Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin încheierea penală nr. 131 din 25 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2018, între altele, a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen.. şi art. 5491 alin. (1) C. proc. pen. invocată de petentul A.
Pentru a dispune astfel, prima instanţă a reţinut că petentul A. a formulat o cerere de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a art. 315 alin. (2) lit. d) C. proc. pen.. - "sesizarea judecătorului de cameră preliminară cu propunerea de desfiinţare totală sau parţială a unui înscris " şi art. 5491 alin. (1) C. proc. pen.. - "procedura de confiscare sau de desfiinţare a unui înscris în cazul clasării".
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată, Curtea a reţinut că procedura reglementată de art. 315 alin. (2) lit. d) şi art. 5491 alin. (1) C. proc. pen. este aplicabilă numai în situaţia în care procurorul, în cursul anchetei, stabileşte faptul că a fost săvârşită o infracţiune, elementele constitutive ale acesteia, împrejurările comiterii faptei, însă decide să renunţe la urmărire penală ori nu poate exercita acţiunea penală, există o cauză de împiedicare.
S-a mai arătat că această procedură nu poate fi utilizată de părţi şi nici de către procuror în cazul în care, în cursul anchetei, nu se stabileşte faptul că a fost săvârşită o infracţiune, elementele constitutive ale acesteia, împrejurările comiterii faptei. În consecinţă, s-a apreciat că textul de lege a cărui neconformitate cu Constituţia României a fost invocată nu este incident în cauză, astfel că nu sunt întrunite cerinţele art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992.
Împotriva dispoziţiei de respingere a cererii de sesizare a Curţii Constituţionale, din cuprinsul încheierii penale nr. 131 din 25 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2018, petentul A. a formulat recurs.
Pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cauza a fost înregistrată sub numărul x/2018, fiind repartizată spre soluţionare Completului nr. 4, cu termen de judecată la 06 decembrie 2018.
La acest termen de judecată, reprezentantul Ministerului Public a invocat excepţia tardivităţii formulării recursului, întrucât hotărârea atacată a fost pronunţată la 25 octombrie 2018, astfel încât, termenul de 48 de ore a expirat la 27 octombrie 2018, iar calea de atac a fost promovată de petent la 05 noiembrie 2018.
Analizând excepţia tardivităţii formulării recursului de către petentul A., Înalta Curte apreciază excepţia invocată de Parchet ca fiind întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale poate fi atacată numai cu recurs în termen de 48 de ore de la pronunţare.
Analizând actele şi lucrările dosarului, se constată că încheierea penală nr. 131 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală, prin care, între altele, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, a fost pronunţată la date de 25 octombrie 2018, ora. 15.15, iar A. a formulat recurs la data de 05 noiembrie 2018, conform ştampilei aplicată de pe plicul de expediere a căii de atac .
Potrivit dispoziţiilor art. 269 alin. (1) şi (2) C. proc. pen., la calcularea termenelor procedurale se porneşte de la ora prevăzută în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel, fără a se socoti ora de la care începe să curgă termenul, nici ora în care acesta se împlineşte.
Raportat la data pronunţării, 25 octombrie 2018, ora 15:15, termenul de 48 de ore zile se împlinea la data de 27 octombrie 2018, ora 17:15, astfel încât, având în vedere că ştampila de pe plicul de expediţie a cererii de recurs este aplicată la data de 05 noiembrie 2018, se observă că această cale de atac a fost formulată cu depăşirea termenului prevăzut de lege.
Chiar dacă s-ar aprecia că termenul prevăzut de dispoziţiile art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 47/1992 curge de la comunicarea hotărârii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, Înalta Curte observă că încheierea penală nr. 131 din 25 octombrie 2018 a Curţii de Apel Alba Iulia, secţia penală a fost comunicată petentului A. la data de 01 noiembrie 2018, ora 12:30 (dovada de comunicare la domiciliul său din Brad, judeţul Hunedoara, fiind semnată de soţul, ruda sau persoana ce locuieşte cu petentul, dosar fond), motiv pentru care termenul de declarare a recursului expira la 03 noiembrie 2018, ora 14:30. Prin urmare, şi într-o atare situaţie, cererea de recurs ar fi formulată după împlinirea termenului legal de 48 de ore.
Totodată, trebuie precizat că, potrivit dispoziţiilor art. 268 alin. (1) C. proc. pen., atunci când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exerciţiul dreptului şi nulitatea actului făcut peste termen.
Cum formalismul legii procesual penale are caracter de garanţie, egală pentru toate părţile interesate, în sensul dispoziţiilor art. 21 cu referire la art. 16 din Constituţia României, şi ca raţiune, satisfacerea imperativului disciplinării activităţii procesuale prin stabilirea unor termene peremptorii, prin textul supra citat a fost impusă obligaţia îndeplinirii în termen a actelor de procedură, sub sancţiunea decăderii din exerciţiul dreptului.
În raport cu toate aceste considerente, Înalta Curte va admite excepţia invocată de reprezentantul Ministerului Public şi, va respinge, ca tardiv, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii penale nr. 131 din 25 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2018.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., având în vedere că recurentul petent A. se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petentul A. împotriva încheierii penale nr. 131 din 25 octombrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală în dosarul nr. x/2018.
Obligă recurentul petent la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi, 06 decembrie 2018.