Şedinţa publică din data de 10 martie 2022
Asupra conflictului de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 194/S din data de 15 noiembrie 2021, Tribunalul Braşov, secţia Penală a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Braşov invocată de către intimatul A. şi în temeiul art. 340 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 50 din C. proc. pen. a declinat Curţii de Apel Braşov competenţa de soluţionare a plângerii formulată de petenţii B., C. şi S.C. D. S.R.L. împotriva ordonanţei de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Braşov în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016.
În motivarea încheierii de declinare, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Braşov a reţinut că potrivit art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen.: "Curtea de apel judecă în primă instanţă: d) infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi".
În continuare, au fost redate considerentele încheierii nr. 20/CCP din 25.09.2020, pronunţată în dosarul nr. x/2020 al Curţii de Apel Braşov, care cuprindea o analiză a ordonanţei de clasare dispusă la data de 11.03.2020, în dosarul penal nr. x/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Serviciul Teritorial Braşov, din care s-a disjuns fapta pentru care s-a dispus clasarea prin ordonanţa nr. 3/P/2016 a procurorul de caz din cadrul aceleiaşi unităţi de parchet şi care face obiectul prezentei cauze.
S-a constatat că prin respectiva încheiere, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Braşov, a stabilit că, în cauză, competenţa materială de soluţionare a plângerii formulată de către B., C. şi S.C. D. S.R.L. împotriva ordonanţei de clasare nr. 208/P/2017 a D.N.A., aparţine judecătorului de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Braşov, raportat la dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., urmărirea penală în cauză fiind efectuată de către Direcţia Naţională Anticorupţie.
Tot prin încheierea nr. 20/CCP din 25.09.2020 a Curţii de Apel Braşov, s-a constatat că sesizările formulate de către B., C. şi S.C. D. S.R.L. privind achiziţionarea de servicii juridice de către Primăria Municipiului Braşov, care a fost reprezentată în diverse litigii de către avocaţii E., F. şi alţii, nu au format obiectul cercetărilor în dosarul de urmărire penală nr. 208/P/2017 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie Serviciul Teritorial Braşov, prin ordonanţa de clasare din data de 11.03.2020 dispunându-se disjungerea cauzei sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în încheierea unor contracte de asistenţă juridică de către reprezentanţii Primăriei municipiului Braşov, cu încălcarea O.U.G. nr. 26/2012, în vederea reunirii la dosarul penal nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov. S-a avut în vedere că prin aceeaşi încheiere s-a arătat că modalitatea în care s-au încheiat contractele de asistenţă juridică de către Primăria municipiului Braşov cu diferiţi avocaţi urmează a fi analizate de către organul de urmărire penală în cadrul cercetărilor ce vor fi derulate în dosarul penal nr. x/2016
Având în vedere finalizarea cercetărilor în dosarul nr. x/2016 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, la care face referire supra judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Braşov şi formularea plângerii împotriva ordonanţei de clasare emisă în acest dosar, plângere ce face obiectul prezentei, s-a apreciat că devin aplicabile considerentele judecătorului de cameră preliminară expuse mai sus, cu titlu definitiv şi anume că relativ la eventuale fapte comise în legătură cu încheierea de către Primăria municipiului Braşov a unor contracte de asistenţă juridică cu mai mulţi avocaţi, competenţa de soluţionare a prezentei plângeri aparţine Curţii de Apel Braşov.
Prin încheierea penală nr. 5/CCP din data de 28 februarie 2021, Curtea de Apel Braşov, secţia penală, în baza art. 50 raportat la art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., a declinat în favoarea Tribunalului Braşov competenţa de soluţionare a plângerilor formulate de petenţii B., C. şi S.C. D. S.R.L., împotriva ordonanţei de clasare nr. 3/P/2016 din data de 04 august 2021 a D.N.A. - Serviciul Teritorial Braşov, menţinută prin ordonanţa nr. 245/II/2/2021 din data de 15 septembrie 2021 a D.N.A., secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie.
În motivarea încheierii, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Braşov a reţinut că sunt incidente dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen. conform cărora tribunalul judecă în primă instanţă infracţiunile cercetate de Direcţia Naţională Anticorupţie.
În acest sens, a arătat că în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016, prin ordonanţa din data de 18 octombrie 2016, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:
- abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că numitul A., primarul municipiului Braşov, nu a luat măsurile necesare în vederea recuperării sumelor de bani cheltuite de Primăria Municipiului Braşov, reprezentând onorarii de avocat, în procesele şi procedurile judiciare în care această instituţie a fost parte şi pe care le-a câştigat, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Municipiului Braşov, şi
- conflict de interese, prevăzut de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că A., în calitate de primar al municipiului Braşov, ar fi încheiat contracte de asistenţă juridică cu avocatul E. din Baroul Braşov, în contextul în care acest avocat îi reprezintă şi interesele personale ale lui A..
În cursul urmăririi penale, pentru o mai bună înfăptuire a justiţiei, la dosarul nr. x/2016 al DNA, au fost reunite mai multe dosare ale aceluiaşi parchet, având acelaşi obiect, respectiv încheierea presupus nelegală a contractelor de asistenţă judiciară de către Primăria Municipiului Braşov, respectiv:
1. Dosarul de urmărire penală nr. 8/P/2018, în care prin ordonanţa din data de 10.01.2018, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu referire la fapte de corupţie săvârşite de primarul municipiului Braşov în perioada 2005-2015 cu ocazia contractării unor servicii de asistenţă juridică de la diferite societăţi profesionale de avocatură şi avocaţi din municipiul Braşov, deşi la nivelul municipiului Braşov exista Direcţia Juridică şi de Administraţie Publică Locală Braşov, cărora li s-ar fi decontat în perioada 2005 - 2015 suma totală de 3.180.970,00 RON, indiferent dacă aceştia au prestat sau nu servicii de asistenţă/reprezentare juridică. Se mai arată în cuprinsul ordonanţei că în actul de sesizare se mai reţine faptul că angajamentele legale, reprezentând contracte de servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică ar fi fost aprobate de ordonatorul principal de credite fără a fi în prealabil vizate de control financiar preventiv propriu .
2. Dosarul de urmărire penală nr. 26/P/2020 în care s-a dispus începerea urmăririi penale prin ordonanţa din 8 aprilie 2020 cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în faptul că Primăria Municipiului Braşov, prin primarul A., a încheiat în mod ilegal mai multe contracte de asistenţă juridică cu avocaţii E. şi F. pentru a reprezenta Primăria în conflictele juridice în domeniul urbanistic pe care instituţia le are cu firmele administrate de B., fiind astfel încălcate prevederile O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare . Acest dosar a fost format în urma soluţiei de disjungere dispusă prin ordonanţa de clasare nr. 208/P/2017 din data de 11.03.2020.
3. Dosarul de urmărire penală nr. 60/P/2021 în care prin ordonanţa din 15 iunie 2021 s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., constând în faptul că primarul A. şi alţi funcţionari din primărie,ar fi încheiat în mod ilegal mai multe contracte de asistenţă juridică cu avocatul F. pentru a reprezenta Primăria în conflictele juridice în domeniul urbanistic pe care instituţia le are cu firmele administrate de B., fiind astfel încălcate prevederile O.U.G. nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare .
Prin urmare, a observat că, atât în dosarul nr. x/2016, cât şi în dosarele reunite cu acesta, au fost cercetate fapte presupus a fi comise de către fostul primar al Municipiului Braşov şi de alţi funcţionari neidentificaţi, din cadrul Primăriei Braşov, nicidecum de către avocaţi pentru a putea fi atrasă competenţa curţii de apel. Faptele cercetate in rem se referă la autorii presupuselor infracţiuni de abuz în serviciu prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., nu la eventuali complici sau persoane care să fi săvârşit infracţiuni care să aibă legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu, astfel cum s-a invocat cu ocazia dezbaterilor.
Mai mult, din moment ce nu s-a început urmărirea penală faţă de o persoană anume, nici nu se poate discuta despre competenţa instanţelor după calitatea persoanei.
Fiind învestită cu soluţionarea conflictului negativ de competenţă, în temeiul art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Braşov.
Potrivit art. 51 alin. (1) din C. proc. pen., când două sau mai multe instanţe se recunosc competente a judeca aceeaşi cauză ori îşi declină competenţa reciproc, conflictul pozitiv sau negativ de competenţă se soluţionează de instanţa ierarhic superioară.
Conform art. 51 alin. (2) din C. proc. pen., instanţa ierarhic superioară comună este sesizată, în caz de conflict pozitiv, de către instanţa care s-a declarat cea din urmă competentă, iar în caz de conflict negativ, de către instanţa care şi-a declinat cea din urmă competenţa.
În acest sens, se constată, astfel, cum au stabilit ambele instanţe între care s-a ivit conflictul de competenţă negativ, că petenţii B., C. şi S.C. D. S.R.L. au formulat plângere împotriva ordonanţei de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Braşov în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016.
Potrivit art. 36 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., infracţiunile cu privire la care urmărirea penală a fost efectuată de către Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sau Direcţia Naţională Anticorupţie, dacă nu sunt date prin lege în competenţa altor instanţe ierarhic superioare sunt judecate în primă instanţă de tribunal.
Conform art. 38 alin. (1) lit. d) din C. proc. pen., curtea de apel judecă în primă instanţă: d) infracţiunile săvârşite de avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, de controlorii financiari ai Curţii de Conturi, precum şi auditori publici externi.
Astfel, se observă că în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016, prin ordonanţa de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Braşov din data de 18 octombrie 2016, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la săvârşirea infracţiunilor de:
- abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen., constând în aceea că numitul A., primarul municipiului Braşov, nu a luat măsurile necesare în vederea recuperării sumelor de bani cheltuite de Primăria Municipiului Braşov, reprezentând onorarii de avocat, în procesele şi procedurile judiciare în care această instituţie a fost parte şi pe care le-a câştigat, prejudiciind astfel bugetul Primăriei Municipiului Braşov, şi
- conflict de interese, prevăzut de art. 301 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen., constând în aceea că A., în calitate de primar al municipiului Braşov, ar fi încheiat contracte de asistenţă juridică cu avocatul E. din Baroul Braşov, în contextul în care acest avocat îi reprezintă şi interesele personale ale lui A..
Aşadar, se constată că urmărirea penală în dosarul nr. x/2016 al Serviciului Teritorial DNA Braşov a vizat fapte presupus a fi comise de către fostul primar al Municipiului Braşov şi de alţi funcţionari neidentificaţi, din cadrul Primăriei Braşov şi nu au fost cercetate fapte presupus săvârşite de persoane ce ar putea atrage competenţa personală a Curţii de Apel Braşov.
De altfel, nici din dosarele reunite cu dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016, respectiv dosarele nr. de urmărire penală nr. 8/P/2018, nr. 26/P/2020 şi 60/P/2021, nu rezultă că ar putea fi atrasă competenţa personală a Curţii de Apel Braşov.
În aceste condiţii, instanţa competentă să judece plângerea formulată de petenţii B., C. şi S.C. D. S.R.L. împotriva ordonanţei de clasare emisă de Serviciul Teritorial DNA Braşov în dosarul de urmărire penală nr. 3/P/2016 aparţine, potrivit art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., judecătorului de cameră preliminară din cadrul instanţei căreia i-ar reveni competenţa, potrivit legii, să judece cauza în primă instanţă, respectiv Tribunalului Braşov.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 51 alin. (6) din C. proc. pen., Înalta Curte va stabili că instanţa competentă a soluţiona cauza este Tribunalul Braşov, instanţă căreia îi va trimite dosarul.
În temeiul art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petenţii B., C. şi D. S.R.L., prin reprezentant legal B., în favoarea Tribunalului Braşov, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Fără cale de atac.
Pronunţată în şedinţă publică, azi, 10 martie 2022.