Asupra contestaţiei de faţă
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 21/P din 5 februarie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, pronunţată în Dosar nr. x/2019, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată, s-a admis cererea şi s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, conform încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la dosar nr. x/18.0 T8AVR cu privire la persoana solicitată A..
S-a dispus predarea persoanei solicitate în condiţiile art. 111 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată.
În baza art. 103 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată, s-a dispus menţinerea arestării persoanei solicitate în vederea predării, pe o perioadă de 30 zile cu începere de la 5 februarie 19 până la 6 martie 19.
S-au reţinut, în esenţă, următoarele:
La data de 19 decembrie 2018, s-a emis mandatul european de arestare de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea persoanei solicitate A., în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 2018 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârşirea a şapte infracţiuni de "trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală" prevăzute de art. 160 alin. (1) lit. b), art. 158 alin. (1) (2) lit. a), art. 223 alin. (1) (3) lit. a), art. 22 alin. (1) (2), art. 23 alin. (1) (2), art. 143 alin. (1), art. 145 alin. (1) lit. a), art. 132 alin. (2) lit. (g), art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (1) lit. a) şi art. 131, din C. pen. portughez, pedeapsa maximă fiind de până la 15 ani închisoare.
Potrivit art. 101 alin. (2) cu ref. la art. 99 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, persoana solicitată A. a fost identificată, căutată, localizată şi prinsă, fiind reţinută prin Ordonanţa nr. 32/II/5/2019 din 21 ianuarie 2019, conform art. 100 Legea nr. 302/2004 republicată, timp de 24 ore cu începere de la 21 ianuarie 2019, ora 10 până la 22 ianuarie 2019, ora 10.
Persoana solicitată a fost audiată în prezenţa apărătorului ales şi, prin încheierea pronunţată la data de 22 ianuarie 2019, în Dosarul penal nr. x/2019, Curtea a dispus, potrivit art. 101 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată, luarea măsurii arestării provizorii faţă de persoana solicitată A., în vederea predării, pe o perioadă de 15 zile, de la 22 ianuarie 19, h.10 până la 5 februarie 19, h.10.
Înaintându-se la data de 25 ianuarie 2019 de către procuror mandatul de arestare european tradus în limba română, la termenul de judecată de la data de 5 februarie 2019, în şedinţă publică, în conformitate cu dispoziţiile art. 103 alin. (5) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată, persoana solicitată A. a declarat că nu este de acord cu predarea către autorităţile judiciare portugheze, în vederea urmăririi penale, întrucât se consideră nevinovat.
Verificând înscrisurile de la dosar, Curtea de apel a constatat că autorităţile judiciare portugheze au solicitat arestarea şi predarea persoanei solicitate A. pentru executarea mandatului european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea acestuia, în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârşirea a şapte infracţiuni de "trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală" prevăzute de art. 160 alin. (1) lit. b), art. 158 alin. (1), (2) lit. a), art. 223 alin. (1) (3) lit. a), art. 22 alin. (1) (2), art. 23 alin. (1) (2), art. 143 alin. (1), art. 145 alin. (1) lit. a), art. 132 alin. (2) lit. (g), art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (1) lit. a) şi art. 131, din C. pen. portughez, pedeapsa maximă fiind de până la 15 ani închisoare, prin aceea că, începând cu luna mai 2012, împreună cu două persoane, prin înşelăciune, persoana solicitată a atras mai mulţi cetăţeni români în Portugalia, unde după ce le luau actele de identitate, îi forţau să cerşească sau să parcheze maşini, luându-le apoi banii câştigaţi şi forţându-i să doarmă în staţii încuiate, iar la data de 9 august 2012, persoana solicitată a lovit una dintre victime cu o cheie franceză peste picioare, mâini şi gură, ca, ulterior, la o altă dată să o lovească cu pumnii şi picioarele peste tot corpul.
S-a reţinut că mandatul de arestare european emis de autorităţile judiciare portugheze îndeplineşte condiţiile impuse de Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene şi de art. 84, art. 89 alin. (1), art. 96 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată, faptele constituind infracţiuni şi potrivit C. pen. român de "trafic de persoane", "lipsire de libertate", "înşelăciune", "lovire sau alte violenţe" în forma tentativei şi consumată prev. de art. 32 raportat la art. 193 alin. (1), (2) C. pen., art. 193 alin. (1), (2) C. pen., art. 205 alin. (1) C. pen., art. 210 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 244 alin. (1) C. pen., în concurs cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen., pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de până la 10 ani.
Obiecţiile formulate, prin apărători, de către persoana solicitată referitoare la neîndeplinirea dispoziţiilor:
- art. 86 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 302/2004, nefiind indicat mandatul naţional prin care s-a dispus arestarea persoanei solicitate. Conform dispoziţiilor legale invocate, mandatul european de arestare trebuie să indice existenţa unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti executorii având acelaşi efect care se încadrează în art. 88 şi art. 96; ori, în conţinutul mandatului, lit. b) pct. 1, este menţionată încheierea judecătorului portughez de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la dosar nr. x, în vederea efectuării urmăririi penale, fiind îndeplinite cerinţele art. 86 alin. (1) lit. c) cu ref. la art. 88 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004.
- art. 86 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 302/2004, trebuind descrise circumstanţele infracţiunii, momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate; obiecţia este neîntemeiată deoarece circumstanţele faptelor imputate persoanei solicitate sunt suficient descrise la lit. e) pct. 1, ţinând seama şi de momentul procesual al cauzei-respectiv faza de urmărire penală.
- art. 98 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 302/2004, persoana solicitată refuzând să fie trimis în vederea efectuării cercetărilor; critica nu este admisibilă deoarece prevederile legale amintite vizează alte situaţii şi anume când mandatul de arestare european a fost emis pentru executarea unei pedepse cu închisoarea sau a unei măsuri de siguranţă privative de libertate, nefiind cazul în prezentul dosar.
În consecinţă, niciuna dintre obiecţiile formulate în apărare nu se circumscrie vreunuia dintre cazurile de refuz, fiind neîntemeiate.
Prin urmare, din examinarea dispoziţiilor art. 98 alin. (1),(2) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată, constatând că nu rezultă existenţa unor motive obligatorii sau opţionale de refuz a executării mandatului european de arestare şi că nu au fost formulate obiecţii privind identitatea persoanei solicitate, în baza art. 107 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, modificată şi completată, s-a admis cererea şi s-a dispus executarea mandatului european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea persoanei solicitate A., în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 18 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale.
Împotriva sentinţei penale sus-menţionate a formulat contestaţie persoana solicitată A., solicitând să fie admisă calea de atac şi să nu fie pus în executare mandatul european de arestare, întrucât nu întruneşte toate cerinţele impuse de decizia cadru.
Examinând actele şi lucrările dosarului, se constată că prima instanţă a dispus, în mod corect, admiterea sesizării Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, cu privire la executarea mandatului european de arestare împotriva persoanei solicitate A. şi a dispus menţinerea arestării provizorii în vederea predării acesteia, pe o durată de 30 zile, de la 5 februarie 2019 la 6 martie 2019, inclusiv.
În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Înalta Curte, analizând actele dosarului, constată că faţă de persoana solicitată a fost emis mandatul european de arestare emis la data de 19 decembrie 2018 de către Tribunalul Regional Aveiro - Portugalia, pentru prezentarea acestuia, în temeiul încheierii judecătorului de arestare din 17 decembrie 2018 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale, pentru săvârşirea a şapte infracţiuni de "trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală" prevăzute de art. 160 alin. (1) lit. b), art. 158 alin. (1), (2) lit. a), art. 223 alin. (1), (3) lit. a), art. 22 alin. (1), (2), art. 23 alin. (1), (2), art. 143 alin. (1), art. 145 alin. (1) lit. a), art. 132 alin. (2) lit. (g), art. 154 alin. (1), art. 155 alin. (1) lit. a) şi art. 131, din C. pen. portughez, pedeapsa maximă fiind de până la 15 ani închisoare.
În fapt, s-a reţinut că, începând cu luna mai 2012, împreună cu două persoane, prin înşelăciune, persoana solicitată a atras mai mulţi cetăţeni români în Portugalia, unde după ce le luau actele de identitate, îi forţau să cerşească sau să parcheze maşini, luându-le apoi banii câştigaţi şi forţându-i să doarmă în staţii încuiate, iar la data de 9 august 2012, persoana solicitată a lovit una dintre victime cu o cheie franceză peste picioare, mâini şi gură, ca, ulterior, la o altă dată să o lovească cu pumnii şi picioarele peste tot corpul.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt întrunite condiţiile în vederea efectuării urmăririi penale faţă de persoana solicitată, în contextul în care, din menţiunile cuprinse în mandatul european de arestare rezultă că acesta a fost emis pentru efectuarea urmăririi penale.
Persoana solicitată a precizat că nu este de acord cu predarea sa către autorităţile judiciare portugheze pentru executarea mandatului european de arestare.
Potrivit dispoziţiilor art. 101 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, dacă persoana solicitată nu consimte la predarea sa către autoritatea judiciară emitentă, procedura de executare a mandatului european de arestare continuă cu audierea persoanei solicitate, care se limitează la consemnarea poziţiei acesteia faţă de existenţa unuia dintre motivele obligatorii sau opţionale de neexecutare, precum şi la eventuale obiecţii în ceea ce priveşte identitatea.
În cauză, persoana solicitată a invocat în faţa instanţei de control judiciar ca motive de neexecutare împrejurarea că are probleme grave de sănătate (conform actelor medicale depuse la dosar) şi are 6 copii.
Analizând actele dosarului, se constată că motivele invocate nu se circumscriu vreunui motiv de refuz obligatoriu sau opţional a executării mandatului, în accepţiunea art. 98 din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, şi nici de predare amânată sau condiţionată, în accepţiunea art. 112 din acelaşi act normativ, în condiţiile în care susţinerile persoanei solicitate nu se încadrează printre cele prevăzute în mod limitativ de legiuitor la art. 98 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 302/2004.
Sub acest aspect, dispoziţiile art. 97 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 prevăd faptul că predarea, în baza unui mandat european de arestare emis în vederea urmăririi penale a unui cetăţean român sau a unei persoane care trăieşte în România şi are o rezidenţă continuă şi legală pe teritoriul României pentru o perioadă de cel puţin 5 ani se face sub condiţia ca, în cazul în care se va pronunţa o pedeapsă privativă de libertate, persoana predată să fie transferată în România.
În cauză, din actele dosarului rezultă că persoana solicitată este cetăţean român.
În raport cu dispoziţiile legale mai sus-menţionate, se constată că prima instanţă a făcut o corectă aplicare a acestora, constatând îndeplinite cumulativ condiţiile pentru menţinerea arestării persoanei solicitate A. pe o durată de 30 zile, în vederea predării.
Astfel, în condiţiile existenţei cererii de executare a mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare portugheze la data de 17 decembrie 2018, în baza încheierii judecătorului portughez de arestare în Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale şi în raport cu natura şi gravitatea acuzaţiilor aduse persoanei solicitate, pentru săvârşirea a şapte infracţiuni de trafic de persoane, lipsire de libertate în formă consumată, extorcare de bani, vătămare corporală, tentativă la vătămare corporală, fapte incriminate şi de legea penală română, instanţa de control judiciar constată că este oportună şi necesară arestarea persoanei solicitate.
Măsura arestării provizorii în vederea predării este justificată şi de celeritatea acestei proceduri de executare a mandatului european de arestare, în scopul asigurării bunei desfăşurări a acesteia, prin împiedicarea sustragerii persoanei solicitate, în contextul în care s-a dispus predarea către autorităţile judiciare portugheze.
În ce priveşte criticile formulate de apărare, constând în faptul că mandatul de arestare nu este emis în baza unui mandat naţional de arestare, iar faptele pentru care a fost emis nu sunt descrise în totalitate, se constată că acestea nu sunt întemeiate. Din actele dosarului, rezultă că în conţinutul mandatului european de arestare, la lit. b) pct. 1, este menţionată încheierea judecătorului portughez de arestare din 17 decembrie 2018 cu referire la Dosar nr. x/18.0 T8AVR, în vederea efectuării urmăririi penale faţă de persoana solicitată A.. Cât priveşte descrierea faptelor, în raport cu faza procesuală, se constată că sunt menţionate circumstanţele comiterii infracţiunii, inclusiv momentul, locul şi gradul de implicare a persoanei căutate la infracţiune, astfel cum impun prevederile art. 8 alin. (1) lit. e) din Decizia-cadru nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002 a Consiliului Uniunii Europene.
Pentru aceste considerente, urmează a fi respinsă, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 21/P din 5 februarie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie, pronunţată în Dosar nr. x/2019.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat contestatorul persoana solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 RON, rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 21/P din 5 februarie 2019 a Curţii de Apel Constanţa, secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie.
Obligă contestatorul persoană solicitată la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul persoană solicitată, în sumă de 100 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 14 februarie 2019.
Procesat de GGC - LM