Asupra contesaţiei penale de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 263/F din data de 19 dcembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în temeiul art. 52 alin. (3) din Legea nr. 302/2004 republicată,art. 13 din Tratatul de extrădare dintre România şi Statele Unite ale Americii, ratificat prin Legea nr. 111/2008, s-a admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare din Statele Unite ale Americii în baza mandatului de arestare emis la data de 05.07.2018 de către Tribunalul Districtual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al statului Kentucky, în dosarul nr. x.
S-a dispus extrădarea persoanei solicitate A. cu respectarea regulii specialităţi şi s-a menţinut arestarea provizorie în vederea extrădării a persoanei solicitate A..
S-a constatat că persoana solicitată a fost reţinută pe perioada 11.12.2018 până la data de 19.12.2018.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin sesizarea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 12.12.2018 sub nr. x/2018, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a solicitat arestarea provizorie, în vederea extrădării către autorităţile din Statele Unite ale Americii, a numitului A., cercetat în SUA pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub legea "RICO" - Organizaţii corupte şi influenţate de activităţi de racket, cu încălcarea prevederilor Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1962(d), faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani şi conspiraţie la spălare de bani cu încălcarea Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1956(h), faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani. În cuprinsul sesizării s-a precizat faptul că împotriva numitului A. a fost luată măsura reţinerii pe o perioadă de 24 de ore, începând cu 11.12.2018, ora 15:45, până la 12.12.2018 ora 15:45.
Prin încheierea de şedinţă din data de 12.12.2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală s-a dispus arestarea provizorie, în vederea extrădării, a numitului A., pentru o perioadă de 30 zile, respectiv de la data de 12.12.2018 până la data de 10.01.2019 inclusiv, faţă de dispoziţiile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată.
La data de 03.08.2018, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a transmis cererea de extrădare formulată de autorităţile din SUA în original împotriva numitului A., fiind ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, republicată, acestea fiind înaintate Curţii de Apel Bucureşti împreună cu ordonanţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova nr. 84/2018.
Persoana extrădabilă a fost audiată la data de 12.12.2018, cu privire la arestarea sa provizorie, ulterior, audierea acestuia fiind continuată la termenul din 19.12.2018 cu privire la cererea de extrădare.
Analizând cererea de extrădare formulată de autorităţile americane, Curtea a constatat următoarele:
Prin cererea de extrădare ce face obiectul acestui dosar s-a solicitat extrădarea cetăţeanului român A., faţă de care s-a emis mandatul de arestare din 05.07.2018 de către Tribunalul Distictual al Statelor Unite pentru Distructul de Est al Statului Kentucky, în dosarul nr. x, acesta fiind cercetat şi urmărit pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub legea "RICO" - Organizaţii corupte şi influenţate de activităţi racket, cu încălcarea prevederilor Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1962 (d), faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani şi conspiraţie la spălare de bani cu încălcarea Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1956 (d), faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.
În fapt, s-a reţinut că numitul A. este suspectat că, din data de 31 decembrie 2013 şi până la data de 5 iulie 2018, în Districtul de est al Statului Kentucky A. împreună cu alţii au desfăşurat o schemă pe scară largă şi foarte bine organizată de a frauda victime aflate în SUA şi de a spăla banii primiţi de la acestea într-un mod conceput pentru a-i îmbogăţii pe A. şi alţii. Astfel, aceste persoane au constituit o grupare infracţională, astfel cum este definită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1961 (4) denumită în continuare "B." sau "C.", adică un grup de indivizi s-au implicat în comerţul interstatal şi străin fraudulos, cu încălcarea Titlului 18 al Codului Statelor Unite, Secţiunea 1962 (c), prin efectuarea şi participarea în mod direct şi indirect în desfăşurarea afacerilor grupării, printr-o serie de activităţi de inducere în eroare, aşa cum este definit acest termen în Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1961 (1) şi (5).
În urma examenului de regularitate internaţională, efectuat în conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 302/2004, s-a constatat că persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean român; între România şi SUA se aplică dispoziţiile Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008; extrădarea este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004; la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, însoţite de traduceri în limba română; nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.
Raportat la cele arătate, Curtea a constatat că, în cauză, nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, prevăzute de art. 21 din Legea nr. 302/2004, şi nici nu a fost identificat niciun alt motiv opţional de refuz al extrădării, potrivit art. 21 din Legea nr. 302/2004.
Totodată, este îndeplinită condiţia dublei incriminări, faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile A. având corespondent în legislaţia penală română, respectiv constituire de grup infracţional organizat-, fraudă informatică art. 249 C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos art. 250 C. pen. şi spălare de bani, complicitate la spălare de bani, fiind îndeplinită şi condiţia gravităţii pedepsei .
Curtea a constatat că nu există niciun dubiu cu privire la identitatea persoanei extrădabile, persoana căutată fiind persoana arestată provizoriu de către autorităţile române, şi anume A. .
Mai mult, Curtea a reţinut că în toate declaraţiile date în cauză persoana extrădabilă nu a avut obiecţii cu privire la identitate, acesta precizând că înţelege să se prevaleze de regula specialităţii.
De asemenea, Curtea a constatat că persoana extrădabilă nu a invocat niciun argument referitor la neîndeplinirea condiţiilor pentru extrădare prevăzute de Titlul II, Capitolul I, Secţiunea 1 din Legea nr. 302/2004, acesta invocând doar faptul că nu este vinovat de săvârşirea infracţiunilor ce fac obiectul mandatului de arestare emis de autorităţile americane.
Or, Curtea a evidenţiat că în cadrul procedurii de extrădare nu poate fi analizat fondul cauzei, având în vedere motivele de refuz ale extrădării, prevăzute expres la art. 20 şi art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată, precum şi dispoziţiile art. 52 alin. (2) din acelaşi act normativ, potrivit cărora:
"Curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării."
Împotriva sentinţei penale nr. 263/F din dta de 19 decembrie 2018 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală a declarat contestaţie persoana extrădabilă A., solicitând respingerea cererii de extrădare pe motiv că anumite drepturi şi libertăţi fundamentele ale persoanei extrădabile nu vor fi respectate în condiţiile în care aceasta va ajunge pe teritoriul statului solicitant, că pentru o perioadă de urmărire penală destul de lungă, statul solicitant nu a făcut dovada citării persoanei extrădabile pentru a putea să-şi formuleze apărări.
De asemenea, în cadrul rechizitoriului este prezentată în mod predictibil starea de fapt, nu sunt prezentate actele materiale şi modul în care acestea au fost duse la îndeplinire, nu este prezentată structura presupusului grup infracţional organizat-, relaţiile dintre palierele acestui grup infracţional organizat-, dar nici scopul acestui grup care să fie însuşit în vreun fel de către A..
A mai solicitat să se aibă în vedere circumstanţele sale persoanele, fiind o persoană integrată în societate, căsătorit, tatăl unei fetiţe de 2 ani şi 3 luni, producător de venituri licite prin activităţile pe care le desfăşoară şi plătitor de impozite către statul român, apreciind că sunt instituţii de drept şi drepturi garantate în faza de urmărire penală care au fost pierdute prin parcurgerea acestei faze în cadrul procesului penal din SUA.
Examinând contestaţia formulată, în raport, cu actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta nu este fondată, urmând a fi respinsă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 302/2004, cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza dispoziţiilor tratatelor bilaterale şi pe bază de reciprocitate.
De asemenea, între Statele Unite ale Americii şi România există un tratat privind extrădarea, ratificat prin Legea nr. 111/2008.
Conform art. 1 al Tratatului între Statele Unite ale Americii şi România, ratificat prin Legea nr. 111/2008, părţile convin să-şi extrădeze reciproc, în conformitate cu dispoziţiile prezentului tratat, persoanele urmărite penal, găsite vinovate sau condamnate de către autorităţile statului solicitant pentru o infracţiune care dă loc la extrădare.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 302/2004, republicată, dispoziţiile cuprinse în Legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală constituie dreptul comun în materie pentru autorităţile judiciare române, iar conform art. 4, rezultă că Legea nr. 302/2004 completează instrumentele juridice internaţionale la care România este parte în situaţiile nereglementate.
Art. 7 din Legea nr. 302/2004, republicată, statuează că în situaţia în care prin legea de cooperare judiciară internaţională în materie penală nu se prevede altfel, cererile adresate autorităţilor române în domeniile reglementate se îndeplinesc conform normelor române de drept procesual penal.
În speţă, prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti s-a solicitat extrădarea cetăţeanului român A., faţă de care s-a emis mandatul de arestare din 05.07.2018 de către Tribunalul Distictual al Statelor Unite pentru Districtul de Est al Statului Kentucky, în dosarul nr. x, acesta fiind cercetat şi urmărit pentru săvârşirea infracţiunilor de conspiraţie la comiterea unor infracţiuni care se încadrează sub legea "RICO" - Organizaţii corupte şi influenţate de activităţi racket, cu încălcarea prevederilor Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1962 (d), faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani şi conspiraţie la spălare de bani cu încălcarea Titlului 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1956 (d), faptă pedepsită cu închisoarea până la 20 de ani.
În fapt, s-a reţinut că numitul A. este suspectat că, din data de 31 decembrie 2013 şi până la data de 5 iulie 2018, în Districtul de est al Statului Kentucky A. împreună cu alţii au desfăşurat o schemă pe scară largă şi foarte bine organizată de a frauda victime aflate în SUA şi de a spăla banii primiţi de la acestea într-un mod conceput pentru a-i îmbogăţii pe A. şi alţii. Astfel, aceste persoane au constituit o grupare infracţională, astfel cum este definită de Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1961 (4) denumită în continuare "B." sau "C.", adică un grup de indivizi s-au implicat în comerţul interstatal şi străin fraudulos, cu încălcarea Titlului 18 al Codului Statelor Unite, Secţiunea 1962 (c), prin efectuarea şi participarea în mod direct şi indirect în desfăşurarea afacerilor grupării, printr-o serie de activităţi de inducere în eroare, aşa cum este definit acest termen în Titlul 18 din Codul Statelor Unite, Secţiunea 1961 (1) şi (5).
În cauză, este îndeplinită condiţia dublei incriminări, faptele reţinute în sarcina persoanei extrădabile A. având corespondent în legislaţia penală română, respectiv constituire de grup infracţional organizat-, fraudă informatică art. 249 C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos art. 250 C. pen. şi spălare de bani, complicitate la spălare de bani, fiind îndeplinită şi condiţia gravităţii pedepsei .
În conformitate cu dispoziţiile art. 38 din Legea nr. 302/2004, se constată că persoana a cărei extrădare se solicită este cetăţean român; între România şi SUA se aplică dispoziţiile Tratatul de extrădare dintre România şi S.U.A., ratificat de România prin Legea nr. 111/2008; extrădarea este supusă condiţiilor prevăzute la art. 18-35 din Legea nr. 302/2004; la cererea de extrădare au fost ataşate documentele prevăzute de art. 36 din Legea nr. 302/2004, însoţite de traduceri în limba română; nu este incidentă niciuna din limitele acordării cooperării judiciare prevăzute la art. 3 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, republicată.
Totodată, se constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele obligatorii de refuz al extrădării, expres stipulate în art. 21 din Legea nr. 302/2004 republicată şi niciun motiv de refuz al extrădării dintre cele prevăzute la art. 4-7 din Tratatului între Statele Unite ale Americii şi România, ratificat prin Legea nr. 111/2008
Astfel, faptele de care este acuzat numitul A. nu reprezintă infracţiuni politice sau militare, acesta nu a fost condamnat sau achitat în România pentru aceste fapte, nu a intervenit prescripţia răspunderii penale pentru infracţiunile respective, iar persoana extrădabilă nu riscă aplicarea pedepsei capitale în caz de admitere a extrădării.
Prin criticile formulate, persoana extrădabilă a susţinut că anumite drepturi şi libertăţi fundamentele ale persoanei extrădabile nu vor fi respectate în condiţiile în care aceasta va ajunge pe teritoriul statului solicitant, că pentru perioada de urmărire penală, destul de lungă, statul solicitant nu a făcut dovada citării persoanei extrădabile pentru a putea să-şi formuleze apărări.
De asemenea, în cadrul rechizitoriului este prezentată în mod predictibil starea de fapt, nu sunt prezentate actele materiale şi modul în care acestea au fost duse la îndeplinire, nu este prezentată structura presupusului grup infracţional organizat-, relaţiile dintre palierele acestui grup infracţional organizat-, dar nici scopul acestui grup care să fie însuşit în vreun fel de către A..
A mai susţinut că în cauză nu sunt suficiente elementele care să justifice extrădarea persoanei solicitate în Statele Unite ale Americii, fiind încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare.
În ce priveşte circumstanţele sale personale, a arătat că este o persoană integrată în societate, căsătorit, tatăl unei fetiţe de 2 ani şi 3 luni, producător de venituri licite prin activităţile pe care le desfăşoară şi plătitor de impozite către statul român, apreciind că sunt instituţii de drept şi drepturi garantate în faza de urmărire penală care au fost pierdute prin parcurgerea acestei faze în cadrul procesului penal din SUA.
Analizând criticile formulate de persoana extrădabilă, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.
Astfel, în cauză nu au fost constatate indicii privind nerespectarea dreptului la un proces echitabil în sensul Convenţiei Europene, nu s-au constatat încălcări ale prevederilor privind cooperarea judiciară şi nu s-au identificat motive de fond pentru ca autoritatea judiciară română să refuze extrădarea în prezenta cauză.
Extrădarea a fost cerută pentru ca persoana extrădabilă să fie judecată pentru faptele pentru care a fost urmărită şi pentru care s-a emis un mandat de arestare şi nu se poate susţine că autorităţile judiciare americane nu garantează persoanelor a căror extrădare a fost solicitată, o procedură de judecată care să le salvgardeze dreptul la apărare.
În plus, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 republicată, curtea de apel nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi sau condamnării pentru care autoritatea străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.
Referitor la situaţia personală a numitului D., care a afirmat că are în întreţinere doi copii minori, este producător de venituluri şi plătitor de taxe, Înalta Curte constată că aceste aspecte nu reprezintă impedimente la extrădare.
Pentru considerentele arătate, Înalta Curte constată că hotărârea atacată este legală şi temeinică, astfel că în baza art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 263/F din data de 19 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana extrădabilă A. împotriva sentinţei penale nr. 263/F din data de 19 decembrie 2018 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.
Obligă contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 24 decembrie 2018.