Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 183 din 287 aprilie 2003, Tribunalul Brașov a condamnat pe inculpatul B.B. la 18 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 174 și art. 175 lit. c), cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.
S-a dedus din pedeapsă perioada executată, perioada reținerii și arestării preventive de la 24 ianuarie 2003 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.
S-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 9 ani de la data executării pedepsei închisorii.
S-a constatat că nu s-a exercitat în cauză, acțiunea civilă.
S-a reținut, pentru a se pronunța această sentință, că, inculpatul B.B. locuia împreună cu tatăl său într-o garsonieră din Brașov, str. Înfrățirii. Tatăl inculpatului avea 83 ani, era bolnav și se afla în imposibilitate de a se îngriji singur. Inculpatul nu avea ocupație sau venituri, era un frecvent consumator de băuturi alcoolice, iar sursele sale de venit erau pensia victimei și vânzarea diferitelor bunuri din locuință.
Între inculpat și tatăl său existau neînțelegeri care se concretizau în scandaluri, percepute de vecinii de bloc, victima declarându-le acestora că era lovit de inculpat.
În data de 22 ianuarie 2003, inculpatul a venit acasă, fiind sub influența băuturilor alcoolice și s-a certat cu victima. Zgomotele generate de strigătele sale au fost auzite de martorele I.C. și P.D.
Inculpatul a lovit victima, a trântit-o pe pat, i-a imobilizat mâinile și a apăsat-o cu genunchiul în zona toracică. Apoi a lovit-o cu palma în stomac, în zona ochiului și urechii stângi. L-a ridicat greu pe tatăl său și l-a așezat pe pat. L-a lovit cu o cană din tablă în zona mâinii drepte ridicată în apărare și în zona vertexului.
Victima a început să sângereze în zona urechii stângi. Inculpatul a șters urmele de sânge și a lăsat victima în continuare, pe pat.
Decesul victimei s-a produs după două zile și s-a datorat șocului traumatic consecutiv unui politraumatism cu multiple echimoze, hemoragie meningee, fracturi costale multiple, la un organism cu multiple tare organice datorate vârstei înaintate. Leziunile traumatice s-au produs prin loviturile directe și repetate aplicate de inculpat, precum și prin comprimarea toracelui.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul care a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., întrucât a lipsit intenția de a ucide.
Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 321/ Ap din 12 noiembrie 2003, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, a adăugat arestării preventive a acestuia perioada cuprinsă între 22 aprilie 2003 și 12 noiembrie 2003, a menținut în continuare, starea de arest a inculpatului și l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul pentru apărarea din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul B.B., care prin apărătorul său a solicitat, în principal, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 183 C. pen., iar în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate.
Verificând actele dosarului în raport de motivele de recurs invocate și prevăzute de art. 3852 pct. 17 și 14 C. proc. pen., se constată că nu sunt fondate.
Astfel, pentru existența infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., pe plan subiectiv este necesar ca lovirea să se fi fost comisă cu intenție, iar rezultatul, moartea victimei, să se fi produs din culpa infractorului.
În speță, corect s-a reținut că inculpatul a acționat cu intenție directă de a omorî victima, având în vedere intensitatea loviturilor repetate aplicate unei persoane de vârstă înaintată.
Față de concluziile raportului privind necropsia cadavrului victimei, ce concluzionează că moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat șocului traumatic consecutiv unui politraumatism cu multe echimoze, hemoragie meningee, fracturii costale multiple aplicate la un organism cu multiple tare organice, datorate vârstei înaintate, nu se poate susține că rezultatul activității inculpatului, moartea victimei, s-a produs din culpa acestuia.
Referitor la pedeapsă, se constată că instanțele au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., referitoare la gradul de pericol social al faptei, modalitatea comiterii și consecințele ei, persoana inculpatului, orientându-se spre o pedeapsă care să corespundă scopului preventiv și educativ, prevăzut de art. 52 C. pen.
Pentru considerentele expuse, urmează ca, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să se respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Conform art. 88 C. pen., se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 24 ianuarie 2003 la 19 februarie 2004.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se include și onorariul apărătorului din oficiu, ce va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.B. împotriva deciziei penale nr. 321/ Ap din 12 noiembrie 2003 a Curții de Apel Brașov.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 24 ianuarie 2004 la 19 februarie 2004.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 19 februarie 2004.