Hearings: December | | 2025
You are here: Home » Jurisprudence - details

R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
The Criminal Chamber

Decizia nr. 932/2004

Pronunțată în ședință publică, azi 17 februarie 2004.

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 400 din 19 februarie 2002, Judecătoria Brașov a condamnat pe inculpatul M.A. la 8 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de sustragere fără drept de arbori, prevăzută de art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 37 lit. b) și a art. 74 lit. b) și c), raportat la art. 76 lit. d) C. pen.

S-a reținut, în fapt că, la 3 martie 2001, inculpatul a sustras din pădurea Ocolului Silvic Săcele, 12 arbori, doborâți de fenomene naturale, producând o pagubă de 16.621.352 lei (calculul valorii pagubei, fila 9 din dosarul instanței), de 50 de ori mai mare decât prețul mediu cub de masă lemnoasă pe picior.

Prin decizia penală nr. 654/ A din 16 septembrie 2002, Tribunalul Brașov a respins apelurile declarate de către inculpat și partea civilă, iar Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 72/ R din 29 ianuarie 2003, a admis recursul declarat de inculpat și, în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002, a constatat grațiată în întregime și condiționat pedeapsa aplicată.

În temeiul art. 409 și a art. 410 alin. (1) partea I pct. 71 teza întâi C. proc. pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a declarat recurs în anulare, pentru desființarea deciziei penale pronunțate în recurs, cu încălcarea legii, respectiv, a dispozițiilor din legea de grațiere, care exclud recidiviștii.

Examinând decizia atacată în raport de cazul de recurs în anulare invocat, Înalta Curte constată în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei recursul fondat, urmând a fi admis.

În acest sens, potrivit dispozițiilor cuprinse în art. 4 din legea privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, prevederile art. 1 din lege, referitoare la grațierea în întregime a pedepselor cu închisoarea până la 5 ani inclusiv, nu se aplică celor condamnați pentru infracțiuni săvârșite în stare de recidivă și celor care sunt recidiviști prin condamnări anterioare.

Din verificarea fișei de cazier judiciar, rezultă că inculpatul are mai multe condamnări anterioare, care i-au atras starea de recidivă.

Astfel, a fost condamnat la 4 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 C. pen. (prin sentința penală nr. 49 din 17 noiembrie 1988 a Tribunalului Județean Brașov, definitivă prin decizia nr. 263 din 21 februarie 1989 a Curții Supreme de Justiție, secția penală) fiind arestat în executarea acestei pedepse la 15 august 1988 și liberat condiționat la 10 aprilie 1991.

Prin sentința penală nr. 2050 din 2 septembrie 1994 a Judecătoriei Brașov (definitivă prin decizia penală nr. 75/ R din 22 martie 1995 a Curții de Apel Brașov) inculpatul a fost condamnat la un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de punere în circulație sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat, prevăzută de art. 35 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; de asemenea, prin sentințele penale nr. 1099 din 2 noiembrie 1988 a Judecătoriei Brașov (definitivă prin decizia penală nr. 77 din 14 februarie 1989 a Tribunalului Brașov), nr. 2874 din 15 decembrie 1993 (definitivă prin nerecurare) și, respectiv, nr. 267 din 2 februarie 1994 tot ale Judecătoriei Brașov, la 2.000 lei, 100.000 lei 50.000 lei, amenzi penale.

În sfârșit, Judecătoria Brașov, prin sentința penală nr. 2906 din 18 octombrie 1995 (definitivă prin decizia penală nr. 199 din 26 martie 1996 a Tribunalului Brașov) l-a condamnat pe M.A. la pedeapsa rezultantă de 50.000 lei amendă penală, pentru comiterea infracțiunii de insultă, prevăzută de art. 205, cu aplicarea art. 73 lit. b) și a art. 76 lit. e) C. pen. și art. 217, cu aplicarea art. 74 din același cod, pedeapsă pe care a executat-o la 28 august 1996.

Totodată, în cazul condamnărilor succesive, termenul de reabilitare se calculează în raport cu pedeapsa cea mai grea, care are cel mai lung termen și curge de la data când a luat sfârșit executarea ultimei pedepse.

Așa fiind, pedeapsa mai grea a fost cea de 4 ani închisoare, la care termenul de reabilitare de 6 ani [(calculat conform art. 135 alin. (1) lit. a) C. pen.)], curge de la data de 28 august 1996, când a fost executată pedeapsa de 50.000 lei amendă penală, și s-a împlinit la 28 august 2002, iar noua faptă a fost comisă la 3 martie 2001, anterior împlinirii termenului de reabilitare, reținându-se în mod corect de către instanțele de judecată că inculpatul este recidivist în condițiile art. 37 lit. b) C. pen.

Nedându-se semnificația cuvenită acestei situații, instanța de recurs a grațiat pedeapsa de 8 luni închisoare, cu încălcarea prevederilor exprese ale art. 4 din Legea nr. 543/2002.

În consecință, secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând îndeplinite cerințele cazului de recurs în anulare invocat, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul în anulare, va casa decizia atacată numai cu privire la grațierea greșită a pedepsei de 8 luni închisoare, în sensul că va respinge recursul declarat de inculpatul M.A. împotriva deciziei penale nr. 654 din 16 septembrie 2002 a Tribunalului Brașov.

 

 

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

 

 

Admite recursul în anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva deciziei penale nr. 72 R din 29 ianuarie 2003 a Curții de Apel Brașov, privind pe inculpatul M.A.

Casează decizia atacată, numai cu privire la greșita grațiere a pedepsei de 8 luni închisoare aplicată inculpatului, prin sentința penală nr. 400 din 19 februarie 2002 a Judecătoriei Brașov, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 98 alin. (3) din Legea nr. 26/1996, cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 și art. 76 C. pen., în sensul că respinge recursul declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr. 654 din 16 septembrie 2002 a Tribunalului Brașov.

Onorariul în sumă de 400.000 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 februarie 2004.