Şedinţa publică din data de 18 februarie 2021
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, la data de 24 octombrie 2017, sub nr. x/2017, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj, B., C. şi D., a solicitat anularea Deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. DJG-DEJ - 446-15/21.01.2016, emisă în dosarul de executare nr. D 6487, precum şi a Deciziei nr. CRR-REG-32367/25.09.2017, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva deciziei de angajare a răspunderii solidare.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 355 din 29 iunie 2018, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal a respins excepţia tardivităţii, şi a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâţii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj, B., C. şi D., ca nefondată.
3. Cererea de recurs declarată în cauză
Împotriva sentinţei civile nr. 355 din 29 iunie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.
Recurentul-reclamant a învederat, în esenţă, că decizia contestată nu i-a fost comunicată nici până în prezent, luând cunoştinţă de existenţa acesteia de la terţe persoane, iar organul fiscal, prin emiterea acestei decizii, a încălcat principiile de conduită fiscală reglementate de dispoziţiile art. 6 şi art. 12 din Codul procedură fiscală.
4. Apărările formulate în cauză
4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 01 octombrie 2018, intimata-pârâtă Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive, arătând că nu este emitentul actelor contestate.
4.2. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 15 octombrie 2018, intimata-pârâtă Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Craiova, în nume propriu şi pentru Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Dolj, a invocat, în principal, excepţia nulităţii recursului pentru nemotivare, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
II. Soluţia instanţei de recurs
Examinând, cu prioritate, cerinţa satisfacerii timbrajului aferent căii de atac, Înalta Curte constată că, în cauză, nu s-a făcut dovada achitării de către recurentul-reclamant a taxei judiciare de timbru, având în vedere următoarele aspecte:
În cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora recursul împotriva hotărârilor judecătoreşti se taxează cu 100 de RON, dacă se invocă încălcarea sau aplicarea greşită a normelor de drept material, caz de casare care corespunde prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.
Conform art. 486 alin. (2) din C. proc. civ., la cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, iar alin. (3) al aceluiaşi articol stabileşte că această cerinţă este prevăzută sub sancţiunea nulităţii.
Prin citaţia comunicată recurentului-reclamant A. la data de 28 decembrie 2020, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoştinţa părţii obligaţia achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 de RON, aferentă recursului declarat în cauză, obligaţie pe care recurentul-reclamant nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat pentru data de 18 februarie 2021.
Totodată, recurentul-reclamant A. nu a formulat cerere de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru şi nici cerere de ajutor public judiciar.
Consecinţa neachitării taxei judiciare de timbru aferentă căii de atac a recursului este prevăzută de dispoziţiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancţiunea fiind nulitatea recursului.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 486 alin. (2) şi (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va anula recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 355 din 29 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinţei civile nr. 355 din 29 iunie 2018 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 februarie 2021.