Şedinţa publică din data de 21 decembrie 2021
Asupra contestaţiei de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 25 noiembrie 2021, pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017, în ceea ce priveşte măsura asiguratorie, în temeiul art. 2502 din C. proc. pen., s-au ridicat măsurile asigurătorii instituite de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial Iaşi prin ordonanţele din 23 iulie 2008 asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L..
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a constatat că, în dosarul de urmărire penală nr. 94/D/P/2006, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Biroul Teritorial Iaşi a luat următoarele măsuri asigurătorii:
- prin ordonanţa din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. A. S.A., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activităţile ilicite legate de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 207 terenuri în valoare de aproximativ 1.167.048 RON;
- prin ordonanţa din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. B. S.R.L., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activităţile ilicite legate de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 43 terenuri în valoare de aproximativ 243.462 RON;
- prin ordonanţa din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. C. S.R.L., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activităţile ilicite legate de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 111 terenuri în valoare de aproximativ 522.253 RON;
- prin ordonanţa din 23 iulie 2008, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. D. S.R.L., în vederea garantării executării măsurii confiscării sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activităţile ilicite legate de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit procesului-verbal aflat la dosar up, măsura sechestrului a fost pusă în executare la data de 30.07.2008, iar conform anexei la procesul-verbal sechestrul a fost instituit asupra a 52 terenuri în valoare de aproximativ 271.546 RON;
Prin rechizitoriul din 27 aprilie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Iaşi, au fost trimişi în judecată inculpaţii:
I. E., pentru săvârşirea infracţiunilor de: 1)"iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că în luna iulie 2002, împreună cu inculpatul F. şi cu inculpata G. a constituit un grup infracţional (la care a aderat în luna noiembrie 2003 şi inculpatul H.) în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani şi a acţionat în cadrul acestuia până în luna februarie 2007, având drept atribuţii principale: a iniţiat circuitele economice şi financiare frauduloase, a controlat în fapt, pe parcursul îndeplinirii activităţii infracţionale analizate, vehiculul infracţional S.C. A. S.A; a desemnat-o drept interpus pe inculpata G., a identificat şi a negociat preluarea vehiculului infracţional S.C. A. S.A., a făcut demersuri pentru acoperirea urmelor infracţionale prin cesionarea S.C. I. S.R.L., a semnat în calitate de "director" unele avize de primire în recepţie a "mărfii" livrate cu facturile fictive de la S.C. J. S.R.L. şi S.C. K. S.R.L., a dispus înregistrarea în contabilitatea S.C. A. S.A. a facturilor fictive, a pus la dispoziţie şi a utilizat conturile bancare personale în circuitul prin care se simula plata facturilor emise de către S.C. I. S.R.L., a preluat sume de bani în numerar, provenind din simularea plăţii facturilor fictive, de la inculpatul H., în vederea reintroducerii acestora în circuitul comercial; 2)"evaziune fiscală" prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (total de 434 acte materiale; 3) "spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 (art. 23 alin. (1) lit. a), b) din Legea 21/1999 la momentul săvârşirii faptelor), constând în aceea că în perioada 2 octombrie 2002-1 noiembrie 2002, acţionând în cadrul grupului infracţional, a transferat suma de 83.512,8 RON (provenind din prima rambursare ilegală de TVA, obţinută de S.C. A. S.A. ca urmare a săvârşirii infracţiunii de evaziune fiscală), în cadrul mecanismului de simulare a plăţii facturilor emise de S.C. I. S.R.L., din conturile S.C. I. S.R.L. în conturile personale, de unde a retras-o în numerar şi a transferat-o inculpatei G., sprijinind astfel şi disimularea originii ilicite efectuată de inculpata G., prin reintroducerea sumei în S.C. A. S.A. cu titlul de "aport asociaţi" (1 act material de transfer cu privire la suma de 83.512,8 RON); 4)"spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale), constând în aceea că în anul 2007 a transferat suma de 260.378 RON (provenind din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală din relaţiile S.C. A. S.A. cu S.C. J. S.R.L. şi cu S.C. K. S.R.L.) în conturile S.C. B. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L. (125.000 RON pe S.C. B. S.R.L. şi 135.378 RON pe S.C. D. S.R.L.), disimulând că ar reprezenta "aport asociaţi", sume de bani utilizate ulterior la achiziţia de terenuri agricole, iar obligaţia de plată a firmei faţă de asociat a fost stinsă printr-o operaţiune de majorare de capital social (1 act material aferent transferului de 125.000 RON pe S.C. B. S.R.L. şi 1 act material aferent transferului de 135.378 RON pe S.C. D. S.R.L.).
II. F., pentru săvârşirea infracţiunilor de: 1) "iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că în luna iulie 2002, împreună cu inculpatul E. şi cu inculpata G. a constituit un grup infracţional (la care a aderat în luna noiembrie 2003 şi inculpatul H.) în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani şi a acţionat în cadrul acestuia până în luna februarie 2007, având drept atribuţii principale: a iniţiat circuitele economice şi financiare frauduloase, a controlat în fapt, pe parcursul îndeplinirii activităţii infracţionale analizate, vehiculul infracţional S.C. A. S.A.; a desemnat-o drept interpus pe inculpata G., a identificat şi a negociat preluarea vehiculului infracţional S.C. A. S.A., plătind foştilor asociaţi contravaloarea părţilor sociale, a făcut demersuri pentru acoperirea urmelor infracţionale prin cesionarea S.C. I. S.R.L., a semnat în calitate de "director" unele avize de primire în recepţie a "mărfii" livrate cu facturile fictive de la S.C. J. S.R.L. şi S.C. K. S.R.L., a dispus înregistrarea în contabilitatea S.C. A. S.A. a facturilor fictive, a pus la dispoziţie şi a utilizat conturile bancare personale în circuitul prin care se simula plata facturilor emise de către S.C. I. S.R.L., a preluat sume de bani în numerar, provenind din simularea plăţii facturilor fictive, de la inculpatul H., în vederea reintroducerii acestora în circuitul comercial; 2)"evaziune fiscală" prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (total de 434 acte materiale), 3) "spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (3 acte materiale), constând în aceea că în perioada 2007- 2008 a transferat direct sau prin intermediul interpusului L. suma totală de 788.509 RON, cunoscând că aceasta provine din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală din relaţiile S.C. A. S.A. cu S.C. J. S.R.L. şi cu S.C. K. S.R.L. şi a disimulat originea ilicită a acesteia astfel:
- 528.631 RON în conturile S.C. C. S.R.L., prin intermediul fiicei sale L., în perioada 2007-2008 (1 act material cu privire la întreaga sumă), disimulând provenienţa acesteia cu titlul de "aport asociat";
- 125.378 RON în conturile S.C. B. S.R.L., în anul 2007 (1 act material cu privire la întreaga sumă), disimulând provenienţa acesteia cu titlul de "aport asociat";
- 134.500 RON în conturile S.C. D. S.R.L., în anul 2007 (1 act material cu privire la întreaga sumă), disimulând provenienţa acesteia cu titlul de "aport asociat", după care a utilizat sumele de bani la achiziţia de terenuri, iar obligaţia de plată a firmei faţă de asociat a fost stinsă printr-o operaţiune de majorare de capital social;
III. G., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
1)"iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003; 2)"evaziune fiscală" prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. anterior (total de 434 acte materiale), 3) "spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (2 acte materiale
IV. H., pentru săvârşirea infracţiunilor de:
1) "iniţiere sau constituire ori aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup, în vederea săvârşirii de infracţiuni, care nu este un grup infracţional organizat" prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, constând în aceea că, în luna noiembrie 2003 a aderat la grupul infracţional constituit de inculpaţii E., F. şi G. în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani şi a acţionat în cadrul acestuia până în luna februarie 2007, având drept atribuţii principale: în calitate de administrator cu procură al firmelor S.C. J. S.R.L. şi S.C. K. S.R.L., să furnizeze facturi fiscale către S.C. A. S.A. care nu atestau operaţiuni comerciale reale, cunoscând faptul că vor fi utilizate la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală; în acelaşi context al operaţiunilor nereale, a primit chitanţe fictive în numerar reprezentând "contravaloarea" facturilor emise, iar sumele de bani primite prin instrumente bancare le-a retras în numerar şi le-a remis inculpaţilor E. şi F., pentru a fi reintroduse în circuitul comercial,;
2)"complicitate la evaziune fiscală" prev. de art. 26 C. pen. anterior rap. la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 (429 acte materiale)
3)"spălare de bani" prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 (1 act material),
Prin încheierea din 20 noiembrie 2020 instanţa de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpaţii F. şi G., prin apărător, însuşită de apărătorii inculpaţilor E. şi H. şi, a constatat că incidenţa dispoziţiilor alin. (3) al art. 9 din Legea nr. 241/2005 nu priveşte încadrarea juridică a faptei de evaziune fiscală, ci eventuala operaţiune de individualizare din perspectiva limitelor de pedeapsă.
1. Pentru inculpatul E.; a fost schimbată încadrareai juridică din infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (434 acte materiale) în infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen. şi în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
2. Pentru inculpatul F.; a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (434 acte materiale) în infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen. şi în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
3. Pentru inculpata G.; a fost schimbaată încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (434 acte materiale) în infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen. şi în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen. din infracţiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.., a fost schimbată încadrarea juridică din infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (434 acte materiale) în infracţiunea prev. de art. 11 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen. şi în infracţiunea prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
4. Pentru inculpatul H.; a fost schimbată încadrarea juridică a infracţiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 în infracţiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.
Prin sentinţa penală nr. 46 din 17 martie 2021 pronunţată de Tribunalul Botoşani în dosarul nr. x/2017 s-au dispus următoarele:
I. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 (forma în vigoare la momentul săvâşirii faptelor, incidentă în urma aplicării art. 5 C. pen.) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (2 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul E. pentru săvârşirea infracţiunii de asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.
II. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 (forma în vigoare la momentul săvâşirii faptelor, incidentă în urma aplicării art. 5 C. pen.) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (3 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.
III. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 13 din Legea nr. 87/1994 (forma în vigoare la momentul săvâşirii faptelor, incidentă în urma aplicării art. 5 C. pen.) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (5 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, prev. de art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (2 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitată inculpata G. pentru săvârşirea infracţiunii de asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.
IV. În baza art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la evaziune fiscală, prev. de art. 26 alin. (1) C. pen. 1969 rap. la art. 9 alin. (1) lit. c), alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969 (429 acte materiale) şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare de bani, prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 şi art. 5 C. pen.
În baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H. pentru săvârşirea infracţiunii de asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen. 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen.
S-a respins acţiunea civilă exercitată în cauză.
Au fost revocate măsurile asigurătorii instituite prin ordonanţele din 23 iulie 2008 asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L. .
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Verificând măsurile asigurătorii, din punctul de vedere al dispoziţiilor art. 2502, C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele:
Potrivit art. 250 2 C. proc. pen., în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 2501 aplicându-se în mod corespunzător.
În consecinţă, Curtea a apreciat că măsurile asigurării luate de procuror se menţin şi în prezent, impunându-se verificarea periodică a acestora, potrivit disp. art. 250 2 C. proc. pen.. Luarea unor măsuri asigurătorii precum sechestrul este obligatorie pentru infracţiunile de spălare de bani şi evaziune fiscală.
În speţă, sechestrul a fost dispus de către procuror în cadrul procedurilor penale iniţiate împotriva unor terţi, S.C. A. S.A., S.C. D. S.R.L. M., S.C. B. S.R.L. Botoşani şi S.C. C. S.R.L. nefiind părţi la aceste proceduri, măsura asigurătorie fiind justificată de necesitatea de a asigura confiscarea specială ulterioară a sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activităţile ilicite legate de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
S-a reţinut că potrivit dispoziţiilor art. 249 alin. (4) din Cod procedurră penală, măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate.
Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind recursul în interesul legii, instanta supremă a reţinut că:"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proportionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a se folosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă.
În ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii, Curtea a reţinut că aceasta trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia rezultă atat din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană cat şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)".Cerinţa proporţionalităţii măsurii asigurătorii cu scopul urmărit care constă în garantarea executării măsurii de siguranţă a confiscării speciale sau a reparării pagubei denotă o legătură între temeiurile care stau la baza instituirii acestora şi premisele angajării răspunderii penale sau delictual civile ale persoanei acuzate.
Or, câtă vreme printr-o hotărâre de primă instanţă s-a apreciat că faptele imputate nu există sau că acestea nu sunt prevăzute de legea penală, menţinerea măsurilor asigurătorii instituite în vederea confiscării sau reparării prejudiciului aferent acestor presupuse fapte nu mai este proporţională cu scopul avut în vedere la momentul luării acestora.
În plus, Curtea a reţinut că măsurile asigurătorii au fost instituite în luna iulie 2008, astfel încât o eventuală menţinere a acestora după trecerea unui interval de peste 13 ani (mai exact 13 ani şi 4 luni), ar determina un caracter excesiv pentru persoanele ale căror bunuri au fost indisponibilizate.
De asemenea, proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea organului judiciar, întrucât măsurile asiguratorii sunt acele măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea bunurilor, instituirea sechestrului afectând atributul dispoziţiei juridice şi materiale, proprietarul acestor bunuri pierzând dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.
Împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017 a formulat contestaţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava.
Contestaţia a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală sub dosar nr. x/2017 la data de 17.12.2021.
Prin motivele contestaţiei formulate, Ministerul Public a solicitat admiterea contestaţiei declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava, desfiinţarea încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava şi rejudecând, să se dispună menţinerea măsurilor asiguratorii instituite prin ordonanţele din data de 23 iulie 2021.
Preliminar analizării în concret a motivelor formulate în cauză, instanţa apreciază ca se impune a fi făcute scurte consideraţiuni ce derivă prin instituirea unei măsuri asigurătorii.
Potrivit art. 250 din C. proc. pen., introdus prin Legea nr. 6 din 18 februarie 2021 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2017/1.939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce priveşte instituirea Parchetului European (EPPO), publicată în Monitorul Oficial al României nr. 167/18.02.2021, în tot cursul procesului penal, procurorul, judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, instanţa de judecată verifică periodic, dar nu mai târziu de 6 luni în cursul urmăririi penale, respectiv un an în cursul judecăţii, dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea sau menţinerea măsurii asigurătorii, dispunând, după caz, menţinerea, restrângerea sau extinderea măsurii dispuse, respectiv ridicarea măsurii dispuse, prevederile art. 250 şi 250 din C. proc. pen. aplicându-se în mod corespunzător.
Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen. procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi exigenţelor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia Europeană, atât la luarea măsurii asigurătorii a sechestrului, cât şi pe perioada în care aceasta este menţinută, trebuie respectat testul de proporţionalitate pentru ca măsura prin durata şi scopul Urmărit să nu se transforme odată cu trecerea timpului într-o sarcină excesivă pentru persoana ale cărei bunuri sunt indisponibilizate (cauza Forminster Enterprises Limited c. Republicii Cehe (hotărârea din 2008).
Proporţionalitatea dintre scopul urmărit la instituirea măsurii şi restrângerea drepturilor persoanei acuzate trebuie asigurată întrucât măsurile asigurătorii sunt acele măsuri procesuale cu caracter real care au ca efect indisponibilizarea unor bunuri mobile sau imobile care aparţin inculpatului, prin instituirea unui sechestru asupra acestora, afectând, atributul dispoziţiei juridice şi materiale, întrucât proprietarul acestor bunuri pierde dreptul de a le înstrăina sau greva de sarcini.
Prin Decizia nr. 19/2017 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind recursul în interesul legii, instanţa supremă a reţinut că:
"instituirea unei măsuri asigurătorii obligă organul judiciar să stabilească un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul pentru care măsura a fost dispusă ca modalitate de asigurare a interesului general şi protecţia dreptului persoanei acuzate de a sefolosi de bunurile sale, pentru a evita să se impună o sarcină individuală excesivă. Proporţionalitatea trebuie asigurată indiferent de modul în care legiuitorul a apreciat necesitatea dispunerii sechestrului, ca decurgând din lege sau ca fiind lăsată la aprecierea judecătorului. Condiţia rezultă atât din art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană cât şi din art. 53 alin. (2) din Constituţia României, republicată (măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii)".
Măsurile asigurătorii au fost definite de doctrină ca fiind măsuri procesuale care constau în indisponibilizarea, pe parcursul procesului penal, a bunurilor unor persoane, pentru ca acestea să nu le înstrăineze până la sfârşitul procesului penal şi să devină insolvabile.
Atunci când se dispune luarea unei măsuri asigurătorii, trebuie avute în vedere mai multe valori implicate în cauză, respectiv se impune o evaluare a prejudiciului produs prin infracţiune, astfel încât valoarea bunurilor sechestrate ce ar urma să fie valorificate în vederea despăgubirii pârtii civile să fie cât mai apropiată de valoarea prejudiciului pretins.
Totodată, în ansamblul procedurilor derulate în prezenta cauză, aplicabilitatea prevederilor art. 2502 din C. proc. pen., se impune a fi amintită durata măsurilor asigurătorii.
Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa de fond a ridicat măsurile asigurătorii instituite de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. -Biroul Teritorial Iaşi prin ordonanţele din 23 iulie 2008 asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D. S.R.L. .
În speţă, sechestrul a fost dispus de către procuror în cadrul procedurilor penale iniţiate împotriva unor terţi, S.C. A. S.A., S.C. D. S.R.L. M., S.C. B. S.R.L. Botoşani şi S.C. C. S.R.L. care nu erau părţi la aceste proceduri, astfel că la acel moment măsura asigurătorie a fost justificată de necesitatea de a asigura confiscarea specială ulterioară a sumelor de bani ce se presupune că ar proveni din activităţile ilicite legate de comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani.
Pe de altă parte, în cazul de faţă, este de remarcat faptul că judecata în primă instanţă a fost finalizată, Tribunalul Botoşani, prin sentinţa penală nr. 46 din 17 martie 2021 a dispus achitarea inculpaţilor şi revocarea tuturor măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale.
În acord cu instanţa de fond, Înalta Curte, constată că durata efectivă a măsurilor asigurătorii instituite în prezenta cauză este excesivă, în raport, cu durata şi evoluţia procedurii mai sus arătate, iar consecinţele pe care le produc asupra persoanelor ale căror bunuri au fost indisponibilizate depăşesc efectele normale ale unei astfel de măsuri.
Înalta Curte constată că, în mod corect, instanţa a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra bunurilor imobile aparţinând S.C. A. S.A., S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.R.L. şi S.C. D., mai ales din perspectivă chiar nedefinitivă a inexistenţei infracţiunii de spălare de bani, întrucât această infracţiune este cea care a evocat şi a permis instituirea sechestrului asigurător. Ori, în atare condiţii, constată că fapta nu există, potrivit sentinţei pronunţată de prima instanţă şi că sechestrul este excesiv.
De altfel, ca urmare a inexistenţei infracţiunii de evaziune fiscală dedusă judecăţii, subsumată inexistenţei premisei pentru infracţiunea de spălare a banilor reprezintă suficiente motive pentru a nu se mai menţine sechestrele asigurătorii care au o durată relativ îndelungată în timp, respectiv de peste 10 ani.
Pentru aceste considerente, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte, va respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata S.C. A. S.A. BOTOŞANI, în sumă de 313 RON, va rămâne în sarcina statului.
Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele persoane interesate S.C. C. S.R.L. BOTOŞANI, S.C. B. S.R.L. BOTOŞANI şi S.C. D. S.R.L. M., în sumă de câte 79 RON, vor rămân în sarcina statului .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondată, contestaţia declarată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Suceava împotriva încheierii din data de 25 noiembrie 2021 pronunţată de Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2017.
Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea contestaţiei rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata S.C. A. S.A. BOTOŞANI, în sumă de 313 RON, rămâne în sarcina statului şi se plăteşte din fondurile Ministerului Justiţiei.
Onorariile parţiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru intimatele persoane interesate S.C. C. S.R.L. BOTOŞANI, S.C. B. S.R.L. BOTOŞANI şi S.C. D. S.R.L. M., în sumă de câte 79 RON, rămân în sarcina statului şi se plătesc din fondurile Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 21 decembrie 2021