Asupra recursului în casaţie de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa penală nr. 51/F din data de 18 martie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în Dosarul nr. x/2016 (nr. 2229/2016), s-au dispus următoarele:
În temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., a fost schimbată încadrarea juridică dată faptei de înşelăciune reţinută în sarcina inculpatei A. prin actul de sesizare, săvârşită în perioada 17.03.2010 - 17.01.2012 din art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen. în art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen.
1. Conform dispoziţiilor art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (fapta din perioada 20.01.2010 - 17.01.2012).
În temeiul art. 67 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 1 an.
În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
2. Conform dispoziţiilor art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată (fapta din perioada 17.03.2010 - 17.01.2012).
În temeiul art. 67 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 1 an.
În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
3. Conform dispoziţiilor art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată (fapta din perioada 17.03.2010 - 17.01.2012).
În temeiul art. 67 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
4. Conform dispoziţiilor art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnată inculpata A. la pedeapsa de 9 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată (fapta din perioada 25.11.2013 - 14.05.2014).
În temeiul art. 67 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 1 an.
În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
5. Conform dispoziţiilor art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată (fapta din perioada 25.03.2014 - 14.05.2014).
În temeiul art. 67 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 1 an.
În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
6. Conform dispoziţiilor art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., a fost condamnată aceeaşi inculpată la pedeapsa de 1 an şi 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune în formă continuată (fapta din perioada 25.03.2014 - 14.05.2014).
În temeiul art. 67 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 65 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
Conform dispoziţiilor art. 38 alin. (1) C. pen., art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., art. 45 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a dispus ca inculpata A. să execute pedeapsa cea mai grea de 1 an şi 3 luni închisoare, sporită cu 1 an şi 3 luni închisoare, respectiv pedeapsa principală de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
În baza art. 45 alin. (5) C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen.
În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 4 ani, stabilit în condiţiile art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatei ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de supraveghere desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
Conform dispoziţiilor art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere s-a stabilit ca inculpata să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 80 de zile, în cadrul Direcţiei de Asistenţă Educaţională, oraşul Voluntari, judeţul Ilfov sau în cadrul Societăţii Medicale Sf. Cuvioasa Parascheva, oraşul Voluntari, judeţul Ilfov, instituţie ce va fi decisă de consilierul de probaţiune.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen., a căror încălcare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În temeiul art. 397 C. proc. pen.. raportat la art. 19 şi următoarele C. proc. pen.., a fost admisă acţiunea civilă exercitată de partea civilă Instituţia Primarului Voluntari şi a fost obligată inculpata A. la plata către partea civilă a sumei de 48 457,6 RON, reprezentând despăgubiri materiale.
A fost respinsă cererea formulată de procuror de luare a măsurii asigurătorii.
În temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desfiinţarea înscrisurilor falsificate, respectiv: chitanţele nr. x.
În temeiul art. 274 alin. (1) C. proc. pen.., a fost obligată inculpata la plata sumei de 1000 RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Prin Decizia penală nr. 143/A/2020 din 9 iunie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-au dispus următoarele:
S-a admis apelul formulat de inculpata A. împotriva Sentinţei penale nr. 51/F din data de 18 martie 2019 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.
A fost desfiinţată, în parte, sentinţa apelată şi rejudecând:
S-a descontopit pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a) şi b) C. pen. aplicată inculpatei A. în pedepsele componente care au fost repuse în individualitatea lor.
I. În aplicarea art. 5 C. pen., în temeiul art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., s-a schimbat încadrarea juridică a faptelor comise de inculpata A. în perioada 20.01.2010 - 17.01.2012, după cum urmează:
- din art. 244 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. în art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior;
- din art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. în art. 288 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior;
- din art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. în art. 291 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitată inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 215 alin. (1) şi (2) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
În baza art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.. rap. la art. 122 lit. d) şi art. 124 C. pen. anterior, s-a încetat procesul penal cu privire la săvârşirea de către aceeaşi inculpată a infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. (1) C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
În baza art. 16 alin. (1) lit. f) teza a II-a C. proc. pen.. rap. la art. 122 lit. d) şi art. 124 C. pen. anterior, s-a încetat procesul penal cu privire la săvârşirea de către aceeaşi inculpată a infracţiunii uz de fals prev. de art. 291 C. pen. anterior cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior.
II. În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitată inculpata A. pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prev. de art. 244 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (fapta din perioada 25.03.2014 - 14.05.2014).
S-au înlăturat pedepsele accesorii şi complementare aplicate pe lângă pedepsele principale stabilite pentru infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi de uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
În temeiul 38 alin. (1) C. pen. şi art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. stabilite prin hotărârea apelată şi aplică inculpatei pedeapsa cea mai grea de 9 luni închisoare, la care se adaugă un spor de 2 luni (1/3 din cealaltă pedeapsă), deci 11 luni închisoare.
În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei pe un termen de supraveghere de 2 ani, stabilit în condiţiile art. 92 C. pen.
În temeiul art. 93 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de supraveghere inculpata A. trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Ilfov la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de supraveghere desemnat cu supravegherea sa;
c) să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;
d) să comunice schimbarea locului de muncă;
e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În temeiul art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen., s-a impus inculpatei să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de către serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.
În temeiul art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere inculpata va presta o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 60 de zile, în cadrul Centrul de Plasament Voluntari, judeţul Ilfov sau în cadrul Centrul de primire în regim de urgenţă - Acasă Voluntari, judeţul Ilfov, instituţie ce va fi decisă de consilierul de probaţiune.
În temeiul art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpatei asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen. a căror încălcare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepsei.
În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen.. s-a lăsat nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă Instituţia Primarului Voluntari.
S-a menţinut dispoziţia de desfiinţare a înscrisurilor falsificate, precum şi celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare în apel rămân în sarcina statului.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 217 RON, au rămas în sarcina statului şi se suportă din fondurile Ministerului Justiţiei.
Împotriva Deciziei penale nr. 143/A/2020 din 9 iunie 2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, a declarat recurs în casaţie inculpata A., invocând cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen.
Prin încheierea din 10 decembrie 2020, în baza art. 440 alin. (4) C. proc. pen., s-a admis în principiu cererea de recurs în casaţie formulată de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 143/A din 09 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.
Examinând recursul în casaţie declarat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 143/A din 9 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
În temeiul cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., făcând trimitere la probatoriul administrat în cauză, recurenta a susţinut, în esenţă, că starea de fapt, reţinută în cauză, nu conturează elementele materiale ale infracţiunilor de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
Se reţine că, fiind reglementat ca o cale extraordinară de atac, ce trebuie să asigure echilibrul între principiul legalităţii şi principiul respectării autorităţii de lucru judecat, recursul în casaţie vizează numai legalitatea anumitor hotărâri definitive indicate de lege şi numai anumite motive expres şi limitativ prevăzute, fără ca pe calea recursului în casaţie să se poată invoca orice nelegalitate a hotărârilor, ci numai pe acelea pe care legiuitorul le-a prevăzut în mod expres.
Astfel, cazul de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen. ("inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală"), se circumscrie situaţiilor în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, când instanţa a ignorat o normă care conţine dispoziţii de dezincriminare a faptei, astfel încât nu se mai realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi noua configurare legală a tipului respectiv de infracţiune.
De asemenea, cazul de casare menţionat nu permite o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator şi stabilirea unei situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, examinarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt neputând fi cenzurate în niciun fel.
Deşi în susţinerea cererii de recurs în casaţie s-a făcut referire la lipsa de tipicitate a infracţiunilor pentru care inculpata a fost condamnată, criticile formulate vizează reevaluarea stării de fapt, activitate ce implică şi reaprecierea probatoriului administrat pe întreg parcursul procesului penal, posibilitate care este exclusă, raportat la dispoziţiile legale ce reglementează calea de atac a recursului în casaţie, potrivit cărora controlul judiciar este limitat doar verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.
Examinând decizia penală atacată prin prisma cazului de casare prevăzut de art. 438 pct. 7 C. proc. pen., se constată că dispoziţiile legale menţionate nu sunt incidente în cauză, faptele pentru care a fost condamnată recurenta inculpată corespund modelului legal incriminat de legiuitor prin infracţiunile de fals material în înscrisuri oficiale în formă continuată prev. de art. 320 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi de uz de fals în formă continuată prev. de art. 323 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen.
Astfel, conform situaţiei de fapt, stabilită în mod definitiv de instanţa de apel, rezultă că, în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în perioada 25.11.2013 - 14.05.2014, recurenta inculpată A. a falsificat, prin contrafacere, chitanţele nr. x, cu scopul de a dovedi plata taxei judiciare de timbru în Dosarul nr. x/2013 al Tribunalului Ilfov şi le-a depus în dosarul menţionat, în scopul producerii de consecinţe juridice, respectiv pentru a dovedi plata taxelor judiciare de timbru.
Se constată că, recurenta inculpată a invocat aceleaşi critici şi în faţa instanţei de apel, care, având competenţa examinării cauzei în fapt şi în drept, a analizat pe larg apărările acesteia şi a apreciat că nu sunt întemeiate.
Pentru considerentele expuse, nefiind incident cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 143/A din 9 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.
În temeiul art. 275 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenta inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar în temeiul art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 160 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul în casaţie declarat de inculpata A. împotriva Deciziei penale nr. 143/A din 9 iunie 2020 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. x/2016.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru recurenta inculpată, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 160 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 ianuarie 2021.
GGC - GV