Asupra contestaţiei de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 114/F/MEA din data de 29 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020, în baza art. 109 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 şi văzând dispoziţiile mandatului european de arestare emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria şi confirmat de un judecător din cadrul Tribunalului Korneuburg, secţia 13, cu referinţă la Dosarul nr. x St 145/20v, s-a dispus arestarea în vederea predării a persoanei solicitate A. pe o durată de 30 de zile începând cu data de 29 decembrie 2020 şi până la data de 27 ianuarie 2021 inclusiv şi predarea acestei persoane autorităţii judiciare emitente, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria.
În baza art. 104 alin. (13) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus emiterea mandatului de arestare în vederea predării.
S-a constatat că persoana solicitată A. a fost reţinută în data de 29.12.2020 începând cu orele 9:40.
S-a constatat că persoana solicitată A. nu a renunţat la regula specialităţii şi nu a fost de acord cu predarea.
În baza art. 106 alin. (4) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus informarea autorităţii emitente a mandatului european de arestare, că persoana arestată A. înţelege să îşi exercite dreptul de a-şi desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare şi de a comunica cu acesta, în mod direct sau prin intermediul avocatului ales în România, în condiţiile prevăzute de legea română şi cu asigurarea confidenţialităţii.
Predarea persoanei solicitate se va efectua cu respectarea dispoziţiilor art. 113 din Legea nr. 302/2004.
În baza art. 109 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, s-a dispus, în termen de 24 de ore după rămânerea definitivă a hotărârii de predare, comunicarea prezentei sentinţe autorităţii judiciare emitente, respectiv Parchetul de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria (după traducere), Ministerului Justiţiei şi Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.
Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Braşov a reţinut că, prin referatul întocmit de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Braşov la data de 29 decembrie 2020, în Dosarul nr. x/2020, înregistrat la această instanţă la data de 29 decembrie 2020 sub nr. x/2020, s-a propus în temeiul art. 103 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, modificată şi completată, luarea măsurii arestării pe o perioadă de 30 de zile în vederea predării către autorităţile judiciare din Austria a persoanei solicitate A., faţă de care autorităţile judiciare competente din Austria au emis mandat european de arestare la data de 09.12.2020.
În sesizarea adresată instanţei se arată că persoana solicitată este cercetată de comiterea infracţiunii de călăuzire ilicită prevăzută de art. 114 alin. (1), alin. (3) cif 2 şi 3 alin. (4) al doilea caz din Legea privind regimul străinilor, Austria, în calitate de complice conform art. 12 al treilea caz, pedeapsa prevăzută de lege fiind pedeapsa închisorii de maxim 10 ani. Ca stare de fapt s-a reţinut că A. este suspectată a fi călăuza lui B. la data de 9.09.2020 în Bruck an der Leitha, dar şi în alte localităţi. Aceasta a facilitat intrarea sau tranzitare ilegală a cel puţin 43 de persoane care nu aveau acest drept, deci a unui număr mare de persoane străine, cu intenţia de a se îmbogăţi ilicit, încasând bani de transport de la persoanele transportate. El a pregătit un autocamion de refrigerare cu care a transportat persoanele din România în Austria. Străinii au petrecut numeroase ore în stare de chin, iar din cauza condiţiilor inumane de transport li s-a pus viaţa în pericol. Numita A. a contribuit la această faptă de călăuzire ilicită, rolul ei fiind de a conduce autoturismul Ford cu numărul de înmatriculare: x care se deplasa în mod constant în faţa autocamionului mai sus menţionat, pentru a-l preveni pe B. de eventuale controale rutiere ale Poliţiei.
Se arată că fapta persoanei solicitate îşi are corespondentul în dispoziţiile infracţiunii de trafic de migranţi, prevăzută şi pedepsită de art. 263 alin. (1) şi (2) C. pen. român, pedeapsa prevăzută de lege pentru respectiva infracţiune fiind de la 3 la 10 ani închisoare.
Se mai arată că din verificările efectuate a rezultat că în prezent numita A. nu face obiectul vreunei proceduri penale pe rolul unităţilor de parchet din ţară. Mandatul european emis de autorităţile din Austria, respectiv de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria a fost confirmat de un judecător din cadrul Tribunalului Korneuburg.
Persoana solicitată a fost audiată de către procuror în prezenţa avocatului din oficiu, i s-a adus la cunoştinţă conţinutul mandatului european de arestare emis de autorităţile judiciare competente din Austria, respectiv Tribunalul Korneuburg, Austria şi i-a fost înmânată o copie a acesteia împreună cu traducerea în limba română. Persoana solicitată a recunoscut că este persoana care face obiectul respectivului mandat european de arestare şi a declarat că înţelege să consimtă la predarea sa, către autorităţile judiciare din Austria.
A. a fost reţinută în data de 29.12.2020 - ora 9:40 pentru o perioadă de 24 de ore.
La termenul de judecată din 29 decembrie 2020, conform art. 104 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 302/2004, instanţa a procedat la verificarea identităţii persoanei solicitate A., a verificat dacă aceasta a primit anterior mandatul european de arestare, după care a procedat la aducerea la cunoştinţa acesteia a drepturilor prevăzute la art. 106: dreptul să fie informată cu privire la conţinutul mandatului european de arestare, dreptul să fie asistată de un apărător ales sau numit din oficiu de instanţă şi pentru persoana arestată care nu înţelege sau nu vorbeşte limba română, dreptul la interpret, asigurat gratuit de către instanţă, precum şi dreptul de a-şi desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare şi de a comunica cu acesta, în mod direct sau prin intermediul avocatului ales sau desemnat din oficiu în România, în condiţiile prevăzute de legea română şi cu asigurarea confidenţialităţii, efectele regulii specialităţii conform art. 117 din lege, potrivit căreia persoana predată nu va putea fi urmărită, judecată sau privată de libertate pentru o altă faptă anterioară predării, decât dacă statul membru de executare o consimte, precum şi posibilitatea de a consimţi la predarea către autoritatea judiciară emitentă, punându-i în vedere consecinţele juridice ale consimţământului la predare, îndeosebi caracterul irevocabil al acestuia.
Persoana solicitată A., în prezenţa avocatului desemnat din oficiu, fiind ascultată, a declarat că este persoana descrisă în mandatul european de arestare, dar nu a consimţit la predarea sa către statul solicitant, arătând că nu se face vinovată de faptele care i se impută. Totodată, poziţia manifestată de către aceasta în faţa instanţei a fost interpretată de către instanţă în sensul că persoana solicitată nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii. De asemenea, persoana solicitată a arătat că înţelege să îşi exercite dreptul de a-şi desemna un avocat în statul membru emitent al mandatului european de arestare şi de a comunica cu acesta, în mod direct sau prin intermediul avocatului ales în România, în condiţiile prevăzute de legea română şi cu asigurarea confidenţialităţii.
S-a constatat că potrivit mandatului european de arestare emis la data de 09.12.2020 de un procuror din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria şi confirmat la data de 10.12.2020 de un judecător din cadrul Tribunalului Korneuburg, secţia 13, potrivit menţiunii de la sfârşitul mandatului european, cu referinţă la Dosarul nr. x St 145/20v, persoana solicitată A. este cercetată pentru comiterea a 3 infracţiuni prevăzute de art. 114 alin. (1), alin. (3) cif 2 şi 3 şi alin. (4) al doilea caz, FPG (Legea privind regimul străinilor, Austria), în calitate de complice, conform art. 12 al treilea caz, constând în aceea că: "este suspectată a fi călăuza lui B. la data de 9.09.2020 în Bruck an der Leitha, dar şi în alte localităţi. Aceasta a facilitat intrarea sau tranzitare ilegală a cel puţin 43 de persoane care nu aveau acest drept, deci a unui număr mare de persoane străine, cu intenţia de a se îmbogăţi ilicit, încasând bani de transport de la persoanele transportate. El a pregătit un autocamion de refrigerare cu care a transportat persoanele din România în Austria. Străinii au petrecut numeroase ore în stare de chin, iar din cauza condiţiilor inumane de transport li s-a pus viaţa în pericol. Numita A. a contribuit la această faptă de călăuzire ilicită, rolul ei fiind de a conduce autoturismul Ford cu numărul de înmatriculare: x care se deplasa în mod constant în faţa autocamionului mai sus menţionat, pentru a-l preveni pe B. de eventuale controale rutiere ale Poliţiei. În plus este suspectată în mod rezonabil de a fi participat şi la alte fapte de călăuzire ilicită conform articolului 114 alin. (1), alin. (3), cif 2 şi 3 şi alin. (4) al doilea caz, FPG (Legea privind regimul străinilor, Austria), în calitate de complice, conform art. 12 al treilea caz. În mandat se arată că suspiciunea rezonabilă se bazează pe rezultatele cercetărilor penale ale poliţiei criminalistică Austria, inferioară (LKA NIEDEROERSTERREICH) şi susţinute de audierea inculpatului B.".
S-a avut în vedere de către instanţa română că fapta persoanei solicitate A. este incriminată de legislaţia română şi constituie infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (2) lit. a), b) C. pen., pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar pedeapsa maximă prevăzută de legea austriacă pentru faptele descrise mai sus este de 10 ani închisoare.
Astfel, conform art. 263 alin. (2) lit. a), b) C. pen., racolarea, îndrumarea, călăuzirea, transportarea, transferarea sau adăpostirea unei persoane, în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a României, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. Când fapta a fost săvârşită: a) în scopul de a obţine, direct sau indirect, un folos patrimonial; b) prin mijloace care pun în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea migrantului; c) prin supunerea migrantului la tratamente inumane sau degradante, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
Conform art. 84 din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate. Mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
Potrivit art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare va conţine următoarele informaţii: a) identitatea şi cetăţenia persoanei solicitate; b) denumirea, adresa, numerele de telefon şi fax, precum şi adresa de e-mail ale autorităţii judiciare emitente; c) indicarea existenţei unei hotărâri judecătoreşti definitive, a unui mandat de arestare preventivă sau a oricărei alte hotărâri judecătoreşti executorii având acelaşi efect, care se încadrează în dispoziţiile art. 89 şi 97 din prezenta lege; d) natura şi încadrarea juridică a infracţiunii, ţinându-se seama mai ales de prevederile art. 97; e) o descriere a circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate; f) pedeapsa pronunţată, dacă hotărârea a rămas definitivă, sau pedeapsa prevăzută de legea statului emitent pentru infracţiunea săvârşită; g) dacă este posibil, alte consecinţe ale infracţiunii.
Curtea a constatat că mandatul european de arestare emis la data de 09.12.2020 de un procuror din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria şi confirmat la data de 10.12.2020 de un judecător din cadrul Tribunalului Korneuburg, secţia 13, potrivit menţiunii de la sfârşitul mandatului european, cu referinţă la Dosarul nr. x St 145/20v, a fost emis în scopul efectuării urmăririi penale şi cuprinde toate informaţiile conform art. 87 din Legea nr. 302/2004, inclusiv descrierea circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate.
S-a constatat că, în cuprinsul mandatului european de arestare, decizia pe care se întemeiază mandatul de arestare este ordinul de reţinere din data de 09.12.2020 în cauza nr. 5 St 145/20v.
S-a mai avut în vedere că până la acest moment, nu există date privind revocarea de către statul emitent a deciziei în baza căreia a fost introdusă semnalarea în vederea arestării sau a fost emis mandatul european de arestare, conform art. 105 din Legea nr. 302/2004.
De asemenea, s-a constatat că sunt îndeplinite cerinţele legale, că nu există niciun motiv de refuz al executării mandatului din cele prevăzute de art. 99 din Legea nr. 302/2004, republicată, ţinând seama că informaţiile comunicate de statul membru sunt suficiente pentru a permite arestarea şi predarea către autoritatea judiciară emitentă, dar şi de faptul că nu există obiecţii privind identitatea, persoana solicitată declarând în faţa instanţei că este persoana descrisă în cuprinsul mandatului european de arestare şi că nu renunţă la drepturile conferite de regula specialităţii.
Persoana solicitată A., deşi în faţa procurorului a confirmat că este persoana care face obiectul mandatului european de arestare şi a consimţit la predarea către autorităţile austriece, ulterior, în faţa instanţei, nu a mai consimţit la predarea către autoritatea judiciară emitentă şi fiind ascultată nu a indicat motive de neexecutare, aceasta neavând cunoştinţe juridice.
Obiecţiunile formulate de către avocatul desemnat din oficiu privind faptul că infracţiunile ar fi fost comise pe teritoriul României, raportat la dispoziţiile art. 99 lit. e) din Legea nr. 302/2004, sau că nu sunt suficient descrise nu sunt întemeiate. S-a constatat că, în descrierea faptelor, aşa cum apare în mandatul european de arestare, se arată în mod expres că persoana solicitată este suspectată a fi călăuza lui B. la data de 9.09.2020 în Bruck an der Leitha, dar şi în alte localităţi, aceasta facilitând intrarea sau tranzitarea ilegală a cel puţin 43 de persoane care nu aveau acest drept, fiind cercetată deci pentru fapte care au avut loc pe teritoriul Austriei şi nu pe teritoriul României.
În ceea ce priveşte încadrarea juridică a faptelor descrise în mandatul european de arestare, pentru care se solicită predarea în scopul efectuării urmăririi penale, potrivit legii penale din Austria, aşa cum este indicată în cuprinsul mandatului european de arestare, instanţa română nu face decât să verifice dacă faptele dau loc la predare în sensul că sunt din cele prevăzute de art. 97 din Legea nr. 302/2004, conform art. 87 lit. d) din Legea nr. 302/2004.
Astfel, se are în vedere că infracţiunile de care este acuzată persoana solicitată fac parte chiar din cele prevăzute de art. 97 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 302/2004 republicată, facilitarea intrării şi ieşirii ilegale, faptele pentru care este cercetată persoana solicitată în Austria fiind incriminate de asemenea şi de legislaţia română.
Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie persoana solicitată C., motivele contestaţiei fiind susţinute de către apărătorul ales, astfel cum se regăsesc în practicaua prezentei hotărâri.
Examinând contestaţia formulată, în raport cu dispoziţiile legale incidente, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată, în considerarea celor ce succed:
Conform art. 84 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, mandatul european de arestare este o decizie judiciară prin care o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene solicită arestarea şi predarea de către un alt stat membru a unei persoane, în scopul efectuării urmăririi penale, a judecăţii sau executării unei pedepse ori a unei măsuri de siguranţă privative de libertate.
Potrivit art. 84 alin. (2) din aceeaşi lege, mandatul european de arestare se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce, în conformitate cu dispoziţiile Deciziei-cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAI din 13 iunie 2002, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 190/1 din 18 iulie 2002.
În cauză, predarea şi arestarea persoanei solicitate se întemeiază pe existenţa unui mandat european de arestare emis de autorităţile judiciare din Austria pe numele persoanei solicitate, aceasta fiind cercetată pentru săvârşirea a 3 infracţiuni prevăzute de art. 114 alin. (1), alin. (3) cif 2 şi 3 şi alin. (4) al doilea caz, FPG (Legea privind regimul străinilor, Austria), în calitate de complice, conform art. 12 al treilea caz, constând în aceea că:
"este suspectată a fi călăuza lui B. la data de 9.09.2020 în Bruck an der Leitha, dar şi în alte localităţi. Aceasta a facilitat intrarea sau tranzitare ilegală a cel puţin 43 de persoane care nu aveau acest drept, deci a unui număr mare de persoane străine, cu intenţia de a se îmbogăţi ilicit, încasând bani de transport de la persoanele transportate. El a pregătit un autocamion de refrigerare cu care a transportat persoanele din România în Austria. Străinii au petrecut numeroase ore în stare de chin, iar din cauza condiţiilor inumane de transport li s-a pus viaţa în pericol. Numita A. a contribuit la această faptă de călăuzire ilicită, rolul ei fiind de a conduce autoturismul Ford cu numărul de înmatriculare: x care se deplasa în mod constant în faţa autocamionului mai sus menţionat, pentru a-l preveni pe B. de eventuale controale rutiere ale Poliţiei. În plus este suspectată în mod rezonabil de a fi participat şi la alte fapte de călăuzire ilicită conform articolului 114 alin. (1), alin. (3), cif 2 şi 3 şi alin. (4) al doilea caz, FPG (Legea privind regimul străinilor, Austria), în calitate de complice, conform art. 12 al treilea caz".
Fapta persoanei solicitate A. este incriminată de legislaţia română şi constituie infracţiunea de trafic de migranţi, prevăzută de art. 263 alin. (2) lit. a), b) C. pen., pedepsită cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar pedeapsa maximă prevăzută de legea austriacă pentru faptele descrise mai sus este de 10 ani închisoare.
Înalta Curte constată că faptele pentru care se solicită predarea şi fac obiectul mandatului european de arestare emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria şi confirmat de un judecător din cadrul Tribunalului Korneuburg, secţia 13, cu referinţă la Dosarul nr. x St 145/20v, sunt cuprinse în cele enumerate de dispoziţiile art. 97 alin. (1) din Legea nr. 302/2004, republicată şi care dau loc la predare necondiţionat de existenţa dublei incriminări.
Din economia dispoziţiilor art. 84 şi următoarele din Legea nr. 302/2004 rezultă că rolul instanţei române în această procedură se rezumă la verificarea condiţiilor de formă ale mandatului, la soluţionarea eventualelor obiecţiuni privind identitatea persoanei solicitate, precum şi la motivele de refuz ale predării pe care aceasta le invocă.
În acest sens, instanţa de control judiciar, în acord cu judecătorul primei instanţei, constată că mandatul european de arestare emis la data de 09.12.2020, în scopul efectuării urmăririi penale, de către un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Korneuburg, Austria, confirmat la data de 10.12.2020 de către un judecător din cadrul Tribunalului Korneuburg, secţia 13, potrivit menţiunii de la sfârşitul mandatului european, cu referinţă la Dosarul nr. x St 145/20v, cuprinde toate informaţiile conform art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, inclusiv descrierea circumstanţelor în care a fost comisă infracţiunea, momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate, informaţii suficiente pentru a aprecia asupra întrunirii condiţiilor imperative impuse de lege.
Sub acelaşi aspect, faţă de criticile apărării referitoare la legalitatea şi oportunitatea încuviinţării mandatului european de arestare, întrucât faţă de persoana solicitată s-a emis numai un ordin de reţinere de către procuror şi nu un mandat de arestare pentru a executa o pedeapsă privativă de libertate, aceasta având în Austria doar calitatea de suspect, Înalta Curte are în vedere că, potrivit art. 89 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 302/2004 republicată [la care art. 87 alin. (1) face trimitere] se poate emite un mandat european de arestare atunci când arestarea şi predarea se solicită: (i) în vederea exercitării urmăririi penale (...). Aceste prevederi sunt menţionate în cadrul procedurii de emitere a mandatului european de arestare de către statul român, însă, în egală măsură, sunt aplicabile şi în cazul în care statul român este solicitat să pună în executare un mandat european de arestare emis de un alt stat membru al Uniunii Europene.
În plus, deşi apărarea apreciază că ordinul de reţinere din data de 09.12.2020 nu echivalează cu un mandat de arestare, din cuprinsul mandatului european de arestare rezultă contrariul, în condiţiile în care reiese că ordinul menţionat reprezintă o decizie judiciară cu acelaşi efect ca mandatul de arestare.
În consecinţă, în acord cu judecătorul primei instanţe, Înalta Curte concluzionează că mandatul european de arestare conţine informaţiile prevăzute de art. 87 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, fiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 89 alin. (1) din Legea nr. 302/2004.
De asemenea, se constată că nu este incident în cauză niciunul dintre cazurile de refuz al predării persoanei solicitate, astfel cum sunt prevăzute de art. 99 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 republicată, nefiind întrunite nici cerinţele de refuz facultativ al predării, reglementate de art. 98 alin. (2) din aceeaşi lege.
Totodată, în raport cu dispoziţiile legale ce reglementează procedura de executare a mandatului european de arestare, Înalta Curte constată că solicitarea apărării privind înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura arestului la domiciliu nu poate fi primită. Dispoziţiile art. 104 alin. (11) din Legea nr. 302/2004 republicată prevăd că, în situaţia în care, ulterior, instanţa dispune executarea mandatului european de arestare, prin hotărârea de predare, se dispune şi arestarea persoanei solicitate în vederea predării către autoritatea judiciară emitentă, textul de lege neacordând instanţei posibilitatea de a aprecia cu privire la aplicarea unei alte măsuri preventive, prevăzute de C. proc. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 114/F/MEA din data de 29 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de persoana solicitată A. împotriva Sentinţei penale nr. 114/F/MEA din data de 29 decembrie 2020 pronunţată de Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în Dosarul nr. x/2020.
Obligă contestatoarea persoană solicitată la plata sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 80 RON, rămâne în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 ianuarie 2021.
GGC - GV