Regimul incompatibilităţilor. Deţinerea unor funcţii în sectorul privat aflate în strânsă legătură cu atribuţiile eferente funcţiei publice. Consecinţe.
Legea nr.161/2003, art.96 alin. (1)
Deţinerea concomitentă a calităţii de consultant în domeniul forţei de muncă la mai multe societăţi comerciale şi a celei de inspector de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă în a cărui rază de competenţă intrau respectivele societăţi – prin raportare şi la atribuţiile concrete ce-i reveneau funcţionarului public în conformitate cu fişa postului aferentă fiecăreia dintre cele două calităţi deţinute de acesta - atrage incidenţa ipotezei legale referitoare la legătura directă între funcţiile din domeniul privat cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, prevăzută în dispoziţiile art.96 alin. (1) din Legea nr.161/2003.
Decizia nr. 4021 din 13 decembrie 2017
I.Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea înregistrată la data de 19.12.2014 pe rolul Curții de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate, a solicitat anularea Raportului de evaluare nr. 48416/G/II/04.12.2014 emis de pârâtă.
1. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 985 din 03 aprilie 2015, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de reclamantul A, în contradictoriu cu pârâta Agenţia Naţională de Integritate şi a anulat Raportul de evaluare nr. 48416/G/II/04.12.2014, emis de pârâtă.
2. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond a formulat recurs pârâta Agenţia Naţională de Integritate, invocând ca temei în drept al cererii de recurs dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură civilă.
Prin Raportul de evaluare s-a constatat în urma finalizării evaluărilor efectuate în lucrarea privind pe A, inspector de muncă, că persoana evaluată s-a aflat în stare de incompatibilitate, încălcând prevederile legale referitoare la incompatibilităţi, întrucât în perioada 15.03.2011-13.05.2014 a exercitat concomitent funcţia de inspector de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti şi calitatea de angajat în funcţia de consultant în domeniul fortei de muncă în cadrul următoarelor societăţi comerciale: S.C. X S.R.L, S.C. Y 97 S.R.L si S.C. Z S.R.L, apreciindu-se a fi fost încălcate dispoziţiile art.96 alin. (1) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Motivul anulării Raportului de către instanţa de fond l-au constituit diferenţele dintre fişele postului petentului la societăţile comerciale cu capital privat la care avea încheiate contracte individuale de muncă cu timp parţial şi fişa postului în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, unde exercita atribuţiile de inspector de muncă, conchizându-se că activităţile nu sunt în legătură directă sau indirectă, atâta vreme cât atribuţiile nu se suprapun.
II.Analiza cererii de recurs
1.Motivele de fapt şi de drept relevante
Recurenta şi-a motivat calea de atac pe aceea că legiuitorul a avut în vedere excluderea oricărei posibile afectări a obiectivitătii în exercitarea funcţiei publice prin exercitarea concomitentă şi a unei alte funcţii în privat.
În argumentarea soluţiei, instanţa de fond a reţinut că "reclamantul, în calitate de consultant în domeniul forţei de muncă în transporturi la cele trei societăţi comerciale, avea rolul de a asigura elaborarea şi implementarea politicilor de resurse umane (recrutare, selecţie, integrare, pregătire profesională, motivare, organizare şi relaţii de muncă), care să asigure acestor societăţi personalul necesar corespunzător din punct de vedere cantitativ si calitativ".
Referitor la atribuţiile funcţiei publice de inspector de muncă în cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Bucureşti, instanţa de fond a reţinut că "potrivit fişei postului, scopul principal al postului este controlul pentru verificarea respectării legalităţii actelor normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, iar la capitolul "atribuţii" sunt menţionate atribuţii de control, urmărirea controalelor efectuate, întocmirea graficului raport şi de control, răspuns la sesizări, participarea la acţiuni comune de control, constatarea şi sancţionarea contravenţiilor şi urmărirea achitării amenzilor, etc".
Or, printre atribuţiile prevăzute în fişele postului nr.7/B1 CSSM din data de 03.01.2013 şi, respectiv nr. 7/CSSMB1 din 15.10.2013, aprobate de Inspectorul Şef al ITM Bucureşti, cu referire la funcţia publică de execuţie-inspector de muncă, se regăsesc menţionate şi alte atribuţii, pe care instanţa de fond nu Ie-a analizat, şi care sunt în legătură directă şi indirectă cu atribuţiile desfăşurate ca şi consultant în domeniul forţei de munca la S.C. Z S.R.L, S.C. X S.R.L si S.C. Y 97 S.R.L, după cum urmează:
-cercetează sub aspectul împrejurărilor, cauzelor şi răspunderilor accidentele de muncă colective, mortale şi cele cu invaliditate, întocmind dosarul de cercetare conform metodologiei comune stabilite de MMFES-Inspecţia Muncii;
-cercetează în cadrul agenţilor economici repartizaţi evenimentele deosebite, avariile şi accidentele tehnice care puteau să se soldeze cu victime omeneşti, informând conducerea inspectoratului şi IM asupra concluziilor cercetării;
-înaintează la IM în termenele stabilite de lege pentru avizare dosarele de cercetare ale accidentelor mortale şi colective;
-realizează evidenţa computerizată a unităţilor, controalelor, măsurilor stabilite la unităţi;
-verifică şi avizează dosarele de cercetare întocmite de angajatori în cazul accidentelor cu incapacitate temporară de muncă/accidente uşoare/accidente în afara muncii;
În fisele postului întocmite de S.C. X S.R.L, S.C. Z S.R.L si S.C. Y 97 S.R.L d-lui A, pentru ocuparea postului de consultant în domeniul forţei de muncă în transporturi sunt prevăzute următoarele atribuţii, care sunt atât în legătură directă cât şi în legătură indirectă cu atribuţiile prevăzute în fişele postului nr.7/B1 CSSM din data de 03.01.2013 şi, respectiv nr. 7/CSSMB1 din 15.10.2013, aprobate de Inspectorul Şef al ITM Bucureşti, după cum urmează:
-reprezintă compania în relaţia cu autorităţile publice pentru probleme de personal;
-are obligaţia să dea relaţii la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii, numai după anunţarea conducerii societăţii;
Ca o observaţie iniţială, cele trei fişe ale postului la cei trei angajatori privaţi sunt identice conducând la ipoteza că angajatul şi nu angajatorul este cel care l-a întocmit.
Ca observaţie în postul de „consultant în domeniul forţei de muncă în transporturi” petentul deşi se precizează că „activitatea sa se desfăşoară în compartimentul special de măsuri active (!)” şi care contribuie la creşterea posibilităţilor de reintegrare în muncă a persoanelor aflate în şomaj indemnizat sau care au depăşit perioada de şomaj indemnizat, deşi negociază contractele de angajat, doar „asigură legătura cu departamentul resurse umane din cadrul firmei -mame ”.
Mult mai importante apar însă, în opinia instanţei de recurs, alte atribuţii, între cele menţionate în cererea de recurs şi care se pot constitui în reala motivaţie a exercitării funcţiilor în paralel.
Astfel, fişele postului menţionează, în cap.IV „Autoritatea postului”, faptul că reclamantul „reprezintă compania în relaţia cu autorităţile publice pentru probleme de personal”. Or, autoritatea publică responsabilă cu problemele de personal este chiar Inspectoratul Teritorial de Muncă în speţă locul de muncă al reclamantului, fiind Inspectoratul Teritorial de Muncă Bucureşti, în a cărui rază de competenţă intrau şi S.C. Y 97 S.R.L, S.C. X S.R.L si S.C. Z S.R.L toate cu sediul în Municipiul Bucureşti.
Rezultă pentru cazul analizat că reprezentarea firmelor la autoritatea publică se circumscrie legăturii indirecte cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, prohibite de dispoziţiile art.96 alin. (1) din Legea nr.161/2003.
Totodată, în fişele postului la societăţile comerciale particulare apare la capitolul „Responsabilităţi de securitate sănătate în muncă” aceea că „are obligaţia să dea relaţii la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul protecţiei muncii numai după anunţarea conducerii unităţii”.
Şi în acest caz organele de control în domeniul protecţiei muncii aparţin Inspectoratului Teritorial de Muncă, mai mult, conform fişei postului nr.7/B, CSSMB, atribuţiile reclamantului fiind chiar în acest domeniu.
Mai mult, din aceeaşi fişă a postului rezultă în capitolul VI Detalii privind condiţiile specifice de muncă, faptul că „se deplasează la sediul social al persoanei juridice sau fizice de pe raza Municipiului Bucureşti pentru exercitarea atribuţiilor de serviciu”.
Astfel rezultă incidenţa ipotezei referitoare la legătura directă între funcţiile din domeniul privat cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, prevăzută în dispoziţiile art.96 alin. (1) din Legea nr.161/2003.
Toate acestea conduc instanţa de recurs la concluzia că Raportul de evaluare nr.48416/G/II/4.12.2014 emis de recurentă a fost legal şi temeinic întocmit, astfel că recursul apare ca întemeiat.
2.Temeiul de drept al soluţiei adoptate în recurs
În raport de argumentele mai sus expuse, recursul ANI fundamentat pe dispoziţiile art.488 alin. (1) pct.8 Cod procedură civilă a fost apreciat ca fiind întemeiat, astfel încât, instanţa de recurs, în temeiul dispoziţiilor art.496 alin. (2) Cod procedură civilă raportat la art.20 din Legea nr.554/2004, l-a admis, sentinţa a fost casată iar acţiunea reclamantului A a fost respinsă ca neîntemeiată.