilor P., O., V., Q., cu înscrisurile, respectiv adresa Oficiului Registrului de Comerț de pe lângă Tribunalul Iași din 19 martie 2012, cu raportul de expertiză contabilă judiciară din 28 iunie 2012, cu procesul-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice din datele de 18 octombrie 2010, 19 octombrie 2010, 20 octombrie 2010, 27 octombrie 2010, 2 noiembrie 2010, 3 noiembrie 2010.
Astfel, pe baza coroborării acestor mijloace de probă s-a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.
Din toate aceste probe, așa cum corect a reținut și instanța de fond, a rezultat că între inculpații B. și C. exista o relație apropiată de amiciție (B. a arătat că îl cunoaște de aproximativ 15 ani și este în relații de prietenie; martorul O. știe că cei doi au imobile în construcție în aceeași zonă din Iași, fiind vecini; de altfel, la rândul său, l-a cunoscut pe C. în anul 2008, tot prin intermediul lui B. Martora P. confirmă faptul că l-a văzut de mai multe ori pe C. împreună cu B.; martorul Q. a arătat că B. și C. se aflau în relații de prietenie, iar pe C. l-a cunoscut prin intermediul lui B., cu ocazia vânzării unui autoturism și s-a mai întâlnit cu acesta la petrecerile organizate de B.; martorul S. confirmă relația de prietenie dintre C. și B.), relație care a și creat cadrul favorabil săvârșirii infracțiunii.
Pe fondul bunelor relații existente între C. și B., care erau de notorietate la nivel local, inculpatul E. i-a solicitat inculpatului B. intermedierea unei întâlniri cu C., întâlnire care a avut loc la mall QQ., ocazie cu care E. i-a prezentat lui C. problemele juridice legate de intabularea terenului pe care îl deținea. Faptul că existau asemenea probleme cu terenul, că erau reale și cunoscute atât de B. cât și de E., reiese și din declarațiile martorilor O., P., V., care la rândul lor îi atrăseseră atenția lui E. de imposibilitatea intabulării terenului, datorită situației juridice neclare a terenului, ale martorelor AA., angajata biroului de cadastru și W., angajată la BCPI Răducăneni care la rândul lor semnalaseră inculpatului E. lipsa actului constitutiv al proprietății .
Inculpatul B. a acceptat suma de bani promisă de E., implicându-se activ în încercarea de a obține soluționarea favorabilă a dosarului civil de care era interesat inculpatul E. Relevant în acest sens este faptul că pe tot parcursul procesului menținerea legăturii dintre E. și C. s-a realizat prin intermediul lui B. - i-a înmânat inculpatului C., la solicitarea acestuia, la data de 22 septembrie 2010 o cerere cu înscrisuri probatorii atașate, în numele firmei SC G. SRL Gorban, care urmau a fi depuse la dosarul rămas în pronunțare, cererea fiind dactilografiată de martora P. după ce i-a fost prezentat conținutul de către inculpat, a cunoscut faptul că amânarea pronunțării soluției în cauză s-a făcut de trei ori, l-a încunoștințat pe E. de soluționarea favorabilă a cauzei - aspecte care demonstrează implicarea sa în activitatea infracțională.
Mai mult, ca o garanție că suma de 50000 euro, promisă de inculpatul E. și acceptată de inculpații B. și C., va ajunge la cei doi, a doua zi după pronunțarea soluției, favorabilă inculpatului E., inculpatul B. a fost cooptat ca asociat în firma SC G. SRL.
Această împrejurare confirmă faptul că inculpatul B. a devenit asociat doar pentru a fi sigur că primește cei 50.000 EUR promiși lui și inculpatului C., ca urmare a înțelegerii infracționale, dovadă fiind și ieșirea din firmă la o perioadă foarte scurtă de la momentul în care intrase, noiembrie 2010, pe fondul demarării cercetărilor de către D.N.A.
Relevantă în acest sens este declarația martorului R. care a precizat că B., deși figurează ca asociat, nu este implicat și interesat de activitatea firmei SC G. SRL și nici nu dorește să garanteze cu bunuri personale un credit contractat pe firmă.
Contrar susținerilor apărării, Înalta Curte apreciază întrunirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii de trafic de influență.
Astfel, deși se susține că în ceea ce privește obiectul juridic al infracțiunii de trafic de influență că probele administrate nu au demonstrat că înfăptuirea justiției în Dosarul nr. x/286/2010 ar fi fost influențată și nici că a avut de suferit ca urmare a unor intervenții din exteriorul completului de judecată, în realitate, prin modul în care inculpatul B. a acționat, au fost afectate interesele și prestigiul instanței de judecată, punându-se sub semnul îndoielii corectitudinea magistraților în pronunțarea unei soluții.
Referitor la elementul material al laturii obiective se constată întrunirea acestuia, dovedindu-se, prin probele administrate, că inculpatul B., a acceptat promisiunea sumei de 50000 de euro pentru ca, împreună și prin intermediul inculpatului C., lăsând să se creadă că are influență asupra completului de judecată ce avea de soluționat apelul formulat de reprezentantul SC G. SRL Gorban, jud. Iași împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, să obțină o hotărâre favorabilă acestuia. Demersurile concrete făcute de inculpatul B., prin intermediul inculpatului C., cât și personal, pentru rezolvarea dosarului civil în sensul dorit de E., dovedesc acceptarea promisiunii sumei de 50.000 de euro.
Activitățile inculpatului B. de exibare a influenței sale s-au concretizat în faptul că s-a interesat constant de evoluția procesului, a obținut de la inculpatul C. informații pe care le-a transmis inculpatului E., l-a ținut la curent cu parcursul dosarului, a depus, la solicitarea inculpatului C., la dosarul civil o cerere, din partea societății SC G. SRL Gorban, însoțită de un set de acte. De altfel, dacă această influență nu ar fi existat în realitate nici inculpatul E. nu ar fi apelat la serviciile inculpatului B. de a-i solicita intermedierea unei întâlniri cu inculpatul C. și nici nu le-ar fi oferit o sumă de bani în vederea traficării influenței acestora pe lângă completul de judecată investit cu soluționarea căii de atac declarată de SC G. SRL Gorban pentru obținerea unei soluții favorabile.
Apărarea inculpatului B. a mai susținut că acesta nu a promis intervenția sa pe lângă un funcționar public sau persoană care exercită o însărcinare în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute în art. 175 alin. (2) C. pen. sau în cadrul oricărei persoane juridice spre a-l determina să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri.
Înalta Curte subliniază faptul că promisiunea nu trebuie să fie întotdeauna explicită ci e suficient ca din probe să rezulte că s-a manifestat în mod implicit.
Astfel, nu trebuie omis, în analiza existenței acestei condiții, faptul că inculpatul E. a apelat la inculpatul B. în vederea intermedierii unei întâlniri cu inculpatul C., tocmai pentru că avea date că cei doi se aflau în relații de prietenie, iar C. prin funcția deținută în cadrul Tribunalului Iași, putea influența completul de judecată în vederea obținerii unei soluții favorabile inculpatului E. Pe de altă parte, și C. a acceptat să discute cu E., datorită relației de amiciție pe care o avea cu B., manifestându-și disponibilitatea de a-l ajuta.
Inculpatul B. știa că inculpatul E. avea un interes real în legătură cu intermedierea acestei întâlniri, cunoștea situația terenului ("nu prea avea acte" așa cum afirma inculpatul B. în discuțiile cu martorii O. și P.) și, la rândul său, se baza pe relația de prietenie pe care o avea cu inculpatul C. care-i facilita posibilitatea unei intervenții în vederea rezolvării, într-un mod favorabil, situației juridice prezentate de E., afirmând că "dl prezident va rezolva cu fetele de la Tribunal", (declarație martor, P.).
Mai mult, activitatea desfășurată de inculpatul B., care, permanent, a ținut legătura cu inculpatul C. (dovadă fiind procesul-verbal de înregistrare a convorbirilor telefonice), s-a interesat de dosar, a depus acte la dosarul cauzei în numele SC G. SRL Gorban, dovedește că a acționat ca urmare a promisiunii făcute inculpatului E. de a-și trafica influența sa (direct și indirect) în vederea obținerii unei soluții favorabile acestuia în dosarul civil, aflat pe rolul Tribunalului Iași în schimbul unei sume de bani.
Intenția directă a inculpatului B. în săvârșirea faptei a reieșit în mod evident din probele administrate.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului de a-i fi reținute circumstanțe atenuante este nefondată.
Recunoașterea anumitor împrejurări ca și circumstanțe atenuante judiciare este posibilă numai dacă împrejurările luate în considerate reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
În cauză, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, deși într-o primă fază a dat declarații complete și detaliate arătând în ce a constat implicarea infracțională a fiecărui inculpat, după care a revenit, susținând că procurorul l-a constrâns să dea acele declarații. Raportat la această conduită și la gravitatea faptelor săvârșite nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. proc. pen.
Lipsa antecedentelor penale constituie situația normală a unei persoane, conformarea firească la valorile sociale ocrotite de legea penală și nicidecum nu este un merit al persoanei, așa că, în raport de faptele comise nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. anterior.
O altă critică a inculpatului B. a fost aceea că instanța de fond nu a pus în discuția părților posibilitatea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de trafic de influență în infracțiunea de înșelăciune, pronunțându-se direct prin sentință.
Înalta Curte constată că nu i s-a încălcat niciun drept inculpatului B. prin modalitatea în care a procedat instanța de judecată, nefiind o deficiență a judecății în primă instanță, atât timp cât solicitării acestuia i s-a răspuns cu argumente juridice.
În ceea ce privește concluziile expertizei poligraf nr. 5603 din 14 februarie 2017, depusă la dosarul cauzei de către inculpat, pe lângă faptul că testarea sincerității cu ajutorul tehnicii poligraf nu este considerată un mijloc de probă, se constată că întrebările la care a răspuns inculpatul nu sunt relevante pentru dovedirea nevinovăției acestuia și nici nu oferă vreun argument că cele consemnate în cuprinsul declarațiilor date, în faza urmăririi penale, de către inculpat nu ar corespunde adevărului.
Critica privind încălcarea dreptului la apărare pe motiv că nu a avut acces la motivarea încheierii Judecătorului de Cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și Justiție prin care i-au fost respinse cererile și excepțiile cu privire la legalitatea actelor de urmărire penală, a probelor administrate, Înalta Curte o consideră nefondată, întrucât inculpatului, în cursul soluționării cauzei în faza de apel, i s-a pus la dispoziție o copie a încheierii nr. 725 din 25 mai 2015 și, totodată, i s-a oferit posibilitatea să administreze probe pe acest aspect (au fost audiați martorii GG., O., P., cărora le-a adresat întrebări direct sau prin apărător), nefiind pus într-o situație de dezavantaj în raport cu acuzarea.
Față de cele reținute, Înalta Curte va respinge ca nefondat apelul inculpatului B.
e) Apelul inculpatului E. și al inculpatei persoană juridică SC G. SRL Gorban
Prin apelul declarat, inculpatul E. și inculpata persoană juridică SC G. SRL Gorban au solicitat achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Se arată că, în mod eronat, s-a apreciat că suprafața de 282 ha, în integralitatea sa, ar aparține statului, în realitate dreptul de proprietate aparține SC G. SRL Gorban, fapt constatat prin hotărârea pronunțată de Curtea Supremă de Justiție.
A mai arătat că nici în prezent, referitor la acest teren, nu se plătește redevență la stat, nici la A.N.P.A., nici la A.D.S., iar adresa emisă de inculpatul A. corespunde realității, deoarece inventarul ADS este nu numai pe suprafețe de teren, dar și pe categorii.
Nu există nicio probă directă sau indirectă din care să rezulte că inculpatul E. ar fi intervenit să cumpere influența sau să influențeze în vreun fel hotărârea din apel a celor doi judecători și nici că ar fi determinat pe inculpata D. să întocmească acel raport.
Examinând apărările inculpaților prin prisma probelor existente la dosar, Înalta Curte le constată nefondate pentru următoarele considerente:
Întrucât în apelul declarat se face referire la situația juridică a terenului în suprafață de 282 ha, din Gorban, Înalta Curte, fără a se substitui unei instanțe civile, consideră că se impun a fi făcute, pe baza evoluției legislației în domeniu, cât și a probelor administrate în cauză, unele precizări legate de acesta, precum și de evoluția SC H. SA Iași.
Cu privire la SC H. SA Iași, se constată că a fost înființată în baza H.G. nr. 1353 din 27 decembrie 1990 privind înființarea de societăți comerciale pe acțiuni în industria alimentară (prin încheierea O.R.C. Iași din data de 22 februarie 1991), societate pe acțiuni cu capital integral de stat (prin Fondul Proprietății de Stat - F.P.S. și fondurile proprietății private gestionate de Agenția Națională pentru Privatizare - A.N.P.), având ca obiect de activitate "producerea, industrializarea și comercializarea peștelui; cercetare aplicativă; prestări de servicii către terți; operațiuni de import-export" (prin reorganizarea unității Întreprinderea Piscicolă Iași ce fusese înființată în 1961) - societatea deținând mai multe ferme piscicole (secții) pe raza jud. Iași.
La data de 01 august 1997, în baza H.G. nr. 834/1991, Ministerul Agriculturii și Alimentației a emis în favoarea SC H. SA certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria MO7 nr. 0331, prin care se atesta că o serie de terenuri (aferente unor construcții utilizate de societate în activitate) sunt proprietatea SC H. SA; conform acestui certificat, pe raza localității Gorban, societatea avea în proprietate doar suprafața de 3.265,65 mp (evaluat la suma de 1.454.512 lei vechi), aferentă sediului secției piscicole din localitatea Gorban. Odată cu dobândirea proprietății asupra suprafețelor de teren, prin Hotărârea A.G.A. SC H. SA se decide majorarea capitalului social al unității prin încorporarea valorii terenului dobândit prin titlul de proprietate (până la lichidarea societății nu a mai avut loc vreo majorare de capital social ca urmare a dobândirii în proprietate a altor suprafețe de teren).
Ulterior, în baza O.U.G. nr. 198/1999 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate sub luciu de apă, au loc modificări în structura acționariatului societății, fiind cesionate acțiuni către o serie de persoane juridice și fizice. Astfel, prin actul adițional la statut, autentificat sub nr. 1290 din 22 mai 2000, se certifică noul acționariat al societății: Ministerul Agriculturii și Alimentației (care a preluat acțiunile deținute de F.P.S.), Societatea YY. Transilvania și persoanele fizice (din fosta echipă managerială) Z., ZZ., AAA.
Ulterior, prin rezoluția O.R.C. nr. 16482 din 06 septembrie 2001, se înregistrează modificările în structura acționariatului, în sensul că este înregistrat ca acționar al SC H. SA, Agenția Domeniilor Statului (A.D.S.) care deține acțiunile ce fuseseră preluate inițial de Ministerul Agriculturii și Alimentației.
Prin rezoluția O.R.C. nr. 32050 din 05 decembrie 2002 se înregistrează o nouă modificare în structura acționariatului SC H. SA, în sensul retragerii ca acționar al A.D.S. și cooptarea ca acționar (cu cota aferentă de acțiuni) a persoanei juridice Asociația H. Iași (urmare a vânzării, prin contractul nr. 68 din 28 octombrie 2002, a acțiunilor de către A.D.S. către această persoană juridică).
Ulterior, prin majorări succesive de capital, cota de participare a acționarilor SC H. SA se modifică astfel: Asociația H. Iași - cota de 79,5967% din acțiuni, YY. Transilvania - cota de 20,3202 % din acțiuni, Z., ZZ., AAA. - (fiecare) cota de 0,0277% din acțiuni -.
În ședința Adunării Generale Extraordinare a Societății din data de 04 noiembrie 2005, (proces-verbal de ședință nr. 78 din 04 noiembrie 2005) acționarii hotărăsc, cu majoritate de voturi, aprobarea de principiu a divizării SC H. SA în Hotărârea nr. 26 din 04 noiembrie 2005 - se stipulează că: "pentru întocmirea Proiectului de divizare este abilitat Consiliul de administrație al societății, care va contracta lucrarea cu o firmă specializată; divizarea societății va avea ca efect dizolvarea SC H. SA, care își va înceta existența; odată cu divizarea va avea loc transmiterea universală a patrimoniului firmei către societățile beneficiare, în starea în care se găsea la data respectivă, în schimbul atribuirii de acțiuni sau părți sociale ale acestora către acționarii societății care încetează, proporțional cu procentul de capital social deținut de către fiecare acționar al SC H. SA; societatea se va diviza în 14 societăți comerciale, existente la data respectivă, care aveau în administrare nemijlocită, în baza unor contracte de închiriere, fermele piscicole și magazinele de desfacere cu amănuntul". Conform hotărârii menționate, fiecare din cele 14 societăți urmau să preia același patrimoniu cu cel aflat în administrare, iar un număr de 10 societăți (care administrau cele 10 ferme piscicole) urmau să preia, în concesiune, prin contracte distincte, suprafețele de teren proprietatea statului, pe care SC H. SA le avea în concesiune prin contractul nr. 68 din 15 ianuarie 2003.
Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 8 din 28 decembrie 2005, acționarul YY. Transilvania SA a vândut cota de acțiuni deținută la SC H. SA către Asociația H., iar prin contractul de cesiune acțiuni din 12 mai 2006, acționarul AAA. cesionează o parte din cota sa de acțiuni către numitul FFF., modificările în structura acționariatului fiind înregistrate în statutul societății prin actul adițional din data de 12 mai 2006 -.
În baza Hotărârii nr. 2 din 12 iulie 2006 - a Adunării Generale a Asociaților din cadrul Asociației H. Iași, asociații au decis cesionarea acțiunilor deținute de asociație la SC H. SA Iași către membrii săi (persoane fizice și juridice), în funcție de aportul financiar al fiecăruia la constituirea fondurilor financiare necesare cumpărării de acțiuni și efectuarea de investiții, precum și retragerea asociației din structura acționariatului SC H. SA și cooptarea ca acționari ai firmei a membrilor asociației și împrumutătorilor cărora li s-au cesionat acțiuni.
Prin Hotărârea nr. 34 din 02 august 2006 - a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din cadrul SC H. SA, s-a decis retragerea Asociației H. din structura acționariatului firmei și cooptarea ca acționari a unui număr de 28 persoane fizice și juridice, printre care și inculpata SC G. SRL Gorban, căreia i-a revenit cota de 3,3466% din acțiuni.
Prin Hotărârea nr. 39 din 15 noiembrie 2006 - a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din cadrul SC H. SA, s-a decis dizolvarea voluntară a societății și numirea ca lichidator autorizat a societății de lichidare SC I. IPURL Iași - reprezentată prin administrator D.
Prin procesul-verbal din data de 07 martie 2008, încheiat de SC I. IPURL Iași, cu participarea tuturor acționarilor SC H. SA, a fost prezentat de către lichidator Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA (în lichidare), în care s-a consemnat că repartizarea activului net al societății către acționari se va face conform situației financiare finale întocmită de lichidator (potrivit căreia SC G. SRL deținea imobilizări corporale în valoare de 65.939,42 lei și numerar în sumă de 291,19 lei), iar acționarii se subrogă în drepturile și obligațiile din contractul de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 încheiat între firmă și A.D.S. privind exploatarea terenurilor sub luciu de apă aflate în proprietatea statului.
Raportul nr. 2114/0 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA (în lichidare) avea atașate și o serie de anexe, cuprinzând lista mijloacelor fixe și bunurilor aferente fiecărei ferme piscicole și care au preluate de către acționarii care administrau fermele la data respectivă, conform hotărârii de divizare și lichidare. Cu privire la ferma Gorban a fost întocmită Anexa nr. 12 care cuprindea mijloacele fixe și bunurile ce au fost repartizate/preluate de către SC G. SRL Gorban și în care la punctul "9" din tabelul bunurilor de la "Grupa 1 - Mijloace fixe neamortizate," era menționată "suprafața de 250 ha teren arabil" cu valoarea de intrare de 704.631 lei și valoarea rămasă de amortizat de 206.436 lei".
Înscrisul "Anexa nr. 12" a fost întocmit prin preluarea datelor din înscrisul (listă de inventar) aflat în arhiva SC G. SRL, din anii 2002 - 2004, respectiv "Anexa 1A - Situația mijloacelor fixe Ferma piscicolă Gorban" a contractului de asociere în participațiune nr. 804 din 01 decembrie 2002 și a Anexei 1 (conținând aceleași bunuri și date privind valorile de intrare și amortizare lunară a acestora ca Anexa 1 A) a contractului de închiriere nr. 687 din 31 decembrie 2004 -, ambele contracte încheiate între SC G. SRL Iași și SC H. SA.
În cuprinsul ANEXA 12 au fost efectuate mențiuni în ceea ce privește datele de la punctul "9" în sensul includerii suprafeței de teren în locul mijlocului fix "fântână", cu păstrarea datelor de la rubricile "cantitatea", "anul PIF - 1980" (punerii în funcțiune), deși, în realitate, terenul intrase în administrarea SC H. SA în anul 1977 și "valoare de intrare - 704.631 ROL (echivalentul a 70,46 RON)" (valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniul unei societăți comerciale atestând practic că o suprafață de 250 ha teren avea valoarea unei fântâni).
Urmare a depunerii Raportului nr. 2114 din 07 martie 2008 și a Cererii de radiere nr. 27400 din 21 aprilie 2008 -prin încheierea nr. 5256 din 08 mai 2008 a Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași -, SC H. SA Iași a fost radiată, urmare a lichidării firmei.
Motivat de împrejurarea că inculpatul E. a realizat faptul că valoarea de inventar/amortizare a mijlocului fix - terenul în discuție - menționat la punctul 9 era mică în comparație cu valorile celorlalte mijloace fixe enumerate în documentul Anexa 12, a decis, cu justificarea necesității de îndreptare a unei simple erori, schimbarea unor mijloace fixe între ele cu scopul de a crea aparența unei valori contabile verosimile pentru suprafața de 250 ha teren, înlocuind mijlocul fix de la punctul 2 cu terenul în cauză, iar la punctul 9 a introdus mijlocul fix stație de pompare, păstrând aceeași valoare totală a bunurilor, calculate în contabilitatea SC H. SA, aferente fermei Gorban, care rezultă din documentele contabile ale societății.
După radierea SC H. SA (la data de 08 mai 2008), firma de lichidare a depus, la data de 04 octombrie 2009, cererea nr. 1093 la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, la care este atașată Anexa nr. 12 rectificată a raportului final de lichidare a SC H. SA, în baza căreia, prin încheierea nr. 17112 din 02 noiembrie 2009, au fost înscrise noile mențiuni la O.R.C.-
În înscrisul "Anexa nr. 12- rectificată- situația activelor al căror drept de proprietate urmează a se transfera către SC G. SRL 3,3467% ca urmare a dizolvării și SC H. SA -în lichidare" este înscrisă la rubrica "Grupa I - Mijloace fixe neamortizate - punctul 2" - suprafața de 250 ha teren arabil, având o valoare contabilă de 36.202,69 lei și valoarea rămasă de amortizat - 32.198,23 lei.
După înscrierea mențiunilor cuprinse în Anexa nr. 12 rectificată, firmei SC G. SRL i se eliberează Certificatul Constatator nr. 84419 din 17 noiembrie 2009 pentru a fi depus la O.C.P.I. Iași în vederea intabulării activelor declarate ca dobândite în proprietate.
Situația juridică a terenului din Gorban
Odată cu înființarea SC H. SA Iași, societatea a continuat să administreze terenurile sub luciu de apă necesare derulării obiectului principal de activitate - "piscicultura" însă, în timp, o parte din suprafețele de teren au fost scoase din folosința societății prin acte administrative ale autorităților (terenul fiind proprietate a statului), prin ocupări abuzive de către alte persoane fizice și juridice (datorate și neutilizării de către firmă a întregii suprafețe în activitatea de piscicultura), suprafețele de teren fiind inventariate la diferite intervale de timp de conducerea SC H. SA împreună cu reprezentanții agențiilor statului în administrarea cărora s-au aflat în timp.
Astfel, în anul 1990 fosta întreprindere Piscicolă Iași avea în administrare pe raza comunei Gorban (unde funcționa ferma piscicolă Gorban) o suprafață de 281, 38 ha teren, din care 250 ha teren aferent luciului de apă și restul amenajări piscicole (aspect ce rezultă din adresa O.C.P.I. Iași din 12 martie 2012 și înscrisul "Situația fondului funciar în perioada 1990 - 1999," (semnat și ștampilat de reprezentanții SC H. SA). Suprafața de 271,7 ha a intrat în administrarea Întreprinderii Piscicole prin Decizia nr. 272 din 26 mai 1977 a Consiliului Popular al Județului Iași (" se transmite din administrarea Consiliului Popular al Județului Iași în administrarea Întreprinderii Piscicole suprafața de 271,7 ha teren neproductiv situat în T60, cu plata taxelor stabilite prin Legea nr. 59/1974.)
După înființarea SC H. SA, Prefectura Județului Iași a emis Decizia nr. 227 din 21 martie 1991 - prin care erau modificate prevederile Deciziei nr. 272/26. 05.1977 - a Consiliului Popular al Județului Iași, în sensul că suprafața de 165 ha teren (din totalul de 271,7 ha) aflată în Tarlaua 60, din intravilanul comunei Gorban, se "restituie în proprietatea Primăriei Comunei Gorban pentru reconstituirea islazului comunal". Actul administrativ a fost contestat în instanță de SC H. SA, care a avut câștig de cauză, astfel că suprafața respectivă a rămas în inventarul SC H. SA, deși, în fapt nu era folosită în activitatea de producție a firmei, fiind utilizată ca pășune comunală de locuitorii comunei și cunoscută ca amplasament în zona denumită popular "BBB." - declarația martorului EE. - și declarația martorului Z.
SC H. SA avea efectiv în exploatare doar suprafața de 116,38 ha, astfel cum rezultă și din evidența Oficiului de Cadastru Agricol și Organizarea Teritoriului Agricol Iași, înaintată Consiliului Local al Comunei Gorban prin adresa din 08 aprilie 1998. în documentul "Fișa fondului funciar al comunei Gorban," figurează la rubrica "Structura principalelor folosințe pe proprietăți, punctul "b" - Sector de Stat, suprafața de 116,38 ha teren ca fiind în folosință pentru "piscicultura". Aceeași suprafață de teren este menționată și în "Fișa cadastrală cu suprafețele de teren, pe deținători, existente pe teritoriul administrativ al comunei Gorban la data de 01 ianuarie 1998," la rubrica "2-întreprindere piscicolă" - adresa Primăriei Comunei Gorban din 15 martie 2012.
În anul 1997, în temeiul H.G. nr. 834/1991, SC H. SA dobândește în proprietate prin Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M07 nr. 0331-, emis de Ministerul Agriculturii și Alimentației, suprafețele de teren aferente construcțiilor aparținând unității (incintele secțiilor piscicole din fiecare locație din județul Iași), ocazie cu care prin actul adițional la statutul societății, autentificat sub nr. 832 din 11 martie 1998 s-a efectuat majorarea de capital, aferentă intrării în proprietatea SC H. SA a suprafețelor de teren respective. Conform documentului menționat, SC H. SA a dobândit în proprietate pe raza comunei Gorban doar suprafața de 3.265,65 mp teren, aferentă construcției din localitatea Gorban (canton pescăresc).
Celelalte suprafețe de teren, aflate în folosința societății, au fost predate în gestiunea Agenției Domeniilor Statului prin Protocolul de predare-preluare a terenurilor din domeniul public sau privat al statului deținut în administrare de SC H. SA nr. 487 din 27 aprilie 2000, încheiat între A.D.S. și SC H. SA Astfel, societatea a predat agenției suprafața totală 3.353,3297 ha teren, aflat în exploatare pe raza județului Iași, inclusiv suprafața de 3.022,3756 ha sub luciu de apă.
Ulterior, în condițiile în care SC H. SA urma să fie privatizată și să plătească redevență pentru terenurile de sub luciul de apă aflate în folosință (preluate în evidența A.D.S.) și pentru care legislația în vigoare (art. 35 din O.U.G. nr. 88/1997, art 321 din Legea nr. 99/1999, art. 2, art. 7, art. 8 din Legea nr. 268/2001) nu permitea introducerea în capitalul social al firmei - declarația martorului CC. - și declarația martorului BB. -, deoarece abia în anul 2009 legislația în vigoare (Legea nr. 317/2009), respectiv Legea nr. 317/2009, a permis cumpărarea terenurilor piscicole de către deținătorii de active, conducerea societății a procedat, împreună cu autoritățile statului cu competențe în domeniu, la reinventarierea terenurilor.
Astfel, în perioada 2000 - 2002 au fost făcute mai multe inventare împreună cu reprezentanții A.D.S. și Oficiului de Cadastru Iași, pentru suprafața de teren pe amplasamentul comunei Gorban, întocmindu-se următoarele documente: "Situația inventarierii suprafețelor de teren aflate în evidența societății", înregistrat la SC H. SA cu nr. 670 din 20 noiembrie 2000 și avizat de A.D.S. Iași și O.C.A.O.T.A. Iași, potrivit căreia societatea avea în evidență, la data respectivă, pe raza comunei Gorban, suprafața de 116,38 ha teren, din care 95,18 ha sub luciu de apă. În înscrisul întocmit se menționează că societatea deține în proprietate o suprafață totală pe raza județului Iași de 23,6492 ha categoria "curți construcții" conform certificatului de atestare a dreptului de proprietate și care este atestată separat în înscris, constatându-se că pe raza comunei Gorban are în proprietate suprafața de 0,3265 ha teren.
Ulterior, cu ocazia inventarierii din anii 2001 (documentul înregistrat la SC H. SA cu nr. 805 din 07 decembrie 2001) și 2002 s-a constatat aceeași situație de fapt din anul 2000.
Conform situațiilor centralizatoare pe tarlale și parcele, anexe ale proceselor-verbale de inventariere, a rezultat că din suprafața de 281,38 ha teren aflată în evidența SC H. SA în anul 1990, suprafața de 165 ha (T60, parcela 772/1) a fost predată Comisiei Comunale de Fond Funciar Gorban, în vederea reconstituirii islazului comunal, iar diferența de 116,38 ha (T60, parcelele 771/1, 772/1/2, 772/2, 772/3,772/4, 772/7, 772/8, 772/9) au rămas în exploatarea SC H. SA și proprietatea privată a statului - adresa Agenției Domeniilor Statului - Serviciul Control și Antifraudă din 19 martie 2012 -.
După predarea către A.D.S. și inventarierea suprafețelor de teren aflate în folosința SC H. SA, acestea sunt transmise spre exploatare firmei, prin contractul de concesiune nr. 17 din 12 martie 2002, încheiat între A.D.S. și SC H. SA, contractul fiind valabil până la data privatizării societății - adresa A.N.P.A. din 16 decembrie 2010.
Prin Nota de constatare nr. 48 din 05 februarie 2003 întocmită de SC H. SA s-a constatat că din suprafața concesionată de firmă de la A.D.S., suprafața de teren este mai mică, unele suprafețe fiind ocupate abuziv de persoane fizice/juridice, altele fiind predate conform H.G. nr. 1354/2001 (0,24 ha + 30,86 ha), iar altele fiind predate pe bază de protocol Consiliilor Locale (din care 350,42 ha teren sub luciu de apă) - adresa O.C.P.I. Iași din 12 martie 2012
La rândul său, SC H. SA, pentru eficientizarea activității, a încheiat, cu acordul A.D.S., contractul de asociere în participațiune nr. 804 din 01 decembrie 2002 - cu SC Asociația G. Iași - reprezentată de E. Cele două firme s-au asociat în scopul exploatării fermei piscicole Gorban, ocazie cu care SC H. SA aduce ca aport social și predă Asociației G., în folosință, toate categoriile de bunuri (mijloace fixe, obiecte de inventar, producție neterminată) aflate în patrimoniul SC H. SA, la ferma piscicolă Gorban (inventariate și menționate în anexele l/A, l/B, l/C), în Anexa 7 fiind prevăzute condițiile de plată a redevenței pentru suprafața de 95 ha teren proprietate a statului și concesionată de la A.D.S.
În același timp, suprafața de 165 ha este inventariată ca făcând parte din domeniul public al Comunei Gorban, prin H.C.L. Gorban nr. 28 din 19 august 1999 fiind identificată în cadrul unei suprafețe mai mari, de peste 323 ha amplasată în Tarlaua 60 - "lacul Vladnic - Gorban - Helesteu" și Tarlaua 60 - "Balta Pales Scoposeni,", act publicat în M. Of. nr. 326 bis/16.05.2002 ce conține "Anexa 33 - Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Gorban" .
Odată cu preluarea de către Asociația H. a cotei de acțiuni deținute de stat, prin A.D.S., la SC H. SA (urmare a vânzării, prin contractul nr. 68 din 28 octombrie 2002, a acțiunilor de către A.D.S. către această persoană juridică), se încheie un nou contract de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 și actele adiționale nr. 1 din 16 octombrie 2003, 2 din 11 mai 2004, între A.D.S. și SC H. SA, acesta fiind modificat prin actele adiționale nr. 3 din 10 decembrie 2004 și 4 din 13 aprilie 2007, când concedentul este înlocuit de Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol (C.N.A.F.P.); prin actul adițional nr. 05 din 16 iunie 2008, A.D.S. s-a subrogat în drepturile și obligațiile C.N.A.F.P. din contractul de concesiune - adresa A.N.P.A. din 16 decembrie 2010.
În baza noului contract de concesiune, SC H. SA continuă exploatarea fermei piscicole Gorban împreună cu Asociația G. Iași, încheind contractul de închiriere nr. 687 din 31 decembrie 2004 - iar pentru bunurile și mijloacele fixe de la ferma piscicolă aflate în folosința Asociației G. se încheie un nou act de predare-primire, respectiv Anexa 1 cuprinzând aceleași bunuri și mijloace fixe menționate în contractul de asociere în participațiune nr. 804 din 01 decembrie 2002. În contract se menționează că locatorul trebuie să respecte obligațiile ce decurg din contractul de concesiune nr. 68/2003 (încheiat între SC H. SA și A.D.S.).
Prin procesul-verbal de punere în posesie, înregistrat la SC H. SA cu nr. 49 din 05 februarie 2003, încheiat între A.D.S. Iași și societate, s-a procedat la inventarierea suprafețelor de teren care au fost concesionate firmei prin contractul de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003, constatându-se că, în fapt, societatea a primit în folosință o suprafață mai mică decât cea menționată în contract, respectiv, suprafața de 93,22 ha teren agricol și suprafața de 2.618,44 ha neagricol, din care luciu de apă - 1.743,44 ha.
Din conținutul procesului-verbal de constatare din 10 noiembrie 2004, încheiat între reprezentanții A.D.S. Iași și SC H. SA Iași a rezultat că la data respectivă, firma deținea în proprietate doar suprafața de 23,65 ha pe raza județului Iași, dobândită conform H.G. nr. 834/1991, iar pe raza comunei Gorban deținea în concesiune suprafața de 116,38 ha, pe amplasamentul T 60, parcelele 771/1, 772/1/2, 772/2, 772/3, 772/4, 772/7, 772/8, 772/9 - adresa O.C.P.I. Iași din 12 martie 2012 -
Prin procesul-verbal de predare-preluare nr. 2175 din 24 august 2005 încheiat între A.D.S. și Compania Națională de Administrare a Fondului Piscicol, s-a procedat la preluarea de către C.N.A.F.P. a suprafețelor de teren de sub luciul de apă ce se aflau în concesionarea societăților comerciale cu obiect de activitate în domeniul piscicol, printre care și SC H. SA Din fișele cadastrale anexă a rezultat că pe raza comunei Gorban societatea avea în concesionare suprafața totală de 116,38 ha situată în T60, parcelele 771/1, 772/2, 772/1/2, 772/3, 772/4,772/7, 772/8, 772/9 - adresa Agenției Domeniilor Statului - Direcția Control și Antifraudă din 03 martie 2012 .
După lichidarea și radierea SC H. SA, Agenția Domeniilor Statului Iași a efectuat o verificare la SC G. SRL, constatând că societatea ocupă abuziv (fără niciun titlu valabil după încetarea contractului de concesiune nr. 68 din 11 ianuarie 2003 dintre A.D.S. și SC H. SA) suprafața de 116,38 ha teren, proprietate a statului, situată în comuna Gorban, așa cum rezultă din procesul-verbal înregistrat la A.D.S. Iași cu nr. 948 din 07 septembrie 2009 și Primăria Comunei Gorban cu nr. 2484 din 07 septembrie 2009 încheiat între reprezentanții A.D.S., ai Primăriei Gorban și SC G. SRL - adresa Agenției Domeniilor Statului - Direcția Control și Antifraudă nr. 170077 din 23 martie 2011 -
Prin Protocolul de predare-preluare a acțiunilor pe care A.D.S. le deține la societățile comerciale cu profil piscicol, a terenurilor pe care sunt amplasate amenajările piscicole, precum și alte terenuri aferente amenajărilor piscicole deținute de aceasta, către A.N.P.A. (înregistrat la A.D.S. cu nr. 4025 din 23 noiembrie 2009 și la A.N.P.A. cu nr. 7192 din 23 noiembrie 2009), s-a predat suprafața totală de 116,38 ha teren, situată în T60, parcelele 771/1, 772/1/2, 772/2, 772/3, 772/4, 772/7, 772/8, 772/9 pe raza comunei Gorban. Activitatea de predare-primire a suprafeței de teren în cauză s-a realizat la nivelul A.D.S. Iași și A.N.P.A. Iași prin procesul-verbal de predare-preluare nr. 1258 din 23 decembrie 2009 - adresa Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (A.N.P.A.) din 16 decembrie 2010.
Prin urmare, în raport de toate aceste considerente, terenul în suprafață de 282 ha situat în comuna Gorban, jud. Iași se afla în proprietatea statului, aflat parțial în administrarea A.N.P.A. și parțial făcând parte din domeniul public al com. Gorban, jud. Iași.
Referitor la situația juridică a terenului din cauză, este de menționat faptul că martorii audiați în cauză (CC., BB., Z., X., RR., Y. și DD.) nu au avut nicio îndoială cu privire la aceasta, afirmând, în mod constant că aparținea statului.
Susținerile inculpatului E. referitoare la faptul că SC G. SRL Gorban deținea dreptul de proprietate asupra suprafeței de 271,7 ha, încă de la pronunțarea Deciziei nr. 69 din 2 martie 1992 a C.S.J, sunt nefondate, în raport de considerentele menționate anterior, referitoare la situația juridică a terenului. Argumentele instanței de apel cu privire la acest aspect au fost expuse cu ocazia analizei criticilor formulate de apelanta inculpată D., fiind valabile și în analiza susținerilor inculpatului E., motiv pentru care nu vor mai fi reluate.
Astfel, la începutul anului 2008, în perioada de derulare a procedurii de divizare a SC H. SA, anterior dizolvării și lichidării societății, inculpatul E., care deținea prin intermediul SC G. SRL SA, cota de 3,3466% din acțiuni în cadrul SC H. S.A și exploata ferma piscicolă Gorban, a luat hotărârea să încerce a dobândi în proprietate, în mod fraudulos, suprafața de 282 ha teren agricol situat în Comuna Gorban, jud. Iași, ce fusese anterior în administrarea fostei Întreprinderi Piscicole și a cărei situație juridică o cunoștea foarte bine (în calitate de primar al comunei, din anul 2004 cunoștea că suprafața de 165 ha făcea parte din domeniul public al unității administrativ teritoriale, iar în calitate de reprezentant al Asociației G., unitate ce avea în exploatare ferma piscicolă din Gorban, cunoștea faptul că suprafața de cca 116 ha teren era în proprietatea privată a statului, administrată de A.D.S.), cu scopul de a o înstrăina.
Despre acest fapt a fost atenționat inculpatul E. cu ocazia discuțiilor avute cu cei de la A.D.S., atrăgându-i-se atenția că nu este proprietarul terenului. Practic, lipsa acestui titlul a stat la baza acțiunilor sale. Or, dacă inculpatul ar fi putut intabula suprafața de teren, în condițiile existenței unei documentații justificative privind dreptul de proprietate, așa cum afirmă că deținea, nu se explică modul în care a acționat, respectiv cumpărarea influenței unor persoane care să-l ajute în atingerea scopurilor sale, instigare la fals intelectual a unor funcționari, uz de fals.
Inculpatului i s-a reținut în sarcină săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență constând în aceea că la data de 23 septembrie 2010 i-a cedat inculpatului B. 20% din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, urmare a promisiunii inițiale făcute către acesta și lui C. de a le da celor doi suma de 50.000 euro pentru ca, împreună, să facă intervenții pe lângă magistrați din cadrul Tribunalului Iași, implicați în soluționarea cauzei civile nr. x/286/2010, în sensul de a admite apelul formulat împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, jud. Iași, prin care fusese respinsă plângerea formulată de reprezentantul SC G. SRL Gorban împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261 din 15 ianuarie 2010 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
De asemenea, a fost trimis în judecată și pentru infracțiunea de instigare la fals intelectual constând în aceea că a determinat-o pe inculpata D. să menționeze în cuprinsul Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC G. SA Iași la poziția 2 din Anexa 12, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, jud. Iași, ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași.
O altă infracțiune reținută inculpatului este instigare la infracțiunea de fals intelectual constând în aceea că l-ar fi determinat pe inculpatul A. (jurist în cadrul Agenției Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași, aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu) să întocmească adresa din 14 ianuarie 2010, în cuprinsul căreia acesta a menționat, în fals, faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, județul Iași, terenul situat în T 60, parcela 772/1, deși parte din terenul în cauză, respectiv suprafața de 95,18 ha a fost concesionată, post privatizare, în favoarea SC H. SA IAȘI în baza contractului de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 de către A.D.S., i-a fost reținută inculpatului.
De asemenea și infracțiunea de uz de fals - prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., constând în aceea că, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în numele și interesul SC G. SRL Gorban, Județul Iași, a depus Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași și adresa din 14 ianuarie 2010 a Agenției Domeniului Statului (falsificate în condițiile descrise mai sus) la Oficiul Registrului Comerțului, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara Iași - B.C.P.I. Răducăneni, respectiv la Judecătoria Răducăneni și Tribunalul Iași, pentru care s-a constatat de către prima instanță intervenită prescrierea răspunderii penale.
Deși inculpatul a negat săvârșirea faptelor, probele dosarului au confirmat existența acestora și săvârșirea de către inculpat cu vinovăția prevăzută de lege.
Declarația inculpatului B., dată la data de 24 ianuarie 2011, în faza de urmărire penală, în sensul că inculpatul E. i-a solicitat să intermedieze o întâlnire, în vara anului 2010, la Mall QQ. din Iași, cu inculpatul C., ocazie cu care, i-a expus acestuia din urmă problemele legate de intabularea unui teren, promițându-le suma de 50.000 euro în cazul obținerii unei hotărâri judecătorești favorabile, în dosarul civil aflat în faza apelului este relevantă în susținerea acuzației penale. În virtutea acestei înțelegeri C. a ținut legătura permanent cu inculpatul E. atât personal, cât și prin intermediul lui B., informându-l de stadiul dosarului, de faptul că amânarea soluției se făcuse de trei ori, solicitându-i depunerea unor acte la dosar (depuse în numele lui E. de către B.), l-a anunțat despre soluția apelului în mod favorabil.
Ceea ce a arătat inculpatul B. se coroborează cu declarația martorului O. în sensul că B. i-a solicitat să întocmească documentația cadastrală în schimbul sumei de 15.000 lei pentru o suprafață de cca. 300 ha teren, pe care E. dorea să o intabuleze. Deși martorul i-a relatat inculpatului E. că nu poate intabula bunul imobil, acesta i-a replicat că "a vorbit deja cu cine trebuie" și va reuși să intabuleze, precizând că C. era cel cu care se vorbise. De asemenea, martorul a mai învederat că B. i-a spus că urma să primească atât el, cât și C., de la E., câte 25.000 euro fiecare, pentru "rezolvarea" dosarului civil, dar nu avea încredere în acesta.
Martora P. a arătat că la data de 22 septembrie 2009 a redactat, la solicitarea lui B., o cerere, în numele SC G. SRL Gorban, adresată Președintelui Tribunalului Iași, prin care erau depuse documente la dosarul civil. Aceeași martoră a mai arătat că a aflat de la B. că E. nu dispune de sume de bani la acea dată, astfel că, în contul unui împrumut de 10.000 euro și a sumei promise, de 50.000 euro, B. va primi 20 - 25% din acțiunile firmei SC G. SRL Gorban pe care figura terenul respectiv.
Aceleași aspecte sunt confirmate și de martorul O., cunoscute de la B.
Cele două depoziții se coroborează cu depoziția martorului Q. Acesta a declarat că l-a cunoscut pe E. în anul 2010, prin intermediul lui B., de la acesta din urmă aflând că primul are mari datorii la cămătari și că dorește să vândă o suprafață de cca. 300 ha teren și o pensiune în Gorban, proprietate a firmei SC G. SRL, pe care o controla. A aflat și că biroul de cadastru Răducăneni îi respinsese lui E. cererea de intabulare a terenului și că acesta atacase în instanță actul de respingere. Ulterior, în luna septembrie 2010, B. a făcut o înțelegere cu E., pentru ca, în schimbul sumei de 50.000 EURO, pe care acesta din urmă urma să o remită lui B. și C. (jumătate fiecăruia), C. "îi va rezolva problema terenului", dar, personal, nu știe în ce mod. După ce a aflat de la B. că a fost dată hotărârea judecătorească favorabilă lui E. și că acesta putea intabula terenul, martorul i-a înmânat lui B. suma de 20.000 euro pentru ca acesta să devină asociat în firmă cu o cotă de 20% din părțile sociale. Apoi l-a însoțit pe B. până la sediul unui birou din zona Fundație din Iași, unde B. a intrat împreună cu E. și fiul acestuia, F., pentru a se perfecta documentele de intrare ca asociat în firmă a lui B.
După arestarea preventivă a lui B. într-o cauză penală a D.I.I.C.O.T. Iași, martorul s-a deplasat la Gorban pentru a-i solicita lui E. să-i restituie suma de 20.000 euro, căruia i-a precizat circumstanțele în care i-a remis suma de bani lui B., dar E. i-a replicat că a primit de la B. doar suma de 10.000 euro.
Martorul R. a precizat că B., deși figurează ca asociat, nu este implicat și interesat de activitatea firmei SC G. SRL și nici nu dorește să garanteze cu bunuri personale un credit contractat pe firmă. Această împrejurare confirmă faptul că inculpatul B. a devenit asociat doar pentru a fi sigur că primește cei 50.000 EUR promiși lui și inculpatului C., pentru demersurile lor de influențare a deciziei judecătorilor.
Martorul F. a declarat că a semnat documentele legate de cooptarea ca asociat (și, ulterior, ieșirea din firmă) a numitului B., la solicitarea tatălui său, dar nu cunoaște date privind înțelegerea dintre cei doi.
Martorul S. a precizat că îi cunoaște de mai mult timp pe B., E. și C. și că aceștia din urmă sunt în relații bune. În anul 2008 a aflat de la B. că îl împrumutase pe E. cu suma de 10.000 euro și intenționa ca, în schimbul sumei, să primească acțiuni la firma lui E. În toamna anului 2010, martorul a aflat de la B. că acesta din urmă împrumutase de la o persoană Q. suma de 20.000 euro în schimbul căreia a preluat 20% din acțiunile firmei SC G. SRL.
Martorul T. a declarat că îl cunoaște pe B. din anul 2008 și că, în anul 2010, a aflat de la acesta că deține în proprietate, împreună cu E., un teren la Gorban. În anul 2010, B. l-a întrebat pe martor cum poate ieși dintr-o asociere, fără a-i da detalii despre ce fel de asociere era vorba.
La rândul său, martorul U., apărătorul recomandat lui E. de inculpatul C., a arătat că nu-și amintește împrejurările în care a discutat cu E. despre încheierea contractului de asistență juridică cu SC G. SRL, dar reține că s-a întâlnit o singură dată cu acesta și a avut o relație deficitară; nu-și amintește să fi discutat cu C. despre speța SC G. SRL, dar în virtutea relațiilor de prietenie cu acesta, au discutat chestiuni civile teoretice în perioada respectivă, a asigurat asistență juridică în litigii civile pentru B. și știe că acesta din urmă era însoțit mereu de martorul Q.; urmare a serviciilor de asistență juridică prestate, deși prin Decizia nr. 423 din 22 septembrie 2010 a Tribunalului Iași a fost pronunțată o soluție favorabilă SC G. SRL Gorban, martorul nu a primit onorariul stabilit (de 5.000 RON) prin contract, împrejurare față de care a fost nevoit să procedeze la executarea silită a debitorului SC G. SRL Gorban; în acest sens, prin hotărârea pronunțată de Judecătoria Iași, la data de 09 aprilie 2012, în Dosarul nr. 6611/245/2012, a fost admisă cererea de investire cu formulă executorie a contractului de asistență juridică încheiat între Cabinet de Avocat U. și SC G. SRL.
Toate aceste aspecte coroborate cu declarația dată de E., în calitate de învinuit, la data de 05 martie 2012, în care a precizat că "nu rețin cât a fost onorariul și nici dacă a fost achitat" demonstrează faptul că inculpatul E. nu a avut niciodată intenția să achite obligațiile contractuale, considerând că încheierea contractului de asistență juridică este doar o formalitate și știind că avocatul "i-a fost dat de C.", a avut convingerea că suma de 50.000 euro ce urma să fie primită de inculpații C. și B. este suficientă ca "plata" pentru ajutorul ultimilor doi în obținerea terenului în cauză.
În declarația dată, martorul V. a precizat că îl cunoaște pe E. din anul 2009, prin intermediul lui B. În anul 2009, B. l-a contactat pe el și asociatul său, O., solicitându-le să întocmească documentația cadastrală pentru o suprafață de cca. 300 ha teren din Gorban. B. a spus că, în cazul în care oficiul de cadastru va refuza să-i intabuleze terenul lui E., va vorbi el cu C. pentru a-i rezolva problema în instanță. După respingerea cererii de intabulare, martorul a asistat, împreună cu O. și/sau P., la mai multe discuții cu B. în care acesta din urmă le-a spus că s-a înțeles cu E. ca, în schimbul unei sume de bani (despre care a aflat că este în cuantum de 50.000 euro), pe care urma să o primească și să o împartă B. și C., ultimul trebuia să facă demersuri pentru ca E. să obțină o hotărâre judecătorească favorabilă, care să oblige oficiul de cadastru să intabuleze terenul. În perioada în care dosarul civil se afla pe rolul Tribunalului Iași, înainte de obținerea deciziei civile, B. i-a spus martorului că, în schimbul "ajutorului" oferit lui E., urma să primească 20% din părțile sociale ale firmei SC G. SRL, în proprietatea căreia urma să intre terenul în valoare de cca. 300.000 euro, martorul înțelegând că în contul părților sociale era inclusă și partea ce-i revenea lui C. Deși s-a susținut de către apărarea inculpatului că acest martor și-ar fi schimbat depoziția dată la urmărire penală în cursul cercetării judecătorești, se constată că a făcut precizarea, în cuprinsul declarației dată la instanța de fond, că-și menține declarațiile de la urmărire penală, astfel încât susținerile apărării sunt nefondate.
Adresa Tribunalului Iași nr. x/CP din 09 martie 2012 - prin care au fost înaintate documentele de control întocmite cu ocazia verificărilor efectuate privind repartizarea și soluționarea apelului în dosarul civil nr. x/286/2010 este relevantă, din conținutul acesteia rezultând că cererea SC G. SRL din data de 22 septembrie 2010 depusă la dosarul civil, având anexate un număr de 25 acte, nu a urmat traseul regulamentar al cererilor și înscrisurilor depuse de părți la dosare, în sensul că nu a fost depusă la registratura instituției, în baza formularului tipizat pus la dispoziția petenților în acest scop, ea fiind primită direct de către C., rezoluționată de acesta și, ulterior, înmânată grefierului însărcinat cu primirea cererilor la dosar, care a înregistrat-o în programul ECRIS;
Coroborând cuprinsul acestei adrese cu prima declarație dată de către B. rezultă că aspectele precizate de acesta sunt reale, că inculpatul C. a primit personal cererea făcută în numele SC G. SRL de B. urmare a acceptării promisiunii referitoare la suma de 50.000 euro, promisă de E.
După ce a aflat, la data de 22 septembrie 2010 de la inculpatul C. că a fost pronunțată o hotărâre favorabilă lui E., în data de 23 septembrie 2010, B. a cesionat 20% din părțile sociale ale SC G. SRL pentru a avea o garanție că E. își va onora promisiunea de a-i da lui și inculpatului C. cei 50.000 euro. În situația în care promisiunea nu era onorată, inculpații B. și C. puteau valorifica cele 20% din părțile sociale a căror valoare de piață era în jurul sumei promise. După ce inculpații au luat la cunoștință despre inițierea cercetărilor în prezenta speță, B. s-a retras din calitatea de asociat al SC G. SRL.
Relevantă în acest sens este adresa Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași din 19 martie 2012 -, prin care au fost înaintate documentele SC G. SRL privind modificările actului constitutiv al firmei, din al cărei conținut rezultă că prin actul adițional la actul constitutiv al SC G. SRL (nedatat, dar depus la O.R.C. Iași la data de 23 septembrie 2010) asociatul unic al firmei, F., decide majorarea capitalului social cu suma de 50 lei reprezentând 5 părți sociale a 10 lei fiecare (aportul propriu în numerar al inculpatului B.) și cooptarea ca asociat al acestuia din urmă, urmare a majorării capitalului social, lui B. revenindu-i un procent de 20% din părțile sociale; prin actul adițional din data de 22 noiembrie 2010, inculpatul B. se retrage din calitatea de asociat al SC G. SRL, prin cesionarea cotei de 20% din capitalul social numitului F.
Că cele precizate mai sus sunt reale și că s-a urmărit scopul precizat o dovedește și adresa Gărzii Financiare Iași nr. 120550 din 21 martie 2012 - prin care a fost înaintat procesul-verbal de control la SC G. SRL nr. 756 din 20 martie 2012, din care a reieșit că societatea a fost reprezentată pe perioada activităților de control de către inculpatul E., care este împuternicit ca administrator al SC G. SRL prin procura autentificată sub nr. 3484 din 14 iunie 2007 - (administrator de drept fiind numita CCC., în vârstă de 78 de ani - mama lui E.); deși cooptarea inculpatului B. ca asociat al firmei a avut loc la data de 23 septembrie 2010, iar la data de 22 noiembrie 2010 acesta s-a retras din calitatea de asociat și a cesionat cota de 20% din părțile sociale în valoare de 50 lei, aportul în numerar al sumei de 50 lei este înregistrat în registrul jurnal al firmei din luna ianuarie 2011, suma fiind vărsată în contul societății la data de 01 ianuarie 2011. Prin urmare, cesionarea acțiunilor către B. a fost pur formală, urmărindu-se doar garantarea onorării promisiunii de remitere a celor 50.000 euro de către E.; SC G. SRL a contractat un împrumut de la numitul DDD., în baza contractului de împrumut cu ipotecă autentificat cu nr. 2627 din 19 noiembrie 2010 (semnat și de B.), în sumă de 32.000 euro, suma fiind primită în tranșe la datele de 01 ianuarie 2011, 02 ianuarie 2011, 03 ianuarie 2011; în fapt, sumele nu au fost destinate activității firmei, fiind ridicate în ziua încasării, din casieria firmei, de către administratorul CCC., prin dispoziții de plată cu titlul "sume cuvenite asociaților"- (sumele au avut ca destinație restituirea împrumutului acordat de B. lui E.).
Interceptările telefonice ale convorbirilor purtate de inculpați susțin acuzația adusă, relevante fiind următoarele:
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 12:30:17 de B. și Q. din care rezultă că B. este nemulțumit de faptul că în contractul de credit pe care E. dorea să-l contracteze se stipula că acționarii garantează cu bunurile lor, iar Q. i-a sugerat să îi solicite clientului terenului plata în avans a prețului ["(...) dacă ai clientul la șapte sute spune-i că iese intabularea peste o săptămână. Să vină să aducă banii.].
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 13:12:21 de B. și E. din care rezultă că B. i-a comunicat lui E. că soția sa nu ar fi de acord să gajeze bunuri personale pentru creditul bancar și dacă ar fi știut acest lucru dinainte ar fi preluat părțile sociale ale firmei pe numele altei persoane ["(...) și acum, măcar dacă știam, dracului să ieie, că luam pe o persoană care era singură.].
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 14:11:12 de B. și Q. din care rezultă că Q. a găsit un client care să cumpere 250 ha teren la prețul de 2.000 euro de hectar, în momentul în care iese intabularea; B. este nemulțumit de faptul că a avut o înțelegere cu E. ca acesta să vândă terenul ["(...) că eu tot vorbesc clar de o treabă "Uăi E., luăm, vindem, facem, dregem, ca acesta a fost scopul întâlnirii noastre.], iar la acest moment E. dorea să contracteze un credit bancar pe firmă și era decis să facă presiuni asupra lui E. pentru a nu contracta creditul și pentru a vinde terenul ["(...) stăm călare pe el! l-am agățat! Ce vrei? Mergem, îl ducem la notariat și semnăm! Mie să-mi semneze!,"]; Q. i-a sugerat lui B. că cea mai bună soluție este ca E. să vândă terenul pentru a le putea da lor "partea noastră" ["(...) să vândă 250, să ne dea partea noastră, care trebuie și să se ducă-n pușca mea și lasă-l dracului!"].
- proces-verbal de redare a convorbirilor telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 14:38:21 și orele 18:03:12 de B. și C. - din care rezultă că C. (care aștepta să-și primească suma de bani promisă de E., știind că abia după vânzarea terenului o putea primi, s-a interesat "dacă s-a mai întâmplat ceva" (cu vânzarea terenului) și, la solicitarea lui B., au stabilit să se întâlnească la o locație pentru a discuta.
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 18 octombrie 2010, orele 18:05:05 de B. și Q. - în care B. i-a spus că a discutat cu C. și urmează să se întâlnească cu acesta într-un loc mai retras și i-a dezvăluit că C. se interesa despre suma de bani promisă de E. ["(...) zece minute, să discut ce am de discutat și am tăiat-o! Dar nu ți-am zis că el. așteaptă și el! Să-l invităm la nuntă. eu știu?! La cumătrie, la chiolhane.].
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 19 octombrie 2010, orele 18:55:39 de B. și KK. (probabil un avocat) - din care rezultă că cei doi discutau despre situația terenului în cauză și actele care ar trebui întocmite pentru tranzacționarea acestuia; în cadrul discuției, B. a afirmat că interesul său a fost să intabuleze terenul și că, dacă nu ar fi fost "tâmpitul de E." ar fi rezolvat demult treaba; i-a comunicat lui KK. că intabularea terenului pe firmă nu ar trebui să dureze mult, întrucât "el" (B.) are hotărârea ieșită și trebuie doar să se ducă să-i pună ștampila pătrată definitivă.
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 20 octombrie 2010, orele 17:40:20 de E. și o persoană neidentificată din care rezultă că E. este nemulțumit de faptul că B. a primit 20% din firmă și nu dorește să semneze pentru contractarea unui împrumut de 100.000 euro pe firmă; E. i-a comunicat interlocutorului că nu-i poate "spune prin telefon" motivul pentru care i-a cedat lui B. 20% din firma sa".
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 27 octombrie 2010, orele 13:54:15 de E. și fiul său F., a convorbirii telefonice purtate la data de 02 noiembrie 2010, orele 12:05:18 de E. și B. - și a convorbirii telefonice purtate la data de 02 noiembrie 2010, orele 16:52:39 de C. și LL. - din care rezultă că, după ce E. a aflat că în dosarul civil privind intabularea terenului în cauză fusese declarat recurs la Curtea de apel, i-a solicitat lui B. să se întâlnească cu acesta pentru a-i "spune ceva neapărat", iar în cursul aceleiași zile (după discuția celor doi) LL. i-a solicitat lui C. să se întâlnească pentru a discuta (la data respectivă B. și C. știau că le sunt interceptate convorbirile telefonice și că sunt monitorizați, evitând să se întâlnească).
La scurt timp după exercitarea de către O.C.P.I. Iași a căii de atac a recursului împotriva Deciziei civile nr. 423 din 22 septembrie 2010 a Tribunalului Iași (27 octombrie 2010), inculpatul E., neavând cunoștințe juridice, dar având asigurări anterioare din partea inculpaților C. și B. că în baza hotărârii pronunțate de tribunal va intabula terenul în cauză, prin intermediul soților B., l-a contactat pe C. pentru a cere consilierea acestuia din urmă referitor la situația apărută. În condițiile în care inculpații C. și B. cunoșteau împrejurarea că la acea dată convorbirile telefonice le erau interceptate, aceste întâlniri au avut loc în mod conspirat.
De remarcat faptul că, deși inculpatul E. avea apărător ales, care să îl reprezinte în instanță, acesta a preferat să îl contacteze pe inculpatul C., prin intermediul inculpatului B., pentru a primi consiliere în ceea ce privește cauza civilă în discuție, aspect ce rezultă și din declarația martorului U., care a arătat faptul că a avut doar un singur contact cu inculpatul E., la data semnării contractului de asistență juridică (în perioada formulării și depunerii la Judecătoria Răducăneni a plângerii împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261 din 15 ianuarie 2010).
- proces-verbal de redare a convorbirii telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 15:58:47 de E. și MM. (socrul lui Q.) - a convorbirii telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 16:10:29 de C. și MM. - și a convorbirii telefonice purtate la data de 03 noiembrie 2010, orele 16:59:50 de E. și C. - din care rezultă că E. (care era nemulțumit de faptul că B. nu-i dăduse restul sumei de bani asupra căreia convenise) i-a spus lui MM. că este împreună cu Q. și nu dorește să discute prin telefon, după care MM. l-a apelat pe C. și i-a comunicat că a dorit să-i spună despre faptul că a luat legătura cu E. (dându-i de înțeles că este nemulțumit de o persoană care "a luat și de la E. bani"), iar C. i-a răspuns că "eu stabilisem. în fine! N-are. ce rost are să discutăm."; imediat după discuția cu MM., C. l-a contactat pe E. și l-a întrebat dacă s-a despărțit de Q., fiind nemulțumit că a fost contactat la telefon de MM. și i-a spus lui E. că vrea să se întâlnească pentru a discuta ["(...) neapărat, asta am vrut să-ți spun, hai până la mine.,"], cei doi stabilind să se întâlnească a doua zi.
Din discuțiile purtate coroborate cu declarația martorului Q. din care rezultă că la momentul respectiv martorul era nemulțumit de faptul că E. a negat față de acesta atât primirea sumei de 20.000 euro, cât și existența înțelegerii privind remiterea sumei de 50.000 euro către B. și C., s-a reținut că martorul a apelat, prin intermediul socrului său, MM., la C. pentru a "rezolva" situația determinată de atitudinea lui E., știind că și C. are un interes de a primi suma convenită. În același context, C. cunoștea situația banilor, anterior menționată ("eu stabilisem. în fine! N-are. ce rost are să discutăm.) și s-a implicat în rezolvarea acesteia, contactându-l pe E., chemându-l să se întâlnească.
- proces-verbal de redare a discuțiilor în mediul ambiental puse la dispoziție de O., purtate de acesta și de P. cu B. - din care rezultă că B. a vorbit cu C. care l-a avertizat să nu mai "facă nicio mișcare" întrucât "dacă e o chestiune simplă e altă treabă! Dacă e de la DIICOT e de crimă organizată.", că din verificările făcute de C. nu este încă nicio cerere pe numele lor de interceptare a convorbirilor telefonice, iar în timpul unei discuții B. a fost contactat telefonic de C., stabilind să se întâlnească.
Astfel, în cauză, sunt întrunite, atât din punct de vedere al laturii obiective cât și subiective, elementele constitutive ale infracțiunii de cumpărare de influență prev. de art. 61 alin. (1) din Legea nr. 78/2000. Conform acestui text fapta constă în: " Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influență sau lasă să se creadă că are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina să facă ori să nu facă un act ce intră în atribuțiile sale de serviciu"
Condițiile necesare pentru realizarea acțiunii cumpărătorului de influență sunt următoarele:
- să se fi realizat una dintre modalitățile alternative de săvârșire a faptei, respectiv "promisiunea", "oferirea", "darea" de bani, daruri ori alte foloase;
- promisiunea, oferirea sau darea să aibă ca obiect bani, daruri sau alte foloase;
- promisiunea, oferirea sau darea să se fi comis anterior sau concomitent îndeplinirii sau neîndeplinirii de către funcționar a actului pentru care a fost traficată influența;
- actul pentru realizarea căruia autorul cumpără influența se referă la un act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului sau la un act contrar acestor îndatoriri;
Astfel, așa cum rezultă din declarațiile de la urmărire penală ale inculpatului B., coroborate cu declarațiile martorilor P., O., V., Q. și cu procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, a existat din partea inculpatului E. promisiunea de a le da inculpaților C. și B. suma de 50000 de euro, pentru ca împreună, să facă intervenții pe lângă magistrații din cadrul Tribunalului Iași implicați în soluționarea cauzei civile nr. x/286/2010, în sensul de a admite apelul formulat împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, jud. Iași, prin care fusese respinsă plângerea formulată de reprezentantul SC G. SRL Gorban împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261 din 15 ianuarie 2010 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară și totodată i-a cedat inculpatului B. 20% din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, urmare a promisiunii inițiale.
Promisiunea constă în obligația pe care o persoană și-o ia față de un funcționar public de a-i remite în viitor o sumă de bani dacă va acționa în sensul dorit de persoana respectivă, Or, în cauză inculpatul E. a promis suma de 50000 de euro. Această promisiune a avut loc anterior soluționării cauzei civile nr. x/286/2010 aflate pe rolul Tribunalului Iași, respectiv la sfârșitul lunii august -septembrie 2010, cu ocazia întâlnirii dintre cei trei inculpați, C., B. și E., la Mall QQ. Iași.
Ceea ce l-a determinat pe inculpatul E. să facă această promisiune este încercarea acestuia de a intabula terenul, în condițiile în care cunoștea că nu avea acte de proprietate și acest fapt îi fusese semnalat de martorii O., W., AA. și mai mult, în calitatea sa de primar al comunei Gorban avea posibilitatea să cunoască situația juridică a terenului. Un indiciu important în sensul reținerii faptului că inculpatul E. era dispus să plătească suma de 50000 de euro pentru obținerea terenului în cauză este declarația martorei W. care a arătat că a primit cererea de intabulare a suprafeței de 28.250.02 mp teren, din partea SC G. SA Gorban SRL, în luna decembrie 2009, din care a constatat că lipsea actul constitutiv al proprietății, situație în care a emis nota completatoare, iar după primirea notei de completare inculpatul s-a prezentat la sediul BCPI și i-a solicitat martorei să accepte intabularea bunului, în caz contrar îl va contacta pe numitul EEE. pentru ca acesta să intervină pentru a o determina să semneze dosarul, iar urmare a refuzului acesteia, în același scop i-a promis suma de 50000 de euro, pe care urma să o primească după vânzarea terenului, fiind refuzat din nou.
Actul pentru realizarea căruia autorul cumpără influența se referă la un act privitor la îndatoririle de serviciu ale funcționarului sau la un act contrar acestor îndatoriri, respectiv ca judecătorii învestiți cu soluționarea apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, jud. Iași, prin care fusese respinsă plângerea formulată de reprezentantul SC G. SRL Gorban împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261 din 15 ianuarie 2010 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară să-l admită.
În ceea ce privește latura subiectivă infracțiunea a fost săvârșită cu intenție calificată prin scopul special.
În acest sens relevant este faptul că inculpatului E. i se atrăsese atenția de faptul că nu poate intabula terenul respectiv atât de către angajatele de la Biroul de Carte funciară pe care a încercat să le corupă prin oferirea unei sume de 50.000 euro, dar și de O., care cu ocazia studierii documentației cadastrale i-a comunicat același lucru, însă inculpatul i-a replicat că "a vorbit deja cu cine trebuie", astfel încât este, în mod evident, demonstrată intenția directă a acestuia în săvârșirea faptei.
Pentru dovedirea infracțiunii de instigare la infracțiunea de fals intelectual prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. pe lângă faptul că inculpatul a cunoscut că nu deținea titlu de proprietate asupra suprafeței de 250 ha, relevante sunt:
- declarația dată de inculpata D., la data de 27 martie 2012 care a arătat că suprafața de 250 ha teren inclusă în Anexa 12 Gorban, a preluat-o din lista de inventar prezentată de firma SC G. SRL.
- adresa SC I. IPURL nr. 377 din 13 aprilie 2010 - prin care a fost înaintată documentația privind lichidarea voluntară a SC H. SA, din care rezultă situațiile analitice conținând inventarele pe elemente de patrimoniu ale SC H. SA, avute în vedere la lichidarea firmei, au fost puse la dispoziție de acționarii care le administrau în fapt; urmare a analizei de către lichidator a listelor de inventar, acesta a constatat că, în cuprinsul acestora, erau consemnate ca elemente de activ, sub denumirea de "iaz" sau "eleșteu" și luciul de apă, situație în care lichidatorul a solicitat lămuriri Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, care a comunicat că SC H. SA este proprietar doar asupra îndiguirilor și amenajărilor efectuate pe luciul de apă, iar luciul de apă este patrimoniu de stat; inventarele au fost returnate acționarilor pentru ca aceștia să înscrie denumirea corectă a bunurilor, urmând ca împărțirea activelor să se facă în baza unui certificat constatator emis de O.R.C., cât și a documentelor care atestau proprietatea SC H. SA asupra fiecărui bun în parte; după radierea SC H. SA (la data de 08 mai 2008), firma de lichidare a depus la data de 04 octombrie 2009, la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, cererea nr. 1093, la care este anexată Anexa nr. 12 rectificată a raportului final în baza căruia a fost dizolvată societatea, în temeiul căreia au fost înscrise noile mențiuni la O.R.C., prin încheierea nr. 17112 din 02 noiembrie 2008. În înscrisul "Anexa 12 - rectificată - situația activelor al căror drept de proprietate urmează a se transfera către SC G. SRL 3,3467% ca urmare a dizolvării și lichidării SC H. SA - în lichidare" este înscrisa rubrica "grupa I - mijloace fixe neamortizate" - punctul 2" - suprafața de 250 ha teren arabil, având o valoare contabilă de 36202,69 lei și valoarea rămasă de amortizat-32198,23 lei -; Anexa 12 rectificată a fost întocmită urmare a solicitării nr. 87 din 14 octombrie 2009 a SC G. SRL înaintate SC I. IPURL; solicitarea anterior referită, a fost motivată de faptul că inculpatul E. a realizat că menționarea inițială a terenului în cauză la punctul 9 din Anexa 12 (în locul "fântânii") ar fi putut crea suspiciuni unor terțe persoane, întrucât valoarea de inventar era foarte mică raportat la tipul mijlocului fix înscris (teren în suprafață de 250 ha), astfel că a decis să menționeze terenul la alt punct, cu valoare de inventar mai mare, înlocuind mijlocul fix de la punctul 2 și păstrând aceeași valoare totală.
- declarația martorului CC. și documentația depusă de acesta
- respectiv contractul încheiat între SC H. SA și SC Asociația G. Iași - reprezentată de E., cele doua firme s-au asociat în scopul exploatării fermei piscicole Gorban, ocazie cu care Asociației G. i s-au predat în folosință toate categoriile de bunuri (mijloace fixe, obiecte de inventar, producție neterminată) proprietatea SC H. SA (menționate în anexele l/A, l/B, l/C), constatându-se că nu a fost predată suprafața de teren de 250 ha, menționată în Anexa 12 Gorban din raportul de lichidare, iar în Anexa 7 sunt prevăzute condițiile de plată a redevenței pentru suprafața de 95 ha teren, proprietate a statului și concesionată de la A.D.S.; contractul de închiriere nr. 687 din 31 decembrie 2004 - încheiat între aceleași firme, prin care Asociația G. Iași a continuat exploatarea fermei piscicole, iar prin Anexa 1 i s-au predat mijloacele fixe (aceleași din contractul de asociere). În fapt, Anexa 12 Gorban a fost întocmită pe modelul Anexei l/A și Anexei 1 din contractele menționate, prin inserarea suprafeței de 250 ha teren în locul mijlocului fix "Fântâna", care ar fi trebuit consemnat în tabel.
În ceea ce privește dovedirea săvârșirii infracțiuni de instigare la infracțiunea de fals intelectual - prev. de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen. relevante sunt declarația inculpatului A., care confirmă faptul că a primit, personal, de la numitul E. adresa nr. 4 din 14 ianuarie 2010 și a soluționat cererea personal; a martorei Y., care la rândul său a arătat că a primit la data de 14 ianuarie 2010 adresa nr. 4 din 14 ianuarie 2010 a SC G. SRL prin care firma solicita ca agenția să confirme dacă deține în administrare vreo suprafață de teren în T60, parcela 772/1 Gorban, a înregistrat adresa, dar nu își amintește ce persoană a adus înscrisul; Referitor la adresa de răspuns din 14 ianuarie 2010 întocmită de inculpatul A., a precizat că răspunsul formulat de acesta nu este corect, motivat de faptul că acesta trebuia să verifice inventarele A.D.S. pentru a formula un răspuns și că, potrivit inventarelor, suprafața de 95,38 ha teren pe amplasamentul respectiv, figura în evidența A.D.S.;
Astfel, deși inculpatul E. cunoștea că A.D.S deținea tarlaua T60, 95,18 ha a solicitat inculpatului A. să-i elibereze o adeverință din care să rezulte o situație contrară, înscris pe care l-a folosit ulterior în demersurile sale.
Deși inculpatul în apărarea sa a solicitat administrarea probei cu martori, respectiv audierea martorului RR., pentru a dovedi că acesta îi spusese că este proprietarul terenului, Înalta Curte, după audierea la termenul de judecată din data de 14 februarie 2017, a acestui martor a constatat că cele învederate de către inculpat sunt lipsite de suport probator. Martorul RR. a prezentat în mod clar situația juridică a terenului, arătând că: "niciodată nu i-am spus lui E. că societatea ar avea vreun drept de proprietate asupra terenului, întrucât terenul făcea parte din proprietatea statului. În structura capitalului social nu apărea terenul, ci doar clădirile și mijloacele fixe././terenurile care erau în exploatare, mă refer la terenul de sub luciul de apă era în continuare în proprietatea statului și era dat în administrare prin contract de concesiune".
Mai mult, faptul că inculpatul E. s-a ocupat îndeaproape de administrarea fermei piscicole de la Gorban o perioadă mare de timp și a fost și primarul localității, nu pot duce decât la concluzia că acesta a cunoscut situația juridică reală a terenului în discuție, de altfel acesta a fost și motivul pentru care a apelat la cumpărarea de influență a celor doi inculpați, C. și B.
Pentru infracțiunea de uz de fals - prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 alin. (1) C. pen. pentru care inculpatul E. a fost trimis în judecată, pe lângă faptul că acesta cunoștea că societatea nu are în proprietate terenul, relevante sunt și următoarele probe:
- declarațiile martorei W. care a menționat că la data de 22 decembrie 2009 a fost depusă la B.C.P.I. Răducăneni cererea de intabulare a suprafeței de 282,5 ha teren în numele SC G. SRL, cu termen de soluționare 28 decembrie 2009, având anexat raportul lichidatorului cu propunere de repartizare a activelor SC H. SA; că în luna ianuarie 2010 E. a depus la dosarul cererii de intabulare adresa din 14 ianuarie 2010 emisă de A.D.S. Iași în care se comunica faptul că agenția nu deține teren pe amplasamentul în care se solicita de către firma SC G. SRL intabularea suprafeței de 282,5 ha teren;
- declarația dată de inculpatul E., din data de 05 martie 2012 care a arătat că a depus personal cererea de intabulare a terenului la B.C.P.I. Răducăneni și documentele anexă, care a fost recepționată de W.; a discutat și cu angajata biroului de cadastru AA., de la care a primit o notă de completare a documentelor anexate cererii, prin care i se solicita să prezinte o adresă din parte A.D.S. conform căreia unitatea nu deține terenuri pe amplasamentul respectiv, astfel că a întocmit adresa către A.D.S. în numele firmei și a depus, de urmare, la biroul de cadastru, răspunsul A.D.S. Iași.
- declarația martorei AA. care a învederat că a discutat personal cu E. despre situația terenului și l-a îndrumat să solicite informații de la A.D.S. privind situația juridică a terenului, primind, ulterior, la dosarul firmei SC G. SRL, o adresă din partea A.D.S. către firmă, conform căreia suprafața de teren nu figura în evidențele instituției, dar a decis să respingă cererea de intabulare motivat de faptul că nu existau documente care să ateste proprietatea SC H. SA asupra bunului imobil.
- declarația martorei P. care a menționat că E. a prezentat actele pe care le deține privind suprafața de teren pe care dorea să o intabuleze, respectiv un tabel cu împărțirea activelor SC H. SA și un registru al acestei firme.
- adresa Judecătoriei Răducăneni nr. x/286/2010 din 24 ianuarie 2011 prin care au fost înaintate actele dosarului civil nr. x/286/2010, inclusiv din faza căilor de atac:
a) la data de 29 ianuarie 2010 Biroul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Răducăneni a depus la Judecătoria Răducăneni, cu adresa nr. 1 din 28 ianuarie 2010 -, plângerea formulată de SC G. SRL împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261/2009 și copia certificată a dosarului firmei constituit la B.C.P.I. Răducăneni - conținând, printre alte înscrisuri: Raportul lichidatorului nr. 2114 din 07 martie 2008, depus la O.R.C. Iași la dizolvarea SC H. SA, Anexa 12 - rectificată privind activele repartizate SC G. SRL la dizolvarea SC H. SA, încheierea nr. 17112 din 02 noiembrie 2008 a O.R.C. Iași de înscriere a mențiunii privind depunerea Anexei 12 - rectificată, încheierea O.R.C. Iași nr. 5256 din 08 mai 2008 de înscriere a mențiunii privind radierea SC H. SA, adresa SC G. SRL nr. 4 ianuarie 2010 către A.D.S. Iași prin care solicită date privind terenul deținut de A.D.S. în T60, parcela 772/1, precum și adresa A.D.S. Iași din 14 ianuarie 2010 către SC G. SRL în care se comunica faptul că A.D.S. nu deține în administrare, pe raza teritoriului administrativ al comunei Gorban, terenul situat în T60, parcela 772/1, conform evidențelor cadastrale existente, atât în anul 2000, cât și ulterior în 2009, la momentul predării către A.N.P.A., certificatul constatator nr. 84419 din 17 noiembrie 2009 emis de O.R.C. Iași firmei SC G. SRL, având atașată Anexa 12 - rectificată;
b) la data de 22 septembrie 2010, este depusă la dosar adresa SC G. SRL - având atașate înscrisurile: încheierea nr. 5256 din 08 mai 2008 a O.R.C. Iași de radiere a SC H. SA, cererea de radiere nr. 27400 din 21 aprilie 2008 depusă de SC I. IPURL și documentele anexă: bilanț SC H. SA, Raportul lichidatorului nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA, raportul de verificare și certificare a situațiilor financiare la SC H. SA Iași ca urmare a lichidării societății, întocmit de cenzorul SC G.E.C.A.F. SRL Iași, procesul-verbal din 07 martie 2008 al lichidatorului, prin care a fost prezentat raportul acționarilor SC H. SA, Hotărârea nr. 39 din 15 noiembrie 2006 a A.G.A. SC H. SA de dizolvare a societății și încheierea O.R.C. Iași nr. 3640 din 24 aprilie 2007 de înscriere a mențiunii de dizolvare, adeverința nr. 3180 din 10 noiembrie 2009 a Primăriei Gorban privind înregistrarea în registrul agricol din anul 2009, cu terenul în suprafață de 300 ha, în proprietatea SC G. SRL și certificatul de atestare fiscală pentru firmă.
Adresa Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași din 02 noiembrie 2010 - prin care a fost înaintată documentația privind SC H. SA din care rezultă următoarele aspecte:
a) după radierea SC H. SA (la data de 08 mai 2008), firma de lichidare depune, la data de 04 octombrie 2009, la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași, cererea nr. 1093, la care este anexată Anexa nr. 12 rectificată a raportului final în baza căruia a fost dizolvată societatea, în temeiul căreia au fost înscrise noile mențiuni la O.R.C, prin încheierea nr. 17112 din 02 noiembrie 2008. În înscrisul "Anexa 12 - rectificată - situația activelor al căror drept de proprietate urmează a se transfera către SC G. SRL 3,3467% ca urmare a dizolvării și lichidării SC H. SA - în lichidare" este înscrisă rubrica "Grupa I - mijloace fixe neamortizate", - punctul "2" - suprafața de 250 ha teren arabil, având o valoare contabilă de 36202,69 lei și valoarea rămasă de amortizat - 32198,23 lei.
Față de toate aceste mijloace de probă s-a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că faptele există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpat cu vinovăția prevăzută de lege.
Persoana juridică SC G. SRL Gorban, județul Iași a fost condamnată de prima instanță sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de:
- cumpărare de influență - prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu trimitere la art. 292 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., constând în faptul că la data de 23 septembrie 2010 i-a cedat inculpatului B. 20% din părțile sociale ale SC G. SRL Gorban, județul Iași - C.U.I: 17452507 (evaluate la 84.766 euro) urmare a promisiunii inițiale făcute către acesta și lui C. de a le da celor doi suma de 50.000 euro pentru ca, împreună, aceștia să facă intervenții pe lângă magistrații din cadrul Tribunalului Iași implicați în soluționarea cauzei civile nr. x/286/2010 în sensul de a admite apelul formulat împotriva Sentinței civile nr. 159 din 18 martie 2010 a Judecătoriei Răducăneni, județul Iași prin care fusese respinsă plângerea formulată de reprezentanții SC G. SRL Gorban, județul Iași - C.U.I: 17452507 împotriva încheierii de carte funciară nr. 3261 din 15 ianuarie 2010 a Biroului de Cadastru și Publicitate Imobiliară Răducăneni, județul Iași;
- instigare la infracțiunea de fals intelectual - prevăzută de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., constând în faptul de a o fi determinat pe inculpata D. (reprezentant al lichidatorului judiciar SC I. IPURL Iași, aflată în exercițiul funcțiunii) să menționeze în cuprinsul Raportului nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași la poziția 2 din Anexa nr. 12, suprafața de 250 ha teren arabil ca făcând parte din activele al căror drept de proprietate urma să fie transferat către SC G. SRL Gorban, Județul Iași ca urmare a lichidării voluntare a SC H. SA Iași;
- instigare la infracțiunea de fals intelectual - prevăzută de art. 47 C. pen. rap. la art. 321 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., constând în faptul de a-l fi determinat pe inculpatul A. (jurist în cadrul Agenției Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași, aflat în exercițiul atribuțiunilor de serviciu) să întocmească adresa din 14 ianuarie 2010, în cuprinsul căreia acesta a menționat, în fals, faptul că A.D.S. nu deține și nu a deținut în administrare, pe teritoriul administrativ al comunei Gorban, județul Iași, terenul situat în T 60, parcela 772/1, deși parte din terenul în cauză, respectiv suprafața de 95,18 ha a fost concesionată, post privatizare, în favoarea SC H. SA Iași în baza contractului de concesiune nr. 68 din 15 ianuarie 2003 de către A.D.S.;
- uz de fals - prevăzută de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., constând în aceea că, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în numele și interesul SC G. SRL Gorban, Județul Iași, a depus Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași și adresa din 14 ianuarie 2010 a Agenției Domeniului Statului (falsificate în condițiile descrise mai sus) la Oficiul Registrului Comerțului, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliara Iași - B.C.P.I. Răducăneni, respectiv la Judecătoria Răducăneni (IS) și Tribunalul Iași.
Deși mandatarii desemnați ai inculpatei SC G. SRL Gorban, județul Iași - C.U.I 17452507 nu au recunoscut faptele reținute în sarcina firmei, vinovăția sa rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză (menționate în probatoriul privind pe inculpatul E., care a acționat în interesul firmei, în calitate de împuternicit prin procura autentificată nr. 3484 din 14 iunie 2007), motiv pentru care instanța de apel, fără a mai relua argumentația reținută pentru dovedirea vinovăției inculpatului E., care își menține valabilitatea și în cazul inculpatei SC G. SRL Gorban, județul Iași, consideră nefondat apelul inculpatei.
f) Apelul Primăriei comunei Gorban
Analizând termenul de declarare a căii de atac de către apelanta Primăria comunei Gorban, Înalta Curte constată că data comunicării minutei Sentinței penale nr. 49 din 16 iunie 2016, a fost 22 iunie 2016, iar data declarării apelului de către Primăria comunei Gorban, este 5 iulie 2016, Înalta Curte constată că apelanta a exercitat calea de atac cu depășirea termenului prevăzut de art. 410 C. proc. pen., urmând a respinge apelul ca tardiv declarat.
V. Având în vedere dispozițiile art. 25 alin. (3) C. proc. pen. care se referă la pronunțarea instanței cu privire la desființarea totală sau parțială a unui înscris (nu anularea așa cum a reținut instanța de fond) pentru acuratețe juridică instanța va dispune desființarea adresei din 14 ianuarie 2010 emisă de ADS - Reprezentanța Teritorială Iași și poziția 2, Grupa I Mijloace fixe neamortizate, Anexa 12 (rectificată) din Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC G. SA Iași, întocmit de lichidatorul judiciar SC I. SRL Iași (cu privire la activul suprafeței de 250 ha teren arabil, având o valoare contabilă de 36202,69 lei și valoare rămasă de amortizat 32198,23 și se va înlătura dispoziția de anulare a acestor înscrisuri.
VI. Cheltuieli judiciare
În ceea ce privește solicitările martorilor DD., P. și O., de decontare a cheltuielilor ocazionate de deplasarea acestora de la Iași la București, în vederea audierii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, analizând actele depuse de aceștia, instanța constată următoarele:
DD. a depus la dosar, în dovedirea cheltuielilor ocazionate de deplasarea sa de la Iași la București în vederea audierii de către Înalta Curte, la termenul din 28 februarie 2017, copie de pe biletul de avion și dovada achitării acestuia, în cuantum de 219,98 lei, Înalta Curte constatând întemeiată cererea, motiv pentru care o va admite.
Martorii P. și O., prin cererea adresată Înaltei Curți, au solicitat decontarea sumei de 827,07 lei, reprezentând 457,77 lei contravaloarea combustibil, 161 lei contravaloare cazare, 208,3 lei contravaloare mâncare. De asemenea au mai solicitat și restituirea sumei de 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată ocazionate de cele două termene de judecată din datele de 18 februarie 2016 și 3.303.2016 de la Curtea de Apel Suceava, care deși solicitate, nu au fost restituite de către această instanță.
Înalta Curte, în raport de actele existente la dosar și de dispozițiile legale care reglementează aceste cheltuieli, constată că cererea martorilor P. și O. este fondată, doar în parte, numai în ceea ce privește decontarea cheltuielilor ocazionate de deplasarea cu ocazia audierii lor de către Înalta Curte.
Pentru un asemenea tip de cheltuieli există un fond special alocat de către fiecare instanță. Or, Înalta Curte nu poate deconta din fondul propriu, cheltuieli ocazionate cu deplasarea făcută de martori în vederea audierii de către altă instanță, motiv pentru care va dispune plata din fondul special al Înaltei Curți de Casație și Justiție către martorii P. și O. doar a sumei de 827,07 lei.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava vor rămâne în sarcina statului.
Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligați inculpații la plata sumei de câte 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții intimați inculpați, în cuantum de câte 100 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
I. Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava împotriva Sentinței penale nr. 49 din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Desființează, în parte, sentința penală apelată și pe fond, rejudecând:
Interzice inculpatului C. cu titlu de pedeapsă accesorie și dreptul prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. anterior.
Dispune desființarea adresei din 14 ianuarie 2010 emisă de Agenția Domeniilor Statului - Reprezentanța Teritorială Iași și poziția 2, Grupa I Mijloace fixe neamortizate, Anexa 12 (rectificată) din Raportul nr. 2114 din 07 martie 2008 privind situația financiară și propunerea repartizării activului între acționarii SC H. SA Iași, întocmit de către lichidatorul judiciar SC I. SRL Iași (cu privire la activul suprafața de 250 ha teren arabil, având o valoare contabilă de 36202,69 lei și valoarea rămasă de amortizat - 32198,23 lei) și înlătură dispoziția de anulare a acestor înscrisuri.
II. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de intimații inculpați A., C., B., D., E. și SC G. SRL Gorban, jud. Iași.
III. Respinge, ca tardiv, apelul declarat de Primăria comunei Gorban.
IV. Menține celelalte dispoziții ale Sentinței penale nr. 49 din 16 iunie 2016 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, care nu sunt contrare prezentei decizii.
V. Admite cererea formulată de martorul DD. și, în parte, cererile martorilor P. și O. privind decontarea cheltuielilor ocazionate de deplasarea acestora de la Iași la București în vederea audierii de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Dispune plata din fondul special al Înaltei Curți de Casație și Justiție către martorii P. și O. a sumei de 827,07 lei și către martorul DD. a sumei de 219,98 lei.
VI. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava rămân în sarcina statului.
Obligă apelanții intimați inculpați la plata sumei de câte 2.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru apelanții intimați inculpați, în cuantum de câte 100 lei, se plătește din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 martie 2017.
Procesat de GGC - CT