Şedinţa publică din data de 23 februarie 2022
Asupra cauzei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 5 din data de 10 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă, ca nefondată, contestaţia la executare formulată de contestatorul-condamnat A. , împotriva sentinţei penale nr. 51 din 07.04.2020 a Curţii de Apel Craiova, definitivă prin neapelare la data de 26.08.2020.
În baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat contestatorul la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 313 RON, a rămas în sarcina statului.
Pentru a dispune astfel instanţa a reţinut următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 51 pronunţată de Curtea de Apel Craiova la data de 07.04.2020 în dosarul nr. x/2020 a fost admisă cererea formulată de autorităţile judiciare din Spania, constatându-se îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 167 alin. (1) din Legea numărul 302/2004, şi s-a dispus recunoaşterea următoarelor sentinţe penale:
- nr. 760/12.09.2014 pronunţată de Tribunalul Provincial din Valencia în dosarul penal nr. x/2013, definitivă la data de 22.07.2015, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor, prevăzută de art. 138 şi art. 16, ambele din C. pen. spaniol (faptă care are corespondent în legea română în infracţiunea de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 din C. pen. român raportat la art. 188 din C. pen. român - art. 189 lit. d) din C. pen. român), la o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de tâlhărie cu săvârşirea de acte de violenţă, prevăzută de art. 242 alin. (1) şi art. 16, ambele din C. pen. spaniol (faptă care are corespondent în legea română în tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prevăzută de art. 32 din C. pen. român raportat la art. 233 din C. pen. român - art. 234 lit. a), lit. b) şi lit. d) din C. pen. român) şi la o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere ilegală de arme, prevăzută de art. 564 alin. (1) din C. pen. spaniol (faptă care are corespondent în legea română în infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen. român) şi,
- nr. 32/05.02.2015 pronunţată de Judecătoria pentru Cazuri Penale nr. 5 din Murcia în dosarul penal nr. x/14, definitivă la data de 10.09.2015, prin care cetăţeanul român A. a fost condamnat la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie cu săvârşirea de acte de violenţă şi utilizarea unui obiect contondent, prevăzută de art. 242 alin. (1) şi alin. (3) din C. pen. spaniol (faptă care are corespondent în legea română în infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 233 din C. pen. român) şi la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare, prevăzută de art. 147 şi art. 148 alin. (1), ambele din C. pen. spaniol (faptă care are corespondent în legea română în infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prevăzută de art. 193 alin. (2) din C. pen. român).
S-a dispus transferarea condamnatului A. pentru continuarea executării pedepsei de 6930 zile închisoare într-un penitenciar din România.
S-a dedus din pedeapsă perioada executată de 2329 de zile închisoare până la data de 16.12.2019 şi, în continuare, la zi.
S-a dispus emiterea mandatului de executare a pedepsei închisorii la data rămânerii definitive a sentinţei respective.
Sentinţa penală nr. 51 pronunţată de Curtea de Apel Craiova la data de 07.04.2020 în dosarul nr. x/2020 a rămas definitivă, prin neapelare, la data de 26.08.2020, fiind emis la aceeaşi dată mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 52/2020 pentru executarea pedeapsei de 6930 zile închisoare pe numele persoanei condamnate A..
Persoana condamnată a fost transferată din Spania în România la data de 25.02.2021, iar în prezent fiind încarcerată în Penitenciarul Mărgineni, unde execută pedeapsa închisorii.
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Craiova la data de 25.08.2021 sub nr. x/2021 contestatorul A. augustin A. a formulat contestaţie la executare, solicitând contopirea pedepselor pe care le-a primit în Spania şi deducerea perioadei executate de la 06.07.2008-10.07.2008, 13.08.2010-27.09.2010, 26.11.2010 - 05.06.2012 şi 11.10.2012 la zi.
Curtea de Apel Craiova a constatat că cererea formulată de condamnatul A. augustin A. constituie o contestaţie la executare, situaţia sa nefiind dintre cele ce se circumscriu procedurii reglementate în art. 585 din C. proc. pen.. Astfel în situaţia transferării persoanelor condamnate, deţinute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România, situaţie în care se află contestatorul, recunoaşterea hotărârilor de condamnare se realizează în condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 rep.
Or, art. 166 alin. (8) din Legea nr. 302/2004 rep. prevede că instanţa română are posibilitatea să adapteze pedeapsa aplicată prin hotărârea transmisă de statul emitent doar în două situaţii:
- când natura acesteia nu corespunde, sub aspectul denumirii sau al regimului, cu pedepsele reglementate de legea penală română, respectiv când durata acesteia depăşeşte, după caz, limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceeaşi infracţiune sau
- limita maximă generală a pedepsei închisorii prevăzute de legea penală română ori atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română.
În cazul concursului de infracţiuni nu pot fi aşadar aplicate dispoziţiile legii penale române, pedeapsa rezultantă putând fi adaptată doar dacă "depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română".
Împotriva sentinţei penale nr. 5 din data de 10 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021 condamnatul A. a formulat prezenta contestaţie.
În motivarea contestaţiei, condamnatul a solicitat contopirea pedepselor aplicate prin hotărârile de condamnare pronunţate în Spania susţinând că, în cauză, sunt incidente prevederile C. pen. român în ceea ce priveşte concursul de infracţiuni. Totodată s-a solicitat a fi depusă din pedeapsa rezultantă şi perioada de 1 an executată pe teritoriul Saniei, invocând ca temei de drept dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Examinând contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 5 din data de 10 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o apreciază ca fiind nefondată, pentru următoarele considerente:
Contestaţia la executare reprezintă o procedură jurisdicţională de rezolvare a situaţiilor juridice care afectează executarea unei hotărâri penale. Printr-o contestaţie la executare nu se pot invoca aspecte ce ţin de judecata pe fond a cauzei, ci doar aspecte care privesc executarea hotărârilor.
Potrivit art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., contestaţia împotriva executării hotărârii penale se poate face când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare.
Prin contestaţia la executare ce formează obiectul prezentului dosar, contestatorul A. solicită contopirea pedepselor aplicate prin hotărârile de condamnare pronunţate în Spania potrivit regulilor prevăzute de art. 38 şi art. 39 din C. pen. român şi deducerea din pedeapsa rezultantă a întregii perioade executate.
Fără a mai relua argumentele judicios prezentate de prima instanţă în cuprinsul hotărârii penale atacate, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanţă a apreciat că este nefondată contestaţia la executare formulată în cauză, întrucât pe această cale nu se poate solicita contopirea pedepselor a căror executare s-a dispus prin hotărârea de recunoaştere şi transfer .
În situaţia transferării persoanelor condamnate, deţinute în alte state membre ale Uniunii Europene, în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România, situaţie în care se află contestatorul, recunoaşterea hotărârilor de condamnare se realizează în condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 rep.
Procedura de recunoaştere a hotărârii de condamnare se realizează în condiţiile prevăzute de Legea nr. 302/2004. Cu ocazia soluţionării cererii de recunoaştere a hotărârii judecătoreşti străine şi transferării condamnatului pentru continuarea executării pedepsei în România, instanţa învestită în această procedură nu poate proceda decât la o adaptare a pedepsei conform dispoziţiilor art. 166 alin. (8) din Legea nr. 302/2004.
Adaptarea pedepsei aplicate de instanţa străină şi care constă în reducerea pedepsei până la limita maximă admisă de legea penală română pentru infracţiuni similare nu poate avea loc decât în procedura recunoaşterii hotărârii judecătoreşti străine.
În această procedură controlul de compatibilitate a pedepsei se efectuează în momentul recunoaşterii sentinţei de condamnare.
Potrivit dispoziţiile art. 166 alin. (6) din Legea nr. 302/2004, instanţa examinează hotărârea judecătorească străină, verifică lucrările dosarului şi, în baza celor constatate, pronunţă una din următoarele soluţii:
a) dispune, prin sentinţă, executarea în România a pedepsei aplicate de instanţa statului emitent;
b) în cazul în care natura sau durata pedepsei aplicate de instanţa străină nu corespunde cu natura sau durata pedepsei prevăzute de legea penală română pentru infracţiuni similare, adaptează, prin sentinţă, pedeapsa aplicată de instanţa statului emitent, potrivit alin. (8) şi (9); [...]
Alin. (8) al art. 166 din Legea nr. 302/2004 stabileşte că în cazul prevăzut la alin. (6) lit. b), instanţa de judecată adaptează pedeapsa aplicată prin hotărârea transmisă de statul emitent, atunci când:
a) natura acesteia nu corespunde, sub aspectul denumirii sau al regimului, cu pedepsele reglementate de legea penală română;
b) durata acesteia depăşeşte, după caz, limita maximă specială a pedepsei prevăzute de legea penală română pentru aceeaşi infracţiune sau limita maximă generală a pedepsei închisorii prevăzute de legea penală română ori atunci când durata pedepsei rezultante aplicate în cazul unui concurs de infracţiuni depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română. Adaptarea de către instanţa de judecată a pedepsei aplicate de instanţa statului emitent constă în reducerea pedepsei până la limita maximă admisă de legea penală română pentru infracţiuni similare.
În cauză, pedeapsa pe care o execută contestatorul, 19 ani (6930 zile) a fost stabilită în urma cumulului pedepselor de:
- 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor, prevăzută de art. 138 şi art. 16 C. pen. spaniol, care are corespondent în legea română în tentativă la infracţiunea de omor calificat prev. de art. 32 raportat la art. 188- art. 189 lit. d) C. pen.
- 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă de tâlhărie cu săvârşirea de acte de violenţă prev. de art. 242 alin. (1) şi art. 16 C. pen. spaniol, care are corespondent în legea română în tentativă la infracţiunea de tâlhărie calificată, prev. de art. 32 rap. la art. 233-234 lit. a), b) şi d) C. pen.
- 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere ilegală de arme, prevăzută de art. 564 alin. (1) C. pen. spaniol, care are corespondent în legea română în infracţiunea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor prev. de art. 342 alin. (1) din C. pen.
- 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie cu săvârşirea de acte de violenţă şi utilizarea unui obiect contondent, prevăzută de art. 242 alin. (1) şi (3) din C. pen. spaniol, care are corespondent în legea română în infracţiunea de tâlhărie prev. de art. 233 C. pen. şi
- 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare prev. de art. 147 şi art. 148 alin. (1) C. pen. spaniol, care are corespondent în legea română în infracţiunea de lovire sau alte violenţe, prev. de art. 193 alin. (2) C. pen.
Aşa cum s-a reţinut în cauză, pedeapsa pe care o execută contestatorul, de 19 ani închisoare (6930 zile), nu depăşeşte limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română care este de 30 de ani închisoare, conform art. 60 C. pen. şi nici totalul pedepselor stabilite pentru infracţiunile concurente.
Referitor la deducerea pedepsei, conform menţiunilor cuprinse în certificatul transmis de autorităţile spaniole, persoana condamnată a executat până la iniţierea procedurii de transferare 2329 zile, calculate la data de 16.12.2019, perioadă ce a fost dedusă din pedeapsa totală şi în continuare la zi, prin sentinţa penală nr. 51 din 07.04.2020 pronunţată în dosarul nr. x/2020, de Curtea de Apel Craiova.
Împrejurarea că autorităţile judiciare străine au stabilit o anumită modalitate de contopire, în speţă - cumulul aritmetic, nu poate face obiectul unei contestaţii întemeiate pe dispoziţiile art. 598 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
În cazul concursului de infracţiuni nu pot fi aşadar aplicate dispoziţiile legii penale române, pedeapsa rezultantă putând fi adaptată doar dacă "depăşeşte totalul pedepselor stabilite pentru infracţiuni concurente sau limita maximă generală a pedepsei închisorii admisă de legea penală română".
Pentru considerentele expuse, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 alin. (7) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 5 din data de 10 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.
Potrivit art. 275 alin. (2) C. proc. pen. contestatorul condamnat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 RON.
Conform art. 275 alin. (6) C. proc. pen. onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de condamnatul A. împotriva sentinţei penale nr. 5 din data de 10 ianuarie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2021.
Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestator, în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 23 februarie 2022.