Asupra cauzei de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 62 din data de 11 iunie 2019 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie s-au dispus următoarele:
În baza art. 386 C. proc. pen. s-au respins ca nefondate cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpaţii A., B. şi C., din infracţiunea prev. de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., în infracţiunea de neglijenţă în serviciu prev. de art. 298 C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
Au fost condamnaţi inculpaţii:
C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 C. pen.
B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 C. pen.
D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 C. pen.
E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 ani inchisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 C. pen.
A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 ani şi 8 luni inchisoare şi 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), g) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b), g) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 C. pen.
F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 3 ani închisoare şi 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b) C. pen.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 C. pen.
În baza art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea executării pedepselor aplicate inculpaţilor sub supraveghere şi s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani pentru fiecare inculpat, conform dispoziţiilor art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) Cod penalau fost obligaţi inculpaţii ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Neamţ la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.
În baza art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. s-a impus condamnaţilor să execute următoarea obligaţie: să nu părăsească teritoriul României, fără acordul instanţei.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, au fost obligaţi inculpaţii să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul D.G.A.S.P. Neamţ sau Biblioteca Jud. G.T.Kirileanu Piatra - Neamţ, pe o perioadă de 90 de zile lucrătoare fiecare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art. 96 C. pen.
S-a menţinut măsura sechestrului asiguratoriu instituit prin ordonanţa procurorului din data de 18.01.2018, asupra următoarelor bunuri imobile: apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 30.01.2008 de BNP G., aflat în proprietatea inculpatului C.; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin Titlul de Proprietate nr. x din 14.03.2005 emis de CJSDPT Neamţ, aflat în proprietatea inculpatului B.; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de donaţie autentificat sub nr. x din 24.11.2008 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului D.; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2000 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului A..
În baza art. 397, art. 19 şi art. 25 C. proc. pen. şi art. 1357 şi urm. C. civ., s-a admis acţiunea civilă şi au fost obligaţi în solidar inculpaţii să plătească părţii civile Municipiul Piatra Neamţ prin Viceprimar - suma de 1.089.170 RON.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Cu adresa înregistrată la Primăria Municipiului Piatra Neamţ cu nr. x/21.09.2009, inculpatul F., în calitate de proprietar al unui teren în suprafaţă de 11.156 mp situat în punctul "Valea Albă" ("după Pietricica"), a sesizat faptul că 6.526 mp din acest teren nu îi mai poate folosi pentru construcţii din cauza extinderii cimitirului "Pietricica", fiind încălcată limita de siguranţă de 50 de metri prevăzută de art. 11 din Ordinul 536/23.06.1997 pentru aprobarea normelor de igienă ai mediului de viaţă al populaţiei. Adresa este direcţionată de către B., secretarul municipiului Piatra Neamţ, către trei compartimente din primărie.
Prin nota internă nr. x/23.09.2009 a Serviciului Administrare Patrimoniu, semnată de şeful serviciului, D. şi avizată de B., petiţia a fost trimisă în copie către Direcţia Cadastru în vederea formulării unui punct de vedere.
Prin adresa internă nr. x/24.09.2009 a Direcţiei Urbanism şi a Direcţiei Cadastru şi Serviciu agricol, aprobată de B., s-au propus Serviciului Administrare Patrimoniu trei terenuri pentru a fi oferite la schimb lui F., respectiv unul situat pe strada x, unul pe strada x şi unul pe strada x.
Prin adresa nr. x/25.09.2009, semnată de C., viceprimarul municipiului, B., D., I., şeful Direcţiei Urbanism şi J., şeful Direcţiei Cadastru, i s-au propus petentului F., la schimb, cinci suprafeţe de teren, respectiv cele trei anterior menţionate precum şi cele situate pe strada x.
Prin adresa din data de 20.11.2009 înregistrată la primărie în data de 25.11.2009 sub numărul x, F. alege, în vederea efectuării schimbului, terenurile situate pe str. x şi str. x.
În data de 4.01.2010 primăria Piatra Neamţ a emis adresa nr. x, întocmită de D. şi semnată de acesta, B. şi C., prin care a solicitat S.C. K. S.R.L. evaluarea terenurilor în suprafaţă de 6.090 mp, 481 mp şi 592 mp situate pe strada x.
În data de 15.01.2010, prin adresa nr. x întocmită şi semnată de aceleaşi persoane s-a solicitat evaluarea terenului în suprafaţă de 11.156 mp situat pe strada x, proprietatea lui F..
În data de 19.01.2010 apare înregistrată cu nr. x la primărie aceeaşi adresă a lui F. din data de 20.11.2009, adresă care cuprinde în plus menţiunea că urmează să solicite şi alte propuneri pentru compensarea totală.
Prin adresa nr. x/20.01.2010 întocmită şi redactată de D., Primăria Piatra Neamţ, prin C., B., D., I. şi J., îi propune lui F. şi suprafeţele de teren aflate în proprietatea privată a municipiului situate pe strada x, "conform planurilor de situaţie anexate".
Prin adresa nr. x/20.01.2010 întocmită de D. şi semnată de acesta, B. şi C., Municipiul Piatra Neamţ a solicitat S.C. K. S.R.L. evaluarea terenurilor în suprafaţă de 1.051 şi 821 mp situate pe strada x.
Prin adresa înregistrată la Primăria Piatra Neamţ sub nr. x/21.01.2010, adresă care nu poartă vreo viză privind circuitul ulterior în cadrul primăriei, F. comunică că este de acord cu terenurile propuse în compensare de pe strada x.
În data de 22.01.2010 au fost înregistrate la Primăria Municipiului Piatra Neamţ următoarele rapoarte de evaluare întocmite de S.C. K. S.R.L. prin evaluator E.: nr. x/18.01.2010 privind suprafaţa de 11.156 mp teren proprietatea lui F., înregistrat cu nr. x; x/24.06.2009 privind suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; x/08.01.2010 privind suprafaţa de 592 mp teren (drum) situat pe str. x, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 6090 mp teren situat pe str. x, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x fn. proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1344 mp str. x fn, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x
Tot în data de 22.01.2010, la nivelul Primăriei Piatra Neamţ, au fost întocmite următoarele documente: nota de fundamentare nr. 2658 semnată de C. şi D. prin care s-a propus adoptare unei hotărâri de consiliu local pentru aprobarea rapoartelor de evaluare înregistrate cu numerele mai sus menţionate şi pentru aprobarea schimbului de terenuri cu F.; raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu semnat de D., I., avizat de B. şi aprobat de C. cu un conţinut identic cu al notei de fundamentare; Dispoziţia nr. 207 privind stabilirea ordinii de zi a şedinţei consiliului local din data de 28.01.2010 în care este inclus şi acest proiect de hotărâre.
Comisiile de specialitate nr. 1 şi nr. 5 au avizat favorabil proiectul de hotărâre şi au propus adoptarea acestuia în data de "26, 27.01.2010".
În data de 28.01.2010, în şedinţa Consiliului Local Piatra Neamţ a fost adoptată Hotărârea nr. 29 (contrasemnată pentru legalitate de B.) prin care s-a dispus:
"se aprobă raportul de evaluare nr. 2.954 din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 11.156 mp, situat în Valea Albă f.n. proprietatea domnului F., în valoare de 973.629 RON, Raportul de evaluare nr. 2.968 din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 11.497 mp, situat în str. x f.n., proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ în valoare de 248.194 RON, Raportul de evaluare nr. 2.970 din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 592 mp, situat în str. x f.n., proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 10.866 RON, Raportul de evaluare nr. x din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 6.090 mp, situat în str. x, proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 130.600 RON, Raportul de evaluare nr. x din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 481 mp, situat în str. x f.n. proprietate privată a Municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 8.830 RON şi Raportul de evaluare nr. 3.060 de 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 2.395 mp (1.051 mp + 1.344 mp), situat în str. x f.n., proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 177.788 RON, conform anexelor nr. 1 - 6 la prezenta;
se aprobă schimbul terenului în suprafaţă de 11.156 mp şi valoarea evaluată de 973.629 RON, situat în str. x, proprietatea F., cu terenurile în suprafaţă de 18.660 mp şi valoare evaluată de 398.490 RON situate pe str. x şi terenul în suprafaţă de 2.395 mp şi valoare evaluată de 177.788 RON, situat în str. x, proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, conform Anexei nr. 7 la prezenta; Diferenţa de valoare de 397.351 RON pe care o datorează municipiul Piatra Neamţ domnului F., urmează a se compensa cu suprafeţe de teren ce vor fi identificate şi inventariate ulterior".
În data de 18.02.2010 a fost încheiat contractul de schimb între municipiul Piatra Neamţ, reprezentat de C. şi B. şi F. şi L., contract autentificat prin încheierea nr. x a BNP A..
Potrivit menţiunilor din contract, terenurile oferite la schimb de municipiu sunt identificate după cum urmează:
Suprafaţa de 2.395 mp teren fâneţe situată în mun. Piatra Neamţ, strada x fără număr, din care 1.344 mp cu numărul cadastral x, iar 1.051 mp cu numărul cadastral x.
Suprafaţa de 18.660 mp teren situat în mun. Piatra Neamţ, strada x din care:
- 2.104 mp teren curţi construcţii situat pe strada x fn cu număr cadastral x
- 592 mp cotă parte indiviză din suprafaţa de 889 mp cu destinaţia drum situat pe strada x fn cu număr cadastral x
- 9.874 mp curţi construcţii, situat pe strada x fn cu număr cadastral x
- 6.090 mp curţi construcţii, situat pe strada x nr. 6 cu număr cadastral x
În ceea ce priveşte diferenţa de valoare, suma de 397.351 RON a fost achitată de Municipiul Piatra Neamţ prin Ordinul de plată nr. x din data de 27.01.2015.
Referitor la situaţia juridică a suprafeţelor date la schimb de către Municipiul Piatra Neamţ, s-au evidenţiat următoarele:
1. Cu privire la terenurile Municipiului Piatra Neamţ situate pe strada x potrivit menţiunilor din contractul de schimb, Municipiul Piatra Neamţ era proprietar pe aceste suprafeţe în baza HCL nr. 17 din data de 28.01.2010.
Potrivit acestei hotărâri, consiliul local a aprobat "inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, conform anexei la prezenta". În anexă, la poziţiile 15 şi 16 se regăsesc suprafeţele de 1.344 şi 1051 mp situate pe strada x fără număr. Nota de fundamentare, semnată de C. şi raportul de specialitate, semnat de M. şi D. au fost întocmite în data de 22.01.2010, fiind înregistrate sub numărul x.
Prin cererile înregistrate în data de 4.02.2010 la BCPI Piatra Neamţ sub numerele 2441 şi 2443, municipiul Piatra Neamţ, prin C., B., J. şi D. a solicitat recepţia lucrărilor cadastrale pentru prima înscriere şi intabularea dreptului de proprietate pentru cele două terenuri, cereri admise prin încheierile din data de 10.02.2010 când le-au fost atribuite numerele cadastrale x.
Potrivit documentaţiilor înaintate de BCPI Piatra Neamţ, pentru ambele dosare, în data de 4.02.2010 au fost depuse şi cererile de comunicare a coordonatelor punctelor din zonă în vederea întocmirii documentaţiei cadastrale de către S.C. N. S.R.L. deşi lucrările topografice efective apar efectuate în data de 3.02.2010 (dată la care sunt întocmite toate actele de către municipiu în cele două dosare).
2. Cu privire la terenurile Municipiului Piatra Neamţ situate pe strada x s-au evidenţiat următoarele:
2a.Pentru suprafaţa de 2.104 mp teren curţi construcţii situată pe strada x fn. cu număr cadastral x - terenul era intabulat ca proprietate a Municipiului Piatra Neamţ - domeniu privat, prin încheierea nr. 26379/10.12.2009 a BCPI Piatra Neamţ în baza HCL 414 din 24.09.2009 prin care s-a aprobat inventarul parţial al unor terenuri aparţinând domeniului privat al Municipiului Piatra Neamţ. În inventar, suprafaţa a fost înregistrată cu valoarea de 507.064 RON, respectiv 241 RON/mp.
2b.Pentru suprafaţa de 592 mp cu număr cadastral x - acest teren făcea parte din suprafaţa de 887 mp categoria drum, cu următorii proprietari: Primăria Municipiului Piatra Neamţ - 592 mp, S.C. O. S.R.L. - 295 mp. Prin HCL nr. 522/18.12.2009 s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului, în anexă fiind menţionat şi terenul în suprafaţă de 592 mp de pe str. x f.n. cu valoare de inventar de 318 RON/mp (total 188.256 RON).
2c.Pentru suprafaţa de 9.874 mp curţi construcţii cu număr cadastral x s-au reliefat următoarele:
Prin adresa x din 05.12.2007, semnată şi de inculpatul B., Primăria Municipiului Piatra Neamţ a solicitat O.C.P.I. Neamţ înscrierea în cartea funciară a terenului aparţinând domeniului public al municipalităţii, situat în str. x f.n., în suprafaţă de 23.160 mp. sens în care a fost depusă H.G. nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al jud. Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din jud. Neamţ însoţită de Anexa 2 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Piatra Neamţ.
Prin încheierea nr. 34200/12.12.2007 a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea Municipiului Piatra Neamţ pentru imobilul cu numărul cadastral provizoriu x în suprafaţă de 23.160 mp, înscris în cartea funciară x/N cu menţiunea domeniu public.
Cartea funciară 99, prin conversia de pe hârtie, devine cartea funciară nr. x
În data de 8.12.2009, Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ a înregistrat cererea S.C. P. S.R.L. (societate de lucrări cadastrale) privind dezmembrarea terenului cu numărul cadastral x.
În data de 8.12.2009 a fost înregistrată cererea Municipiului Piatra Neamţ, semnată de primarul Q., secretarul B., şeful Serviciului Cadastru J. şi şeful Serviciului Administrare Patrimoniu D. pentru dezlipirea imobilului de pe strada x f.n. cu numărul cadastral x.
Cererea mai sus menţionată este însoţită de următoarele înscrisuri: convenţie încheiată cu S.C. P. S.R.L., cerere de solicitare informaţii, ambele nedatate şi semnate din partea municipiului de funcţionarii susmenţionaţi şi Declaraţie, în care se menţionează că municipiul pune la dispoziţia S.C. P. S.R.L. acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu privire la imobilul cu noul C. pen. 7444 respectiv "extras de carte funciară nr. x/27.11.2009".
Extrasul menţionat a fost eliberat urmare a cererii formulate de municipiu în data de 27.11.2009 şi arată că imobilul cu numărul cadastral x şi număr de carte funciară x în suprafaţă de 23.160 mp, situat în Piatra Neamţ, strada x face parte din proprietatea publică a municipiului.
S-a concluzionat de instanţa de fond că, raportat la aceste înscrisuri, inculpaţii B. şi D. ştiau, încă din luna decembrie 2009 că acest teren făcea parte din domeniul public al municipiului.
Prin încheierea nr. 27557 din 28.12.2009 este admisă cererea şi se notează propunerea de dezmembrare a imobilului cu numărul cadastral x în două imobile:
- x (în suprafaţă de 13.286 mp, teren pe care se aflau locuinţele sociale).
- y (în suprafaţă de 9874 mp).
Dezmembrarea este definitivată prin actul autentificat prin încheierea nr. 200 din data de 18.02.2010 a BNP A., document semnat din partea proprietarului municipiul Piatra Neamţ de către viceprimarul C. şi secretar B..
În cuprinsul actului se menţionează că "imobilul ce se dezmembrează face parte din domeniul privat al municipiului Piatra Neamţ, conform HCL 378 din 23.11.2006".
S-a subliniat de instanţa de fond că, în realitate, Hotărârea Consiliului Local Piatra Neamţ nr. 378/23.11.2006 se referă la inventarierea parţială a unor terenuri printre care este menţionată suprafaţa de 19.350 mp aflată în administrarea R. de pe str. x, diferită de cea din actul de dezmembrare.
S-a susţinut de instanţa de fond că aspectele reţinute probează că inculpatul A. a ignorat cu ştiinţă regimul juridic al terenului cu privire la care s-a dispus dezmembrarea, cu atât mai mult cu cât a ignorat şi extrasele de carte funciară obligatorii de solicitat pentru o asemenea operaţiune şi care contraziceau declaraţiile inculpaţilor cu privire la regimul juridic al terenului.
Totodată, instanţa de fond a considerat că, întrucât contractul de schimb a fost autentificat în aceeaşi împrejurare, inculpaţii au cunoscut dar au ignorat faptul că suprafaţa de 9874 mp nu putea fi înstrăinată.
Un alt aspect care a format convingerea instanţei de fond în sensul menţionat, a fost acela că prin încheierile nr. 4071/25.02.2010 şi nr. 4072/25.02.2010 ale BCPI Piatra Neamţ au fost înfiinţate cărţile funciare definitive ale celor două imobile şi că, în cartea funciară nr. x privind terenul în suprafaţă de 13.286 mp. este menţionat în continuare că acesta face parte din domeniul public al municipiului Piatra Neamţ în timp ce, în cartea funciară nr. x este intabulat dreptul de proprietate pentru terenul cu număr cadastral x în favoarea lui F. şi S. având în vedere contractul de schimb din data de 18.02.2010.
2d.Pentru suprafaţa de 6.090 mp curţi construcţii cu număr cadastral x s-au reţinut următoarele:
În baza deciziei nr. 182 din 25.04.1970 a fostului Consiliu Popular Judeţean Neamţ, R. deţinea un drept de folosinţă cu privire la două suprafeţe de teren situate pe str. x.
Prin sentinţa nr. 492 a Curţi de arbitraj de pe lângă T. s-a constatat dreptul de proprietate al R. pentru clădirile construite pe aceste terenuri, menţionându-se că terenul aferent în suprafaţă de 20.000 mp este proprietate de stat.
În anul 2003 R. a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra clădirilor, anexând cererii adresate OCPI şi o documentaţie cadastrală potrivit căreia, din măsurători a rezultat că suprafaţa totală de teren de este de 12.254 mp, este situată pe str. x şi este împărţită în două incinte: - baza 1 de producţie şi sediu societate, cu suprafaţa de 4.264 mp (număr cadastral provizoriu r);
- baza 2 producţie, cu suprafaţa de 7.990 mp (număr cadastral provizoriu p).
În data de 2.10.2009, între R. şi S.C. P. S.R.L. s-a încheiat o convenţie, înregistrată la OCPI Neamţ în data de 8.10.2009, privitoare la întocmirea documentelor necesare dezmembrării terenului în două loturi.
Prin încheierea nr. 22681 din data de 26.10.2009 a BCPI Piatra Neamţ s-a notat propunerea de dezmembrare a suprafeţei de 7.990 mp în două imobile cu numerele cadastrale x (6.090 mp) şi y (1.900 mp).
Prin încheierea nr. 23889 din 11.11.2009 s-a sistat cartea funciară x urmare a dezmembrării în cele două imobile prin actul autentificat sub nr. x din data de 03.11.2009 de BNP U..
Prin încheierea nr. 25109 din 25.11.2009 a BCPI Piatra Neamţ s-a intabulat dreptul de proprietate pentru 3 clădiri situate pe terenul de 6.090 mp în favoarea S.C. O. S.R.L. (reprezentată de F.) ca urmare a contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. x din 19.11.2009 a BNP U..
În cuprinsul contractului este menţionat faptul că acele construcţii sunt "situate pe terenul … proprietatea Municipiului Piatra Neamţ, societatea cumpărătoare urmând să-şi reglementeze situaţia juridică a terenului, conform legislaţiei în vigoare". Se mai menţionează că terenul "este proprietatea Municipiului Piatra Neamţ şi se află în folosinţa societăţii conform Deciziei nr. 182 din 25.04.1970 emisă de fostul Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Piatra Neamţ".
Prin HCL 484/26.11.2009 s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, în anexă fiind menţionat şi terenul în suprafaţă de 6.090 mp de pe str. x cu valoare de inventar de 318 RON/mp (total 1.936.620 RON).
S-a concluzionat de instanţa de fond că inculpatul F. ar fi fost interesat în cumpărarea suprafeţei de teren mai sus menţionate având în vedere că pe acest teren se aflau construcţiile al cărui proprietar era, dar care nu îl interesau, acesta intenţionând să construiască blocuri de locuinţe, concluzie care are la bază faptul că demersurile pentru dezmembrarea suprafeţei totale de teren au fost făcute la iniţiativa acestui inculpat, depoziţia martorei V. în care aceasta a relevat intenţiile inculpatului, referatul din data de 30.10.2009, discutat în şedinţa adunării generale din data de 7.10.2009 în care se menţionează că S.C. O. S.R.L. este interesată de achiziţionarea suprafeţei de 6.090 mp teren ce urma să fie dezmembrat.
Referitor la evaluarea terenurilor municipiului Piatra Neamţ, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie:
În data de 22.01.2010 au fost înregistrate la Primăria Piatra Neamţ rapoartele întocmite de S.C. K. S.R.L privitoare la stabilirea "valorii de piaţă" a terenurilor ce urmau să facă obiectul schimbului cu F..
Raportul nr. x/24.06.2009 priveşte suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x pentru care se stabileşte o valoare de piaţă de 5,1 euro/mp, respectiv 21,59 RON/mp, în total 58.634 euro, echivalentul a 248.194 RON.
Potrivit menţiunilor evaluatorului, imobilul se afla în proprietatea municipiului Piatra Neamţ, fiind înscris în cartea funciară sub numerele z şi w, astfel cum reiese şi din HCL 414/24.09.2009 şi din planurile de amplasament şi delimitare din datele de 9.12.2009 şi 11.12.2009.
Raportat la aceste identificări, rezultă că obiectul evaluării l-a constituit suprafaţa de 9.874 mp curţi construcţii aflată în domeniul public al municipiului şi suprafaţa de 2.104 mp teren curţi construcţii inventariată prin HCL 414/24.09.2009.
S-a evidenţiat că suprafaţa totală a acestor terenuri este mai mare decât cea indicată în raport, fiind de 11.978 mp şi că diferenţa de 481 mp a făcut obiectul raportului de evaluare nr. x/08.01.2010 în care este menţionat tot numărul cadastral x şi sunt anexate planurile de amplasament şi delimitare referitoare la acest număr.
S-a stabilit de instanţa de fond că raportul este antedatat, data indicată de evaluator pentru întocmirea raportului fiind falsă.
În sensul concluziei s-a arătat că, deşi se precizează că inspecţia proprietăţii a fost realizată în data de 24.06.2009 de experţi E. şi W. precum şi de un reprezentant al primăriei (nu se arată cine), raportul cuprinde referiri la numere cadastrale atribuite în luna decembrie 2009 precum şi la o hotărâre a consiliului local emisă în luna septembrie 2009.
S-a apreciat de instanţa de fond că data raportului nu poate fi o greşeală de tehnoredactare în condiţiile în care este reluată de mai multe ori în cuprinsul acestuia iar evaluatorul indică pentru comparaţie oferte similare din luna iunie 2009.
Potrivit documentelor înaintate de primăria Piatra Neamţ, raportul de evaluare a fost întocmit ca urmare a solicitării beneficiarului din data de 22.06.2009 semnată de C., B. şi D..
S-a considerat de instanţa de fond că şi acest document este antedatat, argumentele fiind următoarele:
Potrivit comenzii, terenul ce urma a fi evaluat era în suprafaţă de 11.978 mp ori, această valoare nu poate proveni decât prin însumarea suprafeţelor cu numerele cadastrale z şi w, or, suprafaţa de 9.874 aferentă numărului cadastral z nu a fost identificată şi măsurată decât în luna decembrie 2009, urmare a dezmembrării efectuate de municipiul Piatra Neamţ.
În acelaşi sens ar fi şi faptul că în comandă, deşi este indicat contractul cadru încheiat între părţi în data de 15.08.2008, este indicat preţul stabilit printr-un alt contract cadru, încheiat în data de 2.07.2009 (29,75 RON/oră faţă de 26,18 RON/oră).
S-a reliefat de instanţa de fond că această antedatare a fost necesară întrucât acelaşi evaluator, E. prin S.C. K. S.R.L. a întocmit un "Raport de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" (înregistrat la societate sub numărul x/29.12.2009 şi la beneficiar sub numărul x/29.12.2009) în vederea înregistrării în contabilitate la data de 31.12.2009 a acestor bunuri "la valoarea justă".
S-a evidenţiat că la poziţia 608 din Anexa 1f se regăseşte, în domeniul privat, terenul în suprafaţă de 2.104 mp situat pe strada x cu valoare actualizată de 105.231,14 RON, respectiv 50 RON/mp, în scădere cu 401.832,86 RON faţă de valoarea de inventar din data de 10.10.2009 (507.064 RON).
S-a arătat că şi suprafaţa de 6090 mp, evaluată prin raportul nr x/08.01.2010 la suma de 5,14 euro/mp, se regăseşte în reevaluare la poziţia 799 (inclusă în suprafaţa de 19.350 mp aflată în administrarea R.) preţul propus fiind de 50 de RON mp şi că celelalte suprafeţe de pe strada x ce au făcut obiectul schimbului, respectiv 592 mp teren (drum) evaluată prin raportul nr. x/08.01.2010 la suma de 4,4 euro/mp (total 2.605 euro, echivalentul a 10.867 RON) şi 481 mp evaluată prin raportul x/08.01.2010 la suma de 4,4 euro/mp (total 2.116 euro, echivalentul a 8.830 RON) nu se regăsesc în raportul de reevaluare.
S-a menţionat că, deşi înregistrat la primărie în luna decembrie 2009, acest raport nu a fost aprobat decât în data de 25.02.2010 prin HCL nr. 59 şi că, fiind trimisă o copie a acestui raport, acesta apare ca fiind înregistrat la instituţie sub numărul x din data de 24.02.2010.
S-a evidenţiat că atât din actele trimise de Curtea de Conturi cât şi din HCL nr. 59/25.02.2010 reiese data de 29.12.2009 ca fiind cea de primire a raportului de reevaluare or, date fiind aceste contradicţii, au fost solicitate şi alte relaţii de la registratura instituţiei cu privire la numerele de înregistrare a raportului de reevaluare.
În răspunsul din data de 29.09.2017 s-a precizat că acest raport de reevaluare a fost înregistrat prin aplicarea ştampilei cu nr. x/24.02.2010 pe pagina de copertă. Din acelaşi răspuns rezultă însă că la numărul x este înregistrată o "adresă" iar numărul t nu a fost identificat în condica de corespondenţă internă a primăriei. Din acelaşi răspuns rezultă că, potrivit extraselor din registrul de corespondenţă electronică a primăriei, numărul 5581 este aferent datei de 10.02.2010, documentul înregistrat fiind o factură fiscală către X. iar numărul t, aferent datei de 29.12.2009, a fost alocat din oficiu unui referat de necesitate întocmit de direcţia tehnică, document care nu se regăseşte însă în arhiva instituţiei.
Referitor la aceste aspecte, instanţa de fond a subliniat că inculpaţii C. şi B. cunoşteau că până la sfârşitul anului 2009 trebuia reevaluat patrimoniul municipiului întrucât au aprobat/avizat referatul din data de 26.11.2009 prin care directorul economic, Y., a solicitat demararea procedurilor de reevaluare. Tot în referat se preciza că operaţiunea trebuie terminată până la sfârşitul anului pentru a se corecta exerciţiul bugetar al anului care se închide şi au semnat contractul nr. x/10.12.2009 cu S.C. K. S.R.L., reprezentată de inculpatul E., având ca obiect această reevaluare, contract ce prevedea că raportul trebuia predat până la data de 31.12.2009.
S-a stabilit de instanţa de fond că cei doi inculpaţi ştiau în luna ianuarie că terenurile erau reevaluate însă au dispus efectuarea unei evaluări speciale a terenurilor din contractul de schimb pentru a nu intra în vigoare noile valori, mai mari, în paralel cu amânarea aprobării raportului de reevaluare.
S-a apreciat de instanţa de fond că această concluzie este susţinută şi de faptul că, în nota de fundamentare (semnată de C.) şi raportul de specialitate (avizat de B. şi aprobat de C.) întocmite în data de 22.02.2010 în vederea emiterii HCL nr. 59/25.02.2010, este menţionată data de 29.12.2009 ca dată de primire a raportului de reevaluare, condiţii, în care ar fi evident că data de 24.02.2010 nu este cea reală.
S-a mai arătat că, în plus, valorile stabilite pentru terenurile municipiului Piatra Neamţ de pe strada x au făcut obiectul controlului Curţii de Conturi a României - Camera de Conturi judeţeană Neamţ materializat în procesul-verbal de constatare nr. x/5.08.2011 şi în Decizia nr. 47/2011.
Cu privire la schimbul de terenuri cu F. s-au reţinut, printre altele, următoarele:
"Suprafaţa de teren de 11.497 mp (9.874 mp + 1.623 mp) din str. x (R.) a fost evaluată la un preţ de 5,1 Euro/mp (21,59 RON/mp) reprezentând "estimarea valorii de piaţă", potrivit raportului de evaluare întocmit în vederea schimbului, în luna iunie 2009 şi înregistrat la primărie cu nr. x din data de 22.01.2010 în timp ce, potrivit raportului de reevaluare a activelor fixe la 31.12.2009, înregistrat la primărie sub nr. x/29.12.2009 şi aprobat de consiliul local prin Hotărârea nr. 59/25.02.2010, prin care au fost evaluate activele fixe corporale din domeniul public şi privat al Primăriei Municipiului Piatra Neamţ "la valoarea justă", pentru înregistrarea acestora în contabilitate la data de 31.12.2009, valoarea aceleiaşi suprafeţe de teren a fost stabilită la 50 RON/mp (12,10 euro/mp, la cursul de 1 euro= 4,1318 RON din data de 28.01.2010 când s-a emis H.C.L. nr. 29 de aprobare a schimbului de terenuri).
În conformitate cu prevederile pct. 2.8. Reguli generale de evaluare, din Ordinul MFP nr. 1.917/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, "valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv". Pentru bunurile care au valoare de piaţă, valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă.
Rapoartele de evaluare nr. 2968, 2970, 2972, 2975 a terenurilor aparţinând municipiului şi care au fost date la schimb au fost aprobate prin H.C.L. nr. 29/2010.
În consecinţă, valoarea justă/valoarea de piaţă pentru efectuarea schimbului, în condiţiile unei bune gestiuni financiare pentru municipiul Piatra Neamţ era de 12,10 euro/mp şi nu de 5,1 euro/mp, luând în considerare că şi luna în care s-a efectuat evaluarea patrimoniului - decembrie 2009, este mai apropiată de data la care a avut loc schimbul - februarie 2010, faţă de luna iunie 2009, când s-a întocmit raportul de evaluare, care s-a aprobat pentru a efectua schimbul."
Din actele de control întocmite de Curtea de Conturi se reţine de instanţa de fond şi faptul că, şi pentru altă suprafaţă de teren de 2.104 mp, situată tot în aceeaşi locaţie, str. x, cu nr. de inventar x, cu ocazia reevaluării patrimoniului la 31.12.2009, evaluatorul a stabilit o valoare justă de 50 RON/mp (12,10 euro/mp) şi că, în aceste condiţii, se estimează că şi pentru terenul de 6.090 mp curţi construcţii, situat tot în str. x, care a intrat în patrimoniul municipiului după data reevaluării patrimoniului şi căruia i s-a atribuit o valoare de inventar de . . . . . . . . . .318 RON/mp, valoarea justă, aşa cum a fost stabilită de evaluator pentru terenuri situate în zonă similară, era de 50 RON/mp (12,10 euro/mp), la data aprobării schimbului.
Totodată, instanţa de fond preia şi concluzia ce rezultă din actele de control ale Curţii de Conturi, respectiv că, prin raportul nr. x/24.06.2009, valoarea suprafeţei de 11.497 mp teren curţi - construcţii, a fost subevaluată faţă de valoarea justă stabilită cu ocazia reevaluării la data de 31.12.2010, cu diferenţa de 326.656 RON (50 RON/mp x 11497 mp= 574.850 RON, faţă de 21,587 RON/mp x 11497 mp = 248.194 RON, cât a fost evaluată în iunie 2009).
În aceleaşi sens se consideră că şi valoarea suprafeţei de 6.090 mp teren curţi - construcţii, situat în str. x, a fost subevaluată faţă de raportul întocmit în ianuarie 2010, cu valoarea de 173.902 RON (50 RON x 6.090 mp = 304.500 RON, faţă de 21,444 RON x 6.090 mp=130.598 RON, cât a fost evaluată în ianuarie 2010)".
Împotriva Deciziei Curţii de Conturi Primăria mun. Piatra Neamţ a formulat o contestaţie ce a fost respinsă prin încheierea Curţii de Conturi a României nr. 28/10.02.2012, încheiere împotriva căreia a formulat o plângere ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2012 al Tribunalului Neamţ. Prin sentinţa civilă nr. 95/CA din 04.03.2015 a Tribunalului Neamţ s-a dispus respingerea plângerii ca nefondată, soluţie rămasă definitivă prin decizia nr. 103/2016 din 15.01.2016 a Curţii de Apel Bacău.
Raportat la cele reţinute de Curtea de Conturi şi de instanţele de judecată, s-a apreciat de instanţa de fond că prejudiciul cert produs municipiului Piatra Neamţ prin subevaluarea terenurilor de pe strada x este în cuantum de 500.558 RON, aspect stabilit cu titlu definitiv de instanţele de judecată şi, totodată că, au fost încălcate dispoziţiile art. 5 alin. (1) din Ordonanţa nr. 119/1999 republicată, legislaţie primară.
Se face trimitere de instanţa de fond şi la sentinţa civilă nr. 95/CA din 04.03.2015 a Tribunalului Neamţ, rămasă definitivă prin decizia nr. 103/2016 din 15.01.2016 a Curţii de Apel Bacău, în care s-a reţinut corect că ..."practicarea metodei de schimb imobiliar, ocolind astfel procedura de licitaţie, a dat posibilitatea la evidente subevaluări a terenurilor ce aparţin municipiului (date la schimb) şi supraevaluări a terenurilor persoanelor fizice şi juridice (primit la schimb de municipiu)."
S-a reliefat de instanţa de fond că acest prejudiciu nu are însă în vedere şi valoarea terenurilor de pe strada x.
Referitor la evaluarea acestor terenuri, instanţa de fond a evidenţiat următoarele:
În data de 20.01.2010 (anterior demarării procedurilor administrative pentru emiterea HCL 17/2010) a fost comandată la S.C. K. S.R.L. evaluarea terenurilor în suprafaţă de 1.051 mp şi 821 mp situate pe strada x fn. Adresa este semnată din partea municipiului de C., D. şi B.. Rapoartele de evaluare au fost întocmite a doua zi, 21.01.2010 iar la Primăria Piatra Neamţ au fost înregistrate în data de 22.01.2010. Unul dintre ele însă priveşte suprafaţa de 1.344 mp în loc de 821 mp, astfel cum se solicitase.
Potrivit menţiunilor, evaluatorul a vizitat imobilele în data de 20.01.2010, însoţit de un reprezentant neprecizat al primăriei. Pentru comparaţie, a folosit anunţuri apărute în presa locală în data de 19.01.2010 privind terenuri similare situate pe strada x şi Pietricica, zonă aflată însă peste dealul Pietricica faţă de strada x, în apropierea terenului oferit la schimb de F..
Valoarea de piaţă stabilită de evaluator pentru suprafaţa de 1.051 mp a fost de 18,3 euro/mp, respectiv 75,38 RON/mp (total 19.233 euro, echivalentul a 79.234 RON) iar pentru suprafaţa de 1.344 mp a fost de 17,8 euro/mp, respectiv 73,32 RON/mp (total 23.923 euro, echivalentul a 98.554 RON). Potrivit evaluatorului, terenurile se află în zonă rezidenţială, beneficiază de toate utilităţile (apă, gaz, curent electric) şi au acces la strada x.
Potrivit raportului de evaluare nr. x/15.05.2009 întocmit tot de către S.C. K. S.R.L. prin E. şi aprobat prin HCL nr. 260 din 28.05.2009, terenurile de pe strada x, situate în zona A2 de impozitare, valorează 321 RON/mp în cazul celor aflate "în continuarea proprietăţii persoanelor fizice" şi 81 RON/mp în cazul celor aflate "în continuarea proprietăţilor, cu suprafeţe mici rezultate în cea mai mare parte din diferenţele de măsurători depistate cu ocazia întocmirii documentaţiilor cadastrale, sau terenuri fără cale de acces, sau sub forma unor fâşii înguste aflate între două proprietăţi private, terenurile în pantă, terenurile cu restricţii".
S-a menţionat că HCL nr. 260 din 28.05.2009 prevede la art. 3 faptul că "valorile stabilite de către expertul evaluator prin Raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 vor fi valabile ca preţuri de vânzare pentru terenurile proprietate privată a municipiului, pentru care vânzarea se poate face conform prevederilor legale în vigoare, direct către cei care le folosesc (terenuri cotă parte indiviză, terenuri exclusive concesionate către constructori de bună credinţă), precum şi ca preturi de pornire la licitaţie pentru suprafeţele de teren care se pot vinde prin organizarea unor licitaţii publice deschise cu condiţia ca acestea să nu fie sub valoarea de inventar". Potrivit art. 4 "începând cu 12.06.2009 intră în vigoare noile preturi de vânzare a terenurilor proprietate privată a municipalităţii, menţionate în Raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 anexat".
Valorile astfel stabilite au stat la baza actelor ulterioare de administrare a patrimoniului privat al municipiului.
Astfel, prin HCL nr. 273 din 18.06.2009 s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, în anexă fiind menţionate următoarele terenuri de pe str. x:
- la poziţia 10 - str. x: în suprafaţă de 34 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 10.914 RON;
- la poziţia 12 - str. x - Legea 10: în suprafaţă de 1.016 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 316.992 RON.
Prin HCL nr. 458 din 29.10.2009 s-a aprobat vânzarea prin licitaţie publică a terenurilor proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, la acea dată închiriate, situate în continuarea proprietăţilor private ale persoanelor fizice sau juridice, menţionându-se că preţurile de pornire la licitaţie sunt stabilite prin rapoartele de evaluare întocmite de către expertul evaluator, conform anexei, dar nu sub valoarea lor de inventar.
În anexă sunt menţionate următoarele terenuri de pe str. x, cu valoare stabilită prin raportul de evaluare aprobat prin HCL nr. 260 din 28.05.2009:
- la poziţia 13 - str. x nr. 9bis: în suprafaţă de 213 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 66.456 RON;
- la poziţia 30 - str. x: în suprafaţă de 238 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 74.256 RON;
- la poziţia - str. x: în suprafaţă de 34 mp, valoarea de 81 RON/mp, total valoare 2.754 RON;
- la poziţia 101 - str. x: în suprafaţă de 126 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 39.312 RON.
În "Raportul de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" din data de 29.12.2009 S.C. K. S.R.L. evaluează suprafaţa de 294 mp teren de pe strada x nr. 7 aflată în domeniul public al municipiului la suma de 94.352 RON, reprezentând 320 RON/mp (poziţia 85 din Anexa 1e). De asemenea, evaluează pentru domeniul privat al municipiului următoarele terenuri (anexa 1f):
- La poziţia 276 strada x nr. 5, 716 mp în valoare de 229.784 RON (320 RON/mp)
- La poziţia 392 strada x nr. 21A, 632 mp în valoare de 84.291 RON (133 RON/mp)
- La poziţia 619 strada x nr. 21, 440 mp în valoare de 143.042 RON (325 RON/mp)
- La poziţia 838 strada x fn, 18 mp în valoare de 5.776 RON (320 RON/mp).
S-a precizat, astfel cum rezultă din documentaţiile cadastrale, că cele două suprafeţe ce au făcut obiectul schimbului încadrează terenul aflat pe strada x la numărul 21 (nr. 21A se află în spatele acestei proprietăţi, fără acces la drumul public, fapt ce justifică diferenţa considerabilă de preţ) şi că, în consecinţă, având în vedere evaluările făcute de aceeaşi persoană în cursul anului 2009 (ultima în luna decembrie a acelui an), terenurile de pe strada x ar fi trebuit să fie evaluate la minim 320 RON/mp, cea mai mică valoare pentru un teren similar din zonă.
S-a evidenţiat că raţionamentul este similar celui folosit de auditorul Curţii de Conturi în procesul-verbal de control şi în Decizia 47/2011, acte confirmate în mod definitiv de instanţă, respectiv că, în condiţiile în care evaluatorul a stabilit în luna decembrie o valoare minimă de 320 de RON/mp pentru terenurile de pe strada x proprietatea municipiului, nu există o justificare rezonabilă pentru diminuarea semnificativă a acesteia în luna ianuarie 2010, pană la suma de 75 de RON/mp, mai ales în condiţiile în care acelaşi evaluator, inculpatul E., le-a reevaluat în uşoară creştere faţă de luna iunie 2009.
S-a considerat de instanţa de fond că, pentru a se ocoli aplicarea valorilor prevăzute de HCL nr. 260 din 28.05.2009 s-a procedat la atestarea unor date nereale în documentele întocmite la nivelul primăriei municipiului Piatra Neamţ.
Astfel, HCL nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care s-a aprobat "inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, conform anexei la prezenta" cuprinde în anexă, la poziţiile 15 şi 16, suprafeţele de 1.344 şi 1051 mp situate pe strada x fără număr, cu valoare de inventar de 73,33 RON/mp respectiv 75,39 RON mp.
Deşi aceste valori sunt practic similare cu cele din evaluarea făcută în vederea schimbului, în nota de fundamentare a hotărârii şi în expunerea de motive (acte semnate de C., B., D. şi M. în data de 22.01.2010) se menţionează că "s-au luat ca reper valorile stabilite prin raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 întocmit de expertul evaluator S.C. K. S.R.L., valori calculate pe mp., în funcţie de zonele delimitate din intravilanul municipiului Piatra Neamţ şi de categoria de folosinţă".
S-a subliniat de instanţa de fond că, potrivit criteriilor din raportul invocat, preţul terenurilor ar fi trebuit să fie de 321 RON/mp.
Instanţa de fond reţine şi depoziţia martorei M. din care ar rezulta că valoarea terenurilor ar fi fost cea stabilită prin raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 întocmit de S.C. K. S.R.L., că cele două terenuri situate pe str. x şi 16 din lista anexată sunt situate în zona A, unde sunt valorile cele mai mari ale terenurilor şi că cifrele pentru valorile pentru str. x nu îi aparţin, ci i-au fost date de către şeful de atunci, D..
S-a concluzionat de instanţa de fond că, raportat la suma de 320 RON/mp, terenul în suprafaţă de 1.344 mp valora 430.080 RON iar cel în suprafaţă de 1.051 mp valora 336.320 RON, în total 766.400 RON. Diferenţa dintre această valoare şi cea luată în considerare la efectuarea schimbului (177.788 RON) este de 588.612 RON, sumă care constituie prejudiciu pentru municipiul Piatra Neamţ.
Referitor la modalitatea de încheiere a contractului de schimb imobiliar nr. x/18.02.2010, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Acest contract a fost semnat din partea municipiului de viceprimar C. şi de secretarul municipiului B., la sediul Primăriei Municipiului Piatra Neamţ, notarul public A. deplasându-se la sediul acestei instituţii.
Din cuprinsul înscrisului reiese că terenurile înstrăinate de primărie fac parte din domeniul privat al municipiului Piatra Neamţ, conform hotărârilor Consiliului Local nr. 378 din 23.11.2006, 484 din 26.11.2009, 522 din 18.12.2009 şi 17 din 28.01.2010, valoarea lor este cea stabilită prin HCL nr. 29 din 28.01.2010 iar diferenţa de valoare de 397.351 RON urmează să fie compensată până la data de 31.12.2010, prin transmiterea altor terenuri.
Din documentaţia trimisă de BNP A. rezultă că notarul public a solicitat BCPI Piatra Neamţ extrase de carte funciară pentru toate terenurile ce au făcut obiectul schimbului.
Cu privire la imobilul de pe strada x cu numărul cadastral x, în suprafaţă de 23.160 mp a fost emis extrasul de carte funciară x/12.02.2010 în care se menţionează că face parte din domeniul public al municipiului Piatra Neamţ.
De asemenea, este notată propunerea de dezmembrare în imobilele cu numerele cadastrale u şi z, această operaţiune nefiind definitivată.
S-a considerat de instanţa de fond că, în aceste condiţii, A. a procedat în mod nelegal la autentificarea contractului de schimb, cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la inalienabilitatea domeniului public (art. 135 alin. (4) din Constituţia României, art. 11 alin. (1) din Legea 213/1998 în vigoare la acea dată, art. 120 alin. (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală).
Totodată, s-a reţinut de instanţa de fond şi încălcarea obligaţiilor stabilite de art. 9 din Legea 36/1995 privind notarii public potrivit cărora "notarii publici şi instituţiile prevăzute la art. 8 care desfăşoară activitate notarială au obligaţia să verifice, în scopul prevenirii litigiilor, ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge că le-au înţeles sensul şi le-au acceptat efectele. În cazul în care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public va refuza întocmirea lui."
S-a stabilit astfel, că, prin acţiunea sa, A. a făcut posibilă încheierea contractului de schimb şi i-a sprijinit pe inculpaţii C. şi B. să săvârşească infracţiunile de abuz în serviciu. Fără complicitatea notarului public nu era posibilă nici dezmembrarea terenului cu nr. cadastral x întrucât lipsea hotărârea consiliului local în acest sens, administrarea domeniului municipiului fiind atribuţia exclusivă a acestuia potrivit art. 38 alin. (1) lit. c) din Legea 215/2003 privind administraţia publică locală şi nici prejudicierea patrimoniului municipiului întrucât nu s-ar fi putut încheia în mod valabil contractul de schimb.
S-a subliniat de instanţa de fond că, din probele administrate în cauză, rezultă că între inculpaţi a existat o înţelegere prealabilă privind condiţiile în care urma să aibă loc schimbul de terenuri, schimb care a fost făcut exclusiv în favoarea inculpatului F., prin subevaluarea terenurilor municipiului Piatra Neamţ.
În acest sens s-a evidenţiat că inculpaţii C., B. şi D. cunoşteau faptul că suprafaţa de 9.874 mp făcea parte din domeniul public al municipiului Piatra Neamţ, au antedatat comanda din data de 22.06.2009 şi au acceptat antedatarea raportului x/24.06.2009, au ignorat valorile terenurilor stabilite prin raportul de reevaluare nr. 655/29.12.2009 şi au încălcat dispoziţiile HCL nr. 260 din 28.05.2009 cu ocazia inventarierii terenurilor de pe strada x, astfel încât acestea să fie subevaluate.
În plus, instanţa de fond a apreciat, contrar susţinerilor inculpaţilor, că municipiul Piatra Neamţ nu avea nici un interes pentru efectuarea acestui schimb.
S-a evidenţiat că la originea acestui schimb de terenuri a stat problema invocată de F. referitoare extinderea cimitirului dincolo de limita de siguranţă de 50 de metri prevăzută de Ordinul 536/23.06.1997 şi care ar fi determinat imposibilitatea proprietarului de a realiza pe terenul proprietatea sa investiţia preconizată.
Referitor la această situaţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin încheierea de carte funciară nr. x din data de 22.01.2006 a OCPI Neamţ s-a dispus intabularea dreptului de proprietate a municipiului Piatra Neamţ cu privire la suprafaţa pe care se află cimitirul.
Din documentaţia cadastrală reiese că pe teren au fost intabulate construcţii (parcele pentru morminte) până la limita proprietăţii în partea ce se învecinează cu suprafaţa lui F., însă, la acea dată, această suprafaţă se găsea în patrimoniul S.C. Z. S.A., societate cu acţionar unic Consiliul Local Piatra Neamţ şi care administra şi cimitirul, F. dobândind terenul în urma unei licitaţii organizate de Agenţia de Valorificare a Activelor Statului în data de 29.06.2007.
S-a subliniat de instanţa de fond că la momentul achiziţiei, F., printr-o minimă verificare la cartea funciară, putea să ştie despre extinderea cimitirului către limita proprietăţii şi despre noua zonă de protecţie.
De asemenea, s-a reliefat de instanţa de fond că nu au fost depuse înscrisuri în susţinerea afirmaţiei inculpatului F. potrivit cu care ar fi adus la cunoştinţa persoanelor care administrează cimitirul cât şi serviciilor implicate din Primărie, extinderea ilegală a acestuia însă s-ar fi continuat amplasarea de morminte.
Mai mult, instanţa de fond a observat că s-a prezentat consilierilor locali o situaţie nereală, mult mai gravă, aspect probat cu nota de fundamentare şi raportul de specialitate întocmite în vederea emiterii HCL 29/28.01.2010, în care se afirmă că cimitirul s-a extins pe proprietatea lui F., aspect pe care nici măcar acest inculpat nu l-a invocat. Aceeaşi ocupare este invocată de inculpatul D. şi în notele de relaţii date auditorului din cadrul Curţii de Conturi cu privire la schimbul de terenuri şi este reluată în obiecţiunile formulate de municipiu la procesul-verbal de control, obiecţiuni semnate de printre alţii şi de inculpaţii C. şi B..
S-a subliniat că aceleaşi aspecte nereale sunt prezentate de inculpatul B. în notele de relaţii date auditorului şi în declaraţia dată în faţa instanţei, toţi inculpaţii acreditând ideea că Municipiul Piatra Neamţ a ocupat în mod abuziv proprietatea lui F..
S-a observat de instanţa de fond poziţia contradictorie adoptată de inculpaţi în cursul procesului penal referitor la această împrejurare, reliefându-se că, în faza de urmărire penală, inculpaţii au justificat schimbul de terenuri prin aceea că se intenţiona extinderea cimitirului prin achiziţionarea terenului proprietatea lui F., aspect care nu a fost susţinut de alte probe.
S-a considerat că, în acelaşi sens este şi declaraţia martorului I., la acea dată arhitect - şef al Municipiului Piatra Neamţ, care a subliniat şi faptul că terenul deţinut de F. era impropriu realizării de blocuri de locuinţe, aspect de care aveau cunoştinţă toţi inculpaţii întrucât a fost discutat în prezenţa acestora.
Instanţa de fond a subliniat că şi martora J., a confirmat slaba calitate a terenului de pe strada x, fiind purtate discuţii la nivelul compartimentelor din primărie că terenul deţinut de F. nu putea fi folosit pentru construcţii.
S-a concluzionat de instanţa de fond că inculpatul F. a încercat să scape de un teren care încă de la data achiziţiei era afectat atât de servitutea legală cât de şi de defecte structurale, aspecte care îl făceau inutilizabil economic, aspecte ce erau cunoscute şi de inculpaţii C., B. şi D., cei care au răspuns cu o mare celeritate cererii din data de 21.09.2009.
S-a apreciat de instanţa de fond că înţelegerea frauduloasă între funcţionari şi F. reiese şi din modul în care a avut loc schimbul de adrese dintre acesta şi primărie.
În acest sens se face trimitere la faptul că, deşi în data de 25.11.2009 F. a fost de acord cu propunerea privind schimbul terenului său cu terenurile municipiului de pe strada x ar fi trebuit să fie declanşată procedura de schimb însă s-a aşteptat o altă cerere a inculpatului F., cea înregistrată la primărie în data de 19.01.2010, ce cuprinde menţiunea că urmează să solicite şi alte terenuri pentru compensarea totală.
S-a considerat de instanţa de fond că modul în care au acţionat inculpaţii a dat posibilitatea includerii în propunerea de schimb făcută de funcţionari şi a terenurilor din str. x, terenuri pentru care, la acea dată, nu exista nici un document care să la ateste apartenenţa la domeniul public sau privat al municipiului dar pentru care C., D. şi B. au lansat, în aceeaşi dată, comanda pentru întocmirea raportului de evaluare.
S-a evidenţiat şi celeritatea cu care au acţionat inculpaţii în sensul că acceptarea noii propuneri de către F. a avut loc a doua zi, când au fost întocmite şi rapoartele de evaluare.
Înţelegerea frauduloasă a inculpaţilor ar rezulta, în opinia instanţei de fond şi din modul în care s-a acţionat pentru evaluarea terenurilor.
Astfel, s-a arătat că pentru evaluarea terenurilor de pe strada x, comanda semnată de inculpaţi privea o suprafaţă mai mică iar raportul întocmit de E. privea o suprafaţă mai mare, şi cu toate acestea nu a existat nici o obiecţie, fapt ce ar dovedi că inculpatul a acţionat la comanda funcţionarilor din primărie şi nu conform comenzii oficiale.
S-a subliniat de instanţa de fond că inculpatul E. nu a menţionat în raportul de evaluare a terenului de pe strada x faptul că este afectat de interdicţia de construire, aspect ce a stat la baza schimbului şi că, mai mult, inculpaţii C., B. şi D., deşi cunoşteau această interdicţie astfel cum reiese chiar din cererea lui F., au acceptat evaluarea ca referindu-se la un teren situat în zonă rezidenţială, pretabil pentru construirea de locuinţe.
S-a observat de instanţa de fond că E. a menţionat, în mod nereal, în raport că terenul beneficiază de toate utilităţile, fapt contrazis de declaraţia martorului I. şi de adresele companiilor de utilităţi.
Faţă de situaţia de fapt reţinută, s-a constatat de instanţa de fond că fapta inculpatului A., constând în aceea că, în calitate de notar public i-a sprijinit pe inculpaţii C. şi B., reprezentanţi ai municipiului Piatra Neamţ, prin emiterea încheierii de autentificare nr. 201/18.02.2010, să încheie contractul de schimb de terenuri cu F. cunoscând că una dintre suprafeţele ce făcea obiectul schimbului, respectiv cea de 9.874 mp curţi construcţii, situată pe strada x fn cu număr cadastral x, făcea parte din domeniul public al municipiului, şi a autentificat contractul de schimb cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la inalienabilitatea domeniului public (art. 135 alin. (4) din Constituţia României, art. 11 alin. (1) din Legea 213/1998 în vigoare la acea dată, art. 120 alin. (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală) şi prin încălcarea obligaţiilor stabilite de art. 9 din Legea 36/1995 privind notarii publici, prin acţiunile sale A. contribuind la producerea unui prejudiciu în valoare de 1.089.170 RON municipiului Piatra Neamţ şi la obţinerea unui folos necuvenit de aceeaşi valoare de către F., întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
S-a considerat că inculpaţii şi-au încălcat atibuţiile de serviciu reglementate de acte normative care reprezintă legislaţie primara (fiind vorba despre legi şi ordonanţe), regulamente sau fişe ale postului, emise în baza legislaţiei primare după cum urmează:
Legea 215/2001 privind administraţia publică locală: art. 120 alin. (1) şi (2), art. 47 alin. (1), art. 48 alin. (1) şi art. 117 alin. (1) lit. a);
Ordonanţa nr. 119/1999 Republicată*) privind controlul intern şi controlul financiar preventiv: art. 5 şi art. 2;
Ordonanţa nr. 81 din 28 august 2003 privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituţiilor publice: art. 13 alin. (1) lit. a), b), c);
Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 3.471 din 25 noiembrie 2008 pentru aprobarea normelor metodologice privind reevaluarea şi amortizarea activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice: art. 1, art. 2, art. 3 şi art. 4;
Legea nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale: art. 20 alin. (1) lit. e);
Legea 36/1995 privind notarii publici: art. 9 alin. (1) şi (2), art. 80 alin. (1), (2), (3), (4);
Referitor la atribuţiile de serviciu ale inculpaţilor funcţionari publici, instanţa de fond a reţinut următoarele:
La data faptei inculpatul B. era secretar al municipiului Piatra Neamţ şi avea următoarele atribuţii:
- prevăzute de Legea 215/2001:
Art. 117 - (1) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii: a) avizează, pentru legalitate, dispoziţiile primarului şi ale preşedintelui consiliului judeţean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean; b) participă la şedinţele consiliului local, respectiv ale consiliului judeţean; g) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, şi comisiilor de specialitate ale acestuia; h) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar, de consiliul judeţean sau de preşedintele consiliului judeţean, după caz.
Art. 48 - (1) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, va depune în scris şi va expune consiliului local opinia sa motivată, care va fi consemnată în procesul-verbal al şedinţei.
Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate a primarului era coordonator al Serviciului Administraţie publică locală care avea printre atribuţii şi activitatea de registratură şi arhivă astfel încât asigura evidenţa şi distribuirea corespondenţei primite.
Inculpatul D. era şef serviciu administrare patrimoniu în cadrul primăriei Piatra Neamţ.
Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate a primarului adoptat prin HCL nr. 455/25.07.2008 în aplicarea art. 77 din Legea 215/2001, serviciul avea următoarele atribuţii privitoare la terenuri: întocmeşte o bază de date computerizată cu privire la bunurile imobile aparţinând domeniului public şi privat al municipalităţii, cu evidenţierea regimului de administrare al acestora (gestiune directă, dare în folosinţă gratuită, închiriere sau concesiune) şi regimul juridic. Are reprezentanţi în comisiile de inventariere a bunurilor aparţinând domeniului public şi privat al municipalităţii şi participă la inventarierea bunurilor ce aparţin Municipiului Piatra Neamţ.
Potrivit fişei postului semnată în data de 6.07.2009, inculpatul avea următoarele atribuţii: urmăreşte întocmirea şi actualizarea inventarului patrimoniului UAT, evidenţa tuturor intrărilor şi ieşirilor de bunuri mobile şi imobile din patrimoniul municipiului; prticipă la elaborarea rapoartelor de specialitate pentru proiectele de hotărâri în domeniul de activitate, în vederea promovării acestora în Consiliul Local
Inculpatul C. era viceprimar al municipiului Piatra Neamţ la data faptelor.
Potrivit dispoziţiei nr. 2.262/24.06.2008 a primarului municipiului, C. a fost delegat potrivit prevederilor art. 63 şi 115 alin. (1) lit. a) din Legea 215/2001 în vigoare la acea dată, să îndeplinească următoarele atribuţii ce privesc administrarea domeniului public şi privat: ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d), precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale (art. 63 alin. (5) lit. d) din Legea 215/2001); exercită funcţia de ordonator principal de credite.
Potrivit Regulamentului, inculpatul coordona Serviciul administrare patrimoniu, Direcţia Cadastru şi Registru agricol şi Direcţia urbanism şi amenajarea teritoriului.
Conform art. 45 alin. (6) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală "proiectele de hotărâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului".
Referitor la legea penală mai favorabilă, s-a apreciat de instanţa de fond că este legea actuală.
Referitor la încadrarea juridică, instanţa de fond a stabilit următoarele:
Fapta inculpatului C. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de viceprimar al municipiului Piatra Neamţ, cu atribuţii delegate privind inventarierea şi controlul bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale şi de ordonator principal de credite:
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. x şi raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010. Prin această hotărâre au fost aprobate rapoartele de evaluare a terenurilor proprietate a municipiului în suprafaţă de 18.660 mp (valoare evaluată 398.490 RON) de pe strada x şi în suprafaţă de 2.395 mp (valoare evaluată 177.788 RON) de pe strada x şi fost aprobat schimbul acestor terenuri cu un teren aflat în proprietatea lui F.;
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. 2780 şi raportul de specialitate nr. 2780 al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care au fost inventariate suprafeţele de teren de pe strada x (ce au făcut obiectul schimbului) cu o valoare diminuată faţă de dispoziţiile HCL nr. 260 din 28.05.2009;
- în data de 18.02.2010, împreună cu B., în calitate de reprezentant al municipiului Piatra Neamţ, a semnat contractul de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 de către BNP A., toate acestea cunoscând că această operaţiune era defavorabilă economic municipiului şi privea inclusiv o suprafaţă de teren care făcea parte din domeniul public al localităţii.
Concret, potrivit menţiunilor din contract, F. a cedat proprietatea unei suprafeţe de 11.156 mp teren situat în Valea Albă evaluat la suma de 973.629 RON şi a primit de la municipiu terenurile în suprafaţa de 2.395 mp teren fâneţe situată în mun. Piatra Neamţ, strada x fără număr din care 1.344 mp cu numărul cadastral x iar 1.051 mp cu numărul cadastral x, evaluate la suma totală de 177.788 RON şi suprafaţa de 18.660 mp teren situat în mun. Piatra Neamţ pe strada x, evaluată la suma totală de 398.490 RON, din care 2.104 mp teren curţi construcţii situat pe strada x fn cu număr cadastral x, 592 mp cotă parte indiviză din suprafaţa de 889 mp cu destinaţia drum situat pe strada x fn cu număr cadastral x, 9.874 mp curţi construcţii, situat pe strada x fn cu număr cadastral x, 6.090 mp curţi construcţii, situat pe strada x nr. 6 cu număr cadastral x.
Diferenţa de valoare în sumă de 397.351 RON a fost achitată de Municipiul Piatra Neamţ prin Ordinul de plată nr. x din data de 27.01.2015.
La data iniţierii hotărârii şi a semnării contractului de schimb C. cunoştea atât faptul că evaluarea terenurilor municipiului a fost făcută în mod necorespunzător de către expertul evaluator E. prin subevaluarea acestora cât şi faptul că suprafaţa de 9.874 mp curţi construcţii, situată pe strada x fn cu număr cadastral x făcea parte din domeniul public al municipiului şi nu putea face obiectul contractului de schimb.
În fapt, terenurile oferite la schimb de municipiul Piatra Neamţ au fost subevaluate cu suma totală de 1.089.170 RON care constituie prejudiciu pentru unitatea administrativ teritorială şi folos necuvenit pentru F..
Iniţierea HCL nr. 29 din data de 28.01.2010 şi semnarea contractului de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 s-au făcut de către C. cu încălcarea ligislaţiei primare respectiv a dispoziţiilor art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 20 alin. (1) lit. e) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 120 alin. (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală şi art. 11 alin. (1) din Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi privată în vigoare la acea dată.
Fapta inculpatului B. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de secretar al municipiului Piatra Neamţ, cu atribuţii privind verificarea legalităţii actelor întocmite la nivelul primăriei şi a Consiliului Local Piatra Neamţ:
- în data de 22.01.2010 a avizat pentru legalitate raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce a stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010. Prin această hotărâre au fost aprobate rapoartele de evaluare a terenurilor proprietate a municipiului în suprafaţă de 18.660 mp (valoare evaluată 398.490 RON) de pe strada x şi în suprafaţă de 2.395 mp (valoare evaluată 177.788 RON) de pe strada x şi fost aprobat schimbul acestor terenuri cu un teren aflat în proprietatea lui F.;
- a avizat pentru legalitate HCL nr. 29 din data de 28.01.2010;
- a avizat pentru legalitate raportul de specialitate nr. 2780/22.01.2010 al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce a stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care au inventariate suprafeţele de teren de pe strada x (ce au făcut obiectul schimbului) cu o valoare diminuată faţă de dispoziţiile HCL nr. 260 din 28.05.2009;
- a avizat pentru legalitate HCL nr. 17 din data de 28.01.2010;
- a semnat alături de C., în calitate de reprezentant al municipiului Piatra Neamţ contractul de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 de către BNP A. prin care a fost perfectat schimbul de trenuri cu F., toate acestea cunoscând că efectuarea acestui schimb era defavorabil economic municipiului şi privea inclusiv o suprafaţă de teren care făcea parte din domeniul public al localităţii.
Prin încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în legislaţia primară, respectiv de art. 48 alin. (1) şi 117 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, B., alături de C., a iniţiat HCL 29/28.01.2010, a făcut posibilă intrarea acesteia în vigoare şi a încheiat contractul de schimb din data de 18.02.2010 cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 20 alin. (1) lit. e) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 120 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi privată în vigoare la acea dată.
Fapta inculpatului D. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de şef al Serviciului Administrare Patrimoniu din cadrul Primăriei Piatra Neamţ i-a ajutat pe C. şi B. să iniţieze emiterea de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010 prin care au fost aprobate rapoartele de evaluare a terenurilor proprietate a municipiului în suprafaţă de 18.660 mp (valoare evaluată 398.490 RON) de pe strada x şi în suprafaţă de 2.395 mp (valoare evaluată 177.788 RON) de pe strada x şi fost aprobat schimbul acestor terenuri cu un teren aflat în proprietatea lui F..
Ajutorul a constat în următoarele activităţi:
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. x şi raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu care au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010 prin care a fost aprobat schimbul;
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. 2780 şi raportul de specialitate nr. 2780 al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care au fost inventariate suprafeţele de teren de pe strada x (ce au făcut obiectul schimbului) cu o valoare diminuată faţă de dispoziţiile HCL nr. 260 din 28.05.2009, toate acestea cunoscând că efectuarea schimbului era defavorabilă economic municipiului şi privea inclusiv o suprafaţă de teren care făcea parte din domeniul public al localităţii.
Prin încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate a primarului adoptat prin HCL nr. 455/25.07.2008 în aplicarea art. 77 din Legea nr. 215/2001 D. i-a ajutat pe C. şi B. să iniţieze HCL 29/28.01.2010 şi HCL 17/2010 şi să încheie contractul de schimb din data de 18.02.2010 cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 20 alin. (1) lit. e) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 120 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi privată în vigoare la acea dată.
Fapta inculpatului E. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de expert evaluator i-a sprijinit pe C. şi B. să iniţieze şi să efectueze un schimb de terenuri între municipiu şi F. prin întocmirea următoarelor rapoarte de evaluare: nr. x/24.06.2009 privind suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 592mp teren(drum) situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 6090 mp teren situat pe str. x; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x fn. proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1344 mp str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ.
E. a subevaluat cu suma totală de 1.089.170 RON terenurile susmenţionate, sumă care constituie prejudiciu pentru unitatea administrativ teritorială şi folos necuvenit pentru F., cunoscând că rapoartele sale vor fi determinante pentru încheierea contractului de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 de către BNP A. între municipiul Piatra Neamţ şi F..
Fapta inculpatului A. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că, în calitate de notar public i-a sprijinit pe C. şi B., reprezentanţi ai municipiului Piatra Neamţ, prin emiterea încheierii de autentificare nr. 201/18.02.2010, să încheie contractul de schimb de terenuri cu F. cunoscând că una dintre suprafeţele ce făcea obiectul schimbului, respectiv cea de 9.874 mp curţi construcţii, situată pe strada x fn cu număr cadastral x, făcea parte din domeniul public al municipiului. A. a autentificat contractul de schimb cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la inalienabilitatea domeniului public (art. 135 alin. (4) din Constituţia României, art. 11 alin. (1) din Legea 213/1998 în vigoare la acea dată, art. 120 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală) şi prin încălcarea obligaţiilor stabilite de art. 9 din Legea nr. 36/1995 privind notarii publici. Prin acţiunile sale A. a contribuit la producerea unui prejudiciu în valoare de 1.089.170 RON municipiului Piatra Neamţ şi la obţinerea unui folos necuvenit de aceeaşi valoare de către F..
Fapta inculpatului F. întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., constând în aceea că i-a sprijinit pe C. şi B. să iniţieze şi să efectueze un schimb de terenuri între municipiu şi F. prin întocmirea şi semnarea adresei din data de 20.11.2009 înregistrată la primăria Piatra Neamţ cu nr. x din 19.01.2010. Prin această adresă F. a fost de acord cu propunerea ca, în schimbul terenului său situat pe strada x, municipiul Piatra Neamţ să îi ofere terenurile situate pe str. x şi str. x cu NC x şi a precizat că urmează să solicite şi alte propuneri pentru compensarea totală deşi anterior, prin adresa nr. x din data de 25.11.2009, acceptase fără condiţii terenurile de pe strada x adresă a dat posibilitatea lui C., B. şi D. să includă în propunerea de schimb din data de 20.01.2010 şi terenurile de pe strada x şi a condus la încheierea contractului de schimb autentificat sub nr. x/18.02.2010 între municipiul Piatra Neamţ şi F. în urma căruia, prin subevaluarea trenurilor sale, municipiul a fost prejudiciat cu suma de 1.089.170 RON, sumă care reprezintă şi folosul necuvenit obţinut de F..
Referitor la individualizarea pedepselor, instanţa de fond a avut în vedere criteriile prev. de art. 74 C. pen., fiind evidenţiate, pentru fiecare inculpat atât circumstanţele care ţin de faptă cât şi cele personale şi în raport de care s-a concluzionat în sensul stabilit.
Referitor la măsurile asigurătorii, instanţa de fond a constatat următoarele:
Faţă de soluţia de condamnare a inculpaţilor dispusă în cauza, având în vedere si necesitatea garantării sumei care poate folosi la acoperirea prejudiciului precum şi caracterul obligatoriu al măsurilor asiguratorii prevăzut de art. 20 din Legea nr. 78/2000 s-a dispune menţinerea masurilor asiguratorii instituite de către procuror prin ordonanţa din data de 18.01.2018, asupra acestor bunuri imobile.
Împotriva susmenţionatei sentinţe penale au formulat apel inculpaţii
În apelul formulat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău:
Sentinţa primei instanţe a fost criticată sub următoarele aspecte:
Nelegalitatea sentinţei primei instanşe în ceea ce îl priveşte pe inculpatul E., întrucât instanţa a dispus aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 66 alin. l lit. a), b), g) C. pen., în condiţiile şi pe durata prevăzută de art. 65 C. pen. cu toate că pedeapsa complementară aplicată a constat în interzicerea drepturilor prevăzute, de art. 66 lit. a), b) C. pen., fără a interzice şi exercitarea dreptului prevăzut de art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen.
În acest sens se arată că potrivit art. 65 alin. (1) C. pen., pedeapsa accesorie constă în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi d) - o, a căror exercitare a fost interzisă de instanţă ca pedeapsa complementară.
Din conţinutul acestei dispoziţii legale reiese că instanţa putea să aplice pedeapsa accesorie pe lângă pedeapsa închisorii doar în măsura în care interzicea exercitarea aceloraşi drepturi în cadrul pedepsei complementare. Or, în condiţiile în care a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. l lit. a), b) C. pen., instanţa avea obligaţia să interzică exercitarea aceloraşi drepturi în cadrul pedepsei accesorii. Pe cale de consecinţă, aplicarea pedepsei accesorii prevăzută de art. 66 alin. (1) lit. g) C. pen., este nelegală întrucât aceasta nu a fost aplicată ca pedeapsă complementară.
Netemeinicia sentinţei primei instanţe în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii C., B., D., E., A. şi F., apreciindu-se că aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special, şi în modalitatea de executare aleasă, nu poate realiza scopul educativ preventiv al pedepselor, raportat la fapte şi poziţiile procesuale adoptate de inculpaţi.
Se consideră că se impune analizarea tuturor criteriilor de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen. urmând ca instanţa de apel să reevalueze atât cuantumul pedepselor cât şi modalitatea de executare a acestora, ţinând cont de împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, de prejudiciul cauzat, precum şi de conduita inculpaţilor în cursul procesului penal.
Se face trimitere la funcţiile publice deţinute de inculpaţi la data săvârşirii infracţiunii, respectiv cea de viceprimar al municipiului Piatra Neamţ, deţinută de inculpatul C. şi de secretar în cadrul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, deţinutăde inculpatul B.. De asemenea, inculpatul D. a comis infracţiunea în calitate de şef al Serviciului Administrare Patrimoniu în cadrul acestei unităţi administrative, iar inculpatul E. în calitate de expert evaluator. Totodată, inculpatul A. a comis infracţiunea în calitate de notar public.
Se solicită să se dea eficienţa corespunzătoare cuantumului ridicat al prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii precum şi faptului că acesta a rămas nerecuperat.
În apelul formulat de apelantul inculpat C.:
Sentinţa instanţei de fond a fost criticată sub următoarele aspecte:
În mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului C. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz in serviciu, daca funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, fapta prevăzuta de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen., soluţia pronunţată de instanţa de fond fiind rezultatul aprecierii eronate a materialului probator administrat în cauză.
Se relevă că nu sunt îndeplinite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii prevăzuta de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., sub aspectul laturii subiective, subliniindu-se că fapta nu a fost comisă cu forma de vinovăţie prevăzută de textul de incriminare.
Se subliniază că s-a reţinut în sarcina inculpatului că, în calitate de viceprimar al Municipiului Piatra Neamţ, cu atribuţii delegate privind inventarierea şi controlul bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale şi de ordonator principal de credite: a semnat, la data de 22.01.2010, nota de fundamentare x şi raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu, ce au stat la baza emiterii, de către Consiliul Local Piatra Neamţ, la data de 28.01.2010, a Hotărârii nr. 29/28.01.2010; a semnat, la data de 22.01.2010, nota de fundamentare nr. 2780 şi Raportul de specialitate nr. 2780 al Direcţiei Administrare Patrimoniu, ce au stat la baza emiterii, de către Consiliul Local Piatra Neamţ, la data de 28.01.2010, a Hotărârii nr. 17/28.01.2010 prin care au fost inventariate suprafeţele de teren de pe strada x nr. 260/28.05.2009; a semnat, în calitate de reprezentant al Municipiului Piatra Neamţ, Contractul de schimb autentificat la data de 18.02.2010, sub numărul x, de către B.N.P. A., fapte care ar fi fost comise de către inculpat în condiţiile în care, acesta ar fi cunoscut că schimbul de terenuri, efectuat între Municipiul Piatra Neamţ şi F., ar fi fost defavorabil Municipiului şi ca privea inclusiv o suprafaţă de teren care ar fi făcut parte din domeniul public al localităţii.
S-a susţinut că la dosarul cauzei nu există nici o probă din care sa rezulte intenţia directă sau indirectă, in înţelesul dispoziţiilor art. 16 alin. (3) C. pen., de săvârşire de către autorii materiali nemijlociţi - C. si B. - a infracţiunii de abuz in serviciu daca funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prevăzuta de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen., după cum nu există probe care să ateste că între inculpaţi ar fi existat vreo înţelegere prealabilă, ilicită în săvârşirea faptei infracţionale reţinute în sarcina lor.
În mod eronat s-a stabilit de instanţa de fond că schimbul de terenuri nu a fost oportun pentru unitatea administrativ teritorială, concluzia instanţei fiind contrară aspectelor care rezultă din întregul material probator administrat în cauză.
În acest sens se face trimitere la declaraţiile martorilor I., architect sef a Municipiului Piatra-Neamt, V., J., dar si cea a martorei M., persoane care au susţinut constant interesul municipalităţii în efectuarea schimbului de terenuri pentru extinderea Cimitirului Pietricica.
S-a reliefat că lipsa spaţiului destinat înhumării în Cimitirul Pietricica, rezultă inclusiv din înscrisurile reprezentate de procesul-verbal intocmit de către Comisia de evaluare a ofertelor ce a fost constituita in anul 2006, la momentul atribuirii contractului de administrare a Cimitirelor umane din Piatra-Neamt.
Astfel, din procesul-verbal nr. x/06.11.2006 si din documentaţia aferentă, rezultă faptul că, încă din anul 2006, exista la nivelul Municipiului Piatra-Neamt o problema cu privire la lipsa spaţiului necesar înhumărilor. Acest fapt este consemnat in caietul de sarcini ce a fost întocmit în vederea participării la licitaţia publică, unde se menţionează la Criteriul nr. 4, pct. 6, pentru participanţii la aceasta "identificarea unor suprafeţe de teren pe care vor putea fi amenajate cimitire umane noi, având in vedere gradul mare de ocupare a cimitirelor existente".
În opinia apărării, contrar celor ce rezultă din materialul probator administrat în cauză sunt şi concluziile instanţei de fond potrivit cu care la data iniţierii şi a semnării contractului de schimb, inculpatul C. cunoştea atât faptul ca evaluarea terenurilor Municipiului a fost făcută în mod necorespunzător de către expertul evaluator E., prin subevaluarea acestora, cât şi faptul că suprafaţa de 9.874 mp curţi construcţii, situată pe strada x f.n. cu număr cadastral x făcea parte din domeniul public al Muncipiului şi nu putea face obiectul contractului de schimb.
O altă critică formulată de apelantul inculpat C. constă în aceea că în mod eronat s-a stabilit de instanţa de fond că iniţierea H.C.L. nr. 29 din data de 28.01.2010 şi semnarea contractului de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 s-au făcut de către inculpatul C. cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 20, alin. (1) lit. e) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi art. 120 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală.
În mod greşit s-a stabilit de instanţa de fond existenţa unui prejudiciu cauzat prin încheierea frauduloasă a contractului de schimb de terenuri între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F. în condiţiile în care terenul aflat în proprietatea municipalităţii, pe strada x, era (şi este) traversat de magistrala de apa pluviala si menajera a oraşului (existând documente depuse în instanţă la dosar) făcându-l impropriu pentru construire.
S-a subliniat că instanţa de fond a ignorat atât înscrisurile care probează acest aspect dar şi declaraţiile martorilor, în principal depoziţia martorei V..
În mod greşit s-a reţinut de instanţa de fond că ar intra în conţinutul constitutiv al infracţiunii de abuz în serviciu semnarea de către inculpatul C. a notei de fundamentare nr. x si a raportului de specialitate nr. x ale Direcţiei de Administrare Patrimoniu ce au stat la baza emiterii de către Consiul local Piatra-Neamţ a HCL nr. 29/28.01.2010, precum si a notei de fundamentare nr. 2780 si a raportului de specialitate nr. 2780 ale Direcţiei de Administrare Patrimoniu ce au stat Ia baza emiterii de către Consiliul Local al Municipiului Piatra-Neamt a HCL nr. 17/28.01.2010, acestea fiind semnate de inculpat cu bună credinţă, în urma verificării existentei pe documentele întocmite a tuturor semnăturilor necesare, aspecte probate prin înscrisurile existente la dosar şi prin depoziţiile martorilor audiaţi.
În mod greşit a apreciat instanţa de fond că inculpatul C. ar fi cunoscut că terenurile aflate în proprietatea municipalităţii şi care au făcut obiectul contractului de schimb ar fi fost subevaluate întrucât obligaţiile sale de serviciu nu includ o verificare a valorilor stabilite în rapoartele de evaluare sau a regimului juridic al acestora.
S-a subliniat că, în baza atribuţiilor delegate prin Dispoziţia Primarului, inculpatul C. a verificat, în calitatea sa de viceprimar, dacă documentele ce i-au fost înmânate spre semnare sunt întocmite de către departamentele de specialitate, conform legii, si dacă poartă viza de legalitate a secretarului Primăriei şi că doar în aceste condiţii, inculpatul a semnat, ca ultimă semnătură, atât notele de fundamentare cât şi rapoartele de specialitate.
În mod eronat instanţa de fond a reţinut în sarcina inculpatului C., ca element constitutiv a laturii obiective a infracţiunii de abuz in serviciu si faptul că acesta a semnat in data de 18.02.2010. contractul de schimb imobiliar autentificat sub nr. x/18.02.2010 de către BNP A..
S-a argumentat că semnarea acestui contract s-a realizat în baza atribuţiilor de serviciu şi în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă în forma impusă de lege, în condiţiile în care aceasta nu era vădit ilegală (Consiulul local, prin adoptarea HCL nr. 17 si a HCL nr. 29/28.01.2010, conform dispoziţiei obligatorii, menţionate in art. 3 al acestor HCL-uri).
S-a subliniat că neexecutarea dispoziţiei obligatorii, menţionate în art. 3 al acestor HCL-uri, echivala cu neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu, rezultată din prevederile legale incidente calităţii deţinute de inculpatul C. si de inculpatul B., şi din atribuţiile de serviciu specifice funcţiei de viceprimar si respectiv secretar al Primăriei.
Pentru aceste considerente, sunt incidente prevederile unei cauze justificative, respectiv cea prev. de art. 21 alin. (2) C. pen. ceea ce semnifică împrejurarea că, actele exterioare de conduită ale inculpatului C., constând in încheierea şi semnarea contractului de schimb imobiliar dintre Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F., nu constituie infracţiune, conform art. 18 C. pen., astfel că soluţia legală sub acest aspect constă în achitarea inculpaţilor, autori ai presupusei fapte de abuz in serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. în temeiul prevederilor art. 16 alin. (1) lit. d), teza a II-a C. proc. pen. cu aplic. art. 21 alin. (2) C. pen.
S-a arătat că inculpatul C. nu este iniţiatorul H.C.L. prin care s-a aprobat schimbul de terenuri, respectiv cea din ianuarie 2010, ci primarul din acea vreme, Q. şi că toate documentele ajungeau la inculpat pentru ultima semnătură, fiind întocmite de compartimentele de specialitate, urmau circuitul firesc la alte compartimente şi ajungeau la acesta pentru ultima semnătură, conform legii, acesta manifestând o atenţie deosebită foarte pentru ca documentele pe care le semna sa conţină toate semnăturile necesare, care îi confirmau legalitatea operaţiunilor şi a înscrisurilor.
S-a subliniat că documentele semnate de către inculpatul C. sunt documente ce au stat la baza adoptării celor doua HCL-uri, respectiv a HCL nr. 29/28.01.2010 si HCL 17/28.01.2010, însă, prin ele însele, nu sunt apte a produce efecte juridice.
Se solicită înlăturarea depoziţiilor martorei AA. care, în declaraţiile date, a făcut vorbire despre faptul ca au existat discuţii cu privire la subevaluarea terenurilor municipalităţii, discuţii purtate atât în cadrul comisiilor de specialitate cât şi în cadrul şedinţei de Consiliu Local din data de 28.01.2010, întrucât acest aspect nu este confirmat nici de către ceilalţi martori, dar nici de conţinutul procesului-verbal al şedinţei de Consiliu Local.
O altă critică are în vedere faptul că instanţa de fond nu a luat în considerare, cu ocazia stabilirii persoanelor responsabile din punct de vedere penal, de producerea prejudiciului, împrejurarea evidenţierii lanţului cauzal de la cauza la efect, in contextul in care, decizia schimbului de terenuri face parte dintr-o procedură care implică mai multe etape (iniţiatorii unor proiecte de HCL, servicii, compartimente, comisii de specialitate, Consiliul Local), iar numai una din cuprinsul acestor etape are rol decizional., respectiv hotărârea de Consiliu Local.
S-a evidenţiat că, în măsura in care, prin actul de sesizare a instanţei s-a dispus clasarea cauzei privind infracţiunea de abuz in serviciu, fapta referitoare la votarea de către consilierii locali ai Municipiului Piatra-Neamt a HCL 29/2010, întrucât din probatoriul administrat rezultă ca aceştia nu au cunoscut toate împrejurările de care depinde caracterul penal al faptei, în aceiaşi măsură un temei asemănător era incident si in ceea ce il priveşte pe inculpatul C..
Totodată, s-a arătat că lipsa vreunei suspiciuni de nelegalitate în ceea ce il priveşte pe inculpatul C. derivă inclusiv din faptul ca HCL-urile sunt prin excelenţă acte administrative şi sunt supuse controlului de legalitate din partea Prefecturii, or, la termenul din data de 09.04.2019, HCL 17 si 29/28.01.2010 au primit viza de legalitate a prefectului, conform legii.
În mod greşit instanţa de fond a soluţionat latura civilă a cauzei, sens în care se prezintă următoarele argumente:
Astfel, prejudiciul a fost în mod eronat cuantificat fără a se avea în vedere valoarea terenului dat la schimb de inculpatul F. în Valea Albă şi fără a respecta aceiaşi logică argumentativă sau aceleaşi repere în stabilirea valorii terenurilor date la schimb de Municipiul Piatra Neamţ.
Pentru terenurile din strada x s-au avut în vedere cele statuate prin Decizia Curţii de Conturi nr. 47/2011 şi s-a concluzionat în cuprinsul actului de sesizare că "prejudiciul cert produs Municipiului Piatra Neamţ prin subevaluarea terenurilor de pe strada x este în cuantum de 500 558 RON".
Pentru terenurile din strada x: Susţinând că îmbrăţişează raţionamentul Curţii de Conturi (evaluarea cea mai apropiată de momentul schimbului), acuzarea concluzionează că valoarea unui mp de teren pe strada x este de 320 RON (ca fiind cea mai mică valoare stabilită în evaluările din decembrie 2009, deşi evident cea mai mică este de 133,37 RON/mp - poziţia 392 din raportul întocmit la 29.12.2009 - fila x rechizitoriu), context în care se stabileşte o diferenţă de evaluare pentru terenurile de pe strada x de 588612 RON.
Cu totul greşit, în final, acuzarea adună diferenţa stabilită în plus pentru terenurile din strada x de 500.556 RON cu valoarea stabilită în plus pentru terenurile din strada x de 588.612 RON şi se ajunge la suma de 1.089.168 RON, valoare preluată în mod eronat şi de către Curtea de Apel Bacău.
Mai mult, se evidenţiază că, în toată această ecuaţie lipseşte o evaluare după aceleaşi criterii a terenului din Valea Albă şi calculul diferenţei între această valoare şi valoarea însumată a terenurilor primite la schimb de numitul F. pentru a se stabili dacă într-adevăr, cel puţin din punct de vedere strict pecuniar, operaţiunea de schimb a fost sau nu echitabilă.
În subsidiar s-a solicitat pronunţarea nei soluţii de încetare a procesului penal conform art. 396 alin. (6) în ref. la art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
S-a subliniat că urmare a pronunţării Deciziei nr. 67/25.10.2022, in dosarul nr. x/2022 ICCJ, ce a fost publicata în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 1141/28.11.2022, s-a stabilit ca instituţia prescripţiei este o instituţie de drept substanţial, fiind intim legata de instituţia răspunderii penale, iar că legea penală mai favorabilă evaluată în mod global este cea cuprinsă între data de 25 iunie 2018 (data publicării în Monitorul Oficial al României a Deciziei nr. 297/2018) şi data de 30 mai 2022 (data intrării în vigoare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022) pentru că dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. ce nu includea vreo cauză de întrerupere a cursului termenului de prescripţie, reprezintă lege penală mai favorabilă. Din moment ce nu mai există o cauză de întrerupere a termenului prescripţiei răspunderii penale, termenele de prescripţie a răspunderii penale sunt cele prevăzută de art. 154 C. pen.
Prin Decizia nr. 297/2018 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25.06.2018), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională, deoarece respectivele dispoziţii legale "31. (...) sunt lipsite de previzibilitate şi, totodată, contrare principiului legalităţii incriminării, întrucât sintagma «oricărui act de procedură» din cuprinsul acestora are în vedere şi acte ce nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului, nepermiţându-i acestuia să cunoască aspectul întreruperii cursului prescripţiei şi al începerii unui nou termen de prescripţie a răspunderii sale penale".
Prin Decizia nr. 358/2022 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen. (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022), Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale în ansamblul lor. Pentru a decide astfel, instanţa de contencios constituţional a reţinut că "55. (...) Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018 sancţionează «soluţia legislativă» pe care textul de lege criticat o conţinea, astfel că, (...), aceasta nu va putea fi încadrată în categoria deciziilor interpretative/cu rezervă de interpretare.", ci "61. (...), prin efectele pe care le produce, (...) împrumută natura juridică a unei decizii simple/extreme, întrucât, constatând neconstituţionalitatea faptului că întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale se realiza prin îndeplinirea «oricărui act de procedură în cauză», Curtea a sancţionat unica soluţie legislativă pe care dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. o reglementau".
In ceea ce priveşte infracţiunea de abuz in serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/200 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., aceasta este pedepsită cu închisoarea de la 2 ani si 8 luni la 9 ani si 4 luni, termenul general de prescripţie a răspunderii penale fiind, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., de 8 ani.
Acest termen de prescripţie a început să curgă la data de 18.02.2010, data la care s-a semnat de către inculpat contractul de schimb imobiliar.
Termenul de prescripţie a răspunderii penale s-a împlinit la data de 18.02.2018, conform art. 186 alin. (1) teza finală C. pen. (termenul general de prescripţie a răspunderii penale fiind, potrivit art. 154 alin. (1) lit. d) C. pen., de 8 ani).
În apelul formulat de inculpatul B.:
Sentinţa primei instanţe este criticată sub următoarele aspecte:
În mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată, soluţia pronunţată fiind rezultatul aprecierii eronate a materialului probator administrat în cauză şi a interpretării eronate a normelor legale care guvernează activitatea secretarului UAT şi a specificului actelor administrative realizate.
Se relevă că în actul de sesizare al instanţei se reţin trei tipuri de acte pretins semnate de inculpatul apelant cu încălcarea atribuţiilor de serviciu, respectiv: 2 rapoarte de specialitate, nr. x/22.01.2010 şi nr. x din 22.01.2010 ale Direcţiei Patrimoniu, 2 HCL, nr. 29/28.01.2010 şi nr. 17 din 28.01.2010 şi contractul de schimb.
S-a susţinut că pentru nici unul din actele mai sus menţionate secretarul UAT nu are atribuţii în iniţierea, verificarea şi aprobarea acestora.
În ceea ce priveşte rapoartele de specialitate, s-a subliniat că, potrivit art. 128 din Legea nr. 215/2000, şeful departamentului răspunde pentru corectitudinea şi legalitatea menţiunilor din raport.
S-a evidenţiat că O.U.G. nr. 35/2002 stabileşte traseul raportului de specialitate către Consiliul Local, respectiv, acesta se înaintează de departament către comisiile de specialitate pentru avizare iar ulterior acesta ajunge la consilierii locali care, înainte de a adopta HCL studiază raportul, pot cere informaţii suplimentare şi formula amendamente.
S-a subliniat că art. 117 din Legea nr. 215/2000 nu îi dau secretarului UAT atribuţia de serviciu de a verifica legalitatea rapoartelor de specialitate, viza de legalitate fiind obligatorie doar pentru HCL şi Dispoziţiile Primarului.
Totodată, se învederează că normele din O.U.G. nr. 35/2002 îl poziţionează pe secretar pe parcursul procedurii de adoptare a HCL dar arată că raportul de specialitate se depune la secretar în vederea înaintării către Comisiile de Specialitate şi apoi către Consiliul Local.
Referitor la hotărârile de Consiliu Local, s-a susţinut că inculpatul B. şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu prevăzute în legislaţia specifică.
Referitor la iniţierea proiectului de Hotărâre de Consiliu Local s-a arătat că aceasta s-a realizat prin nota de fundamentare numărul 2658 semnată de viceprimarul C., potrivit delegării ce o avea de la primar, cu menţiunea că semnătura secretarului nu se regăseşte pe acest document. (O.G. nr. 35/2002, la art. 44, stipulează imperativ că proiectele de hotărâre se iniţiază doar de către primar şi consilieri)
De la momentul iniţierii şi până la aprobarea HCL există o serie de etape stabilite de norme legale, potrivit cărora secretarul unităţii administrativ teritoriale nu are nici o implicare decizională, de analiză, de verificare, de aprobare, de avizare, de verificare a legalităţii, aşa cum în mod incorect a reţinut instanşa de fond. (O.G. nr. 35/2002 şi la Legea 215/2001)
S-a precizat că, în cazul de faţă, nota de fundamentare a viceprimarului a ajuns la Departamentul Administrare patrimoniu care i-a determinat valoarea prin angajarea firmei K. şi a verificat care este regimul juridic. Toate aceste verificări s-au concretizat în Referatul de specialitate, corectitudinea şi legalitatea menţiunilor din acest document fiind responsabilitatea acesui department.
Ulterior, referatul de specialitate, însoţit de toate documentele care au stat la baza întocmirii lui este înaintat la comisiile de specialitate ale Consiliului Local.
Activitatea acestor comisii este reglementată de dispoziţiile art. 48, art. 19 ţi art. 24 din O.G. nr. 35/2002, dispoziţii legale care stabilesc responsabilitatea acestor comisii de a dezbate şi a aviza referatul de specialitate, de a analiza proiectele de hotărâri şi de a întocmi avize asupra proiectelor şi de a formula amendamente care se consemnează în aviz.
S-a subliniat că, în speţă, există avizul comisiilor de specialitate, nefiind consemnată nici o obiecţiune privind legalitatea referatului de specialitate, aspect în baza căruia se solicită înlăturarea depoziţiei martorei AA. care a declarat că ar fi sesizat o problemă privind valoarea terenurilor. Mai mult, martorul BB. infirmă susţinerile acestei martore, arătând că nu s-a făcut nici o discuţie cu privire la evaluarea terenurilor, votul împotrivă fiind dat doar pentru că era în opoziţie.
Se relevă că, în circuitul legal, proiectul de hotărâre, cenzurat de comisii, ajunge la votul din Consiliul local.
S-a solicitat să se ia în considerare faptul că hotărârea de Consiliu Local şi procesul-verbal de şedinţă fac dovada că nu s-a făcut nici o discuţie, amendament, obiecţiune cu privire la referatul de specialitate, cu menţiunea că, în măsura în care ar fi fost sesizate probleme în legătură cu valoarea terenurilor sau regimul lor juridic, consilierii locali aveau posibilitatea de a solicita informaţii, de a formula amendamente de fond sau de redactare conform art. 43 şi art. 62 din O.G. nr. 35/2002.
S-a menţionat că, în interpretarea corectă a dispoziţiilor art. 117 alin. (1) din Legea 215/2001 potrivit cu care "secretarul avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului şi hotărârile de consiliu local", În consecinţă, doar două tipuri de acte întocmite la nivelul primăriei sunt supuse avizării pentru legalitate şi nu toate actele emise la nivelul acestei instituţii, astfel cum incorect s-a interpretat de instanţa de fond.
S-a apreciat, în raport de aspectele susţinute, că ori de câte ori se regăseşte semnătura secretarului pe un document emis anterior adoptării HCL, aceasta nu valorează viza de legalitate, de aprobare sau de avizare.
Semnificaţia semnăturii secretarului este dată de Legea nr. 215/2001, O.G. nr. 35/2002, Regulamentul intern de funcţionare al Primăriei şi Ordinul primarului nr. 2782 din 2008, acte care stabilesc în amănunt atribuţiile de serviciu ale secretarului.
S-a subliniat că în nici unul din aceste acte normative nu se regăseşte atribuţia de a efectua vreun control de legalitate până la adoptarea HCL, implicarea secretarului fiind doar în sensul de a pregăti lucrările supuse dezbaterii Consiliului Local (O.G. nr. 35/2002 stipulează că proiectele de hotărâri nu se supun votului dacă nu sunt însoţite de raportul de specialitate care se depune la secretar înainte de avizarea de către comisia de specialitate spre a fi avute în vedere de către aceste comisii)
Se consideră că rezultă că secretarul doar colectează raportul de specialitate şi îl înaintează comisiilor de specialitate, aspect ce justifică prezenţa semnăturii secretarului pe referatul de specialitate întocmit de departamentul Administrare Patrimoniu. În această modalitate se punctează parcurgerea unei proceduri stabilită imperativ de lege, respectarea unui circuit al documentelor întrucât Legea nu permite ca referatul de specialitate să fie înaintat direct de la departamentul respectiv către comisie, ci această procedură trebuie efectuată de secretar.
În demersul legal de adoptare a unei HCL, după ce comisia de specialitate analizează şi avizează, avizul se prezintă secretarului (art. 21, alin. (4) din O.G. nr. 35/2002), care se va îngriji de multiplicarea şi difuzarea acestuia către Consiliu, cu menţiunea că toate aceste texte de lege nu stabilesc vreo obligaţie a secretarului de a verifica sau aviza aceste documente.
Se arată că în sensul menţionat sunt şi dispoziţiile din Regulamentul intern al primăriei şi fişa postului cât şi Dispoziţia primarului numărul 2782/2008 care stabileşte pentru secretar o serie de competenţe (în baza legislaţiei primare - art. 117 lit. h) din Legea nr. 215/2001), cu precizarea că acest ordin se referă la circulaţia documentelor la nivelul primăriei şi priveşte deţinerea unei evidenţe mai clare şi a unui circuit eficient al corespondenţei. (art. 4 si 8 dispun ca secretarul să semneze orice act care circulă între departamentele primăriei sau către exterior, sau dinspre exterior către primărie)
S-a reliefat că în baza acestui ordin a semnat secretarul B. actele care intrau sau ieşeau din primărie cu privire la această procedură, însă, această semnătură nu înseamnă că secretarul şi-a însuşit conţinutul acelor documente şi le-a aprobat ci doar a efectuat o operaţiune tehnico materială ce a permis un circuit eficient al documentelor între departamente şi în relaţia cu exteriorul.
S-a subliniat că aceasta a fost reprezentarea inculpatului B. atunci când a semnat cererea municipiului către Cartea Funciară în vederea dezmembrării - din 8.12.2009, astfel încât este eronată concluzia instanţei de fond potrivit cu care inculpatul apelant ar fi văzut conţinutul extrasului de carte funciară x/27.11.2009 şi că ar fi aflat că un teren, din cele ce au făcut obiectul schimbului, făcea parte din domeniul public în evidenţele cărţii funciare.
Se evidenţiază şi faptul că acel extras nu poartă vreo menţiune că ar fi ajuns vreodată în primărie şi aceasta deoarece toată procedura de măsurare, efectuare a documentaţiei cadastrale, dezmembrarea, o realiza o firmă externalizată S.C. P. S.A., care ţinea legătura cu Cartea Funciară în vederea dezmembrării, intabulării, etc.
Relevant în înlăturarea acuzaţiilor formulate faţă de inculpatul B. este faptul că nu există nici o dovadă că extrasul de carte funciară, care atesta că terenul se află în domeniul public al municipalităţii, ar fi intrat în primărie şi că ar fi fost văzut de inculpatul B..
Mai mult, s-a susţinut că personalul de la Cartea Funciară au intabulat in mod greşit această suprafaţă în domeniul public, pentru că in anexele la H.G. nr. 1356/2001 nu figura acest teren şi lipsea şi hotărâreaConsiliului Local de trecere din domeniul privat în domeniul public. (cerută imperativ de dispoziţiile art. 3 alin. (4) şi art. 8 alin. (11) din Legea nr. 213/1998).
Faţă de împrejurarea că nu există nici o dovadă a intrării în primărie în anul 2007 a încheierii de intabulare, terenul a rămas în domeniul privat (dovadă că aşa îl găseşte serviciul Administrare Patrimoniu şi aşa figurează în inventarul din 2006, 2007, 2008 şi 2009). Din încheierea cărţii funciare din 12.12.2007 rezultă că aceasta a fost comunicată către S.C. P. S.A., dar nu mai există o dovadă a comunicării de la P. către municipiu.
Cât priveşte contrasemnarea HCL, s-a relevat că semnătura a fost aplicată după adoptarea hotărârii de către Consiliul local şi are o conotaţie strict procesuală, formală, privind exclusiv respectarea etapelor procesuale prevăzute de lege pentru adoptarea HCL, inculpatul având obligaţia de a verifica dacă: există notă de fundamentare iniţiată de organul competent, dacă s-a realizat referat de specialitate şi raport de evaluare, dacă Comisia de specialitate a dat un aviz, dacă votează consilierii care sunt incompatibili, dacă hotărârea cuprinde toate menţiunile obligatorii - de exemplu dacă consilierii şi-au asumat valoarea terenurilor înainte de a vota schimbul, potrivit disp. art. 121, alin. (4) din Legea 215/2001.
Referitor la semnarea contractului de schimb, s-a susţinut că inculpatul era obligat să semneze acest contract în baza Dispoziţiei Primarului (art. 8 ultima teză). S-a reliefat că legea nu îi conferă calitatea de reprezentant al UAT a Municipiul Piatra Neamţ, prerogativa aparţinând, potrivitart. 62 din Legea nr. 215/2001, Primarului, astfel încât prezenţa semnăturii sale nu a întărit legalitatea contractului si nici nu a produs efectele juridice.
S-a evidenţiat că în conţinutul contractului se detalia situaţia terenurilor, aşa cum fuseseră adoptată prin HCL.
S-a subliniat că notarul nu a comunicat Primăriei faptul că ar fi primit un extras de carte funciară ce evidenţia apartenenţa la domeniul public al unui teren întrucât, dacă ar fi comunicat această împrejurare, fie nu s-ar fi înstrăinat acel teren, fie s-ar fi rezolvat neconcordanţa dintre evidenţele primăriei şi ale Cărţii Funciare, ştiut fiind că potrivit art. 11 din Legea nr. 213/1999 proprietarul stabileşte regimul juridic al terenului.
În raport de toate aceste aspecte, se consideră că, în mod greşit instanţa de fond a stabilit că inculpatul B. a avut vreo înţelegere cu persoanele din primărie şi cu inculpatul F. de a prejudicia interesele municipiului şi de a favoriza pe inculpatul F., la dosarul cauzei neexistând nici o dovadă în acest sens.
În mod greşit instanţa de fond a stabilit că inculpatul B. ar fi încălcat dispoziţiile art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern si controlul financiar preventiv întrucât acest act se aplică persoanelor care gestionează fonduri publice sau patrimoniu public şi care au obligaţia de a realiza o buna gestiune financiară şi care potrivit art. 21 din Legea nr. 273/2006, la nivelul municipiului, cel care gestionează fondurile publice este ordonatorul principal de credite, categorie din care secretarul unităţii administrative nu face parte.
S-a reliefat că, în reperele arătate, inculpatului B. nu îi sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 20 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 273/2006, acesta neavând atribuţii legale privind administrarea eficientă a bunurilor din proprietatea publică sau privată a municipiului. De altfel, întreg textul articolului 20 se referă la responsabilităţile autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte Consiliul local - autoritate legislativă şi Primarul - autoritate executivă.
În mod greşit instanţa de fond a stabilit că prin încheierea contractului de schimb de terenuri s-ar fi produs, în patrimoniul unităţii administrative, un prejudiciu prin subevaluarea terenurilor ce au fost date la schimb inculpatului F..
S-a solicitat să se ia în considerare că prin hotărârea civilă s-a statuat că ar exista un prejudiciu în patrimoniul UAT, doar cu privire la terenurile de pe str. x, însă, cât priveşte prejudiciul rezultat din pretinsa subevaluare a terenurilor din str. x, acest cuantum nu a fost dovedit.
În mod greşit instanţa de fond a stabilit valoarea terenurilor situate pe strada x prin aplicarea raţionamentului instanţei civile referitor la terenurile din str. x întrucât situaţia celor două terenuri nu este identică.
Pentru terenul din str. x exista o valoare de inventar stabilita în luna decembrie 2009 mai mare decât cea stabilită în raportul de evaluare pentru schimb, care era din luna iunie 2009. Instanţa civilă a stabilit în mod definitiv că trebuia aleasă valoarea din luna decembrie 2009 pentru că era mai aproape de momentul schimbului, nu pentru că ar fi fost obligatorie reţinerea valorii de inventar.
Or, pentru terenurile din str. x nu a existat o valoare de inventar în luna decembrie 2009 pentru că nu era trecut în acel inventar. Acest lucru s-a întâmplat abia la începutul anului 2010 si s-a evaluat de către K. S.R.L. - deci a existat o evaluare apropiată de momentul schimbului.
Se consideră că nu este corect raţionamentul că ar fi trebuit reţinute evaluările din luna mai 2009, făcute pentru terenul din str. x întrucât acele terenuri, punctual nu au fost prinse în acea evaluare, si oricum, acea evaluare era mai veche (dacă se împrumută raţionamentul instanţei civile).
Mai mult, art. 121 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 arată că, pentru contractul de schimb este necesar a se efectua un raport de evaluare.
În subsidiar, în măsura în care nu se va dispune achitarea inculpatului B., se solicită încetarea procesului penal potrivit art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
În apelul formulat de apelantul inculpat D.:
Sentinţa primei instanţe a fost criticată sub următoarele aspecte:
În mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului D. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz in serviciu prev. de art. 48 C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/200 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
S-a subliniat că inculpatul D. Con nu a încălcat nicio dispoziţie legală in exercitarea atributiunilor de serviciu şi nici nu a avut reprezentarea că prin acţiunile sale săvârşeşte vreo infracţiune, motiv pentru care se impunea achitarea sa.
Se relevă că acuzaţia care i se aduce constă în aceea că încă din luna decembrie 2009 ar fi ştiut că unul din terenurile oferite cu titlu de schimb inculpatului F. face parte din domeniul public al municipiului Piatra Neamţ.
Se recunoaşte faptul că alături de primar si secretar a semnat cererea din 8.12.2009, cerere la care se afla ataşat extrasul de carte funciara nr. x/2019 in care se menţiona ca terenul se afla in domeniul public al municipiului însă, această cerere se referea la dezlipirea imobilului din str. x, ori, dezlipirea unor terenuri se poate face in mod legal indiferent dacă acestea se gasesec in domeniul public sau cel privat al municipiului.
A reliefat inculpatul D. că exista posibilitatea legală ca un teren să treacă dintr-un domeniu in altul prin hotărârea Consiliului Local, situaţie care i-a conferit convingerea că se putea proceda, în mod legal, la trecerea terenului din domeniul public în domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ, cu menţiunea că, asupra unui astfel de demers nu avea nicio putere de decizie.
S-a mai arătat că la data săvârşirii faptelor inculpatul îndeplinea funcţia de sef serviciu administrare patrimoniu in cadrul Primăriei Piatra Neamţ, fiind desemnat cu întocmirea actelor pregătitoare unui eventual schimb de terenuri, fără a avea nicio putere de decizie în finalizarea sau nu a actelor de schimb, la fel cum nu putea să conteste evaluarea făcuta de un expert evaluator.
S-a subliniat că inculpatul nu a beneficiat de un folos necuvenit, singurii care puteau beneficia de o evaluare necorespunzatoare a terenurilor fiind unul sau altul dintre părţile contractului de schimb.
În mod greşit s-a stabilit de către instanţa de fond că prin încheierea contractului de schimb s-a produs unităţii administrativ teritoriale un prejudiciu în cuantumul reţinut şi prin actul de sesizare întrucât nu s-a dovedit că acel teren avea o valoare, iar celălalt teren o altă valoare, nefiind probate vreo diferenţă de valoare.
În mod eronat a apreciat instanţa de fond că inculpatul D. ar fi acţionat cu forma de vinovăţie impusă de textul incriminator astfel încât nu sunt întrunite condiţiile de tipicitate ale infracţiunii sub aspectul laturii subiective.
S-a susţinut că la dosarul cauzei nu există probe în baza cărora să se aprecieze că ar fi existat o înţelegere prealabilă cu ceilalţi inculpaţi în sensul de a-şi încălca atribuţiile de serviciu pentru a se crea un folos necuvenit pentru inculpatul F..
Se apreciază că, în aceste condiţii se impune achitarea inculpatului D. în temeiul art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.
Instanţa de fond a aplicat inculpatului D. o pedeapsă greşit individualizată sub aspectul cuantumului, având în vedere activitatea efectiv realizată.
În apelul formulat de apelantul inculpat E..
Sentinţa instanţei de fond a fost criticată sub următoarele aspecte:
Nelegalitatea sentinţei primei instanţe determinată de împrejurarea că aceasta nu cuprinde o motivare efectivă raportat la faptele ce fac obiectul acuzaţiei, aceasta prezentând carenţe sub aspectul legalităţii de o manieră ce echivalează cu nesoluţionarea fondului acuzaţiei.
Sub acest aspect s-a subliniat că instanţa de fond nu a motivat soluţia pronunţată, ci s-a rezumat la a reproduce aproape ad litteram conţinutul rechizitoriului, fără a prezenta considerente proprii pertinente din care să rezulte modul în care a apreciat că se impune să adoptate soluţia pronunţată în cauză.
Astfel, hotărârea primei instanţe nu cuprinde suficiente elemente specifice unui raţionament juridic apt să conducă la concluzia examinării efective în fapt şi în drept a cauzei, creând astfel o restrângere disproporţionată a dreptului la un proces echitabil care nu poate fi compensată prin analiza instanţei de control judiciar.
S-a reliefat că judecătorul fondului redă, într-o proporţie covârşitoare, prin preluare efectivă, a aproximativ tuturor pasajelor din cuprinsul actului de sesizare, lipsind practic analiza reală şi concretă a tuturor împrejurărilor cauzei şi care să fi făcut obiectul deliberării judecătorului care a soluţionat cauza în primă instanţă.
S-a învederat că motivarea s-a rezumat numai la precizarea că se vor înlătura apărările inculpaţilor şi că vinovăţia acestora se confirmă, iar rezultatul deliberării a constat doar în redarea identică a tuturor secţiunilor din cuprinsul rechizitoriului fără a exista propriul aport al judecătorului, respectiv cele care se referă la încadrarea juridică (Rechizitoriu pag. 47- 54 preluate identic în Sentinţa la pag. 37- 41), Dispoziţii legale încălcate (Rechizitoriu pag. 34 - 40 preluate identic în Sentinţa la pag. 31- 34), Mijloace de vrobă (Rechizitoriu pag. 40 - 46 preluate identic în Sentinţă la pag. 34-36) precum şi conţinutul concluziilor scrise ale parchetului depuse prin materialul intitulat "Note de concluzii" din 15.05.2015 .
Se consideră că din considerentele sentinţei primei instanţe lipseşte argumentarea logico-juridică proprie judecătorului fondului în raport de toate aspectele esenţiale ale cauzei şi care să justifice soluţia adoptată în cauză.
Se apreciază că, în aceste condiţii au fost încălcate de instanţa de fond dispoziţiile art. 401 - art. 404 C. proc. pen., încălcare care trebuie sancţionată cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Se face trimitere la jurisprudenţa naţională şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului - Decizia nr. 656/2004 secţia Penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizia penală nr. l/A/06.01.2016, Curtea de Apel Oradea, decizia penală nr. 1249/2015, Curtea de Apel Craiova, DeciziA nr. 889/2018, Curtea de Apel Craiova, Hotărârea Artico c. Italiei, Cauza Hirvisaari c. Irlandei.
Se relevă, raportat la jurisprudenţa invocată, faptul că motivarea realizată de judecătorul fondului nu satisface standardele naţionale şi comunitare pentru a echivala cu o judecată efectivă în sensul legii procesual penale, fiind încălcate astfel dispoziţiile art. 6 din Convenţie.
În mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului E. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., impunându-se achitarea acestuia, în principal în baza dispoziţiilor art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. şi, în subsidiar, în baza dispoziţiilor art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen.
S-a susţinut că, în mod eronat instanţa de fond ar fi stabilit că inculpatul E. ar fi fost parte a unei presupuse înţelegeri prealabile dintre reprezentanţii primăriei şi numitul F., înţelegere în baza căreia acesta şi-ar fi asumat o conduită de tip ilicit în sensul realizării unor rapoarte de evaluare în cuprinsul cărora să ateste împrejurări necorespunzătoare adevărului prin subevaluarea unor terenuri, acordând astfel un ajutor conştient şi asumat coinculpaţilor la săvârşirea presupusei fapte de abuz în serviciu prin care s-ar fi asigurat un avantaj patrimonial lui F. şi, totodată, că ar fi cunoscut că rapoartele sale vor fi determinante pentru încheierea contractului de schimb autentificat sunt numărul x/18.02.2010 de către BNP A. între Municipiul Piatra Neamţ şi numitul F..
Se relevă că presupusa înţelegere între inculpatul F. şi funcţionarii din cadrul primăriei, conform susţinerilor din actul de sesizare şi din considerentele hotărârii instanţei de fond, s-ar fi putut realiza în perioada corespondenţei dintre cei menţionaţi, respectiv în intervalul 20.09.2009 şi 20.11.2009, or, abia prin adresa din 4 ianuarie 2010, Primăria Piatra Neamţ solicită S.C. K. S.R.L. evaluarea terenurilor în suprafaţă de 6090 mp, 481 mp şi 592 mp situate pe strada x, ce a fost urmată de adresa din 15 ianuarie 2010 prin care s-a solicitat evaluarea terenului în suprafaţă de 11.156 mp situat pe Valea Albă, proprietatea inculpatului F., ultima adresă fiind înaintată de Primăria Piatra Neamţ în data de 20.01.2010, după ce s-a stabilit de administraţia locală împreună cu inculpatul F., toate suprafeţele de teren ce urmează să facă obiectul schimbului.
Se apreciază că aceste aspecte exclud participarea inculpatului E. la realizarea unei înţelegeri prealabile cu ceilalţi inculpaţi, solicitările formulate către S.C. K. S.R.L., fiind realizate la o distanţă de aproximativ 5 luni de la data la care ar fi putut avea loc în mod logic o astfel de presupusă înţelegere.
În sensul concluziei inexistenţei unei înţelegeri prealabile este şi faptul că inculpatului E. nu i s-a adus la cunoştinţă scopul evaluării terenurilor dar şi împrejurarea că evaluarea terenurilor aparţinând Municipiului Piatra Neamţ de către S.C. K. S.R.L., se realiza în baza unui contract preexistent de evaluare a patrimoniului, inculpatul E. procedând la întocmirea rapoartelor de evaluare în funcţie de solicitările individuale primite din partea unităţii administrativ teritoriale, neprezentând relevanţă pentru evaluator scopul pentru care aceste solicitări se formulau.
Raportat la aceste împrejurări se consideră că relaţia dintre E. şi Primăria Piatra Neamţ nu a fost animată de necesitatea impusă de situaţia particulară dintre autoritate şi F..
O altă critică formulată de inculpatul E. este aceea că în mod greşit instanţa de fond a stabilit că inculpatul E. a falsificat conţinutul rapoartelor de evaluare referitoare la terenurile care au făcut obiectul contractului de schimb.
În înlăturarea acestei concluzii relevanţă ar reprezenta evoluţia şi natura raporturilor juridice dintre municipalitate si S.C. K. S.R.L., referitor la care se relevă că relaţia profesională dintre primărie şi operatorul economic a luat naştere ca urmare a necesităţii evaluării proprietăţilor municipalităţii, context care a determinat încheierea unor contracte cadru, împrejurare complet străină de schimbul de terenuri dintre primărie şi inculpatul F..
În acest sens se face trimitere la Contractul de prestări servicii nr. x/15.08.2008 încheiat între municipalitate şi S.C. K. S.R.L., contract în baza căruia a fost emisă Comanda nr. x din data da 22.06.2009 pentru evaluarea suprafeţei de teren din str. x pentru care evaluatorul s-a prezentat la faţa locului în vedere examinării terenului la data de 24.06.2009, ocazie cu care a fost identificată o suprafaţă considerabil mai mare decât cea înscrisă în comandă unde se stipulase o suprafaţă de 11.978 mp, în realitate suprafaţa fiind de aproximativ 23000 mp.
Se reliefează că, în aceste condiţii, municipalitatea a solicitat expertului să aştepte încheierea lucrării de specialitate până la clarificarea documentaţiilor pentru care urma să fie dezmembrat corpul de proprietate, documentaţie ce-a fost finalizată în luna decembrie a anului 2009, ocazie cu care acestea au fost cuprinse în raportul de specialitate ce-a fost finalizat şi înaintat beneficiarului solicitant respectiv Primăria Piatra Neamţ în cursul lunii ianuarie anului 2010 când s-a solicitat remiterea lucrării.
Se învederează de apărare că aceasta este explicaţia pentru care raportul figurează cu data de 24.06.2009, iar în cuprinsul său se fac referiri cu privire la documentaţia întocmită în luna decembrie 2009, respectiv pentru că raportul de evaluare - în draft - cu privire la suprafaţa de teren ce urma a fi dezmembrată fusese întocmit la data inspecţiei, respectiv 24.06.2009, iar la momentul finalizării acestuia s-au realizat completările de rigoare, data întocmirii rămânând neschimbată.
Celelalte rapoarte de evaluare au fost întocmite de societatea inculpatului E. în beneficiul administraţiei locale în baza Contractelor de achiziţie publică nr. x din 02 iulie 2009, respectiv nr. s din 10 decembrie 2009, contracte prin care prestatorul urma să întocmească orice raport de evaluare solicitat de către beneficiar.
Se solicită să se aibă în vedere şi inexistenţa vreunui interes al inculpatului E. în determinarea unei anumite valori pentru terenurile care urmau să fie evaluate în baza comenzilor înaintate de municipalitate şi aceasta întrucât beneficiile societăţii erau cele stabilite în contractele cadru de achiziţie publică şi nu ar fi putut obţine beneficii distincte ori suplimentare, în funcţie de rezultatul unuia sau mai multor rapoarte de evaluare.
Un alt aspect important, ce nu a fost avut în vedere de instanţa de fond şi care ar fi condus la înlăturarea susţinerii caracterului nereal al valorii terenurilor supuse evaluării, îl constituie modalitatea distinctă de evaluare determinată de scopul pentru care se efectua evaluarea.
În acest sens se disting evaluări imobiliare cu scopul estimării valorii de piaţă a proprietăţilor imobiliare, terenuri şi construcţii, aparţinând patrimoniului Municipiului Piatra Neamţ (de pildă, rapoartele de evaluare întocmite pentru imobilele identificate teren), or cu scopul reevaluării activelor corporale prin actualizarea valorilor activelor fixe corporale şi necorporale din administrarea Municipiului Piatra Neamţ în conformitate cu OMFP nr. 3471/2008, în vederea înregistrării acestora la valoarea justă în situaţiile financiare ale entităţii (de pildă, Raportul de reevaluare nr. x din 29 decembrie 2009, întocmit pentru bilanţul din data de 31.12.2009).
S-a susţinut de inculpatul apelant faptul că rapoartele de evaluare au fost întocmite cu respectarea Standardelor internaţionale de evaluare în vigoare pentru anul 2008, care aveau ca finalitate determinarea valorii de piaţă a proprietăţii, respectiv: a) IVS1 - Valoarea de piaţă tip de valoare, b) IVS 2 - Tipuri de valoare diferite de valoarea de piaţă, c) WS 3 - Raportarea evaluării şi Standardele Internaţionale de bună practică în evaluare GNJ - Evaluarea proprietăţilor imobiliare, d) recomandările din Standardul internaţional de aplicaţie în evaluare I - TVA I - Evaluarea pentru raportare financiară, pentru înscrierea în raportările financiare ale clientului care aveau ca finalitate determinarea valorii juste.
Totodată, s-a mai arătat de inculpat, că la efectuarea lucrărilor de specialitate comandate de autoritatea publică a avut în vedere şi respectat metodologia de lucru specifică organismului profesional ANEVAR, respectiv Standardele de evaluare cu aplicabilitate la nivelul anului 2008, cât şi reglementările instituite de actele normative în vigoare pentru înregistrarea valorilor în situaţiile financiare.
Mai arată inculpatul că evaluarea este procesul de estimare a unui tip de valoare, al unui tip de proprietate, la o anumită dată şi concretizată într-un raport de evaluare, iar pentru diferite scopuri se utilizează conform standardelor de evaluare, diferite tipuri de valori.
Valoarea de piaţă face parte din cele şase tipuri de valori descrise de Standarde - SEV 104, care se estimează conform solicitării şi scopului analizei. Tipul de valoare cel mai des solicitat unui evaluator este valoarea de piaţă, care se defineşte ca fiind suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv, după o activitate de marketing adecvat şi în care părţile au acţionat fiecare în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere. Prin urmare, evaluarea reprezintă o estimare şi nu un calcul exact al unei valori printr-o formulă matematică sau printr-o cuantificare precisă care are ca rezultat estimarea valorii şi se compune dintr-un ansamblu de metode, procedee şi activităţi coerente şi ordonate într-un raport de evaluare care sprijină valoare estimată.
Raportat la aceste considerente teoretice, inculpatul a evidenţiat care sunt explicaţiile ştiinţifice care au determinat stabilirea respectivelor valori, pentru fiecare raport de evaluare în parte.
S-a susţinut că modalitatea de estimare a presupusului prejudiciu de către organul de cercetare penală este una eronată, ţinând seama de faptul că în cadrul rapoartelor de evaluare a valorii de piaţă au fost avute în vedere loturile de teren privite individual, ocazie cu care s-a ţinut seama de toate caracteristicile acestora (localizare, suprafaţă, cale de acces, destinaţie corelată cu cea mai bună utilizare, potenţialul comercial industrial, deschiderea la drum, utilităţi ş.a.), aspecte ce nu puteau fi în nicio împrejurare avute în vedere în cuprinsul raportului de evaluare din 31.12.2009 la întocmirea căruia au fost estimate valori pe zone de amplasare ţinând seama de faptul că acesta viza un număr de peste 10.000 de poziţii, a căror examinare individuală prin analiza tuturor particularităţilor nu putea fi în mod omenesc realizată, într-un termen rezonabil si cu eforturi fireşti.
S-a mai evidenţiat şi faptul că valoarea justă nu este în toate cazurile, în mod necesar, sinonimă cu valoarea de piaţă. Potrivit IPSAS 17 - parag. 48 - Acolo unde nu există dovezi disponibile pentru a determina valoarea de piaţă într-o piaţă activă şi lichidă a unui element al proprietăţii, valoarea justă a elementului poate fi stabilită în raport cu celelalte elemente cu caracteristici similare, în circumstanţe şi locaţii similare-.
Tot în sensul înlăturării concluziei instanţei de fond referitoare la caracterul nereal, subevaluat al valorii terenurilor este şi împrejurarea că prima instanţă nu face diferenţa între modul de stabilire a valorii de piaţă în cazul bunurilor individual evaluate ce fac obiectul rapoartelor 657, 658, 659, 660, 672 şi 673, ocazie cu care se au în vedere toate particularităţile, diverse metode de calcul, se fac o serie de corecţi în funcţie de comparabile, care pot fi pozitive sau, după caz, negative, iar apoi se realizează o conciliere a rezultatelor metodelor aplicate, şi modul de stabilire a valorii juste în cazul evaluării activelor corporale ce fac obiectul Raportului de reevaluare din data de 31.12.2009, unde valoarea justă a fost determinată în raport pe zone, privite în ansamblu, dat fiind numărul imens de imobile ce fac obiectul acestui raport precum şi scopul întocmirii raportului, respectiv cel al reevaluării activelor corporale prin actualizarea valorilor activelor fixe corporale şi necorporale din administrarea în vederea înregistrării acestora la valoarea justă în situaţiile financiare ale entităţii.
În mod greşit instanţa de fond a apreciat că sunt întrunite, în mod cumulativ, cerinţele esenţiale pentru reţinerea formei de participaţie penală a complicităţii.
În acest sens s-au prezentat următoarele argumente:
Complicitatea impune condiţia săvârşirii unei fapte prevăzute de legea penală, întrucât numai prin comiterea acesteia devine o activitate relevantă penal. Sub raportul elementului material al infracţiunii, complicitatea trebuie să se constituie într-o contribuţie de ajutorare sau înlesnire în orice mod la activitatea celui ce săvârşeşte nemijlocit infracţiunea, activitate care trebuie să fie comisă cu intenţie directă sau indirectă şi constă în reprezentarea de către complice a acţiunii pe care o comite autorul şi a urmărilor ei, precum şi a împrejurării că actul de complicitate contribuie la săvârşirea faptei, unită cu voinţa de a coopera la realizarea acesteia. (Î.C.C.J., secţia penală. Decizia nr. 168/A/2018, www.x.ro).
S-a susţinut de către inculpat că nu a cunoscut scopul pentru care municipalitatea a dispus evaluarea terenurilor, aspect probat de faptul că în cuprinsul notelor de comandă nu este specificat scopul realizării evaluării, solicitarea vizând cu caracter general determinarea estimativă a valorii de piaţă a terenurilor, împrejurare ce se coroborează şi cu declaraţiile celorlalţi inculpaţi dar şi cu absenţa unor probe care să dovedească contrariul.
Astfel, pentru a se putea aprecia că inculpatul a oferit un ajutor constând în subevaluarea terenurilor, era necesar în primul rând ca inculpatul să aibă cunoştinţă despre acţiunea pretins abuzivă a autorului, precum şi de împrejurarea că acţiunea acestuia este contrară legii şi încalcă dispoziţiile legale reţinute, or, nici un mijloc de probă nu este în sensul îndeplinirii acestei cerinţe.
Totodată, se solicită să se înlăture concluzia instanţei de fond potrivit cu care inculpatul E. cunoştea rolul determinant al rapoartelor de evaluare pentru schimbul de terenuri, întrucât inculpatul nu putea avea o asemenea reprezentare deoarece, pe lângă argumentul că nu cunoştea scopul evaluării şi implicit care terenuri vor face obiectul schimbului, rapoartele urmau a fi examinate de departamentele de specialitate din cadrul aparatului administrativ şi supuse votului consiliului local, filtru de care acestea puteau să nu treacă. Aşadar, simpla evaluare nu putea avea un rol determinant în realizarea schimbului de terenuri, opţiunea de a folosi acele rapoarte aparţinând municipalităţii.
În apelul formulat de apelantul inculpat A.:
Sentinţa instanţei de fond a fost criticată sub următoarele aspecte:
În mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 13 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen., soluţia pronunţată de instanţa de fond fiind rezultatul aprecierii eronate a materialului probator administrat în cauză.
În mod greşit instanţa de fond nu a luat în considerare faptul că autentificarea contractului de schimb imobiliar nr. x/18.02.2010 s-a realizat în baza Hotărârii Consiliului Local nr. 29/28.01.2010 prin care s-au aprobat rapoartele de evaluare ale terenurilor care au făcut obiectul schimbului dar şi schimbul terenului în suprafaţă de 11.156 mp la valoarea evaluată de 973.629 RON, situat în str. x,proprietatea F., cu terenurile în suprafaţă de 18.660 mp la valoarea evaluată de 398.490 RON situate pe str. x şi terenul în suprafaţă de 2.395 mp la valoarae evaluată de 177.788 RON, situat în str. x, proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, conform Anexei nr. 7 la acea hotărâre.
Totodată, în mod eronat instanţa de fond nu a dat eficienţă faptului că odată cu hotărârea Consiliului Local privind aprobarea schimbului imobiliar s-a prezentat şi Hotărârea Consiliului Local nr. 378 din 23.11.2006, privind suprafaţa de 19.350 mp teren, proprietatea privată a Municipiului, situată pe str. x, în care se regăseşte, potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Municipiului la data autentificării contractului de schimb imobiliar, şi suprafaţa de 9.874 m.p. situată tot pe str. x şi care se include în suprafaţa de 11.497 mp, consemnată în Hotărârea Consiliului Local nr. 29/28.01.2010 şi în Anexa 7 la această hotărâre.
Un alt înscris esenţial care nu a fost avut în vedere de instanţa de fond şi care infirmă regimul juridic de domeniu public al unităţii administrativ teritorial al terenului în suprafaţă de 9.874 mp situată pe str. x este adresa din 03.05.2017 a Municipiului Piatra Neamţ din care rezultă că suprafaţa de teren menţionată face parte din domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ.
S-a subliniat faptul că inculpatul trebuia să ia în considerare cele două hotărâri prezentate la autentificarea contractului de schimb dată fiind forţa juridică a acestora recunoscută de prevederile Legii nr. 215/13.04.2001, republicată în anul 2007, potrivit cărora: Consiliul Local este autoritate deliberativă (art. 1, lit. d), se bucură de autonomie locală (art. 3 alin. (1), care, potrivit legii, îi permit să gestioneze resursele de care dispune Municipiul (art. 40 alin. (2), să exercite în condiţiile legii competenţe exclusive (art. 5 alin. (1), să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice (art. 5 alin. (2), iar autorităţile publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în confomitate cu principiul autonomiei locale (art. 10), Consiliul Local adoptă hotărâri în exercitarea atribuţiilor ce-i revin (art. 45 alin. (1), obligatorii (art. 49), a căror îndeplinire incumbă primarului (art. 61 alin. (2) din Legea citată în vigoare la data adoptării Hotărârii Consiliului Local nr. 29/28.01.2010 şi a instrumentării contractului de schimb imobiliar autentificat sub nr. x din 18.02.2010, coroborate cu prevederile altor reglementări privind competenţele Consiliilor Locale, respectiv art. 29 alin. (1) ultima frază din Legea nr. 215/2001, 45 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 şi art. 120 alin. (1) din Legea nr. 215/2001.
S-a susţinut că, raportat la cele două hotărâri de Consiliu Local, este evident că terenul în suprafaţă de 9.874 mp situat pe str. x a fost înregistrat în mod eronat în Cartea Funciară ca aparţinând domeniului public local, hotărâri care au fost adoptate în strictă conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, şi cu prevederilor art. 121 alin. (4) din Legea nr. 215/2001, potrivit cărora "schimbul de imobile din domeniul privat al unităţii administrativ teritoriale se face în condiţiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însuşit de Consiliul Local".
În sensul acestei concluzii este şi faptul că H.G. nr. 1.356/2001 privind atestarea domeniului public al jud. Neamţ, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din jud. Neamţ însoţită de Anexa 2 privind inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al mun. Piatra Neamţ nu face referire şi la suprafaţa de 23.160 m.p. situată pe str. x f.n. din municipiul Piatra Neamţ, astfel încât înscrierea în Cartea Funciară s-a făcut doar pe baza adresei nr. x din 05.12.2007 emisă de Primăria municipiului Piatra Neamţ, înscris care, ca şi Extrasul de Carte Funciară invocat - nu se pot substitui unui act de proprietate şi aceasta raportat la dispoziţiile art. 3 alin. (4) şi art. 4 din Legea nr. 213/1998.
Relevant pentru stabilirea regimului juridic al terenului în litigiu este şi raportul de evaluare al imobilizărilor corporale din evidenţa Primăriei Piatra Neamţ cu nr. de înregistrare 655/29.12.2009 întocmit de evaluator autorizat S.C. K. S.R.L. Piatra Neamţ, transmis la solicitarea D.N.A. - Serviciul Teritorial Bacău, urmare adresei nr. x/2016 din 22.06.2017. Raportul priveşte evaluările dreptului integral de proprietate al Municipiului Piatra Neamţ asupra imobilizărilor corporale înregistrate în domeniul public, Anexa le şi imobilizările corporale din domeniul privat, Anexa lf.
Din lecturarea Anexei le privind evaluarea activelor corporale în care se includ şi terenurile din domeniul public al Municipiului Piatra Neamţ, nu rezultă că Municipiul ar fi deţinut terenuri situate pe str. x, f.n. aparţinând domeniului public.
Se solicită a se observa că, potrivit acestei anexe, Municipiul Piatra Neamţ deţinea terenuri pe str. x şi anume: la nr. curent x str. x - suprafaţa de 2.134 m.p.; la nr. curent x str. x - 2.104 m.p.; la nr. curent 799 str. x - suprafaţa de 19.350 m.p.; la nr. curent 803 str. x - suprafaţa de 645 m.p., terenuri care în cea mai mare parte au făcut obiectul Contractului de schimb imobiliar nr. 201/18.02.2010.
S-a susţinut că instanţa de fond nu a luat în considerare dispoziţiile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 213/1998 care reglementează printre cazurile de încetare a dreptului de proprietate publică şi trecerea din domeniul public în domeniul privat prin hotărâre a Consiliului Local, fapt materializat în speţă, referitor la terenul în suprafaţă de 9.874 mp situat pe str. x nr. 378/23.11.2006 şi Hotărârea Consiliului Local nr. 29/28.01.2010, acte ce au fost prezentate de Municipiul Piatra Neamţ la instrumentarea actelor notariale privind dezmembrarea terenului şi a schimbului imobiliar, notarul public neavând competenţa legală pentru a controla veridicitatea acestor documente, adoptate de autoritatea puterii locale de stat, ele fiind supuse doar controlului de legalitate a instituţiei Prefectului.
Un alt argument este şi faptul că din cuprinsul punctului III din Anexă la Legea nr. 213/1998, cât şi ca urmare a completării acestui punct III din Anexă prin Legea de modificare nr. 224/17.11.2016 în care sunt enumerate în mod limitativ bunurile care fac obiectul domeniului public al comunelor, oraşelor şi municipiilor, nu se regăseşte categoria de terenuri cu destinaţie curţi construcţii (fără clădiri) în care s-ar fi putut încadra suprafaţa de 9.874 m.p. teren curţi construcţii, neocupat de construcţii (clădiri), împrejurare care confirmă, încă o data, veridicitatea Hotărârii nr. 378/23.11.2006 şi a Hotărârii nr. 29/28.01.2010 ale Consiliului Local, care stabilesc că suprafaţa de 9.874 m.p. face parte din domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ.
În mod greşit instanţa de fond a reţinut că Hotărârea Consiliului Local Piatra Neamţ nr. 378/23. îl. 2006 se referă la inventarierea parţială a unor terenuri, printre care este menţionată suprafaţa de 19.350 m.p. aflată în administrarea R. de pe str. x, diferită de cea din actul de dezmembrare, eroare ce ar rezulta din documentele transmise prin adresa nr. x din data de 04.10.2017 de către S.C. M. Constructorul Piatra Neamţ.
În mod greşit s-a stabilit de instanţa de fond că inculpatul A. ar fi procedat în mod nelegal la autentificarea contractului de schimb imobiliar şi că, prin acest fapt, i-ar fi sprijinit pe inculpaţii C. şi B. să săvârşească infracţiunea de abuz în serviciu şi că semnarea actului de dezmembrare şi a actului de schimb imobiliar - la sediul Primăriei - ar demonstra existenţa unei complicităţi la săvârşirea acestei infracţiuni.
Se relevă că la dosarul cauzei nu există mijloace de probă care să ateste că inculpatul A., în calitate de notar public, ar fi avut înţelegeri prealabile sau orice altă legătură cu una sau alta din părţile semnatare ale actului, pe parcursul pregătirii documentelor sau a instrumentării actelor notariale.
Se subliniază că nici practica prezentării notarului public la Primăria municipiului Piatra Neamţ, la momentul autentificării actelor în care Municipiul Piatra Neamţ figura ca parte în actele notariale nu poate fi apreciată ca o dovadă a vreunei înţelegeri prealabile în scopul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu întrucât această posibilitate este reglementată de art. 48 alin. (2) din Legea nr. 36/1995 (actualizată în anul 2008) a notarilor publici şi a activităţii notariale, publicată la data de 15 mai 2009 (valabilă la data de 18.02.2010), dar şi în art. 83 alin. (2) în redactarea aceluiaşi act normativ în forma în vigoare.
Mai mult, această practică era justificată de faptul că semnatarii actului din partea Municipiului Piatra Neamţ, erau persoane cu funcţii de răspundere (primar, viceprimar, secretar), cu responsabilităţi importante în gestionarea treburilor Municipiului şi soluţionării cererilor cetăţenilor.
În mod greşit instanţa de fond, în aprecierea îndeplinirii condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, atât în vechea cât şi în noua reglementare, nu a luat în considerare cele statuate de Curtea Constituţională prin Deciziile nr. 392 din 06.06.2017, publicată în Monitorul Oficial nr. 504 din 29.06.2017, nr. 405 din 15 iunie 2016 şi nr. 458 din 22.07.2017 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 890 din 13.11.2017.
În mod greşit instanţa de fond a reţinut că prin încheierea contractului de schimb imobiliar autentificat sub nr. x/18.02.2010 s-a produs în patrimoniul Municipiului Piatra Neamţ un prejudiciu estimat aleatoriu la suma de 1.089.170 RON, fără a se administra proba cu expertiza tehnică judiciară de specialitate, doar în baza unei expertize efectuate într-o cauză ce a avut ca obiect un litigiu declanşat între autoritatea administrativă şi Curtea de Conturi, urmare a unui control declanşat de această instituţie.
Inexistenţa prejudiciului este probată cu sentinţa civilă nr. 803 din 14.02.2013 pronunţată de Judecătoria Piatra Neamţ în dosarul nr. x/2012, definitivă prin decizia civilă nr. 185/Ac/20.09.2013 a Tribunalului Neamţ, secţia Civilă, irevocabilă prin Decizia nr. 872/12.11.2014 a Curţii de apel Bacău, urmare a procesului purtat între coschimbaşii contractului de schimb imobiliar autentificat sub nr. x/2010, respectiv Municipiul Piatra Neamţ pe de o parte şi soţii F. şi S. pe de altă parte.
Se subliniază că prin sentinţa civilă nr. 803 din 14.02.2013, a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţii-pârâţi F. şi S., având ca obiect "obligaţia de a face şi pretenţii", în contradictoriu cu pârâtul-reclamant Municipiul Piatra Neamţ, care a fost obligat, printre altele:
"ca în termen de 10 zile de la pronunţarea hotărârii să execute obligaţia asumată prin Secţiunea a IlI-a a contractului de schimb imobiliar autentificat sub nr. x/2010, iar în caz contrar să plătească reclamanţilor-pârâţi suma de 397.351 RON cu titlu de daune-interese".
Se concluzionează că ordinul de plată pentru suma de 397.351 RON (inclusă în aşa-zisul prejudiciu stabilit de organele de urmărire penală), achitată de către Municipiul Piatra Neamţ reclamanţilor-pârâţi s-a făcut în baza unui titlu judecătoresc, definitiv, irevocabil şi executoriu şi a cărui legalitate a fost constatată de instanţele de judecată.
În apelul formulat de inculpatul F.:
Sentinţa instanţei de fond a fost criticată sub următoarele aspecte:
Nemotivarea de către instanţa de fond a hotărârii de condamnare
S-a arătat că expunerea din considerentele sentinţei primei instanţe conţine o descriere superficială a infracţiunii pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului apelant, fiind preluate, în integralitate şi în aceiaşi ordine, argumentele acuzării expuse în cuprinsul actului de sesizare al instanţei atât în ceea ce priveşte normele legale pretins a fi încălcate de către apelant cât şi în ceea ce priveşte mijloacele de probă invocate.
S-a susţinut că instanţa de fond nu a prezentat argumentele în baza cărora au fost înlăturate apărările apelantului inculpat, ceea ce echivalează cu nemotivarea soluţiei, caz de încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Mai mult, s-a reliefat că instanţa de fond a ignorat toate probele administrate, în mod nemijlocit, în faţa instanţei (martori, înscrisuri), toate apărările invocate cu privire la inexistenţa vreunui act de complicitate şi toate argumentele cu privire la inexistenţa vreunui prejudiciu.
De asemenea, s-a apreciat că în considerentele sentinţei apelate, nu se observă raţionamentul personal al magistratului, motivul pentru care au fost avute în vedere doar depoziţiile martorilor date în faza de urmărire penală fără a se justifica înlăturarea celor date în faţa instanţei şi care cuprindeau lămuriri suplimentare de esenţă.
Se consideră că nemotivarea hotărârii de către instanţa de fond trebuie sancţionată cu desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi trimiterea cauzei spre rejudecare întrucât, altfel, apelantul inculpat ar fi lipsit de un grad de jurisdicţie. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului - Cauza Boldea contra României.
În mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea inculpatului apelant pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În susţinerea acestui motiv de apel s-a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile impuse de art. 48 C. pen. pentru a se reţine forma de participaţie a complicităţii, respectiv existenţa faptei penale comise de către autori, inculpatul să fi înlesnit, prin acte comisive/omisive comiterea faptei de către aceştia, ca urmare a unei înţelegeri anterioare semnării actului de schimb, contribuţia inculpatului să fi folosit, efectiv, autorilor, la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală şi actul de complicitate să fi fost săvârşit cu intenţie.
Argumentele legate de inexistenţa faptei săvârşite de autori urmare a inexistenţei prejudiciului şi a folosului necuvenit - componente esenţiale a infracţiuni reţinute în sarcina autorilor.
Se solicită să se aibă în vedere concluziile raportului de expertiză tehnică judiciară dispusă de instanţa de apel, concluzii care sunt în sensul evaluării corecte de către K. S.R.L. prin inculpatul E. a terenurilor care au făcut obiectul contractului de schimb.
Se relevă că în mod greşit instanţa de fond a apreciat că cel puţin în cazul terenurilor din strada x, prejudiciul este deja stabilit prin hotărârile judecătoreşti pronunţate în litigiul purtat de municipiul Piatra Neamţ în contradictoriu cu Curtea de Conturi (dosar nr. x/2012) întrucât, pe de o parte apelantul inculpat nu a fost parte în acel dosar şi hotărârea nu îi este opozabilă iar pe de altă parte, cele statuate de instanţa civilă nu pot fi reţinute, cum greşit s-a apreciat în motivarea respingerii probei cu expertiză, ca fiind o chestiune de drept dezlegată în condiţiile art. 52 C. proc. pen., deoarece alin. (3) al textului amintit exclude împrejurările care privesc existenţa infracţiunii, or, prejudiciul defineşte urmarea imediată a infracţiunii de abuz şi ţine de existenţa faptei.
Totodată, se arată că Decizia Curţii de Conturi a vizat doar o parte din terenurile din strada x, iar valorile terenurilor din strada x nu au fost contestate sub aspectul corectitudinii de către Curtea de Conturi cu ocazia controlului efectuat cu privire la schimbul ce a avut loc.
Mai mult, având în vedere că prejudiciul ar rezulta din încheierea unui contract de schimb, era necesar să se evalueze şi terenul situat la adresa din Piatra Neamţ, strada x, prin raportate la aceleaşi repere de cuantificare a valorii, ceea ce nu s-a întâmplat în cauză.
S-a solicitat să se ia în considerare faptul că terenul situat în strada x, a fost adjudecat prin procesul-verbal de licitaţie nr. x încheiat la data de 29.06.2007, cu suma de 423.329 U.S.D. (cu T.V.A. inclus), sumă care prin raportare la cursul de schimb de la acel moment, terenul situat la adresa din muncipiul Piatra Neamţ, strada x valora 984.070 de RON.
Raportul de evaluare întocmit la data de 28.01.2011 de inculpatul E. - având ca obiect evaluarea aceluiaşi teren - a stabilit că valoarea acestuia, la momentul evaluării, este de 973.629 de RON (echivalentul a 236.507 Euro) şi aceasta în condiţiile în care inculpatul E. nu a luat în considerare, în momentul realizării expertizei având ca obiect terenul din Valea Albă, beneficiul pe care îl putea realiza inculpatul F. dacă ar mai fi putut edifica ansamblul rezidenţial al cărui P.U.D. a fost aprobat prin H.C.L. al Judeţului Neamţ nr. 175 emisă la data de 25.09.2003.
Argumentele privitoare la lipsa intenţiei.
Se relevă că prin întocmirea adresei nr. x/19.01.2010, intenţia inculpatului nu a fost aceea de a înlesni încălcarea vreunei norme legale de către funcţionarii publici.
În acest sens se evidenţiază că procedurile care s-au derulat în vederea încheierii contractului de schimb nu i-au fost cunoscute (cu excepţia adreselor pe tema alegerii terenurilor oferite la schimb), nefiind informat cu privire la verificările ce s-au făcut în cadrul Primăriei Piatra Neamţ şi nici de către cine şi nici convocat cu ocazia vizitei în teren a evaluatorului (nici măcar la terenul din Valea Albă), după cum nu i-au fost cerute niciun fel de relaţii cu privire la valoarea bunului proprietatea inculpatului, dat la schimb, şi nici nu a fost întrebat dacă este de acord cu cea stabilită pentru acesta.
Se relevă că schimbul de terenuri, ca şi soluţie, a fost propunerea Municipiului, nefiind de competenţa inculpatului să aprecieze dacă propunerea era sau nu oportună pentru acesta.
Argumentele privitoare la neîndeplinirea condiţiei existenţei unei înţelegeri prealabile sau concomitente.
Se susţine că instanţa de fond, preluând construcţia din rechizitoriu, concluzionează generic că din probe rezultă existenţa unei înţelegeri prealabile, însă, în realitate, declaraţiile date atât de coinculpaţi, cât şi de martori (atât în faza de urmărire penală, cât şi în instanţă) nu confirmă acest lucru.
Se subliniază că în sentinţa apelată nu se regăseşte nicio menţiune cu privire la probele care în concret ar dovedi existenţa unei conivenţe (cu indicarea precisă a discuţiilor şi/sau negocierilor purtate pentru stabilirea limitelor înţelegerii, a locului, timpului, contextului în care o astfel de înţelegere ar fi avut loc şi a mijloacelor de probă invocate în susţinerea unei astfel de ipoteze).
S-a apreciat de apelantul inculpat că nu poate fi primită susţinerea instanţei de fond potrivit cu care ar fi acceptat necondiţionat doar terenul din strada x, şi că acest aspect ar constitui o dovadă a complicităţii cu funcţionarii din primărie şi aceasta deoarece, astfel cum rezultă din conţinutul adresei înregistrată la Primăria Piatra Neamţ sub nr. x/25.11.2009, soluţia schimbului a fost acceptată doar în ideea unei juste compensări.
Referitor la susţinerea că, în realitate, Municipiul Piatra Neamţ nu avea interes să facă acest schimb, iar acest lucru reprezintă o dovadă a actelor de complicitate ce au existat între inculpatul F. şi inculpaţii C. si B., se solicită să fie înlăturată în baza următoarelor argumente:
Existenţa sau inexistenţa unui interes al muncipiului, care să justifice oportunitatea deciziei de a face schimbul, nu reprezintă o chestiune care să îi poată fi imputată inculpatului, cu atât mai mult cu cât soluţia schimbului nu i-a aparţinut inculpatului, acesta solicitând doar rezolvarea amiabilă a conflictului generat de faptul că extinderea Cimitirului Pietricica i-a afectat terenul pe care îl cumpărase ca să construiască cartierul rezidenţial de vile din PUZ-ul aprobat de de altfel tot de Consiliul Local al Municipiului Piatra Neamţ.
Mai mult, se susţine de inculpatul apelant că probele administrate în faţa instanţei de judecată confirmă susţinerile funcţionarilor cercetaţi cu privire la necesitatea extinderii cimitirului.
În opinia apelantului inculpat nu poate fi primită nici concluzia instanţei de fond potrivit cu care ar fi dorit să scape de terenul din Valea Albă pentru că ar fi ştiut sau ar fi putut şti, print-o simplă consultare a cărţii funciare, încă de la momentul achiziţiei din data de 29.06.2007, că terenul este afectat de servitutea legală si că are defecte structurale care îl fac inutilizabil economic.
În acest sens se arată că prin închierea de carte funciară nr. x/22.01.2006, municipiul Piatra Neamţ şi-a intabulat doar suprafaţa de teren de 73.837 mp sub număr cadastral x.
Se relevă că nici în încheirea nr. 14481/22.01.2006 şi nici în extrasul cărţii funciare nr. x Dom Public nu apare menţionată vreo construcţie.
În documentaţia cadastrală 5951 apare o singură clădire şi este vorba doar despre imobilul cu destinaţie de Biserică de 168 mp, cu menţiunea că, în schiţa anexă apar mai multe parcele numerotate de la 1 la 60, însă acestea compun cei 73.837 mp teren intabulat şi nu poartă menţiunea că ar fi loturi pentru morminte.
De asemenea, se subliniază că, pentru ca pe aceste loturi să se poată edifica morminte ar fi trebuit să existe autorizaţii de constuire, or, din nici o adresă înaintată de Primăria Piatra Neamţ nu rezultă că s-ar fi emis autorizaţii de construire pentru mormintele aflate acum pe zona de servitute.
Mai mult, gardul care împrejmuieşte Cimitirul a fost edificat în august 2007 după ce inculpatul a câştigat la licitaţie terenul, fără însă a exista autorizaţie de construire, aspect ce rezultă din nota internă nr. x/31.05.2017 înaintată de Primăria Piatra Neamţ.
Totodată, parcela ICC aflată în vecinătatea proprietăţii inculpatului, avea inclusiv în schiţa din documentaţia cadastrală 5951 generoasa suprafaţă de 13.896 mp şi evident că nu avea cum să fie şi nici să pară a fi un mormânt.
În sensul susţinerii inculpatului apelant sunt şi planşele "extras plan pe ortofotoplan ediţia 2005" (ce fac parte din anexele expertizei etrajudiciare depusă la dosar) din care se poate observa, cu uşurinţă, că mormintele erau încă departe de limita proprietăţii Cimitirului Pietricica cu terenul achiziţionat de inculpat în 2007.
În mod asemănător, şi din schiţele anexe ale PUD-ului aprobat pentru Cartierul Rezidenţial Pietricica, rezultă că în vecinătatea cu Cimitirul este prevăzută existenţa unei zone de protecţie.
Conform susţinerilor inculpatului F. nu poate fi primită nici concluzia instanţei potrivit cu care terenul proprietatea inculpatului ar fi prezentat defecte structurale fiind lipsit de valoare din cauza inexistenţei utilităţilor.
În acest sens s-a arătat că, în măsura în care terenul ar fi fost neconstruibil, atunci nu s-ar fi aprobat PUD-ul pentru Cartierul Rezidenţial (ocazie cu care s-au făcut inclusiv studii geodezice).
Totodată, se face trimitere şi la depoziţia martorului I., arhitectul oraşului, care a confirmat faptul că terenul devenise neconstruibil din cauza extinderii Cimitirului peste limita admisă şi nu pentru că nu s-ar fi putut construi pe el din cauza structurii sale geodezice. Hărţile din extrasul de ortofotoplan depuse ca anexe la expertiza etrajudiciară dovedesc că în amonte faţă de terenul din Valea Albă existau şi există şi în prezent edificate construcţii cu destinaţia de locuinţă iar din înscrisurile depuse de C. rezultă că inclusiv martorul I., în perioada cât a fost arhitect a eliberat autorizaţii de construire în zonă.
Prezenţa utilităţilor în zonă este confirmată în cuprinsul expertizei extrajudicare, de înscrisurile depuse de domnul C., dar şi de memoriul general întocmit de S.C. CC. S.A. efectuat cu ocazia aprobării PUZ-ului şi PUD-ului pentru zonă.
Se solicită de apelantul inculpat înlăturarea, ca nereală, şi a concluziei instanţei de fond potrivit cu care ar fi achiziţionat, în mod deliberat, construcţiile de la Constructorul S.A., prezentându-se în acest sens următoarele argumente:
Martora V. a arătat că din cauza situaţiei economice cu care se confrunta societatatea au decis să cedeze Primăriei Piatra Neamţ terenul de 6090 mp şi să îi vândă inculpatului clădirile de pe acest teren, pe care societatea inculpatului apelant le deţinea în chirie de foarte mulţi ani şi le folosea cu destinaţia de depozit (aspect dovedit cu înscrisurile depuse la dosar).
Şi martora şi înscrisurile dovedesc că discuţiile legate de vânzarea construcţiilor de pe cei 6090 mp au început în primăvara lui 2009 ori soluţia schimbului s-a conturat abia în toamna Iui 2009.
Totodată, actele de dezmembrare despre care face vorbire martora V. şi se regăsesc invocate atât în argumentaţia acuzării, cât şi în considerentele sentinţei apelate, au fost încheiate la data de 03.11.2009, după ce inculpatul apelant fusese înştiinţat că i se oferă la schimb terenul din strada x (adresa nr. x/25.09.2009).
Concluzionându-se, se arată că, în absenta oricărui mijloc de probă care să conducă la concluzia că între inculpatul F. si inculpaţii C. şi B. ar fi existat vreo înţelegere frauduloasă (în scopul prejudicierii Municipiului Piatra Neamţ şi însuşirii de către inculpatul F. a terenurilor situate în Municipiul Piatra Neamţ, strada x), soluţia de condamanare este nelegală şi netemeinică, solicitându-se achitarea apelantului inculpat.
În mod greşit instanţa de fond a impus inculpatului obligaţia de a nu părăsi ţara fără acordul instanţei de judecată prev. de .art. 93 alin. (2) lit. d) C. pen. întrucât aceasta este nemotivată sub aspectul necesităţii.
Se relevă că inculpatul, în desfăşurarea relaţiilor comerciale în cadrul societăţii pe care o administrează, este obligat să părăsească deseori teritoriul României, astfel încât, interdicţia impusă îl împiedică să desfăşoare, în condiţii normale, activitatea comercială.
Analizând acuzaţiile aduse inculpaţilor apelanţi prin prisma actelor aflate la dosarul cauzei, a probelor administrate şi readministrate în cursul urmăririi penale şi a cercetării judecătoreşti, în faţa instanţei de fond şi apel, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă de apel, constată:
Consideraţii teoretice privind infracţiunea prev. de art. 13ind. 2 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen.
Înalta Curte reţine că infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 C. pen. constă în fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, obţinând, totodată, şi un folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul.
Elementul material constă fie într-o inacţiune (omisiune), fie într-o acţiune (comisiune), şi anume neîndeplinirea unui act sau îndeplinirea defectuoasă a acestuia.
Noţiunea de "act" trebuie înţeleasă ca o operaţie ce trebuie efectuată de funcţionarul public, potrivit solicitărilor făcute de o persoană şi conform cu atribuţiile sale de serviciu.
Sintagma "nu îndeplineşte un act" trebuie înţeleasă în sensul omiterii, neefectuării unui act care trebuie să fie îndeplinit în virtutea îndatoririlor de serviciu, adică a unui act a cărui îndeplinire cădea în sarcina funcţionarului potrivit normelor care reglementează activitatea serviciului respectiv ori care sunt inerente acestui serviciu.
Prin expresia "îndeplineşte actul în mod defectuos" se înţelege îndeplinirea realizată altfel decât se cuvenea să fie efectuată.
Caracterul defectuos al actului poate privi conţinutul, forma sau întinderea îndeplinirii, momentul efectuării şi condiţiile de efectuare.
Pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, în forma prevăzută de legea specială, este necesar ca îndeplinirea în mod defectuos a unui act de către un funcţionar public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, să aibă ca urmare obţinerea unui avantaj necuvenit pentru sine sau pentru altă persoană, respectiv producerea unei pagube sau a unei atingeri a drepturilor ori intereselor altor persoane.
În lipsa oricăreia dintre urmările la care se referă norma de incriminare, fapta nu va întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu.
Pentru a ne afla în prezenţa infracţiunii de abuz în serviciu, legea cere existenţa unei legături de cauzalitate între acţiunea sau inacţiunea care constituie elementul material şi urmarea imediată.
Sub aspectul laturii subiective este necesar ca acţiunea sau inacţiunea, care constituie elementul material al infracţiunii şi care a produs o vătămare intereselor instituţiei de stat să fie săvârşită cu intenţie, ceea ce înseamnă că făptuitorul, cu voinţă, a efectuat acţiunea ori a rămas în pasivitate, dându-şi seama că acţiunea sau inacţiunea sa este lipsită de îndreptăţire, prevăzând că, prin săvârşirea acesteia, se cauzează o vătămare sau un prejudiciu, rezultat pe care l-a urmărit (intenţie directă) sau a acceptat producerea lui (intenţie indirectă).
Atribuţiile de serviciu încălcate trebuie examinate prin prisma legislaţiei primare (lege, ordonanţă, ordonanţă de urgenţă), astfel cum s-a statuat prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016 a Curţii Constituţionale.
Potrivit art. 48 alin. (1) C. pen., complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Activitatea complicelui constă, potrivit textului, în acte de înlesnire sau ajutor.
Pentru existenţa complicităţii, ca formă de participaţie penală, legea cere îndeplinirea următoarelor condiţii: a) să se fi săvârşit de autor o faptă prevăzută de legea penală; b) să se fi săvârşit de către complice acte de înlesnire sau ajutor la comiterea faptei; c) contribuţia complicelui să fi folosit efectiv la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.
Pentru existenţa complicităţii este necesar şi obligatoriu, din punct de vedere obiectiv, ca activitatea complicelui să fi servit efectiv la săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.
Intenţia complicelui constă în voinţa acestuia de a săvârşi actele constitutive ale complicităţii, a căror reprezentare o are, ştiind că înlesneşte sau ajută la săvârşirea, de către o altă persoană, a unei fapte prevăzute de legea penală.
Complicele cunoaşte activitatea autorului şi prevede, ca cert sau eventual, rezultatul socialmente periculos.
Complicitatea poate fi comisă şi cu forma de vinovăţie a intenţiei indirecte, dacă, prin fapta sa, complicele ajută sau înlesneşte, dar nu urmăreşte acest rezultat al faptei sale, ci doar îl acceptă.
În această ipoteză, este suficient să se fi acceptat, de către complice, eventualitatea producerii lui.
Intenţia complicelui implică o legătură subiectivă între complice şi autor, respectiv de a uni acţiunile sau inacţiunile sale cu activitatea autorului, în scopul producerii rezultatului urmărit sau acceptat de autor şi cunoscut de complice.
Critica comună a inculpaţilor constând în nemotivarea de către instanţa de fond a hotărârii de condamnare.
Înalta Curte observă că prima instanţă şi-a insusit, în cea mai mare parte, sustinerile parchetului însă, concluziile privind antrenarea răspunderii penale a acestora au la bază o analiză proprie a materialului probator administrat în cursul judecăţii la prima instanţă.
Totodată, Înalta Curte constată că sunt prezentate apărările formulate de inculpaţi care sunt înlăturate prin referire la materialul probator şi la dispoziţiile legale aplicabile.
În consecinţă, Înalta Curte consideră că inculpaţii au beneficiat, totuşi, de un prim grad de jurisdictie, critica formulată urmând să fie înlăturată.
Ca activitate infracţională concretă, în raport de care s-a analizat materialul probator, Înalta Curte reţine:
Inculpatul C. în calitate de viceprimar al municipiului Piatra Neamţ, cu atribuţii delegate privind inventarierea şi controlul bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale şi de ordonator principal de credite:
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. x şi raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010. Prin această hotărâre au fost aprobate rapoartele de evaluare a terenurilor proprietate a municipiului în suprafaţă de 18.660 mp (valoare evaluată 398.490 RON) de pe strada x şi în suprafaţă de 2.395 mp (valoare evaluată 177.788 RON) de pe strada x şi fost aprobat schimbul acestor terenuri cu un teren aflat în proprietatea lui F.;
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. 2780 şi raportul de specialitate nr. 2780 al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care au fost inventariate suprafeţele de teren de pe strada x (ce au făcut obiectul schimbului) cu o valoare diminuată faţă de dispoziţiile HCL nr. 260 din 28.05.2009;
- în data de 18.02.2010, împreună cu B., în calitate de reprezentant al municipiului Piatra Neamţ, a semnat contractul de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 de către BNP A., toate acestea cunoscând că această operaţiune era defavorabilă economic municipiului şi privea inclusiv o suprafaţă de teren care făcea parte din domeniul public al localităţii.
Inculpatul B. în calitate de secretar al municipiului Piatra Neamţ, cu atribuţii privind verificarea legalităţii actelor întocmite la nivelul primăriei şi a Consiliului Local Piatra Neamţ:
- în data de 22.01.2010 a avizat pentru legalitate raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce a stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010. Prin această hotărâre au fost aprobate rapoartele de evaluare a terenurilor proprietate a municipiului în suprafaţă de 18.660 mp (valoare evaluată 398.490 RON) de pe strada x şi în suprafaţă de 2.395 mp (valoare evaluată 177.788 RON) de pe strada x şi fost aprobat schimbul acestor terenuri cu un teren aflat în proprietatea lui F.;
- a avizat pentru legalitate HCL nr. 29 din data de 28.01.2010;
- a avizat pentru legalitate raportul de specialitate nr. 2780/22.01.2010 al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce a stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care au inventariate suprafeţele de teren de pe strada x (ce au făcut obiectul schimbului) cu o valoare diminuată faţă de dispoziţiile HCL nr. 260 din 28.05.2009;
- a avizat pentru legalitate HCL nr. 17 din data de 28.01.2010;
- a semnat alături de C., în calitate de reprezentant al municipiului Piatra Neamţ contractul de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 de către BNP A. prin care a fost perfectat schimbul de trenuri cu F., toate acestea cunoscând că efectuarea acestui schimb era defavorabil economic municipiului şi privea inclusiv o suprafaţă de teren care făcea parte din domeniul public al localităţii.
Prin încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute în legislaţia primară, respectiv de art. 48 alin. (1) şi 117 alin. (1) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală, B., alături de C., a iniţiat HCL 29/28.01.2010, a făcut posibilă intrarea acesteia în vigoare şi a încheiat contractul de schimb din data de 18.02.2010 cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 20 alin. (1) lit. e) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 120 alin. (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală şi art. 11 alin. (1) din Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi privată în vigoare la acea dată.
Inculpatul D., în calitate de şef al Serviciului Administrare Patrimoniu din cadrul Primăriei Piatra Neamţ, i-a ajutat pe C. şi B. să iniţieze emiterea de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010 prin care au fost aprobate rapoartele de evaluare a terenurilor proprietate a municipiului în suprafaţă de 18.660 mp (valoare evaluată 398.490 RON) de pe strada x şi în suprafaţă de 2.395 mp (valoare evaluată 177.788 RON) de pe strada x şi fost aprobat schimbul acestor terenuri cu un teren aflat în proprietatea lui F..
Ajutorul a constat în următoarele activităţi:
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. 2658 şi raportul de specialitate nr. x al Direcţiei Administrare Patrimoniu care au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 29 din data de 28.01.2010 prin care a fost aprobat schimbul;
- în data de 22.01.2010 a semnat nota de fundamentare nr. 2780 şi raportul de specialitate nr. 2780 al Direcţiei Administrare Patrimoniu ce au stat la baza emiterii de către Consiliul local Piatra Neamţ a hotărârii nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care au fost inventariate suprafeţele de teren de pe strada x (ce au făcut obiectul schimbului) cu o valoare diminuată faţă de dispoziţiile HCL nr. 260 din 28.05.2009, toate acestea cunoscând că efectuarea schimbului era defavorabilă economic municipiului şi privea inclusiv o suprafaţă de teren care făcea parte din domeniul public al localităţii.
Prin încălcarea atribuţiilor de serviciu prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate a primarului adoptat prin HCL nr. 455/25.07.2008 în aplicarea art. 77 din Legea 215/2001 D. i-a ajutat pe C. şi B. să iniţieze HCL 29/28.01.2010 şi HCL 17/2010 şi să încheie contractul de schimb din data de 18.02.2010 cu încălcarea dispoziţiilor art. 5 din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv, art. 20 alin. (1) lit. e) din Legea 273/2006 privind finanţele publice locale, art. 120 alin. (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală şi art. 11 alin. (1) din Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi privată în vigoare la acea dată.
Inculpatul E., în calitate de expert evaluator, i-a sprijinit pe C. şi B. să iniţieze şi să efectueze un schimb de terenuri între Municipiul Piatra Neamţ şi F. prin întocmirea următoarelor rapoarte de evaluare: nr. x/24.06.2009 privind suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 592mp teren(drum) situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 6090 mp teren situat pe str. x; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x fn. proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1344 mp str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ.
E. a subevaluat cu suma totală de 1.089.170 RON terenurile susmenţionate, sumă care constituie prejudiciu pentru unitatea administrativ teritorială şi folos necuvenit pentru F., cunoscând că rapoartele sale vor fi determinante pentru încheierea contractului de schimb autentificat sub numărul x/18.02.2010 de către BNP A. între municipiul Piatra Neamţ şi F..
Inculpatul A., în calitate de notar public, i-a sprijinit pe C. şi B., reprezentanţi ai municipiului Piatra Neamţ, prin emiterea încheierii de autentificare nr. x/18.02.2010, să încheie contractul de schimb de terenuri cu F. cunoscând că una dintre suprafeţele ce făcea obiectul schimbului, respectiv cea de 9.874 mp curţi construcţii, situată pe strada x fn cu număr cadastral x, făcea parte din domeniul public al municipiului. A. a autentificat contractul de schimb cu încălcarea dispoziţiilor de ordine publică privitoare la inalienabilitatea domeniului public (art. 135 alin. (4) din Constituţia României, art. 11 alin. (1) din Legea 213/1998 în vigoare la acea dată, art. 120 alin. (2) din Legea 215/2001 privind administraţia publică locală) şi prin încălcarea obligaţiilor stabilite de art. 9 din Legea 36/1995 privind notarii publici.
Prin acţiunile sale A. a contribuit la producerea unui prejudiciu în valoare de 1.089.170 RON municipiului Piatra Neamţ şi la obţinerea unui folos necuvenit de aceeaşi valoare de către F..
Inculpatul F. i-a sprijinit pe C. şi B. să iniţieze şi să efectueze un schimb de terenuri între municipiu şi F. prin întocmirea şi semnarea adresei din data de 20.11.2009 înregistrată la primăria Piatra Neamţ cu nr. x din 19.01.2010. Prin această adresă F. a fost de acord cu propunerea ca, în schimbul terenului său situat pe strada x, municipiul Piatra Neamţ să îi ofere terenurile situate pe str. x şi str. x cu NC x şi a precizat că urmează să solicite şi alte propuneri pentru compensarea totală deşi anterior, prin adresa nr. x din data de 25.11.2009, acceptase fără condiţii terenurile de pe strada x adresă a dat posibilitatea lui C., B. şi D. să includă în propunerea de schimb din data de 20.01.2010 şi terenurile de pe strada x şi a condus la încheierea contractului de schimb autentificat sub nr. x/18.02.2010 între municipiul Piatra Neamţ şi F. în urma căruia, prin subevaluarea trenurilor sale, municipiul a fost prejudiciat cu suma de 1.089.170 RON, sumă care reprezintă şi folosul necuvenit obţinut de F..
La data de 18.02.2010 a fost încheiat contractul de schimb între municipiul Piatra Neamţ, reprezentat de C. şi B. şi F. şi L., contract autentificat prin încheierea nr. x a BNP A..
Potrivit menţiunilor din contract, terenurile oferite la schimb de Municipiul Piatra Neamţ sunt identificate după cum urmează:
Suprafaţa de 2.395 mp teren fâneţe situată în mun. Piatra Neamţ, strada x fără număr, din care 1.344 mp cu numărul cadastral x şi 1.051 mp cu numărul cadastral x.
Suprafaţa de 18.660 mp teren situat în mun. Piatra Neamţ, strada x din care: 2.104 mp teren curţi construcţii situat pe strada x fn cu număr cadastral x; 592 mp cotă parte indiviză din suprafaţa de 889 mp cu destinaţia drum situat pe strada x fn cu număr cadastral x; 9.874 mp curţi construcţii, situat pe strada x fn cu număr cadastral x; 6.090 mp curţi construcţii, situat pe strada x nr. 6 cu număr cadastral x.
Terenul oferit la schimb de inculpatul F. este în suprafaţă totală de 11.156 mp, este situat la adresa din Muncipiul Piatra Neamţ, strada x, din care 5578 mp curţi construcţii cu număr cadastral x şi 5578 mp curţi construcţii cu număr cadastral x.
În ceea ce priveşte diferenţa de valoare, suma de 397.351 RON a fost achitată de Municipiul Piatra Neamţ prin Ordinul de plată nr. x din data de 27.01.2015.
Inculpatul F. a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului situat la adresa din Muncipiul Piatra Neamţ, prin adjudecare, la licitaţie publică, de la AVAS Bucureşti, cu suma de 423.329 U.S.D. (cu T.V.A. inclus), sumă care prin raportare la cursul de schimb de la acel moment, valora 984.070 de RON, aspect probat prin procesul-verbal de licitaţie nr. x încheiat la data de 29.06.2007.
Înalta Curte, în baza considerentelor ce urmează a fi expuse, apreciază că schimbul de terenuri mai sus menţionat a constituit una din modalităţile prin care se putea soluţiona litigiul apărut între autoritatea locală şi inculpatul F., litigiu generat din culpa exclusivă a autorităţii locale care, în contra dispoziţiilor legale şi a hotărârilor de consiliu local prin care se aprobaseră planul urbanistic general, zonal şi de detaliu, a permis extinderea cimitirului Pietricica până la limita proprietăţii inculpatului F..
Aspectul menţionat a determinat imposibilitatea utilizării terenului proprietatea inculpatului conform destinaţiei stabilită chiar de autoritatea locală, destinaţie care a şi fost avută în vedere de acesta la momentul achiziţionării terenului.
Cealaltă modalitate prin care s-ar fi putut soluţiona litigiul ar fi putut consta în plata de către autoritatea locală a unei sume de bani reprezentând c/val. suprafeţei de teren proprietatea inculpatului F..
Totodată, materialul probator ce se va evidenţia a condus la concluzia că schimbul de terenuri era oportun fiind impus de:
- necesitatea înlăturării atingerii adusă dreptului de proprietate al inculpatului F., atingere produsă din culpa exclusivă a autorităţii locale;
- imposibilitatea restrângerii cimitirului Pietricica în limitele impuse de dispoziţiilor legale şi de hotărârile de consiliu local prin care se aprobaseră planul urbanistic general, zonal şi de detaliu;
- necesitatea extinderii, în continuare, a cimitirului uman în scopul asigurării unui serviciu public esential.
De asemenea, materialul probator este fără echivoc şi în sensul că, prin dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor oferite la schimb de către autoritatea locală, nu s-a produs nici un prejudiciu Municipiului Piatra Neamţ şi, totodată, că inculpatului F. nu i s-a adus nici un folos patrimonial.
Astfel, terenurile oferite la achimb, urmare a caracteristicilor acestora, nu erau construibile, deci nu mai puteau fi utilizate în scopul avut în vedere de inculpat la achiziţionarea terenului din Valea Albă şi care i-ar fi permis, cu certitudine, obţinerea unui beneficiu peste preţul plătit iniţial.
Certitudinea reiese cu suficenţă, astfel cum se va reliefa, din faptul că, pentru zona Valea Albă erau abrobate planul urbanistic zonal şi de detaliu potrivit cărora întreaga zonă, deci nu numai terenul proprietatea inculpatului F., era destinată construirii unui cartier rezidenţial care să satisfacă cererea crescândă de locuinţe la nivelul Municipiului Piatra Neamţ, spre deosebire de terenurile situate în str. x care se aflau într-o zonă periferică, industrială, aproape de calea ferată, cu interdicţie de construire urmare a existenţei în subsol a numeroase canale de dimensiuni mari.
Totodată, valoarea terenurilor oferite la schimb de autoritatea locală era sub cea a terenului pe care inculpatul F. a fost practic obligat să îl cedeze autorităţii locale urmare a extinderii ilegale a cimitirului uman Pietricica.
În sensul concluziilor mai sus enunţate, Înalta Curte evidenţiază următoarele:
I. Concluzia instanţei de apel privind culpa exclusivă a autorităţii locale în extinderea cimitirului uman Pietricica cu consecinţa afectării dreptului de proprietate al inculpatului F..
I.1 Istoricul suprafeţelor de teren cu număr cadastral x şi 3535, fosta proprietate a inculpatului F.
Din documentaţia cadastrală privind amplasarea şi delimitarea bunului imobil cu număr cadastral provizoriu nr. 3534 din data de 22.04.2004 întocmită de S.C. DD. S.R.L. rezultă următoarele aspecte:
Municipiul Piatra Neamţ este proprietarul terenului conform HCL nr. 93/15.05.2003 pentru suprafaţa de 12000 mp .
Terenul a fost intabulat în Cartea Funciară prin încheierea nr. 6904 din data de 28.04.2004 emisă de Biroul de Carte Funciară ce funcţiona pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ.
Imobilul a fost înscris în CF x şi y a localităţii Piatra Neamţ cu număr cadastral x - 3535.
Ulterior s-a constatat că reţeaua stradală existentă în zonă nu permite ca cele două cvartale de teren să aibă fiecare câte 6000 mp,fapt pentru care s-a revenit asupra suprafeţei iniţiale, modificându-se suprafaţa la 11.200 mp în baza HCL nr. 175/25.09.2003.
Se specifică faptul că, pentru fiecare din cele două cvartale existente, s-a întocmit documentaţie separate. (Memoriu thnic - fila x dup)
Conform anexelor nr. 2 şi 3 la această hotărâre, imobilul în cauză avea asigurată zona de protecţie de 50 ml faţă de Cimitirul Pietricica, conform Ordinului nr. 536/1997, precum şi o zonă de agrement de 30 ml în raport de acelaşi cimitir.
Astfel cum rezultă din planul de amplasament şi delimitare a bunului imobil din data de 22.04.2004, întocmit de de S.C. DD. S.R.L., imobilul are acces pe trei laturi: Nord - Aleea Valea Albă, Vest - stada Pietricica, Sud - strada x iar în partea de Est, terenul este învecinat cu un teren aflat în proprietatea Municipiului Piatra Neamţ.
Pe această ultimă suprafaţă de teren era menţionat Cimitirul uman Pietricica la o distanţă care asigura zona de protecţie de 50 ml faţă de terenul care ulterior a fost dobândit în proprietate de inculpatul F., fiind respectat Ordinului nr. 536/1997.
Prin Hotărârea Consiliului Local a Municipiului Piatra Neamţ nr. 175 din data de 25.09.2003, pentru imobilul în cauză, se aprobă Planul Ubanistic de Detaliu - Cartier rezidenţial - str. x, în vederea lotizării şi realizării unui ansamblu de locuinţe P - P + 1.
În sensul menţionat sunt Hotărârea Consiliului Local a Municipiului Piatra Neamţ nr. 175 din data de 25.09.2003, Avizul nr. x din data de 22.09.2003 şi cele 2 planuri de situaţie.(filele x dup)
Prin HCL nr. 93/15.05.2003 s-a aprobat majorarea capitalului social al S.C. Z. S.A. Piatra Neamţ cu suprafaţa de 11.200 mp cu număr cadastral x - 3535, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ, conform documentaţiei prezentată anterior.
S.C. Z. S.A. Piatra Neamţ avea ca asociat unic Municipiul Piatra Neamţ.
Prin încheierea nr. 8827 din data de 31.05.2004 a Biroului de Carte Funciară ce funcţiona pe lângă Judecătoria Piatra Neamţ s-a intabulat, în partea a doua a Cărţii Funciare nr. x a localităţii Piatra Neamţ, dreptul de proprietate al S.C. Z. S.A. Piatra Neamţ cu privire la suprafeţele de 5578 şi respectiv 5578 mp teren curţi construcţii cu număr cadastral provizoriu 3534 şi 3535.
Prin încheierea nr. 17414 din data de 27.06.2007 a OCPI Piatra Neamţ - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ se notează sechestru asupra celor două imobile în favoarea Administraţiei Finanţelor Publice Piatra Neamţ în baza procesului-verbal de sechestru nr. x/3 din 25.10.2006
În baza procesului-verbal de licitaţie nr. x încheiat la data de 29.06.2007, prin încheierea nr. 21875 din data de 14.08.2007 a OCPI Piatra Neamţ - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ s-a înscris în cartea funciară nr. x/N a localităţii Piatra Neamţ, număr cadastral x şi 3535 intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului menţionat în favoarea numitului F..
În raport de documentele prezentate, Înalta Curte va reţine următoarele aspecte relevante:
- la data translaţiei de proprietate, respectiv 29.06.2007, imobilul, format din 2 parcele alăturate, cu număr cadastral provizoriu 3534 şi 3535, în suprafaţă totală de 11.156 mp, avea acces pe trei laturi: Nord - Aleea Valea Albă, vest - strada x, sud - strada x iar în partea de est, terenul era învecinat cu un teren aflat în proprietatea Municipiului Piatra Neamţ.
- pe terenul proprietatea Municipiului Piatra Neamţ era menţionat Cimitirul uman Pietricica la o distanţă care asigura zona de protecţie de 50 ml faţă de terenul dobândit în proprietate de inculpatul F., fiind respectat Ordinului nr. 536/1997.
Ultimul aspect menţionat rezultă fără echivoc şi din înscrisul intitulat "Extras de plan pe ortofotoplan, realizat în anul 2005, în care se observă că, mai mult de un sfert din terenul cu numărul cadastral x, proprietatea publică a Municipiului Piatra Neamţ este liber de orice construcţie, suprafaţa liberă fiind situată chiar pe latura estică a terenului cu număr cadastral x, viitoarea proprietate a inculpatului F..
Important este faptul că, la momentul intabulării dreptului de proprietate asupra acestui teren, respectiv la data de 28.04.2004, nu se intabulase dreptul de proprietate al Municipiului Piatra Neamţ cu privire la suprafaţa de teren pe care urma să se infiinţeze Cimitirul Pietricica, această operaţiune fiind realizată, astfel cum vom arăta, abia în anul 2006.
Tot anterior acestei operaţiuni, pentru terenul proprietatea inculpatului F. era aprobat, încă din data de 25.09.2003, Planul Ubanistic de Detaliu - Cartier rezidenţial - str. x, în vederea lotizării şi realizării unui ansamblu de locuinţe P - P + 1.
Mai mult, se poate reţine că în anul 1998 a fost aprobat planul urbanistic general al zonei care interesează prezentul dosar, respectiv zona Pietricica, Aleea Valea Albă prin HCL 113/1998, a cărui valabilitate a fost prelungită prin HCL 103/2011, HCL 14/2013, HCL 377/2015 şi PUZ şi RLU aferent aprobat prin HCL 8/1998.
Potrivit documentaţiei aferente planului urbanistic zonal, Memoriu General şi schiţa - plan, Cimitirul Pietricica, identificat prin denumirea de Cimitirul Dărmăneşti, (cimitirul vechi) ocupă o suprafaţă extrem de redusă, fără a se indica efectiv suprafaţa ocupată, cert fiind că era la o distanţă considerabilă chiar şi de EE., care, ulterior se regăsea practic în zona centrală a cimitirului.
Pe schiţa plan generală, se observă că numai subzona Zf este destinată extinderii Cimitirului Pietricica.
Potrivit schiţei plan pentru zona Zf dar şi a menţiunilor din Memoriul General, în limitele aprobate ale extinderii, se observă că exista şi se impunea limita de protecţie de 50 ml, conform dispoziţiilor legale.
În Memoriul General se propune ca cimitirul să fie împrejmuit cu plantaţie înaltă, de protecţie şi cu o zonă verde perimetrală de protecţie de 50 m lăţime conform reglementărilor în vigoare, evident în perimetrul destinat cimitirului.
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei nu rezultă suprafaţa efectivă care era destinată acestei extinderi însă, se menţionează că pentru toate utilităţile şi serviciile publice, inclusiv Cimitirul Pietricica, suprafaţa totală era de numai 11 ha din suprafaţa totală de peste 70.000 mp.
Înscrisurile menţionate se regăsesc la filele x dup.
Înalta Curte observă că pe documentele cadastrale care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate, nu se precizează că ar fi existat vreo documentaţie specifică privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Cimitirului Pietricica, nefiind prezentate documente cadastrale care să ateste suprafaţa efectivă a cimitirului, schiţa - plan de lotizare a mormintelor şi a aleilor de acces la acestea, autorizaţiile de funcţionare, de construire, autorizaţiile sanitare, or, orice alte documente în baza cărora să se poată aprecia asupra întinderii Cimitirului Pietricica.
Înalta Curte face trimitere, în acest sens, la următoarele dispoziţii din Legea nr. 50/1991, în forma în vigoare în anul 2001, dată la care terenul - Cimitirul Pietricica - a fost menţionat în Hotărârea de Guvern nr. 1305/2001 care a aprobat inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Piatra Neamţ (anexa nr. 2) publicată în Monitorul Oficial al României nr. 628 bis din 23.08.2002.
Art. 1 - Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare emisă în condiţiile prezentei legi…
Art. 2 - (1) Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor; (2) Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
Art. 3 alin. (1) lit. i) - Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor pentru: cimitire - noi şi extinderi.
Înalta Curte arată că şi actul normativ ulterior, respectiv Legea nr. 102/2014 privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, impune întocmirea unei documentaţii de urbanism în care sunt cuprinse condiţiile referitoare la înfiinţarea cimitirului dar şi obţinerea unei autorizaţii de construire pentru realizarea oricăror construcţii sau infrastructurii necesare înfiinţării cimitirului.
În raport de situaţia prezentată, Înalta Curte constată că, de la data de 25.09.2003 şi cu atât mai mult după data dobândirii dreptului de proprietate de către inculpatul F., septembrie 2007, unitatea administrativ teritorială Municipiul Piatra Neamţ, era obligată să respecte Ordinul nr. 536/1997 privind menţinerea limitei de protecţie de 50 ml în raport de toate terenurile învecinate.
Art. 11 - În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanţe, distanţele minime de protecţie sanitară, recomandate între zonele protejate şi o serie de unităţi care produc disconfort şi unele riscuri sanitare, sunt următoarele: - Cimitire 50 m. Aceste unităţi se vor amplasa în afară arterelor de mare circulaţie, respectându-se aceleaşi condiţii de distanta.
Art. 13 - În interiorul zonei de protecţie sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepţia celor destinate personalului de întreţinere şi intervenţie.
De asemenea, art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/2002 impune ca primarii şi consiliile locale să asigure, în condiţiile legii a) măsurile necesare pentru protecţia sănătăţii publice, cu sprijinul şi sub supravegherea organelor de specialitate ale statului; e) respectarea prevederilor legale şi a documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi urbanism aprobate, precum şi a normelor privind executarea construcţiilor;
I.2 Istoricul terenului cu număr cadastral x, proprietatea publică a Municipiului Piatra Neamţ, teren domeniu public, cu destinaţia specială de cimitir uman.
Prin încheierea nr. 14481 din data de 23.08.2006 dispusă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, s-a admis cererea cu privire la imobilul în suprafaţă de 7.3837 mp teren înscris în cartea funciară nr. x/N Domeniu Public al Municipiului Piatra Neamţ cu număr cadastral x PUBLIC şi s-a dispus intabularea dreptului de proprietate asupra imobilului 73.837 mp teren (Cimitir Pietricica) situat în intravilanul Municipiului Piatra Neamţ.
Din documentaţia cadastrală privind amplasarea şi delimitarea corpului de proprietate cu număr cadastral provizoriu nr. 5951 din data de 08.08.2006 întocmită de S.C. DD. S.R.L. rezultă următoarele aspecte:
Terenul, în suprafaţă de 73837 mp, este proprietatea Municipiului Piatra Neamţ, (conform Hotărârii de Guvern nr. 1305/2001 care a aprobat inventarului bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Piatra Neamţ (anexa nr. 2) publicată în Monitorul Oficial al României nr. 628 bis din 23.08.2002.
Construcţia cu suprafaţa ocupată la sol de 168 mp, biserică, este proprietatea EE..
Terenul este situat în intravilanul Municipiului Piatra Neamţ cu vecini: Nord -Str. x; Est - str. x şi Drum Acces; Sud - str. x; Vest - Municipiul Piatra Neamţ. (vezi Carte Funciară x/N - Partea I - Descrierea imobilelor din fiecare corp de proprietate al partidei Cadastrale, fila x dup şi memoriu tehnic - fila x dup)
Din fişa corpului de proprietate şi planul de ampasament şi delimitare a corpului de proprietate rezultă că din suprafaţa de 73.837 mp, 62767 mp reprezintă curţi construcţii iar suprafaţa de 11.070 mp reprezintă drumuri.
În memoriul tehnic, ataşat documentaţiei cadastrale, se precizează că în actul de proprietate nu este specificată suprafaţa pe care o ocupă cimitirul Pietricica.
Din fişa corpului de proprietate şi planul de ampasament şi delimitare a corpului de proprietate cu număr cadastral provizoriu, aferente documentaţiei cadastrale, rezultă că terenul mai sus meţionat este lotizat în 60 de parcele, de diferite dimensiuni, cu specificaţia categoriei de folosinţă ca fiind de curţi construcţii.
Înalta Curte reţine, astfel cum rezultă din Memoriul tehnic, parte integrantă a documentaţiei cadastrale, că terenul, pe latura care se învecina cu viitoarea proprietate a inculpatului F., nu era îngrădit şi nici nu era marcat prin semne distinctive.
Dimeniunile acestor parcele variază de la 13.896 mp, cea mai mare, până la 34 mp, cea mai mică, fiind evident că loturile evidenţiate nu reprezintă morminte.
Aspectul cel mai important ce se impune a fi reţinut, din perspectiva prezentei cauze, este faptul că, pe aproape toată latura vestică a acestui teren, care corespunde laturii de est a terenului proprietatea inculpatului F., era situat lotul x C. civ., cu suprafaţa cea mai mare, de 13.896 mp, un alt lot fiind 45 C. civ. în suprafaţă de 704 mp, pe care nu se indică că ar fi existat morminte.
Din înscrisul intitulat "Extras de plan pe ortofotoplan, realizat în anul 2005, rezultă că, mai mult de un sfert din terenul cu numărul cadastral x, proprietatea publică a Municipiului Piatra Neamţ, este liber de orice construcţie, suprafaţa liberă fiind situată chiar pe latura estică a terenului cu număr cadastral x, viitoarea proprietate a inculpatului F..
Astfel cum s-a mai evidenţiat, în anul 1998 a fost aprobat planul urbanistic general al zonei care interesează prezentul dosar, respectiv zona Pietricica, Aleea Valea Albă prin HCL 113/1998, a cărui valabilitate a fost prelungită prin hcl 103/2011, HCL 14/2013, HCL 377/2015 şi PUZ şi RLU aferent aprobat prin HCL 8/1998.
Potrivit documentaţiei aferente planului urbanistic zonal, Memoriu General şi schiţa - plan, Cimitirul Pietricica, identificat prin denumirea de Cimitirul Dărmăneşti, (cimitirul vechi) ocupă o suprafaţă extrem de redusă, fără a se indica efectiv suprafaţa ocupată, cert fiind că era la o distanţă considerabilă chiar şi de EE..
Astfel cum rezultă din lucrarea intitulată Memoriu General, care a sta la baza aprobării planurilor urbanistice general, zonal şi de detaliu, în zona respectivă se preconiza amenajarea unei ample zone rezidenţiale cu dotări aferente ceea ce ar fi fost un răspuns necesar pentru cererea crescândă de locuinţe atât din categoria locuinţelor sociale dar şi a vilelor de lux.
Relevant este şi faptul că s-a stabilit şi extinderea cimitirului aflat în zonă despre care s-a precizat că nu mai corespunde din punctul de vedere al necesităţilor, extinderea vizând atât necesităţile actuale cât şi cele de perspectivă.
Pe schiţa plan generală, se observă că numai subzona Zf este destinată extinderii Cimitirului Pietricica.
Potrivit schiţei plan pentru zona Zf dar şi a menţiunilor din Memoriul General, în limitele aprobate ale extinderii, se observă că exista şi se impunea limita de protecţie de 50 ml, conform dispoziţiilor legale.
În Memoriul General se propune ca cimitirul să fie împrejmuit cu plantaţie înaltă, de protecţie şi cu o zonă verde perimetrală de protecţie de 50 m lăţime conform reglementărilor în vigoare.
Din înscrisurle existente la dosarul cauzei nu rezultă suprafaţa efectivă care era destinată acestei extinderi însă, se menţionează că pentru toate utilităţile şi serviciile publice, inclusiv Cimitirul Pietricica, suprafaţa totală era de numai 11 ha.
Înalta Curte observă că pe documentele cadastrale care au stat la baza intabulării dreptului de proprietate, nu se precizează că ar fi existat vreo documentaţie specifică privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Cimitirului Pietricica, nefiind prezentate documente cadastrale care să ateste suprafaţa efectivă a cimitirului, schiţa - plan de lotizare a mormintelor şi a aleilor de acces la acestea, autorizaţiile de funcţionare, de construire, autorizaţiile sanitare, or, orice alte documente în baza cărora să se poată aprecia asupra întinderii Cimitirului Pietricica.
Înalta Curte face trimitere, în acest sens la următoarele dispoziţii din Legea nr. 50/1991, în forma în vigoare în anul 2001, dată la care terenul - Cimitirul Pietricica - a fost menţionat în Hotărârea de Guvern nr. 1305/2001 care a aprobat inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Piatra Neamţ (anexa nr. 2) publicată în Monitorul Oficial al României nr. 628 bis din 23.08.2002.
Art. 1 - Executarea lucrărilor de construcţii este permisă numai pe baza unei autorizaţii de construire sau de desfiinţare emisă în condiţiile prezentei legi…
Art. 2 - (1) Autorizaţia de construire constituie actul final de autoritate al administraţiei publice locale pe baza căruia este permisă executarea lucrărilor de construcţii corespunzător măsurilor prevăzute de lege referitoare la amplasarea, conceperea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor; (2) Autorizaţia de construire se emite în baza documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, elaborată în condiţiile prezentei legi, în temeiul şi cu respectarea prevederilor documentaţiilor de urbanism, avizate şi aprobate potrivit legii.
Art. 3 alin. (1) lit. i) - Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor pentru: cimitire - noi şi extinderi.
Absenţa unor date certe privind dimensiunea şi amplasamentul efectiv al Cimitirului Pietricica, în cadrul suprafeţei totale de 73.837 mp, rezultă şi din Caietul de Sarcini aferent licitaţiei publice organizate de Primăria Municipiului Piatra Neamţ în luna august 2007 pentru atribuirea lucrării " Executare împrejmuire la Cimitirul uman Pietricica".
Din acest înscris rezultă că Cimitirul Pietricica ar avea un perimetru de 1200 ml din care sunt împrejmuiţi doar 100 ml.
După adjudecarea lucrării s-a perfectat contractul de lucrări nr. x din data de 21.09.2007, contract în care nu se specifică suprafaţa care urma să fie împrejmuită şi nici locul de executare al lucrării, în contract fiind stipulat doar "locul unde se execută"
Mai mult nu s-a solicitat şi nu s-a obţinut, chiar şi retroactiv, autorizaţie de construire pentru lucrarea mai sus menţionată desi era obligatorie conform art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 50/1991, în forma în vigoare în anul 2007 când s-a început lucrarea dar şi în anul 2009 când s-a finalizat.
Art. 3 alin. (1) lit. d) - Construcţiile civile, industriale, agricole, cele pentru susţinerea instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire precum şi a reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor pentru: împrejmuiri….
La data de 06.08.2009, deci după 2 ani, se încheie procesul-verbal nr. x din 06.08.2009 de recepţie finală a lucrării " Executare împrejmuire la Cimitirul uman Pietricica", fără a se preciza dimensiunile gardului realizat de societatea contractantă pe cele trei coordonate, lăţime, lungime şi înălţime şi nici amplasamentul acestuia, neexistând nici o schiţă a lucrării realizate şi fără a se solicita şi obţine, chiar retroactiv, autorizaţiile necesare potrivit dispoziţiilor legale.
Aspectele observate de instanţa de apel sunt confirmate şi prin nota internă nr. x/31.05.2017 înaintată de Primăria Piatra Neamţ.
Înalta Curte observă că, în cauză, construirea gardului împrejmuitor al cimitirului Pietricica, între anii 2007 şi 2009, în absenţa autorizaţiei de construire şi a celorlalte documente necesare autorizării cimitirului Pietricica, a condus la încălcarea limitei de protecţie impusă de Ordinului nr. 536/1997, de 50 ml care trebuia să fie respectată faţă de terenul cu număr cadastral x, pe latură estică a acestuia din urmă, şi aceasta independent de existenţa sau inexistenţa mormintelor până la limita acestei proprietăţi.
Înalta Curte reiterează faptul că, fiind intabulat dreptul de proprietate pentru terenul cu care se învecina pe latura vestică şi fiind deja aprobate atât planul urbanistic zonal cât şi planul urbanistic de detaliu pentru acel teren, autorităţile administrative erau obligate să asigure şi să respecte interdicţiile care erau impuse de dispoziţiile legale în raport de destinaţia specială a terenului şi aceasta în baza dispoziţiilor legale enunţate.
În coordonatele arătate, Înalta Curte reţine că numai autorităţii locale i se poate imputa încălcarea Ordinului nr. 536/1997 privind limita de protecţie de 50 ml. între cele două terenuri, încălcare ce a avut loc ulterior achiziţionării terenului de către inculpatul F., urmare a nerespectării tuturor dispoziţiilor legale arătate, a planului urbanistic general şi a planului urbanistic zonal.
Această împrejurare a condus, implicit, şi la imposibilitatea utilizării de către inculpatul F. a suprafeţelor de teren cu numere cadastrale r şi p conform scopului avut în vedere la data achiziţionării acestor terenuri, respectiv construirea de locuinţe, în condiţiile în care construirea era abrobată de aceiaşi autoritate administrativă, prin cele două planuri urbanistice, zonal şi de detaliu.
În acest sens, Înalta Curte evidenţiază, astfel cum rezultă din planul de amplasament întocmit la data de 15.09.2009 (fila x dup), că gardul a fost edificat pe latura vestică a terenului proprietatea Municipiului Piatra Neamţ, corespunzător laturii estice a terenului cu număr cadastral x, proprietatea inculpatului F., pe o lugime de 130,5 ml, lungime pe care nu se mai asigură limita de protecţie.
Coroborând acest înscris cu Extrasul de plan pe ortofotoplan - ediţia 2010, se constată existenţa, pe toată lungimea de 130,5 ml, până la gardul împrejmuitor, a unor construcţii, aspect care conduce la concluzia ineficienţei desfiinţării gardului pentru a se asigura limita de protecţie, terenul fiind afectat de construcţii (posibil morminte).
Totodată, astfel cum rezultă din toate documentele cadastrale, lăţimea terenului cu număr cadastral x este de 25 ml, astfel încât, pentru a se asigura limita de protecţie de 50 ml, era afectat şi terenul cu număr cadastral x, care are lăţimea tot de 25 ml şi tot pe lungimea de 130,5 ml, astfel încât nu era posibilă o compensare parţială, ambele terenuri intrând în limita de protecţie.
I.3 Proba testimonială în susţinerea concluziei instanţei de apel.
Referitor la aspectele reţinute de Înalta Curte ce rezultă din înscrisurile la care s-a făcut trimitere în considerentele mai sus prezentate, au fost audiaţi, în cursul urmăririi penale, la instanţa de fond şi la instanţa de apel martorii I. şi J., martori care au confirmat cele evidenţiate de Înalta Curte.
În declaraţiile date de martorul I. - arhitect - şef al Municipiului Piatra Neamţ în perioada de referinţă, în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond, acesta a susţinut că avea cunoştinţă de faptul că inculpatul F. deţinea un teren situat pe str. x din municipiul Piatra Neamţ (zona după Pietricica), teren pentru care fusese întocmit şi aprobat în anul 2004 un PUZ cu destinaţia locuinţe.
A relatat martorul faptul că la data la care s-a aprobat PUZ-ul pentru zona respectivă erau respectate distanţele minime faţă de cimitirul aflat în vecinătate, distanţa prevăzută de regulamentele de sănătate publică dar că, ulterior, cimitirul s-a extins astfel încât a ajuns să se învecineze cu terenul care fusese dobândit între timp de inculpatul F..
Concluzionează martorul că, urmare a acestei situaţii, inculpatul F. nu mai putea să construiască întrucât cei 50 metri distanţă între teren şi cimitir nu mai existau.
A mai arătat martorul că nu îşi aminteşte dacă inculpatul F. a depus vreo cerere de autorizare la primărie, însă ţine minte că a avut discuţii directe cu inculpatul privind posibilitatea de a obţine autorizaţia de construcţie, ocazii în care i-a spus că această autorizaţie nu va putea să o obţină întrucât nu era îndeplinită condiţia celor 50 metri.
Fiind audiat de instanţa de apel martorul I. a relatat că a îndeplinit funcţia de architect şef al Municipiului Piatra Neamţ în perioada 2005-2013 şi că, după câte îşi aminteşte cimitirul Petricica a fost proiectat şi realizat după anul 1990. (aspect concordant cu cele ce rezultă din Planul urbanistic general şi zonal, astfel cum au fost reliefate de instanţa de apel)
Totodată, a arătat martorul că, la momentul la care a venit în cadrul primariei Piatra Neamt, cimitirul Pietricica era deja extins peste limita impusă de lege cu aproximativ 20% şi că, în prezent, după o verificare pe care a facut-o recent, gradul de extindere al cimitirului este de aproximativ de 50% din fâşia de 50 ml care trebuia păstrată.
A precizat martorul că nu cunoaşte perioada în care s-a mai extins cimitirul Pietricica între momentul la care a venit în primarie şi momentul la care a cumparat inculpatul F. terenul limitrof cu cimitirul.
Martorul a susţinut că suprafaţa limitrofă de 50 ml era în interiorul cimitirului şi că, după această fâşie de teren, spre terenul proprietatea inculpatului F., era gardul cimitirului, iar după gardul menţionat era terenul proprietatea inculpatului F..
Înalta Curte subliniază că această precizare este fără relevanţă întrucât, limita de protecţie nu trebuia păstrată în interior, între gard şi primul rând de morminte ci, intre gard şi proprietaea vecină.
A reliefat martorul că, după părerea sa, la momentul la care s-a achizitionat terenul de către inculpatul F., era vizibil că această fâşie de 50 ml începuse sa fie ocupată cu morminte.
În declaraţaia sa, martorul a mai precizat că a aflat de extinderea cimitirului atunci când, prin anul 2007, alti proprietari de teren, pe o altă latură a cimitirului, au solicitat obţinerea unei autorizaţii de construire, autorizaţie pe care nu a putut să o emită, întrucat nu era respectată această limită de 50 de ml.
S-a mai arătat că limita de 50 ml exista doar pe latura din spate a cimitirului, însă, pe părţile laterale, cel care a proiectat şi realizat cimitirului nu a considerat necesar de a prevedea aceasta limită întrucat era teren viran.
A susţinut martorul că, pe două laturi ale cimitirului, mormintele erau până în gardul cimitirului însă nu cunoaşte dacă, în anul 2007, pe celelalte două laturi ale cimitirului, mormintele erau până în gardul cimitirului respectiv în imediata apropriere a proprietatii cumpărate de F..
Martorul a negat aspectul susţinut în celelalte două declaraţii referitor la faptul că ar fi avut vreo discuţie cu inculpatul F., în acea perioadă, în care să se antameze problema obţinerii unei autorizaţii de construire.
A precizat martorul că terenul deţinut în proprietate de inculpatul F. era pe latura cimitirului prevăzută iniţial cu zona de protecţie de 50 ml şi că, în anul 2007, o parte din acea fâşie era ocupată.
Martora J., în declaraţiile date în toate fazele procesuale, a susţinut că a aflat, din discuţiile purtate la nivelul compartimentelor din primărie, că terenul deţinut în proprietate de inculpatul F. nu putea fi folosit pentru construcţii tocmai din cauza vecinătăţii cu cimitirul şi că, în aceste condiţii, se discuta neoficial, fie de înfiinţarea unui parc, fie de cedarea lui în vederea extinderii cimitirului.
S-a precizat de martoră că nici această extindere nu putea fi făcută întrucât putea fi afectat terenul învecinat pentru care erau eliberate titluri de proprietate pentru veteranii de război.
Înalta Curte observă că şi depoziţiile celor doi martori sunt în sensul concluziilor reţinute în baza înscrisurilor, respectiv, că la momentul la care s-a aprobat de municipalitate planul urbanistic zonal şi planul urbanistic de detaliu, între cele două suprafeţe de teren, cea care urma să fie dobândită în proprietate de inculpatul F. şi terenul proprietate publică destinat cimitirului uman Pietricica, era respectată limita de protecţie de 50 ml şi că, pe latura pe care se învecinau cele două terenuri, nu exista gard întrucât era teren viran şi nu s-a simţit nevoia realizării unei asemenea îngrădiri.
Înalta Curte evidenţiază că, primele sesizări privind extinderea cimitirului au fost făcute de alte persoane, cele cărora li se restituiseră terenuri în baza Legii 18/1991 sau a Legii nr. 10/2001, fiind evident însă că nu priveau latura cimitirului pe care se afla terenul proprietatea inculpatului F. întrucât, pe acea latură, era doar teren proprietate publică.
În acest sens martora J. arată, în declaraţia dată în cursul urmăririi penale că, în acea perioadă, respectiv anul 2009, a apărut o problemă generată de legea cimitirelor în sensul că s-a stabilit o limită până la care se putea construi în apropierea cimitirului, respectiv 50 ml, distanţă care făcea ca inculpatul F. să nu mai poată construi nimic pe terenul pe care îl avea lângă cimitir.
Înalta Curte subliniază că martora este în eroare întrucât Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 privind menţinerea limitei de protecţie de 50 ml era în vigoare din anul 1997, ordin care a fost avut în vedere la aprobarea Planului urbanistic general şi a celui zonal din anul 1998, prelungit până în anul 2016. Legea cimitirelor a intrat în vigoare abia în anul 2014.
A mai susţinut martora că au existat discuţii în cadrul compartimentelor din primărie despre terenurile care fuseseră afectate de cimitir, relevantă fiind menţiunea că şi alte terenuri se aflau în aceiaşi situaţie.
Referitor la acest aspect, în declaraţia dată în faţa instanţei de apel, martora J. a relatat că, la un moment dat, atât ei cât şi colegei sale FF., li s-a solicitat să meargă să măsoare distanta între gardul cimitirului înspre proprietatea inculpatului F. şi respectiv între gardul cimitirului si alte terenuri care erau la dispoziţia Comisiei de Fond Funciar şi, totodată, să întocmească o schiţă şi un plan.
A arătat martora că, la acel moment, mormintele erau până în gardul cimitirului şi aceasta pe toate laturile cimitirului.
Declaraţia martorei vine în susţinerea concluziei potrivit cu care la momentul la care inculpatul F. s-a adresat autorităţii locale gardul era edificat şi că mormintele erau plasate până în gardul cimitirului, însă ceea ce interesa, din perspectiva încălcării limitei de protecţie, era chiar locul unde era amplasat gardul de la care se măsura limita de protecţie, martorei solicitându-i-se să măsoare distanţa de la gard la terenul proprietatea inculpatului F..
Un aspect deosebit de important pe care l-a susţinut martorul I. a fost acela că, în interiorul cimitirului, între gard şi primul rând de morminte era o fâşie de teren care putea să asigure zona de protecţie, concluzia evidentă fiind aceea că, prin realizarea gardului împrejmuitor nu s-a mai putut asigura limita de protecţie.
În raport de toate argumentele prezentate, Înalta Curte va înlătura concluziile instanţei de fond potrivit cu care terenul deţinut de inculpatul F. ar fi fost, încă de la data achiziţiei, afectat atât de servitutea legală cât şi de defecte structurale, aspecte care îl făceau inutilizabil economic şi că municipiul Piatra Neamţ nu avea nici un interes pentru efectuarea schimbului de terenuri.
De asemenea, se impune a se înlătura şi concluziile instanţei de fond potrivit cu care schimbul de terenuri nu ar fi fost oportun pentru unitatea administrative teritorială întrucât extinderea cimitirului Pietricica s-a realizat chiar în zona afectată acestui serviciu public iar inculpatul F. cunoştea la data achiziţiei terenului că nu poate fi utilizat pentru a construi urmare a existenţei servituţii legale.
Nu există suport probatoriu nici pentru concluzia instanţei de fond potrivit cu care terenul din Valea Albă a fost achiziţionat de inculpatul F. doar pentru a forţa, ulterior, un schimb de terenuri cu municipalitatea, schimb de terenuri ce viza terenurile din str. x fn şi terenurile din str. x, probele administrate fiind, astfel cum s-a evidenţiat, în sensul reţinut de instanţa de apel.
II. Concluzia instanţei de apel privind calitatea terenurilor oferite la schimb de autoritatea locală în raport de cea a terenului proprietatea inculpatului F., are la bază următoarele considerente:
Din perspectiva apărărilor inculpaţilor se impune a se analiza calitatea terenului asupra căruia inculpatul F. a dobândit dreptul de proprietate situat pe str. x.
Din raportul de evaluare întocmit de inculpatul E. (filele x dup.) dar şi din raportul întocmit în baza expertizei de specialitate efectuată de expert GG. în cadrul cercetării judecătoreşti la instanţa de apel rezultă că imobilul este amplasat într-o zonă mărginaşă a oraşului însă numai la 2 km de centru. Zona are caracter rezidenţial, considerată ca fiind bună pentru construcţii de locuinţe, cu vecinătăţi compuse în mare parte din case tip vilă.
Terenul este în intravilanul localităţii, încadrat în categoria curţi - construcţii, prezentând o formă plană, cu forme regulate în plan şi structură normală de fundare. Terenul are deschidere la Aleea Valea Albă 50 ml şi la str. x 50 ml.
Se relevă că terenul are acces direct, pietonal şi auto la str. x.
Totodată, se specifică că, în zonă, sunt utilităţi necesare unei bune funcţionări şi anume curent electric, telefonie fixă, apă, canalizare.
Pentru această suprafaţă de teren s-a aprobat planul de urbanism de detaliu prin HCM 175/2003 prin care se definea acest teren "Cartier rezidenţial Pietricica, ulterior eliberându-se acordul unic nr. 193/2004 precum şi certificatul de urbanism nr. x/2004, documente în baza cărora s-a întocmit proiectul de construire al cartierului rezidenţial.
Astfel cum rezultă din lucrarea intitulată Memoriu General, care a stat la baza aprobării planurilor urbanistice general, zonal şi de detaliu, în zona respectivă se preconiza amenajarea unei ample zone rezidenţiale cu dotări aferente ceea ce ar fi fost un răspuns necesar pentru cererea crescândă de locuinţe atât din categoria locuinţelor sociale dar şi a vilelor de lux.
De asemenea, se urmărea asigurarea în zonă a unor dotări pentru sănătate şi învăţământ, spaţii comerciale şi prestări de servicii, spaţii verzi, căi de acces, parcări şi alte asemenea dotări.
Relevant este şi faptul că s-a stabilit şi extinderea cimitirului aflat în zonă despre care s-a precizat că nu mai corespunde din punctul de vedere al necesităţilor, extinderea vizând atât necesităţile actuale cât şi cele de perspectivă.
Totodată, se reliefează că în zonă existau deja toate utilităţile, alimentarea cu apă, gaz, electricitate şi căi de acces, care urmau să fie extinse chiar de autorităţile locale.
Din acelaşi Memoriu General rezultă că este posibilă fondarea construcţiilor la nivelul stabilit în planul urbanistic zonal şi de detaliu, fiind emis chiar certificat de urbanism.
Înalta Curte evidenţiază, astfel cum rezultă şi din raportul întocmit în baza expertizei dispusă de instanţa de apel, că, în perioada 2007 - 2009, inculpatul F. a efectuat lucrări de aliniere a terenului, înlăturând panta de 10 m ce exista între punctul nordic şi cel sudic, aspect ce probează şi intenţia neechivocă a acestuia de a construi pe terenul achiziţionat, conform planului urbanistic de detaliu.
Forma plană a terenului este confirmată şi prin raportul de expertiză efectuat de inculpatul E..
II.1 Proba testimonială în referire la terenul proprietatea inculpatului F..
În declaraţia data în faza de urmărire penală, martorul I. a susţinut că ar fi avut mai multe discuţii directe cu inculpatul F., fără a menţiona perioada în care s-ar fi derulat acestea, în cursul cărora i-ar fi spus că nu va putea obţine autorizaţie de construire urmare a extinderii cimitirului Pietricica.
A susţinut martorul că i-ar fi adus la cunoştinţă că terenul pe care îl deţine nu este pretabil construcţiilor întrucât din cauza geologiei acestuia este mai scump să stabilizezi terenul decât să se construiască, aspect de care ar fi luat la cunoştinţă dintr-un studiu efectuat de primărie pentru acea zonă, studiu care concluziona că că din punct de vedere geologic şi hidrologic stabilizarea terenului se putea face cu costuri foarte mari.
Martorul a mai relatat că l-ar fi informat pe inculpatul F. că va costa foarte mult alimentarea cu apă, canalizare şi energie electrică, toate acestea lipsind de pe teren.
Acelaşi martor a arătat că nu exista reţea de gaze iar reţeaua de apă şi canalizare putea fi extinsă de la o deviaţie care se afla la 1 km de terenul proprietatea inculpatului.
Specifică martorul că discuţiile la care a făcut trimitere au avut loc direct, unele fiind doar între martor şi inculpat iar altele s-au derulat în prezenţa fostului primar Q. şi a inculpaţilor C. şi B., la sediul primăriei.
Totodată, s-a susţinut de martor că toate persoanele menţionate aveau cunoştinţă de calitatea proastă a terenului deţinut în proprietate de inculpatul F..
Toate aspectele relatate de martor în cursul urmăririi penale au fost reliefate şi în declaraţia data în faţa instanţei de fond.
Fiind audiat de instanţa de apel, martorul I., în mod repetat, neagă realitatea discuţiilor pe care le-ar fi avut cu inculpatul F., fie direct, numai cu acesta, fie în prezenţa altor persone dintre cele nominalizate, ulterior revenind cu precizarea că nu îşi mai aduce aminte.
Referitor la caracteristicile terenului din zona limitrofă cimitirului, martorul a arătat că nu le cunoaşte întrucât obţinerea autorizaţiilor de construire era împiedicată de extinderea cimitirului peste limita de protecţie impusă de reglementările legale.
A mai arătat martorul că terenul respectiv nu era prevazut cu utilitati, canalizare, energie, nu era nici reţea pentru apă şi canalizare, acestea aflându-se în vecinatate, respectiv pe strada din spate şi în cartierul invecinat şi că drumul de acces era un drum de ţară, neasfaltat şi că în dreptul acelui drum se aflau retelele mentionate, respectiv apa, canalizare şi curent electric.
Înalta Curte va înlătura declaraţiile date de martorul I. în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond întrucât, pe de o parte, acestea nu se coroborează cu nici un alt mijloc de probă iar pe de altă parte sunt contrare aspectelor care rezultă din mijloacele de probă, înscrisuri şi declaraţiile celorlalţi martori.
Astfel, referitor la existenţa unor discuţii între martorul I. şi inculpatul F. referitoare la obţinerea autorizaţiei de construire şi la calitatea terenului deţinut de inculpat în zona Valea Albă, instanţa de apel constată că acestea nu sunt confirmate de nici un alt mijloc de probă.
Mai mult, existenţa acestor discuţii este negată de martor fie direct fie implicit, prin precizarea că nu îşi mai adduce aminte că s-ar fi purtat asemenea discuţii, martorul oferind explicaţii pertinente, respectiv că nu ar fi avut sens să discute despre calitatea terenului întrucât obţinerea autorizaţiei de construire era împiedicată de extinderea ilegală a cimitirului Pietricica.
Totodată, studiul la care face referire martorul I. în declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond nu a fost prezentat instanţei şi nu s-au relevat amănunte privind data, scopul şi persoana care l-ar fi întocmit.
De asemenea, aspectele privind imposibilitatea construirii urmare a caracteristicilor terenului sunt infirmate de întreaga documentaţie aferentă planului urbanistic general şi a celui zonal, în care se concluzionează că terenul este pretabil la construirea de locuinţe de tip P+1, documentaţie în care se expun pe larg caracteristicile terenului proprietatea inculpatului F..
Mai mult, panta la care se face referire şi care ar fi determinat, într-o mare măsură imposibilitatea de construire, fusese deja înlăturată de inculpatul F. în anul 2009 printr-o investiţie personal, de aproximativ 15.000 euro, aspect reţinute atât în raportul întocmit de inculpatul E. cât şi de expertiza efectuată la instanţa de apel de expertul GG..
În ceea ce priveşte utilităţile, conform raportului de expertiză întocmit de expert GG. acestea se aflau la aproximativ 100 ml de proprietatea inculpatului F. şi nu la o distanţă de 1 Km, astfel cum a susţinut martorul I. în declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond.
Este de menţionat că martorul I. prezintă situaţia utilităţilor în mod similar expertizei doar în declaraţia dată în faţa instanţei de apel.
În contrast cu caracteristicile terenului dobândit de inculpatul F. în anul 2007 pe Aleea Valea Albă, caracteristici care îl făceau atractiv din perspectiva realizării unor construcţii rezidenţiale de tip vilă, terenurile dobândite prin contractual de schimb de inculpatul F. nu prezentau şi nu prezintă nici în prezent o asemenea oportunitate.
Astfel, terenul în suprafaţă de 6090 mp este situat în zona industrială cuprinsă între linia de cale ferată: CFR Piatra Neamţ - Bacău şi albia râului Bistriţa.
Potrivit planului de amplasament din data de 06.10.2009 pe teren exista un depozit de ciment - var cu suprafaţa desfăşurată de 53 mp la sol iar la data efectuării evaluării de către inculpatul E., 18.01.2010, pe teren erau amplasate 5 gropi pentru stins var şi barăci pentru organizarea de şantier. Gropile de var nu au putut fi escavate şi între timp au fost umplute cu balast, după schimbul imobiliar.
În prezent, imobilul în cauză este traversat pe diagonală de un canal din beton cu diametru de 1.200 mm pentru ape menajere cu doua ramificaţii care duce în final la Staţia de Epurare a oraşului Piatra Neamţ, aflată la cca 400 ml de imobilul supus analizei. Pe latura de sud a imobilului în cauză (de 94,16ml) există şi un canal de ape pluviale cu diametru de 3.000 mm, legat de reţeaua municipală.
Întrucât imobilul în cauză este traversat pe diagonală de un canal din beton cu diametru de 1.200 mm, pentru ape menajere, cu două ramificaţii, pe terenul în cauză nu se pot realiza decât clădiri provizorii.
În ceea ce priveşte caracteristicile terenurilor în suprafaţă de 2104 mp şi respectiv 9874 mp, Înalta Curte reţine că ambele sunt situate în zona industrială cuprinsă între linia de cale ferată: CFR Piatra Neamţ - Bacău şi albia râului Bistriţa, zonă cu spaţii de producţie şi depozitare.
Terenul cu suprafaţa de 9.874 mp reprezenta, la data translaţiei proprietăţii o platformă de pământ pe care exista un depozit de gunoi cu mult moloz pe ea şi cu o înălţimea între 2 şi 4, parcelă în vecinătatea căreia existau locuinţe de necesitate pentru cetăţenii de etnie rromă. Totodată sub acest teren este un colector de ape pluviale cu diametrul de 3.000 mm pe toată lungimea terenul de la Est la Vest, motiv pentru care pe terenul în cauza nu se pot realiza decât clădiri provizorii.
Terenul în suprafaţă de 2.104 mp reprezintă o fâşie de teren cu o pantă spre Nord de aproximativ 45° pe toată lungimea, iar sub acest teren este un colector de ape pluviale cu diametrul de 3.000 mm, pe toată lungimea terenului de la Est la Vest, motiv pentru care pe terenul în cauză nu se pot realiza decât clădiri provizorii.
În zonă nu este asigurat transportul public iar accesul la cele două loturi de teren se realiza pe drum pietruit (balast).
Terenul în suprafaţă de 592 mp este situat în aceiaşi zonă industrială, fiind, în realitate, un drum de acces asfaltat, cu o suprafaţă totală de 887 mp, terenul având regim de cotă parte indiviză, cu restricţii pentru construire şi care la data translaţiei proprietăţii era un drum ce ducea la Depozitul de lemne şi cărbuni.
Relevante în sensul imposibilităţii construirii pe terenurile situate pe str. x fn sunt declaraţiile martorilor I. şi J..
Martorii au relatat că zona nu era pretabilă pentru construcţii rezidenţiale întrucât era o zonă industrială, cu amenajări specifice, terenul fiind afectat şi de canale colectoare.
În ceea ce priveşte terenurile din str. x, Înalta Curte a reţinut următoarele:
Terenul în suprafaţă de 1051 mp situat în str. x fn. este în pantă şi împădurit şi aceasta atât la data inspecţiei, respectiv 26.10.2020 cât şi la data translaţiei de proprietate, aspect ce rezultă din faptul că pe acest teren se aflau copaci cu vârsta de 70 -80 de ani.
Se remarcă faptul că există o neconcordanţă între CF şi situaţia de pe teren întrucât deşi în CF terenul este inclus în categoria fâneţă, totuşi terenul este împădurit şi în pantă, această caracteristică fiind şi la data translaţiei de proprietate.
Se reliefează că zona în care se află terenul este situată în aproprierea Spitalului Judeţean Neamţ şi Pădurea Pietricica, este preponderent rezidenţială, cu menţiunea că, pe latura de nord a terenului există o zona stâncoasă de pe care se pot disloca roci, care în special rezultă din gelivitate (cicluri de îngheţ, dezgheţ) roci care dizlocâdu-se se depun sau se rostogolesc pe acest teren în pantă.
Expertiza a relevat că drumul de acces este greoi cu o singură bandă de circulaţie fiind un drum folosit atât auto cât şi pietonal, cu o lăţime de cea. 2,50 - 3,00 m, fără diferenţe majore între cum arată în prezent si cum era în anul 2010, cu menţiunea că nu există drum de acces la imobil.
Se menţionează că în zonă nu este asigurat transportul public.
S-a concluzionat de comisia de experţi că pentru a fi utilizat ca teren construibil, sunt necesare lucrări de investiţii de mare amploare, lucrări de consolidare a zonei cu ziduri de sprijin şi piloni de fundare.
În ceea ce priveşte utilităţile, s-a arătat că, în anul 2010, la data translaţiei de proprietate, existau utilităţi la cca 50 m de teren. Se relevă că abia în prezent se efectuau lucrări pentru amplasarea utilităţilor în zonă, respectiv, umpluturi pentru reţeaua subterană de gaze naturale.
Referitor la terenul în suprafaţă de 1344 mp situat în str. x fn, se reţine că este în pantă şi împădurit şi aceasta atât în anul 2010 la data translaţiei de proprietate, cât şi în prezent, aspect probat de vârsta arborilor identificaţi pe teren care a fost aproximată la cel puţin 70 - 80 de ani.
În ceea ce priveşte categoria de folosinţă, se evidenţiază că există o neconcordanţă între CF a terenului unde este menţionată fâneaţă şi cea de pe teren, acesta fiind în pantă şi împădurit, cu menţiunea că terenul se prezenta în mod asemănător şi la data translaţiei de proprietate.
Se reliefează că zona în care se află terenul este situată în aproprierea Spitalului Judeţean Neamţ şi Pădurea Pietricica, este preponderent rezidenţială, cu menţiunea că, pe latura de nord a terenului există o zona stancoasă de pe care se pot disloca roci, care în special rezultă din gelivitate (cicluri de îngheţ, dezgheţ) roci care dizlocâdu-se se depun sau se rostogolesc pe acest teren în pantă.
Se arată că terenul în cauză este amplasat pe o zonă împădurită şi în pantă mare cca. 40-45% şi fără acces la drumul public.
Referitor la caracteristica zonei se evidenţiază că este preponderent rezidenţială, iar drumul de acces este greoi cu o singură bandă de circulaţie şi fără trotuare.
S-a concluzionat de comisia de experţi că pentru a fi utilizat ca teren construibil, sunt necesare lucrări de investiţii de mare amploare, lucrări de consolidare a zonei cu ziduri de sprijin şi piloni de fundare.
Totodată, în ceea ce priveşte accesul la teren, se relevă că în anul 2010 se făcea pe un drum de pământ, îngust de cea 2,50 - 3,00 m, fără trotuar şi blocat de un Garaj la data translaţiei de proprietate, ianuarie 2010, situaţie existentă şi la data inspecţiei, respectiv la data 26.10.2020, cu menţiunea că, practic terenul este fără acces direct la stradă.
Înalta Curte evidenţiază că martorul I. confirmă, în declaraţia data de la instanţa de apel că terenurile oferite în schimb inculpatului F. de autoritatea locală nu erau construibile, mai exact o parte din ele, întrucat pe acestea exista o canalizare pluvială.
Înalta Curte mai arată, referitor la caracteristicile terenurilor primite la schimb de inculpatul F., că martorul I. nu a fost întrebat nici în cursul urmăririi penale şi nici la instanţa de fond, desi aspectul era relevant din perspectiva aprecierii asupra folosului care ar fi fost adus inculpatului prin încheierea contractului de schimb ori a interesului acestuia în obţinerea terenurilor situate pe str. x.
În raport de considerentele evidenţiate se impune excluderea concluziei instanţei de fond potrivit cu care schimbul de terenuri s-a realizat în interesul exclusiv al inculpatului F. care ar fi dorit să scape de un teren pe care nu îl putea utiliza pentru construirea cartierului rezidenţial primind mai multe terenuri pe care ar fi putut să construiască sau să le folosească pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii pe care o administra.
Înalta Curte arată că, indiscutabil, la acceptarea propunerilor autorităţii locale privind terenurile pe care inculpatul F. urma să le primească în schimb acesta a avut în vedere şi un interes personal, respectiv situarea acestora în vecinătatea terenului pe care societatea administrată de inculpat îl deţinea în proprietate, interes care este normal, se încadrează în scopul licit pentru care se încheie acte juridice şi în absenţa căruia nu s-ar putea încheia, valabil, un act juridic civil.
Conotaţia ilicită atribuită acestui contract este exclusă de faptul că litigiul apărut între autoritatea locală şi inculpatul F. a fost generat din culpa exclusivă a autorităţii locale, ulterior dobândirii de către inculpate a dreptului de proprietate, care, în contra dispoziţiilor legale şi a hotărârilor de consiliu local prin care se aprobaseră planul urbanistic general, zonal şi de detaliu, a permis extinderea cimitirului Pietricica până la limita proprietăţii inculpatului F., ceea ce a determinat imposibilitatea utilizării terenului proprietatea inculpatului conform destinaţiei stabilită chiar de autoritatea locală, destinaţie care a şi fost avută în vedere de acesta la momentul achiziţionării terenului.
Exista astfel necesitatea înlăturării atingerii adusă dreptului de proprietate al inculpatului F., atingere produsă din culpa exclusivă a autorităţii locale, înlăturare care nu se putea realiza decât prin schimb de terenuri sau plata integrală a c/val. terenului proprietatea acestuia.
Deşi se neagă de instanţa de fond că ar fi existat necesitatea extinderii cimitirului Pietricica, această necesitate rezultă, în primul rând din însăşi faptul extinderii ilegale, dincolo de zona de protecţie prevăzută în planurile urbanistice general şi zonal, dar şi din înscrisurile care emană de la societatea care administra cimitirul Pietricica şi care evidenţiau gradul ridicat de ocupare şi care a impus extinderea zonei afectată înmormântărilor.
Martorii audiaţi în prezenta cauză, respectiv I., J. şi AA., aceasta din urmă fiind la data respectivă consilier local, confirmă necesitatea actuală, stringentă de extindere a Cimitirului Pietricica.
În baza considerentelor evidenţiate Înalta Curte reţine că este înlăturată însăşi premisa din perspectiva căreia s-a analizat de către organul de urmărire penală şi de instanţa de fond încheierea contractului de schimb.
III. Înalta Curte, în baza probatoriului administrat, reţine, contrar celor stabilite de instanţa de fond, că demersurile inculpatului F. în raport cu autoritatea locală şi răspunsul autorităţii locale privind situaţia litigioasă declanşată urmare a extinderii ilegale a cimitirului uman Pietricica şi afectarea suprafeţelor de teren cu număr cadastral x şi 3535, s-au încadrat în limita dreptului la petiţie şi a competenţelor atribuite prin lege factorilor de decizie.
Un prim aspect care trebuie remarcat este acela că gardul împrejmuitor s-a finalizat la începutul lunii august 2009, moment care a marcat, fără echivoc, şi încălcarea limitei legale de 50 ml care trebuia să fie asigurată de autoritatea locală.
În raport de această dată, prima adresă înaintată de inculpatul F. autorităţii locale a fost la jumătatea lunii septembrie, respectiv adresa din 21.09.2009 înregistrată la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x, deci aproape imediat după ce încălcarea limitelor de protecţie a fost evidentă .
Înalta Curte evidenţiază, astfel cum rezultă şi din raportul întocmit în baza expertizei dispusă de instanţa de apel de expert tehnic judiciar HH. că, în perioada 2007 - 2009, inculpatul F. a efectuat lucrări de aliniere a terenului, investind suma de 15.000 euro, înlăturând panta de 10 m ce exista între punctul nordic şi cel sudic, aspect ce probează intenţia neechivocă a acestuia de a construi pe terenul achiziţionat, conform planului urbanistic zonalşi de detaliu.
Forma plană a terenului este confirmată şi prin raportul de expertiză efectuat de inculpatul E..
Prin cererea respectivă s-a solicitat rezolvarea amiabilă a litigiului .
Adresa este direcţionată de către inculpatul B., secretarul municipiului Piatra Neamţ, către trei compartimente din primărie, cu solicitarea ca aceste compartimente să îşi expună punctul de vedere, în cel mai scurt timp posibil.
La data de 23.09.2009, Serviciul Administrare Patrimoniu, condus de inculpatul D., a înaintat petiţia inculpatului F. către Direcţia de cadastru şi Registrul agricol din cadrul Primăriei Piatra Neamţ, pentru exprimarea unui punct de vedere, fără a exista nici o menţiune cu privire la vreun schimb de terenuri.
În raport de această adresă este cert că serviciul condus de inculpatul D. nu a prezentat un punct de vedere fără a consulta Direcţia de Cadastru şi Registru Agricol, direcţie care, aşa cum se va arăta, avea atribuţii specifice legate de evidenţa terenurilor proprietatea publică şi privată a Municipiului Piatra Neamţ, de întocmirea şi ţinerea la zi a documentaţiilor cadastrale pentru aceste terenuri, de întocmirea documentaţiilor aferente schimburilor de terenuri şi de identificare a terenurilor libere care pot face obiectul acestor schimburi de terenuri.
Relevant în speţă este faptul că la data de 24.09.2009, Direcţia de cadastru şi Registrul agricol precum şi Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Piatra Neamţ, conduse de martorii J. şi I., compartimente cărora li s-a trimis cererea inculpatului F., înaintează Serviciului Administrare Patrimoniu din cadrul Primăriei Municipiului Piatra Neamţ, o adresă cu nr. x în care se relevă că soluţionarea petiţiei inculpatului F. s-ar putea realiza printr-un schimb de terenuri între terenul proprietatea acestuia, afectat de extinderea Cimitirului Pietricica şi terenuri proprietatea Municipiului Piatra Neamţ precizându-se şi amplasamentele disponibile ce ar putea fi propuse petentului la schimb.
Înalta Curte arată că această adresă este semnată de martorul I., în calitate de arhitect şef şi de martora FF. din partea Direcţiei de cadastru şi Registrul agricol din cadrul Primăriei Piatra Neamţ.
După consultarea direcţiilor de specialitate se emite adresa nr. x din data de 25.09.2009 care este semnată, pentru primarul de la acel moment Q., de inculpatul C. şi de conducătorii serviciilor de specialitate, respectiv D. - Serviciul Administrare Patrimoniu, J. - Direcţia Cadastru şi Registru Agricol, I. - Direcţia Urbanism, adresă ce a fost avizată de inculpatul B..
Această adresă este transmisă inculpatului F., ca răspuns la cererea sa din data de 21.09.2009, fiindu-i comunicată soluţia schimbului de terenuri ca soluţie de rezolvare amiabilă a litigiului determinat de încălcarea de către autoritatea administrativă a limitei de protecţie şi i se propune ca schimbul să se facă cu imobilele situate în str. x, str. x, lângă staţia de betoane, str. x fn, str. x fn şi str. x.
Înalta Curte arată că Municipiul Piatra Neamţ deţinea terenuri pe str. x şi anume: la nr. curent x - str. x - suprafaţa de 2.134 m.p; la nr. curent x - str. x - suprafaţa de 2.104 m.p; la nr. curent 799 - str. x - suprafaţa de 19.350 m.p; la nr. curent 803 - str. x - suprafaţa de 645 m.p, terenuri care, în cea mai mare parte, au făcut obiectul Contractului de schimb imobiliar nr. 201/18.02.2010, aspect ce rezultă din inventarele cu imobilizări corporale - terenuri - aparţinând domeniului privat al Municipiului Piatra Neamţ.
Înalta Curte observă că, în chiar prima propunere, s-a indicat de autoritatea administrativă terenul situat în str. x.
Totodată, Înalta Curte subliniază că, din materialul probator administrat în cauză, nu rezultă că ar fi existat vreo intervenţie directă sau intermediată a inculpatului F., pe lângă factorii de decizie ai autorităţii locale, privind modalitatea de soluţionare a litigiului provocat, astfel cum s-a argumentat, de către autoritatea locală.
Este de menţionat şi faptul că nu au fost administrate probe care să susţină împrejurarea că terenurile propuse pentru schimb ar fi fost sugerate, direct sau prin intermediari, de către inculpatul F..
Mai mult, aşa cum deja s-a reliefat, terenurile oferite ca schimb au fost indicate de Direcţia Cadastru şi Registru Agricol, prin semnătura unuia din angajaţi, respectiv martora FF. şi de martorul I. ca reprezentant al Direcţiei Urbanism şi Amenajarea Teritoriului, martori care nu au susţinut, în nici un moment, că ar fi existat intervenţii din partea vreunui inculpat pentru nominalizarea vreunuia din terenuri.
Se poate concluziona, că la momentul la care funcţionarii publici din cadrul celor două direcţii, cu atribuţii directe în procedura schimbului de terenuri, au exprimat punctul de vedere în sensul conţinutului adresei, si-au îndeplinit corect atribuţiile de serviciu atâta timp cât nu a existat o inculpare a acestora şi nici nu s-a reţinut, în activitatea infracţională a inculpaţilor vreo infracţiune de instigare a lor în sensul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor de serviciu ce le reveneau după cum nu rezultă nici vreo acţiune a inculpaţilor de inducere în eroare a lor.
De altfel nici martora J., în calitatea sa de şef al Direcţiei Cadastru nu a relatat aspecte care să conducă la o astfel de concluzie, dimpotrivă, astfel cum se va evidenţia, aceasta a făcut verificări şi a inspectat terenurile care urmau să fie date la schimb.
O menţiune importantă a martorei este aceea că direcţia pe care o conducea identifica terenurile libere, situaţia lor fiind transmisă mai departe direcţiei condusă de inculpatul D..
În consecinţă, evidenţa deţinută de Serviciul Administrare Patrimoniu era furnizată chiar de Direcţia Cadastru şi Registru Agricol - Serviciul Cadastru.
Referitor la adresa din data de 25.09.2009, în declaraţia dată în faza de urmărire penală, martora a precizat că ar fi fost întocmită de inculpatul D., aspect ce ar rezulta din iniţialele existente la finalul adresei.
Relevantă este susţinerea martorei în sensul că ar fi verificat o parte din aceste terenuri împreună cu inginerul de cadastru fără să menţioneze însă care ar fi acelea.
A susţinut martora că de terenurile libere s-ar fi ocupat Direcţia Patrimoniu condusă de inculpatul D., cu precizarea că Direcţia Cadastru anunţa Direcţia Patrimoniu atunci când un teren devenea liber.
Referitor la terenurile situate în strada x fn, care au fost avute în vedere prin adresa din 25.09.2009, martora menţionează, printre altele, pe cel pe care se aflau căsuţele sociale - deci chiar terenul despre care organul de urmărire penală şi instanţa de fond au susţinut că s-ar fi aflat în domeniul public al Municipiului Piatra Neamţ, piaţa de struguri şi un teren în suprafaţă de 3627 mp pe care era piaţa en gros de legume şi fructe.
Referitor la acest ultim teren, Înalta Curte arată că nu se afla în domeniul public sau privat al Municipiului Piatra Neamţ, astfel încât nu se putea dispune de el, relatarea martorei fiind contrară realităţii.
Tot acest teren se învecina cu suprafaţa de 2134 mp, proprietatea privată a Municipiului Piatra Neamţ, confuzia martorei fiind evidentă.
A relatat martora că nu cunoaşte regimul juridic al acestor terenuri, deşi era chiar atribuţia martorei de a cunoaşte regimul juridic, dat fiind faptul că, în atribuţiile direcţiei conduse de martoră, era, aşa cum vom arăta, evidenţa terenurilor aflate în domeniul public şi privat al Municipiului Piatra Neamţ.
Referitor la terenul pe care este menţionat R. s-a susţinut de martoră că era în evidenţa serviciului patrimoniu.
În declaraţia dată în faţa instanţei de fond martora nu mai redă aspectele referitoare la modalitatea în care a aprobat adresele de răspuns către inculpatul F. şi implicarea sa efectivă în acesat demers.
În declaraţia dată în faţa instanţei de apel martora J. încearcă să acrediteze ideea că nu a avut nici o implicare, întrucât nu ar fi avut în atribuţiile de serviciu obligaţii în raport de specificul petiţiei inculpatului F., susţinere ce va fi înlăturată de Înalta Curte având în vedere atribuţiile de serviciu ale acesteia în cadrul direcţiei pe care o conducea.
Astfel, Direcţia Cadastru şi Registru Agricol cuprinde Serviciul Cadastru şi Compartimentul Registru Agricol, martora J. fiind şeful acestei direcţii.
Serviciul Cadastru participă la elaborarea propunerilor pentru planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile zonale şi de detaliu, crează şi întreţine baza de date privind cadastrul imobiliar; asigură actualizarea planurilor cadastrale în urma aplicării legilor proprietăţii; propune, întocmirea documentaţiilor cadastrale; centralizarea şi gestionarea documentaţiei cadastrale; asigură rezolvarea în termen a corespondenţei, cererilor, reclamaţiilor şi notelor de audienţă şi a notelor interne; întocmeşte documentaţiile şi ţine evidenţa acestora pentru schimburi de terenuri şi transmitere în folosinţă de bunuri imobile; constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat al municipiului.
Fiind audiată la instanţa de apel, martora a arătat că a aflat despre schimbul de terenuri, care urma sa se realizeze între Primarie şi F., la momentul la care Direcţia Patrimoniu a solicitat Directiei Cadastru şi Registru Agricol să certifice că terenurile care urmau sa fie date la schimb nu erau afectate pentru restituirea lor in baza Legii nr. 18/1991 şi a Legii nr. 10/2001 şi că nu a cunoscut motivul pentru care trebuia să se realizeze acest schimb.
Această susţinere nu este reală întrucât Direcţia condusă de martoră, prin specificul ei, astfel cum a susţinut şi în declaraţiile anterioare, avea atribuţii legate de rezolvarea în termen a corespondenţei, cererilor şi reclamaţiilor, de întocmirea documentaţiilor şi ţinerea evidenţei acestora pentru schimburi de terenuri, de constituirea şi actualizeazarea evidenţei terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat al municipiului.
Din aceleaşi considerente va fi înlăturată şi susţinerea martorei potrivit cu care semnătura sa pe adresa din data de 25.09.2009 a fost în sensul că terenurile respective nu sunt revendicate în baza Legii nr. 18 sau în baza Legii nr. 10.
Înscrisurile indicate ca probe se regăsesc la filele x dup.
Înalta Curte va reţine că Direcţia Cadastru a avut rolul esential în determinarea terenurilor propuse spre schimb întrucât, această direcţie avea ca atribuţii atât evidenţa terenurilor care fac parte din domeniul public şi privat al Municipiului Piatra Neamţ, întocmirea documentaţiei privind schimburile de terenuri dar şi identificarea terenurilor libere, situaţia acestora fiind transmisă, după identificare, departamentului condus de inculpatul D..
În sensul parcurgerii acestor două etape este faptul că Direcţia de cadastru şi Registrul agricol şi Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Piatra Neamţ, două din compartimentele cărora li s-a trimis cererea inculpatului F., la data de 24.09.2009 înaintează Serviciului Administrare Patrimoniu, condus de inculpatul D., adresa cu nr. x în care se relevă că soluţionarea petiţiei inculpatului F. s-ar putea realiza printr-un schimb de terenuri între terenul proprietatea acestuia, afectat de extinderea Cimitirului Pietricica şi transmit amplasamentele disponibile ce ar putea fi propuse petentului la schimb.
Înalta Curte arată că această adresă este semnată doar de martorul I., în calitate de arhitect şef şi de martora FF. din partea Direcţiei de cadastru şi Registrul agricol din cadrul Primăriei Piatra Neamţ.
Înalta Curte mai evidenţiază şi faptul că întocmirea, actualizarea şi gestionarea documentaţiei cadastrale pentru toate terenurile proprietate publică şi privată ale Municipiului Piatra Neamţ erau în atribuţia exclusivă a Direcţiei Cadastru condusă de martora J., după cum, tot în atribuţia exclusivă a acestui departament era şi constituirea şi actualizarea evidenţei terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat al municipiului.
Dacă adăugăm la aceste atribuţii şi pe cea referitoare la întocmirea documentaţiilor şi ţinerea evidenţei acestora pentru schimburi de terenuri, este cert că, sub semnătura martorelor J. şi FF., au fost indicate terenurile libere, care pot face obiectul schimbului de terenuri.
Totodată, fiind cunoscut de martora J. scopul pentru care se solicita punct de vedere, respectiv un schimb de terenuri, este evident că aceasta nu putea indica decât acele terenuri care pot face obiectul unui asemenea schimb, respectiv doar cele din domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ, cu atât mai mult cu cât, evidenţa terenurilor din domeniul public şi cel privat al Municipiului Piatra Neamţ era tot în atribuţia exclusivă a Direcţiei Cadastru condusă de această martoră.
În coordonatele reliefate, este cert că prin adresa din data de 24.09.2009, Direcţia Cadastru, potrivit atribuţiilor, şi-a asumat că terenurile din str. x fn ca şi celelalte terenuri menţionate în adresă, sunt libere, fac parte din domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ şi, în consecinţă pot face obiectul schimbului de terenuri.
Şi martora M., consilier asistent în cadrul Serviciului Administrare Patrimoniu, a susţinut, în declaraţiile date pe tot parcursul procesului penal că situaţia terenurilor - regim juridic şi valoare de inventar - existentă la nivelui acestui serviciu era înaintată de Direcţia Cadastru şi Registrul Agricol, după cum, întreaga evidenţă necesară întocmirii documentaţiei aferente proiectelor de hotărâri de consiliu local, era pusă la dispoziţie de această direcţie.
În consecinţă, doar ulterior şi numai în baza selecţiei realizate de Direcţia Cadastru şi Registru Agricol, cu avizul Serviciului Amenajări teritoriale, se întocmeşte adresa de răspuns din data de 25.09.2009 către inculpatul F. care este semnată, pentru primarul de la acel moment Q., de către inculpatul C. şi de conducătorii serviciilor de specialitate, respectiv D. - Serviciul Administrare Patrimoniu, J. - Direcţia Cadastru, I. - Direcţia Urbanism, adresă avizată de B..
Valorificând considerentele mai sus reliefate, Înalta Curte va înlătura punctul de vedere exprimat de instanţa de fond potrivit cu care inculpatul D., în înţelegere frauduloasă cu inculpaţii B., C. şi F., ar fi propus, ca modalitate de soluţionare a litigiului, schimbul de terenuri, indicând terenurile pe care le-ar fi dorit inculpatul F., printre care s-ar fi aflat şi un teren proprietate publică a Municipiului Piatra Neamţ.
Se impune a se lua în considerare faptul că martorii menţionaţi, la r\ndul lor functionari publici, ar fi avut, sub sanctiunea comiterii infractiunii prevăzute de art. 263 C. pen., obligatia sesizării organelor de urmarire penală în conditiile în care ar fi luat la cunoştinţă de comiterea unei fapte prevazute de legea penală în legatură cu serviciul în cadrul caruia işi indeplinesc atributiile, or, în măsura în care nu au făcut-o, creează o prezumţie că procedura la care au participat, cu rol esential, se încadra în limitile stabilite de dispoziţiile legale.
Mai mult, în măsura în care aceşti martori au apreciat că nu se săvârşeste vreo faptă prevazuta de legea penală la momentul întocmoirii documentaţiilor specifice şi, totodată, nu au considerat ca necesară sesizarea parchetului, în aceaşi măsură nici inculpaţii nu au apreciat că săvârsesc vreo faptă prevazută de legea penală, în conditiile continuării procedurii pe baza datelor furnizate de aceşti martori.
Evidenţiem că Direcţia condusă de inculpatul D. deţinea aceleaşi date ca şi Direcţia Cadastru şi Registru Agricol, întrucât, chiar această din urmă direcţie i le furniza.
În acest sens sunt relevante şi declaraţiile martorei M., consilier asistent în cadrul Serviciului Administrare Patrimoniu, care a susţinut pe tot parcursul procesului penal că situaţia terenurilor - regim juridic şi valoare de inventar - existentă la nivelui acestui serviciu era înaintată de Direcţia Cadastru şi Registrul Agricol, după cum, întreaga evidenţă necesară întocmirii documentaţiei aferente proiectelor de hotărâri de consiliu local, era pusă la dispoziţie de această direcţie.
În continuarea demersurilor inculpatului F., reţinem faptul că acesta, ca răspuns la adresa înregistrată la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x din data de 25.09.2009, la data de 20.11.2009, printr-o adresă înregistrată la Primăria municipiului Piatra Neamţ în data de 25.11.2009 sub numărul x, alege, în vederea efectuării schimbului, terenurile situate pe str. x fn şi str. x, cu NC x.
Pentru a se asigura cadrul legal pentru schimbul de terenuri, în baza unei note de fundamentare şi a unui raport de specialitate, ambele semnate, conform atribuţiilor de serviciu de inculpaţii C., pentru primarul Q., şi D., se adoptă HCL 414 din 24.09.2009 prin care s-a aprobat inventarul parţial al unor terenuri aparţinând domeniului privat al Municipiului Piatra Neamţ, în anexa acestei hotărâri fiind menţionată suprafaţa de 2.104 mp teren curţi construcţii situată pe strada x.
Prin încheierea nr. 26379/10.12.2009 a BCPI Piatra Neamţ terenul în suprafaţă de 2104 mp este intabulat ca proprietate a Municipiului Piatra Neamţ, terenul primind numărul cadastral x
Prin HCL 484/26.11.2009 s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, în anexă fiind menţionat şi terenul în suprafaţă de 6.090 mp de pe str. x.
Referitor la suprafaţa de 6.090 mp curţi construcţii cu număr cadastral x, se reţine că în baza deciziei nr. 182 din 25.04.1970 a fostului Consiliu Popular Judeţean Neamţ R. deţinea un drept de folosinţă cu privire la două suprafeţe de teren situate pe str. x.
Prin sentinţa nr. 492 a Curţi de arbitraj de pe lângă T. s-a constată dreptul de proprietate al R. pentru clădirile construite pe aceste terenuri, menţionându-se că terenul aferent în suprafaţă de 20.000 mp este proprietate de stat.
În anul 2003 R. a solicitat intabularea dreptului de proprietate asupra clădirilor, anexând cererii adresate OCPI şi o documentaţie cadastrală potrivit căreia, din măsurători a rezultat că suprafaţa totală de teren de este de 12.254 mp, este situată pe str. x şi este împărţită în două incinte: -baza 1 de producţie şi sediu societate, cu suprafaţa de 4.264 mp (număr cadastral provizoriu r); -baza 2 producţie, cu suprafaţa de 7.990 mp (număr cadastral provizoriu p) .
În data de 2.10.2009, între R. şi S.C. P. S.R.L. s-a încheiat o convenţie, înregistrată la OCPI Neamţ în data de 8.10.2009, privitoare la întocmirea documentelor necesare dezmembrării terenului în două loturi.
Prin încheierea nr. 22681 din data de 26.10.2009 a BCPI Piatra Neamţ s-a notat propunerea de dezmembrare a suprafeţei de 7.990 mp în două imobile cu numerele cadastrale x (6.090 mp) şi y (1.900 mp).
Prin încheierea nr. 23889 din 11.11.2009 s-a sistat cartea funciară x urmare a dezmembrării în cele două imobile prin actul autentificat sub nr. x din data de 03.11.2009 de BNP U.. Documentul este semnat de V., în calitate de preşedinte al R..
Prin încheierea nr. 25109 din 25.11.2009 a BCPI Piatra Neamţ s-a intabulat dreptul de proprietate pentru 3 clădiri situate pe terenul de 6.090 mp în favoarea S.C. O. S.R.L. (reprezentată de F.) ca urmare a contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea nr. x din 19.11.2009 a BNP U..
În cuprinsul contractului este menţionat faptul că acele construcţii sunt "situate pe terenul … proprietatea Municipiului Piatra Neamţ, societatea cumpărătoare urmând să-şi reglementeze situaţia juridică a terenului, conform legislaţiei în vigoare".
În mod eronat s-a reţinut de instanţa de fond că inculpatul F., prin intermediul martorei V., în calitatea sa de reprezentant al S.C. Constructorul S.A., s-ar fi implicat în procedura decizională privind vânzarea activelor acestei societăţi pentru a obţine terenul pe care se aflau amplasate construcţiile proprietatea societăţii.
Considerentele Înaltei Curţi în baza cărora s-a reţinut o astfel de concluzie sunt următoarele:
Prin referatul întocmit de numita V., în calitate de Preşedinte al S.C. Constructorul S.A., înregistrat la registratura acestei societăţi sub nr. x/30.09.2009, se aduce la cunoştinţa Adunării Generale Extraordinare faptul că, urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 913 din data de 22.07.2009 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 din Legea nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, dispoziţie care permitea cooperaţiilor meşteşugăreşti să folosească, fără plată, terenurile date în folosinţă de fostele Consilii Locale în vederea desfăşurării activităţii, societatea ar fi obligată să concesioneze, să închirieze sau să cumpere acea suprafaţă de teren, însă nici una din variante nu este posibilă urmare a situaţiei financiare precare a societăţii.
În aceste condiţii s-a propus cedarea către Primăria Piatra Neamţ a unei suprafeţe de teren care este liberă de construcţii, însă se reliefează că nici acest demers nu este posibil întrucât pe terenul folosit efectiv de societate, corespunzător celor două incinte, nu este vreo suprafaţă de teren liberă de construcţii.
În referatul justificativ s-a mai arătat că S.C. O., cu care S.C. Constructorul se învecinează, este interesată de teren pentru a-l utiliza în scopul extinderii activităţii.
Înalta Curte observă că vânzarea construcţiilor către S.C. O. a fost determinată de o necesitate obiectivă a S.C. Constructorul, apărută în luna iulie 2007, deci cu mai mult de 2 luni înainte de declanşarea procedurii de vânzare a activelor către S.C. O., respectiv imposibilitatea legală de a mai folosi în mod gratuit terenul dat în folosinţă coroborată cu lipsa posibilităţilor financiare de a suporta costurile concesionării, cumpărării sau închirierii terenului, urmare a pronunţării de către Curtea Constituţională a Deciziei nr. 913 din data de 22.07.2009 prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 107 din Legea nr. 1/2005.
Înalta Curte relevă, astfel cum rezultă din procesul-verbal al Adunării Generale a S.C. Constructorul din data de 07.10.2009 (fila x dup), că tot numita V. a propus Adunării Generale să aprobe valorificarea activelor societăţii prin negociere directă cu eventuali cumpărători la un preţ de piaţă stabilit prin evaluare de către un expert autorizat.
Adunarea Generală a aprobat, cu unanimitate de voturi, vânzarea activelor societăţii, astfel cum sunt identificate în procesul-verbal prin Hotărârea nr. 7 din data de 07.10.2009., hotărâre care a fost depusă la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Neamţ şi cu privire la care s-a pronunţat încheierea nr. 7466 din data de 13.10.2009.
Cu caracter concluziv, se reţine de Înalta Curte că vânzarea activelor aparţinând S.C. Constructorul s-a realizat din iniţiativa acestei societăţi, iniţiativă determinată de modificări ale cadrului legislativ ce nu mai permiteau folosinţa gratuită a terenului asociată cu dificultăţile financiare care excludeau plata unor sume de bani pentru folosinţa, în continuare a terenului.
În consecinţă, nu au fost identificate aspecte în baza cărora să se poată reţină vreo intervenţie a inculpatului F. în luarea deciziei de către S.C. Constructorul S.A. de vânzare a propriilor active.
Faptul că inculpatul F. era interesat în cumpărarea acestor active pentru a putea folosi terenul pe care erau acestea amplasate, în scopul realizării obiectului de activitate al societăţii pe care o administra, în condiţiile în care acest teren se învecina cu terenul deja aflat în proprietatea S.C. O., nu poate conduce la concluzia unei intenţii ilicite.
În reperele menţionate s-au încheiat atât actul de dezmembrare autentificat sub nr. x din data de 03.11.2009 de către BNP U. cât şi contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din data de 19.11.2009 de BNP U..
Împrejurarea că unele din formalităţile premergătoare perfectării celor două acte s-au realizat cu ajutorul inculpatului F. nu imprimă nici o conotaţie penală demersurilor acestuia de a cumpăra bunuri care serveau la desfăşurarea obiectului de activitate al societăţii sale atâta timp cât, vânzarea lor de către S.C. Constructorul nu a fost determinată, în nici un mod, de inculpatul F..
În sensul menţionat sunt şi declaraţiile martorei V. date pe tot parcursul procesului penal.
Prin HCL nr. 522/18.12.2009 s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, în anexă fiind menţionat şi terenul în suprafaţă de 592 mp de pe str. x f.n.
Acest teren face parte dintr-un drum de acces asfaltat, cu suprafaţa totală de 887 mp, înscris în CF x, provenită din CF de pe hârtie 9660 a unităţii administrative teritoriale Piatra Neamţ cu număr cadastral provizoriu 2152, ca proprietate privată a Municipiului Piatra Neamţ şi S.C. O. S.A..
SC O. S.A. a cumpărat cota de 295/887 în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 18.07.2002 de BNP G., cu mult anterior perfectării contractului de schimb, fiind îndreptăţit, ca, în calitatea sa de coproprietar, să obţină, cu prioritate, diferenţa de teren.
Potrivit Memoriului Tehnic, aferent documentaţiei cadastrale, terenul menţionat constituie o cale de acces ce deserveşte obiectivul " Depozit de combustibili solizi " aparţinând S.C. II. S.A., situat în str. x şi alte obiective aflate în proprietatea S.C. JJ. S.A. şi KK.
Dreptul de proprietate asupra terenului mai sus menţionat este intabulat în baza încheierii nr. 402 din data de 11.01.2010 dispusă de OCPI Neamţ - BCPIPiatra Neamţ, la cererea Municipiului Piatra Neamţ.
Aspectele prezentate au fost reţinute în baza înscrisurilor existente la filele x dup.
În concordanţă cu răspunsul inculpatului F. la interpelarea autorităţii locale, în data de 4.01.2010 Primăria Piatra Neamţ a emis adresa nr. x, întocmită de inculpatul D. şi semnată de acesta dar şi de inculpaţii B. şi C., prin care s-a solicitat S.C. K. S.R.L. evaluarea terenurilor în suprafaţă de 6.090 mp, 481 mp şi 592 mp situate pe strada x.
La data de 15.01.2010, prin adresa nr. x, întocmită şi semnată de aceleaşi personae, s-a solicitat evaluarea terenului în suprafaţă de 11.156 mp situat pe strada x, proprietatea inculpatului F..
Reţinem că această solicitare s-a realizat din perspectiva respectării dispoziţiilor art. 121 din Legea nr. 212/2001 privind administraţia publică locală, care impunea ca orice schimb de terenuri să se efectueze în baza unui raport de evaluare însuşit de autoritatea locală.
Prin adresa înregistrată la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x din data de 19.01.2010, inculpatul F. precizează că este de acord ca soluţionarea litigiului generat de extinderea cimitirului Pietricica să se realizeze prin schimb de terenuri, după evaluarea corectă a terenului proprietatea sa, astfel cum s-a propus de autoritatea locală, solicitând să se aibă în vedere faptul că pentu terenul proprietatea sa există plan de urbanism zonal pentru construirea unui cartier de vile.
Demersul inculpatului F. este urmat de răspunsul autorităţii locale înregistrat la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x din data de 20.01.2010 potrivit cu care se propun în compensare şi terenuri situate în str. x, conform schiţelor anexe.
Şi această adresă este semnată de inculpatul C. şi de conducătorii serviciilor de specialitate, respectiv D. - Serviciul Administrare Patrimoniu, J. - Direcţia Cadastru, I. - Direcţia Urbanism, adresă avizată de B..
Înalta Curte subliniază că şi pe această adresă există semnătura martorei J. ca reprezentant al Direcţiei de cadastru şi Registrul agricol, direcţie care, aşa cum anterior s-a reliefat, răspundea de evidenţa terenurilor proprietatea publică şi privată a Municipiului Piatra Neamţ, de documentaţiile cadastrale, de identificarea terenurilor libere şi de întocmirea documentaţiei aferente realizării schimburilor de teren şi care reprezenta, potrivit atribuţiilor specifice, punctul de plecare în procedura de privind schimburile de terenuri.
S-a considerat de instanţa de fond că inactivitatea autorităţii locale între momentul la care inculpatul F. şi-a exprimat consimţământul ca schimbul de terenuri să privească terenurile din str. x şi str. x fn, respectiv între data de 20.11.2009 şi data de 19.01.2010 constituie o dovadă a înţelegerii ilicite dintre acesta şi inculpaţii C. şi D. întrucât i-ar fi dat posibilitatea inculpatului F. să solicite şi alte terenuri în compensarea valorii proprietăţii sale.
Aprecierea instanţei de fond nu are suport probatoriu atâta timp cât, în perioada menţionată, s-au luat măsuri pentru crearea cadrului legal de efectuare a schimbului.
Astfel, în această perioadă s-a adoptat HCL 414 din 24.09.2009 cu privire la includerea în inventarul Municipiului Piatra Neamţ a suprafeţei de 2.104 mp teren curţi construcţii situată pe strada x fn, ulterior solicitându-se intabularea dreptului de proprietate cu privire la această suprafaţă de teren, demers finalizat abia la data de 10.12.2009 când s-a pronunţat de BCPI Piatra Neamţ încheierea nr. 26379/10.12.2009.
Totodată, s-a adoptat HCL 484/26.11.2009 prin care s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, în anexă fiind menţionat şi terenul în suprafaţă de 6.090 mp de pe str. x.
În aceiaşi perioadă s-a adoptat şi HCL nr. 522/18.12.2009 prin care s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ pentru terenul în suprafaţă de 592 mp de pe str. x f.n.
Cu privire la acest teren a fost necesar să se solicite şi să se obţină intabularea dreptului de proprietate, operaţiune care s-a finalizat prin pronunţarea de către BCPI Piatra Neamţ a încheierii nr. 402 din data de 11.01.2010.
În respectarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 215/2001, mai sus amintit, trebuia să se dispună şi evaluarea terenurilor şi să se depună rapoartele de evaluare, care urmau să fie însuşite prin hotărâri de consiliu local.
Înalta Curte a evidenţiat că evaluarea terenurilor s-a dispus în datele de 04.01.2010 şi 15.01.2010, de îndată ce s-au obţinut hotărârile de consiliu local privind inventarierea terenurilor ce urmau să facă obiectul contractului de schimb.
În consecinţă, şi această apreciere a instanţei de fond urmează să fie înlăturată de instanţa de apel.
La data de 21 ianuarie 2010, prin adresa înregistrată la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x/21.01.2010, inculpatul F. răspunde că este de acord cu terenurile oferite de autoritatea locală în compensare pentru terenurile proprietatea sa situate pe Aleea Valea Albă, respectiv terenurile situate pe str. x fn.
Totodată, în succesiunea temporală a demersurilor efectuate de inculpatul F., ulterior exprimării consimţământului acestuia vis - a - vis de propunerile autorităţii locale, la data de 20.01.2010 s-a solicitat S.C. K. S.R.L. şi evaluarea terenurilor în suprafaţă de 1.051 şi 821 mp situate pe strada x.
Un alt aspect care, în opinia instanţei de fond, ar constitui o dovadă a înţelegerii frauduloase dintre inculpatul F. cu inculpaţii C. şi D., dar şi între aceştia din urmă şi inculpatul E., ar fi că, deşi s-a solicitat evaluarea suprafeţelor de 1051 mp şi respectiv 821 mp situate pe str. x fn, inculpatul E. ar fi evaluat o suprafaţă mai mare, respectiv cea de 1344 mp în loc de 821 mp.
Concluzia instanţei de fond nu are suport probator urmând să fie înăturată de Înalta Curte.
Astfel, pentru cele două terenuri nu exista documentaţie cadastrală, astfel încât nu se cunoştea suprafaţa exactă a acestor terenuri, aspect probat de faptul că prima înscriere în Cartea Funciară a acestor terenuri şi intabularea dreptului de proprietate cu privire la cele două terenuri s-a realizat abia în data de 04.02.2010.
În consecinţă, întrucât la data inspecţiei pe teren efectuată de inculpatul E. acesta a identificat o suprafaţă mai mare, în mod normal a evaluat întreaga proprietate.
Înalta Curte arată că documentaţia cadastrală a fost întocmită de S.C. N. S.R.L., care, prin măsurători profesioniste a determinat suprafaţa de 1344 mp, aceiaşi pe care inculpatul E. a evaluat-o.
Nici împrejurarea că s-a dispus evaluarea, în vederea schimbului, a celor două terenuri, înainte de a fi înscrise în inventarul bunurilor imobile - terenuri aparţinând domeniului privat al Municipiului Piatra Neamţ - şi deci anterior momentului cunoaşterii cu certitudine a regimului juridic al acestora, nu constituie o dovadă a înţelegerii frauduloase dintre inculpaţii menţionaţi.
Înalta Curte arată că, nefiind înscris în Cartea Funciară, cu regimul de domeniu public şi, totodată, neexistând un act din categoria celor prevăzute de Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică sau de Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, care să ateste că aceste terenuri aparţin domeniului public al statului sau al unităţii administrativ teritoriale, nimic nu împiedica autoritatea locală ca, prin hotărâre locală să stabilească regimul juridic al acestor terenuri.
De altfel, la momentul la care cele două terenuri au fost propuse pentru a face obiectul contractului de schimb, s-au făcut verificări de Direcţia Cadastru şi Registru Agricol, care întocmea şi ţinea evidenţa terenurilor proprietate publică sau privată ale Municipiului Piatra Neamţ, verificări atestate de semnătura pe adresa din data de 21.01.2010 a martorei J., şeful acestei direcţii.
Reamintim că această direcţie transmitea Serviciului Administrare Patrimoniu, condus de inculpatul D., evidenţa terenurilor, aspect confirmat chiar de martora J. în declaraţia data în cursul urmăririi penale precum şi de martora M..
În data de 22.01.2010, după exprimarea de către inculpatul F. a consimţământului ca schimbul de terenuri să privească şi terenurile din str. x fn, se emit nota de fundamentare şi raportul de specialitate înregistrate sub nr. x, ambele fiind semnate de inculpaţii C. şi de D. şi de martora M..
În baza acestor documente se adoptă HCL nr. 17 din data de 28.01.2010 prin care consiliul local a aprobat "inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, conform anexei la prezenta". În anexă, la poziţiile 15 şi 16 se regăsesc suprafeţele de 1.344 şi 1051 mp situate pe str. x.
S-a susţinut de instanţa de fond că ar constitui o dovadă a înţelegerii frauduloase dintre inculpaţii C. şi D. faptul că, la data întocmirii celor două acte de către martora M., s-au înscris date eronate privind valoarea de piaţă a acestor terenuri, sub valoarea celei stabilite prin raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 întocmit tot de inculpatul E., raport care, pentru zona unde sunt situate cele două terenuri, stabilea valori de inventar mult mai mari decât cele trecute în lista anexată la nota de fundamentare şi raportul de specialitate.
În acest sens s-a arătat că prin HCL nr. 17 din data de 28.01.2010 s-a aprobat "inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, conform anexei la prezenta".
În anexa la acest act administrativ, la poziţiile 15 şi 16, sunt menţionate suprafeţele de 1.344 şi 1051 mp situate pe strada x fără număr, cu valoare de inventar de 73,33 RON/mp respectiv 75,39 RON mp.
S-a reliefat că deşi aceste valori sunt practic similare cu cele din evaluarea făcută în vederea schimbului, în nota de fundamentare a hotărârii şi în expunerea de motive (acte semnate de C., B., D. şi M. în data de 22.01.2010) se menţionează că "s-au luat ca reper valorile stabilite prin raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 întocmit de expertul evaluator S.C. K. S.R.L., valori calculate pe mp, în funcţie de zonele delimitate din intravilanul municipiului Piatra Neamţ şi de categoria de folosinţă", or, potrivit criteriilor din raportul invocat, preţul terenurilor ar fi trebuit însă să fie de 321 RON/mp.
În susţinerea acestei concluzii se face trimitere la declaraţiile martorei M..
Înalta Curte observă că, în declaraţiile date de această martoră în cursul urmăririi penale dar şi la instanţa de fond, aceasta a susţinut, în prima parte a declaraţiei faptul că "Valoarea trecută în dreptul terenurilor din lista anexată, din câte îmi amintesc, am luat-o din raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 întocmit de S.C. K. S.R.L., raport pe care am lucrat de mai multe ori de la întocmire şi îl cunosc".
Este evident că martora îşi asumă modul în care, personal, a trecut datele în cele două acte a căror întocmire era atribuţia sa de serviciu.
Ulterior, constatând că nu a indicat valorile din raportul de evaluare nr. x/15.05.2009, martora susţine, contradictoriu, că nu îşi aminteşte în ce condiţii a menţionat acele cifre în lista anexă la proiectul de hotărâre, pentru ca, în final, să suţină că acele cifre nu îi aparţin, fiindu-i date de către şeful de atunci, inculpatul D..
Este de observat că martora, într-o singură frază, prezintă trei situaţii diferite referitor la acelaşi aspect, fiind evident, în lipsa altor explicaţii, că modificarea este determinată de realizarea consecinţelor pe care ar fi putut să le suporte în raport de menţionarea acelor valori.
A mai arătat martora că, la momentul întocmirii listei, a raportului de specialitate şi a notei de fundamentare nu a cunoscut scopul inventarierii şi menţionării acelor valori pentru terenul de pe str. x şi că nu a văzut, în acea perioadă, alte rapoarte de evaluare pentru terenurile de pe str. x.
Fiind audiată de instanţa de apel, martora M. a arătat că, în anul 2010, lucra la Serviciul Patrimoniu din cadrul Primariei, actuala Direcţie Patrimoniu şi că, la momentul respectiv, indeplinea funcţia de consilier asistent având ca atributii elaborarea documentatiei necesare atribuirii contractelor de inchiriere pentru inchirierea constructiilor provizorii, garaje şi alte asemenea contructii.
De asemenea, martora avea ca atributie si intocmirea anexei la proiectul de hotarare privind inventarierea terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ ce presupunea indicarea imobilului teren şi valoarea de inventar a acestuia.
Martora a reliefat că, pentru întocmirea inventarului, erau necesare documente emise de alte direcţii, respectiv Serviciul de Cadastru şi Directia de Urbanism.
A arătat martora, strict în raport de atribuţiile sale de serviciu, că menţionarea imobilului în lista anexă privind inventarul bunurilor unităţii administrativ teritoriale cu o anumita valoare, o realiza în baza unui raport de evaluare, cu menţiunea că, acest raport de evaluare se depunea la Şeful de Serviciu, care la vremea respectivă era inculpatul D..
Referitor la raportul de specialitate şi nota de fundamentare nr. x din 22.01.2010, s-a susţinut de martoră că acestea au fost întocmite de ea, iar în ceea ce priveşte valoarea trecuta în dreptul terenurilor, martora le-a mentionat pe cele din raportul de evaluare nr. x din 15.05.2009, raport ce a fost intocmit de S.C. K. S.R.L., existând câte un raport pentru fiecare suprafaţă.
Acest raport se referea la două terenuri amplasate pe strada x, fără să poată preciza la ce număr.
A precizat martora că îi este cunoscută împrejurarea că terenurile de pe strada x erau situate în zona A, unde sunt valorile cele mai mari privind terenurile situate în aceasta zonă şi că, în acel raport, valoarea celor două terenuri era mai mică decat valoarea de inventar trecută in lista anexă.
A susţinut martora că, la momentul la care a luat contact cu aceste date şi a întocmit nota de fundamentare nu a realizat că valorile menţionate sunt mai mici decat cele trecute în lista anexă din raportul privind raportul de inventar.
După aceste precizări, relatarea martorei devine contradictorie, în sensul că menţionează că nu işi aduce aminte cu exactitate cum a trecut valoarea acelor terenuri şi că probabil au fost dictate de inculpatul D., intrucat, nu işi aminteşte să le fi calculat.
Mai arată martora că, la momentul întocmirii listei, a raportului de specialitate şi a notei de fundamentare nu a cunoscut scopul inventarierii şi menţionării acelor valori pentru terenul de pe strada x cu atât mai mult cu cât, acestea trabuiau întocmite de o altă colegă, care la acel moment nu se afla la serviciu, fiind în concediu de maternitate, respectiv LL..
Şi această susţinere nu este reală întrucât, atât în nota de fundamentare cât şi în raportul de specialitate, se menţionează motivul pentru care se emit cele două acte.
Ultima susţinere a martorei intră flagrant în contradicţie cu relatările anterioare ale acesteia din declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond potrivit cu care, martora avea ca atributie şi întocmirea anexei la proiectul de hotărâre privind inventarierea terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ ce presupunea indicarea imobilului teren şi valoarea de inventar a acestuia şi că îi era cunoscut raportul de evaluare nr. x din 15.05.2009, întrucât lucra frecvent cu el.
Coroborând declaraţiile date de martoră, Înalta Curte reţine că aceasta avea ca atribuţii de serviciu întocmirea listei anexă la proiectul de hotărâre, a raportului de specialitate şi a notei de fundamentare, cunoscând că, în lista anexă dar şi în celelale documente, trebuia indicat terenul şi valoarea de inventor a acestuia şi că valorile de inventar trebuiau luate din raportul de evaluare nr. x din 15.05.2009 pe care, de asemenea, îl cunoştea.
Înalta Curte mai reţine că martora personal a întocmit cele trei acte şi că a menţionat valorile din raportul de evaluare întocmit de inculpatul E. pentru evaluarea terenului în scopul realizării schimbului de terenuri, pe care l-a avut la dispoziţie, şi că, personal, a trecut valorile, din raportul menţionat, în acele acte.
Este de observat că, până la evaluarea făcută de inculpatul E. în scopul efectuării schimbului de terenuri, terenurile din str. x fn, nu fuseseră trecute în inventarul Municipiului Piatra Neamţ şi nici nu fuseseră evaluate în scopul inventarierii, astfel încât nu se regăseau în raportul de evaluare nr. x din 15.05.2009.
Prima evaluare şi deci primul raport de evaluare pentru terenurile menţionate s-au realizat la data de 22.01.2010, când s-a depus de inculpatul E..
În consecinţă, martorei i s-a înmânat acest raport de evaluare din care a preluat valorile stabilite, cu menţiunea că aceasta avea la dispoziţie şi raportul de evaluare nr. x din 15.05.2009, însă, în acesta nu erau menţionate acele terenuri.
Valorificând aspectele reliefate, susţinerea martorei în sensul că, "la momentul la care a luat contact cu aceste date şi a întocmit nota de fundamentare nu a realizat că valorile menţionate sunt mai mici decat cele trecute în lista anexă de inventar" nu este reală, urmând să fie înlăturată, întrucât nu exista o listă de inventar şi nici o valoare de inventar pentru terenurile din str. x.
Este fără echivoc că martora, prin aspectele relatate, a încercat să minimalizeze implicarea sa în întocmirea documentaţiei care a stat la baza emiterii HCL nr. 17 din data de 28.01.2010 în contextul efectuării cercetărilor penale privind modul de întocmire a acestei documentaţii.
Ceea ce, în realitate, se reproşează de organul de urmărire penală şi în raport de care martora a încercat să se eschiveze, este faptul că în acele documente nu s-a trecut preţul zonei atâta timp cât, valoarea de inventar a celor două terenuri, încă nu se stabilise.
Totodată, Înalta Curte, apreciază că se poate considera ca fiind normală menţionarea valorilor stabilite printr-un raport de evaluare, în condiţiile în care era primul raport iar valoarea de inventar trebuia să aibă la bază o evaluare şi nu o aproximare faţă de valoarea celorlalte terenuri din zonă, acesta fiind doar un criteriu în stabilirea valorii unui teren.
De asemenea, se va avea în vedere, astfel cum se va reliefa, că valoarea indicată în documentaţia aferentă hotărârii de consiliu nr. 17 din data de 28.01.2010 este cu mult peste cea stabilită de inculpatul E., astfel cum rezultă din raportul de expertiză tehnică judiciară prin expertiza efectuată de expert judiciar HH. în cursul cercetării judecătoreşti la instanţa de apel.
Raportat la considerentele evidenţiate, ÎnaltaCurte, nu a reţinut ca dovezi ale încălcării atribuţiilor de serviciu aferente funcţiilor deţinute de inculpaţii C., D. şi B., modul de întocmire a raportului de specialitate, a notei de fundamentare înregistrate sub nr. x din 22.01.2010 şi nici a listei anexe la proiectul de hotărâre nr. 17 din 28.01.2010.
Revenind la evidenţierea procedurii care a stat la baza perfectării contractului de schimb, Înalta Curte arată că S.C. N. S.R.L. a întocmit documentaţiile cadastrale la data de 03.02.2010.
În data de 4.02.2010 se înregistrează la BCPI Piatra Neamţ, sub numerele 2441 şi 2443, solicitările Municipiului Piatra Neamţ prin C., B., J. şi D., recepţia lucrărilor cadastrale pentru prima înscriere şi intabularea dreptului de proprietate pentru cele două terenuri.
Înalta Curte observă că şi pe aceste adrese se află semnătura martorei J., şeful Direcţiei de Cadastru şi Registru Agricol, direcţie care, aşa cum anterior s-a arătat avea atribuţii în crearea şi întreţinerea bazei de date privind cadastrul imobiliar, în asigurarea actualizării planurilor cadastrale în urma aplicării legilor proprietăţii, în propunerea întocmirii documentaţiilor cadastrale, în centralizarea şi gestionarea documentaţiei cadastrale.
Prezenţa semnăturii acestei martore, direct responsabilă pentru legalitatea procedurii de intabulare a dreptului de proprietate, creează, în condiţiile în care nici nu s-a susţinut şi nici nu s-a probat vreo intervenţie ilicită, de orice natură, a oricăruia dintre inculpaţi, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce incumbau martorei, o prezumţie de legalitate a demersului municipalităţii.
Faptul că pe oricare dintre adresele emise în derularea procedurii de efectuare a schimbului de terenuri se regăsesc şi semnăturile reprezentanţilor celorlalte departamente şi în final semnătura reprezentantului unităţii administrativ teritoriale, în ordinea determinate de atribuţiile fiecărei direcţii, nu creează pentru aceştia o răspundere mai mare şi nu exonerează de răspundere pe funcţionarul cu atribuţii specifice, în condiţiile în care, fiecare department examinează conţinutul actului din perspectiva propriilor atribuţii.
Între diferitele direcţii ale Primăriei Municipiului Piatra Neamţ, ca de altfel în oricare primărie, direcţiile conlucrează, neexistând raporturi de subordonare sau de control, fiecare verificând aspectele puse în discuţie şi cu privire la care se solicită sau este necesar un punct de vedere din perspectiva atribuţiilor stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instituţiei.
Mai mult, semnătura reprezentantului unităţii administrativ teritoriale este necesară din perspectiva atribuţiilor de reprezentare pe care i le conferă legea, orice demers fiind blocat în absenţa acestei semnături.
În consecinţă, în condiţiile în care prin semnătură se certifică legalitatea celor initiate, solicitate, exprimate de chiar persoana care avea atribuţii într-un anumit domeniu, în absenţa unor elemente care să conducă la concluzia influenţării ilicite a funcţionarului respectiv şi în lipsa oricărui element evident de nelegalitate, prezumţia de legalitate trebuie să fie însuşită şi de ceilalţi cosemnatari.
Prin încheierile din data de 10.02.2010, se dispune intabularea dreptului de proprietate al Municipiului Piatra Neamţ cu privire la cele două suprafeţe de teren, acestora fiindu-le atribuite numerele cadastrale x.
În data de 22.01.2010 în baza solicitărilor autorităţii locale, au fost înregistrate la Primăria Municipiului Piatra Neamţ următoarele rapoarte de evaluare întocmite de S.C. K. S.R.L. prin evaluator E.: nr. 666/T/18.01.2010 privind suprafaţa de 11.156 mp teren proprietatea lui F., înregistrat cu nr. x, nr. x/24.06.2009 privind suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x, nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 592 mp teren(drum) situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x, nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 6090 mp teren situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x, nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x fn. proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x.
Totodată, s-au depus şi rapoartele de evaluare nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x şi nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1344 mp str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x.
Cu excepţia raportului de evaluare nr. x/24.06.2009 privind suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x, asupra căruia se va reveni, toate celelalte rapoarte sunt întocmite ulterior solicitărilor autorităţii locale.
După depunerea şi înregistrarea rapoartelor de evaluare, la data de 22.01.2010 s-a întocmit de Primăria Piatra Neamţ nota de fundamentare nr. 2658.
Prin nota de fundamentare nr. x din data de 22.01.2010, semnată de inculpatul C. şi de inculpatul D., în calitate de reprezentant al Serviciului Administrare Patrimoniu, se propune aprobarea rapoartelor de evaluare întocmite de inculpatul E. şi a schimbului de terenuri între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F..
Înalta Curte evidenţiază că, în nota de fundamentare se menţionează terenurile şi suprafeţele acestora, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ şi valoarea stabilită prin rapoartele de evaluare.
Se menţionează că nota de fundamentare este însoţită de planurile de situaţie ale terenurilor ce urmează să facă obiectul schimbului.
Nota de fundamentare menţionată a fost însoţită de raportul de specialitate nr. x din data de 22.01.2010 al Direcţiei Administrare Patrimoniu, raport întocmit de Serviciul Administrare Patrimoniu şi semnat de I., în calitate de şef al Direcţiei Urbanism şi de D., în calitate de şef al Serviciului Administrare Patrimoniu, raport aprobat de inculpatul C..
Raportul de specialitate este avizat de inculpatul B., în calitate de secretar.
Înalta Curte subliniază că atât nota de fundamentare nr. x din data de 22.01.2010 cât şi raportul de specialitate nr. x din data de 22.01.2010 al Direcţiei Administrare Patrimoniu au fost supuse analizei şi aprobării Comisiilor de Specialitate nr. 1 şi 5, cu atribuţii în verificarea legalităţii aspectelor supuse verificării, comisii care au aprobat atât rapoartele de evaluare cât şi schimbul de terenuri.
Astfel, prin raportul Comisiei de specialitate nr. 1 la proiectul de hotărâre nr. 31 privind aprobarea rapoartelor de evaluare şi a schimbului de terenuri între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F., se relevă că, în şedinţele din 26 şi 27.01.2010, Comisia a hotărât, după analiză şi dezbatere, adoptarea proiectului de hotărâre.
Este de menţionat că această comisie este constituită din 5 membrii, respectiv numiţii MM., NN., OO., PP. şi C., toţi semnând raportul mai sus menţionat în sensul adoptării proiectului de hotărâre.
Raportul este avizat de inculpatul B. pentru a fi înscris pe ordinea de zi.
De asemenea, prin raportul Comisiei de specialitate nr. 5 la proiectul de hotărâre nr. 31 privind aprobarea rapoartelor de evaluare şi a schimbului de terenuri între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F., se relevă că, în şedinţele din 26 şi 27.01.2010, Comisia a hotărât, după analiză şi dezbatere, adoptarea proiectului de hotărâre.
Este de menţionat că şi această comisie este constituită din 5 membrii, respectiv numiţii QQ., RR., SS., TT., şi AA., toţi semnând raportul mai sus menţionat în sensul adoptării proiectului de hotărâre.
Raportul este avizat de inculpatul B. pentru a fi înscris pe ordinea de zi.
În cursul urmăririi penale a fost audiată martora AA. în calitatea sa de consilier local în perioada 2008 - 2016 şi de membru al Comisiei nr. 5, comisie care analiza şi aviza din punct de vedere juridic proiectele de hotărâri.
A relatat martora că a primit mapa cu documentaţia referitoare la un proiect de hotărâre privind aprobarea unor rapoarte de evaluare şi a unui schimb de terenuri între Primăria Piatra Neamţ şi inculpatul F. şi că, din studiul documentaţiei a constatat că evaluările terenurilor nu erau corecte, concluzie ce se baza pe experienţa sa personală, martora cunoscând foarte bine preţurile de vânzare ale terenurilor din municipiu.
În argumentarea susţinerii sale, martora a arătat că zona străzii Castanilor a fost şi este o zonă exclusivistă, fiind situată la poalele muntelui Pietricica şi foarte aproape de centrul oraşului, cererea de terenuri fiind mare astfel încât şi preţurile erau mari. Referitor la zona străzii Muncii, aceasta era o zonă industrială unde funcţionau diferite societăţi ale primăriei şi nişte locuinţe sociale.
A menţionat martora că şi-a exprimat punctul de vedere verbal însă regula era că se întocmea un raport prin care se hotăra adoptarea proiectelor urmând ca orice amendamente sau observaţii să fie făcute cu ocazia şedinţei de consiliu, fapt pentru care nu se menţiona nicio observaţie în cuprinsul procesului-verbal de şedinţă la comisie şi nici în cadrul raportului de specialitate.
A susţinut martora că în aceste condiţii a semnat procesul-verbal de şedinţă şi raportul comisiei de specialitate însă a luat decizia de a vota personal în cadrul şedinţei de consiliu împotriva acestui proiect, vot determinat de evaluarea greşită a terenurilor.
În aceiaşi declaraţie martora a arătat că a fost singura membră a comisiei de specialitate care a formulat astfel de observaţii verbale privind preţurile de evaluare ceilalţi membrii neavând nimic de obiectat.
Totodată, martora a reliefat că după şedinţa comisiei de specialitate a prezentat punctul său de vedere consilierilor locali UU. şi BB. care au luat hotărârea de a vota şi ei împotrivă motivat de subevaluarea terenului.
S-a susţinut de martoră că în şedinţa Consiliului Local din data de 28.01.2010 a votat împotriva proiectului de hotărâre, astfel cum au făcut şi cei doi consilieri menţionaţi, motivul fiind cel al subevaluării terenurilor.
Înalta Curte subliniază că nici în această şedinţă martora nu a precizat caracterul nelegal al rapoartelor de evaluare nelegalitate ce ar fi rezultat din subevaluarea terenurilor.
Fiind audiată de instanţa de fond, martora AA. a prezentat aceleaşi aspecte.
Înalta Curte, observă că susţinerile martorei reprezintă un non sens, întrucât, rolul comisiei era tocmai de a analiza şi de a aviza proiectele de hotărâri în baza documentaţiei înaintată de direcţiile de specialitate şi de a-şi exprima punctul de vedere referitor la legalitatea demersului juridic iniţiat, astfel încât, în măsura în care s-ar fi opus aprobării proiectului, punctul de vedere trebuia consemnat cel puţin în procesul-verbal al şedinţei comisiei de specialitate.
Înalta Curte arată şi faptul că, membrii comisiilor de specialitate sunt, în acelaşi timp şi consilieri locali, care participă şi la şedinţele consiliului local, astfel încât, este evident că, dacă martora ar fi exprimat un asemenea punct de vedere ar fi fost cunoscut şi de ceilalţi membrii ai consilului local, or, la dosarul cauzei nu există nici o probă în susţinerea afirmaţiilor martorilor.
Nu poate fi primit punctul de vedere al martorei în sensul că aceste comisii aveau doar un rol formal, rolul lor, potrivit legii, fiind decizional.
Acest caracter formal este infirmat chiar de faptul că pentru analiza rapoartelor de evaluare şi a documentaţiei privind schimbul de terenuri comisia a alocat 2 zile.
- art. 19 din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
(1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuţii principale:
a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local;
c) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri şi asupra problemelor analizate, pe care le prezintă consiliului local.
- art. 24 din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
(1) Pentru dezbaterea proiectelor de hotărâri sau a celorlalte probleme repartizate comisiei preşedintele acesteia va desemna un consilier care va face în cadrul şedinţei o scurtă prezentare a problemei aflate pe ordinea de zi, dacă aceasta nu este prezentată de iniţiator.
(2) Consilierul desemnat potrivit alin. (1) va redacta avizul comisiei, pe baza amendamentelor şi a propunerilor formulate de membrii acesteia, care au fost aprobate cu majoritatea voturilor consilierilor prezenţi.
(3) Avizele întocmite de comisie vor cuprinde separat, cu motivarea necesară, atât amendamentele şi propunerile acceptate, cât şi cele respinse.
art. 26 din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
(1) Lucrările şedinţelor comisiei se consemnează, prin grija secretarului acesteia, într-un proces-verbal. După încheierea şedinţei procesul-verbal va fi semnat de către preşedintele şi secretarul comisiei.
- art. 27din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
Dacă în urma dezbaterilor din şedinţa consiliului local se impun modificări de fond în conţinutul proiectului, preşedintele de şedinţă poate hotărî retrimiterea proiectului pentru reexaminare de către comisia sau compartimentul de specialitate care a întocmit avizul, respectiv raportul.
- art. 43 din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale şi pe articole, consilierii putând formula amendamente de fond sau de redactare. Amendamentele formulate se supun votului consiliului local în ordinea formulării lor. Dacă s-a adoptat un amendament, celelalte se socotesc respinse fără a se mai supune votului.
-art. 45 din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
(1) Proiectele de hotărâri se înscriu pe ordinea de zi a şedinţelor prin menţionarea titlului şi a iniţiatorului.
(2) Proiectele de hotărâri se aduc la cunoştinţă consilierilor de îndată, cu indicarea comisiilor cărora le-au fost trimise spre avizare şi cu invitaţia de a formula şi depune amendamente.
- art. 46 din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
(1) Proiectele de hotărâri şi celelalte materiale se transmit spre dezbatere şi avizare comisiilor de specialitate ale consiliului local, precum şi compartimentelor de resort ale aparatului propriu al consiliului, în vederea întocmirii raportului…
(2) O dată cu transmiterea proiectelor se va preciza şi data de depunere a raportului şi a avizului, avându-se grijă ca raportul să poată fi trimis şi comisiei de specialitate înainte de întocmirea de către aceasta a avizului.
- art. 47din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
(1) După examinarea proiectului sau propunerii comisia de specialitate a consiliului local întocmeşte un aviz cu privire la adoptarea sau, după caz, respingerea proiectului ori propunerii examinate. Dacă se propune adoptarea proiectului, se pot formula amendamente.
(2) Avizul se transmite secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care va dispune măsurile corespunzătoare difuzării lui către primar şi către consilieri, cel mai târziu o dată cu invitaţia pentru şedinţă.
- art. 48 din O.G. nr. 35/2002, în vigoare la momentul respectiv,
Proiectele de hotărâri şi celelalte propuneri, însoţite de avizul comisiei de specialitate şi de raportul compartimentului de resort din aparatul propriu al consiliului, se înscriu pe ordinea de zi şi se supun dezbaterii şi votului consiliului în prima şedinţă ordinară a acestuia.
Relevante sunt şi declaraţiile martorului BB., date în tot cursul procesului penal, potrivit cu care la adoptarea proiectelor de hotărâri se studia proiectul şi documentaţia aferentă aparţinând compartimentelor de specialitate din primărie urmărind să aibă toate aprobările necesare.
Totodată, se va sublinia de instanţa de apel, astfel cum rezultă din declaraţiile consilierilor locali, că la adoptarea hotărârilor de consiliu local se aveau în vedere rapoartele întocmite de comisiile de specialitae, ce erau însoţite de documentaţia aferentă şi nu punctele de vedere ce ar fi fost exprimate verbal de membrii comisiilor de specialitate în cadrul şedinţelor de Consiliu Local.
Nici una din persoanele menţionate de martora AA. nu confirmă susţinerile acesteia privind discuţia ulteriară în cadrul căreia li s-ar fi adus la cunoştinţă acestora problemele legate de subevaluarea terenurilor.
Astfel, fiind audiat în cursul urmăririi penale, la instanţa de fond şi de instanţa de apel, martorul BB., consilier local, nu confirmă susţinerile martorei AA., dimpotrivă arată că nu a constatat nici o neregulă cu privire la aspectele suspuse aprobării în şedinţa din data de 28.01.2010 şi că votul împotrivă l-a dat doar pe considerente politice.
Totodată, Înalta Curte arată că presupusa subevaluare a terenurilor susţinută de martoră nu are la bază documentaţia înaintată ori diferenţa de valoare dintre valorile menţionate în raportul de evaluare a inventarului Municipiului Piatra Neamţ şi rapoartele întocmite de inculpatul E. în scopul realizării schimbului de terenuri ci propriile sale cunoştinţe referitoare la preţurile terenurilor din zona străzii Castanilor, ceea ce evident imprimă un caracter subiectiv aprecierii sale.
Un alt aspect ce se impune a fi reliefat este acela că martora nu face nici o apreciere cu privire la evaluarea terenului proprietatea inculpatului F. situat pe Aleea Valea Albă, şi, astfel cum rezultă din declaraţia martorei dată în faţa instanţei de apel, aceasta era în eroare cu privire la terenurile între care se efectua schimbul, martora arătând că schimbul viza terenul proprietatea inculpatului F. situat în str. x cu terenurile situate pe str. x.
Confuzia în care se afla martora rezultă şi din declaraţia dată în cursul urmăririi penale întrucât aceasta compară terenurile din zona străzii Castanilor, care se aflau într-o zonă exclusivistă şi terenul situat pe str. x care se afla într-o zonă industrială, la periferia oraşului.
Abia ulterior martora revine şi menţionează că schimbul viza terenul proprietatea inculpatului F. aflat lângă cimitir.
În declaraţia dată de martora AA. în faţa instanţei de apel aceasta susţine alte aspecte decât cele relatate anterior, respectiv că şi alţi membrii ai comisiei ar fi sesizat neregulile referitoare la subevaluarea terenurilor din str. x, menţinându-şi punctul de vedere referitor la faptul că subevaluarea ar fi fost apreciată în raport de cunoştinţele sale privind preţurile din zonă.
În declaraţia dată în faţa instanţei de apel, martora a mai arătat şi faptul că în şedinţa din data de 28.01.2010 nu a adus la cunoştinţa consilierilor locali problemele legate de subevaluarea terenurilor însă ar fi discutat cu majoritatea consilierilor această problemă însă aceştia nu i-au însuşt punctul de vedere, votând pentru adoptarea proiectului.
Nici această afirmaţie a martorei nu este confirmată prin vreun mijloc de probă, dimpotrivă este contrazisă, astfel cum am arătat de declaraţiile martorului BB..
Înalta Curte observă că este de neînţeles atitudinea martorei de a nu aduce la cunoştinţa consilierilor locali, în chiar şedinţa de consiliu, aspectele de nelegalitate constatate, respectiv subevaluarea terenurilor proprietatea Municipiului Piatra Neamţ.
Totodată, nu a fost identificat nici un motiv pentru care martorul BB. nu ar fi confirmat susţinerile martorei AA., în măsura în care acestea ar fi fost reale.
Faţă de atitudinea martorei de a nu solicita consemnarea în scris a opoziţiei sale în cadrul comisiei de specialitate şi de a nu aviza favorabil proiectul de hotărâre, coroborată cu aceiaşi atitudine de a nu aduce la cunoştinţa consilierilor locali, în cadrul şedinţei de consiliu, punctul său de vedere referitor la presupusa subevaluare a terenurilor din str. x şi luând în considerare şi inexistenţa oricărui mijloc de probă care să susţină că ar fi avut, vreodată, un astfel de punct de vedere, Înalta Curte, va înlătura afirmaţiile martorei ca nefiind reale.
Este de observat că, pentru a-şi justifica atitudinea, martora a precizat, în declaraţia dată în faţa instanţei de apel, faptul că proiectul de hotărâre, ca şi operaţiune juridică, era legal însă nu era avantajos, întrucat "primăria dădea la schimb o suprafaţă cam de doua ori mai mare, iar terenul care îl primea la schimb ca şi valoare era mult mai mare decât valoarea suprafeţelor date în schimb de primărie".
Înalta Curte va reţine însă susţinerile martorei AA. referitoare la faptul că se întocmeau rapoarte de evaluare ori de câte ori se efectua un schimb de terenuri cu Municipiul Piatra Neamţ dar şi împrejurarea că terenul proprietatea inculpatului F. urma să fie utilizat pentru întregirea cimitirului a cărui extindere era necesară existand şi in prezent o problemă din acest punct de vedere.
Relevant este faptul că nici în cadrul comisiilor de specialitate şi nici în cadrul şedinţei de consiliu din data de 28.01.2010 nu s-au evidenţiat aspecte de nelegalitate privind regimul juridic al terenurilor propuse de Municipiul Piatra Neamţ la schimb.
Înalta Curte, în raport de aspectele prezentate, subliniază că, şi în derularea acestui segment de procedură privind aprobarea rapoartelor de evaluare şi a schimbului de terenuri, nu au fost semnalate şi probate intervenţii ale vreunui inculpat în sensul adoptării unei anumite soluţii.
Totodată, se observă că adoptarea soluţiilor s-a realizat cu parcurgerea întregii proceduri, iar deciziile aparţin altor persoane decât cele cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată, neexistând probe că acestea au fost influenţate ori determinate, în orice mod, în adoptarea rapoartelor.
De asemenea, nu s-au administrat probe în sensul că persoanele cu atribuţii de decizie nu au avut posibilitatea să se pronunţe în cunoştinţă de cauză, acestea având la dispoziţie întreaga documentaţie aferentă schimbului de terenuri.
IV. În mod greşit s-a stabilit de către instanţa de fond că suprafaţa de teren de 9874 mp cu număr cadastral x aparţinea, la momentul aprobării schimbului de terenuri prin HCL 29/28.01.2010 domeniului public al Municipiului Piatra Neamţ.
Concluzia instanţei de apel are la bază următoarele considerente:
Terenul menţionat este notat în Partea I - Descrierea imobilelor din fiecare corp de proprietate al partidei cadastrale - a CF nr. xN cu nr. cadastral x, cu destinaţia curţi construcţii, fără a se preciza vecinătăţile. (filele x dup.)
Prin adresa x din 05.12.2007 semnată de de numiţii Q., în calitate de primar şi B., în calitate de secretar, se solicită ANCPI - OCPI Neamţ - Biroul de Carte Funciară, înscrierea în cartea funciară a terenului aparţinând domeniului public al municipalităţii, situat în str. x f.n., în suprafaţă de 23.160 mp, conform documentaţiei cadastrale.
În adresa menţionată se precizează că terenul a fost identificat conform HGR nr. 1356 din 27.12.2001. fără a se arăta anexa şi nr. crt. din anexă unde ar fi fost identificat terenul respectiv.
În aceiaşi adresă se declară că se asumă identificarea şi individualizarea limitelor terenului măsurat şi a amplasamentului acestuia şi care au fost indicate executantului.
Înalta Curte constată că documentaţia cadastrală a fost întocmită de S.C. VV. S.R.L. şi a vizat teren şi construcţii situate pe str. x.
Conform extrasului de carte funciară pentru informare, solicitat de această societate, la nr. cadastral x figura teren c.construcţii din Piatra Neamţ, str. x.
Potrivit aceluiaşi extras, la rubrica "Înscrieri privitoare la proprietate" se menţionează că terenul aparţine Municipiului Piatra Neamţ în baza încheierii nr. 34200/12.12.2007, adresa nr. x/2007 şi M.of. - 1356/27.12.2001 - anexa.
Aceiaşi societate solicită OCPI Neamţ - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ intabularea dreptului de proprietate cu privire la imobilul situat în str. x f.n., menţionând la rubrica "Actul juridic care justifică cererea, anexat în original sau în copie" autorizaţia de construire x/2007 şi procesul-verbal de recepţie finală (pentru construcţii) iar pentru teren, Anexa 2 din inventar M.of.
A fost depus şi înscrisul intitulat "Dosar de Verificare" din data de 12.12.2007 pentru imobil teren şi construcţii întocmit de S.C. VV. S.R.L., în calitate de executant, pentru proprietar Municipiul Piatra Neamţ şi schiţa verificărilor din teren.
De asemenea, s-au mai depus Autorizaţia de construire nr. x/08.03.2007 -, Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului României nr. 1356/2001 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 628 bis din data de 23.08.2002, anexă însuşită de Consiliul Local Piatra Neamţ prin HCL nr. 146/19.08.1999, astfel cum a fost modificat prin HCL nr. 61 din 12.04.2001 şi procesul-verbal de recepţie al lucrării nr. x din 28.08.2007.
În anexa la procesul-verbal de recepţie finală se menţionează că terenul pe care s-au edificat construcţiile este în suprafaţă de 23160 mp iar actul de proprietae al acestuia este reprezentat de Anexa nr. 2, însuşită prin HCL nr. 146/19.08.1999 astfel cum a fost modificat prin HCL nr. 61 din 12.04.2001.
Prin încheierea nr. 34200/12.12.2007 a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea Municipiului Piatra Neamţ pentru imobilul cu numărul cadastral provizoriu x în suprafaţă de 23.160 mp, înscris în cartea funciară x/N cu menţiunea domeniu public.
Urmare a admiterii acestei cereri şi a intabulării dreptului de proprietate, imobilul este identificat cu CF nr. x.
Terenul are ca vecinătăţi la N/E - str. x, la E/S - teren Municipiul Piatra Neamţ, la S/V - teren cu număr cadastral x şi la V/N - teren proprietatea Municipiului Piatra Neamţ cu număr cadastral x.
Importante, din punctul de vedere al situării terenului identificat cu număr cadastral provizoriu x, sunt vecinătăţile acestui imobil.
Astfel, terenul în suprafaţă de 2104 mp se învecinează pe latura de S/E cu terenul cu număr cadastral provizoriu x în suprafaţă totală de 23.100 mp, astfel cum rezultă din planul de amplasament şi delimitare a bunului imobiliar. .
Pe latura vestică a terenului identificat cu număr cadastral provizoriu x, proprietatea S.C. II. S.R.L., este situat terenul în suprafaţă totală de 23.130 mp, cu număr cadastral provizoriu x.
Pe latura sudică a terenului mai sus menţionat sunt situate terenurile proprietatea Municipiului Piatra Neamţ, respectiv cel în suprafaţă de 3627 mp şi cel în suprafaţă de 5619 mp pe care era amplasată Piaţa de struguri.
Prin cererea Municipiului Piatra Neamţ înregistrată la data de 8.12.2009 şi semnată, pentru primarul primarul Q., de inculpatul C., de secretarul B., de şeful Serviciului Cadastru - J. şi şeful Serviciului Administrare Patrimoniu - D., s-a solicitat dezlipirea imobilului de pe strada x f.n. cu numărul cadastral x.
La cerere este ataşată o convenţie încheiată cu S.C. P. S.R.L. şi o cerere de solicitare informaţii, ambele nedatate, semnată, din partea municipiului, de funcţionarii susmenţionaţi.
Aceleaşi persoane semnează o "Declaraţie" în care se menţionează că municipiul pune la dispoziţia S.C. P. S.R.L. acte doveditoare ale dreptului de proprietate cu privire la imobilul cu noul C. pen. 7444 respectiv "extras de carte funciară nr. x/27.11.2009".
Extrasul la care se face referire (anexat cererii de dezmembrare) a fost eliberat urmare a cererii formulate de Municipiul Piatra Neamţ în data de 27.11.2009 şi menţionează că imobilul cu numărul cadastral x şi număr de carte funciară x în suprafaţă de 23.160 mp, situat în Piatra Neamţ, strada x face parte din proprietatea publică a municipiului.
Referitor la regimul juridic al terenului în suprafaţă totală de 23.160 mp, Înalta Curte reţine:
Dispoziţii legale incidente:
Legea nr. 213/1998, în forma în vigoare la data realizării schimbului de terenuri:
- art. 1
(1) Dreptul de proprietate publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, asupra bunurilor care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.
- art. 3
(1) Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin. (4) din Constituţie, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege şi din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unităţile administrativ-teritoriale prin modurile prevăzute de lege.
(4) Domeniul public al comunelor, al oraşelor şi al municipiilor este alcătuit din bunurile prevăzute la pct. III din anexă şi din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotărâre a consiliului local, dacă nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.
- art. 4
(1) Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.
Anexa 3 - Legea nr. 213/1998
Domeniul public local al comunelor, oraşelor şi municipiilor este alcătuit din următoarele bunuri:
1. drumurile comunale, vicinale şi străzile;
2. pieţele publice, comerciale, târgurile, oboarele şi parcurile publice, precum şi zonele de agrement;
3. lacurile şi plajele care nu sunt declarate de interes public naţional sau judeţean;
4. reţelele de alimentare cu apă, canalizare, termoficare, staţiile de tratare şi epurare a apelor uzate, cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente;
5. terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul local şi primăria, precum şi instituţiile publice de interes local, cum sunt: teatrele, bibliotecile, muzeele, spitalele, policlinicile şi altele asemenea;
6. locuinţele sociale;
7. statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;
8. bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, dacă nu au fost declarate de interes public naţional;
9. terenurile cu destinaţie forestieră, dacă nu fac parte din domeniul privat al statului şi dacă nu sunt proprietatea persoanelor fizice ori a persoanelor juridice de drept privat;
10. cimitirele orăşeneşti şi comunale.
- art. 7
Dreptul de proprietate publică se dobândeşte:
a) pe cale naturală;
b) prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii;
c) prin expropriere pentru cauză de utilitate publică;
d) prin acte de donaţie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judeţean sau de consiliul local, după caz, dacă bunul în cauză intră în domeniul public;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, pentru cauză de utilitate publică;
f) prin alte moduri prevăzute de lege.
- art. 8
(1) Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale în domeniul public al acestora, potrivit art. 7 lit. e), se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local.
Din coroborarea dispoziţiilor legale enunţate rezultă că un bun poate fi considerat ca având regimul de public numai dacă face parte din categoria bunurilor expres prevăzute de actele normative menţionate ori dacă a fost dobândit prin unul din modurile reglementate prin art. 7 din Legea nr. 213/1998 privind domeniul public al staului şi al unităţilor administrativ teritoriale.
Pentru celelalte bunuri operează prezumţia că aparţin domeniului privat al unităţilor administrative teritoriale.
Terenul în suprafaţă de 23.160 mp face parte din categoria curţi construcţii, categorie care nu este menţionată în Anexa 3 la Legea nr. 213/1998.
Rămâne de analizat dacă, acest teren a fost trecut din domeniul privat al unităţii administrative teritoriale în domeniul public al acesteia, în vreunul din modurile reglementate de art. 7 din Legea nr. 213/1998
Potrivit tuturor menţiunilor din înscrisurile existente la dosarul cauzei, rezultă că acest teren ar fi fost trecut în domeniul public al unităţii administrativ teritoriale prin Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului României nr. 1356/2001 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 628 bis din data de 23.08.2002, anexă însuşită de Consiliul Local Piatra Neamţ prin HCL nr. 146/19.08.1999 astfel cum a fost Modificat prin HCL nr. 61 din 12.04.2001.
Din verificarea Anexei 2 la actul normativ menţionat, Înalta Curte constată că acest teren nu este identificat în nici un fel, adresa la care s-ar fi situat, prin precizarea suprafaţei or prin indicarea categoriei de folosinţă sau a destinaţiei terenului, situaţie ce conduce la concluzia că actul administrativ menţionat nu stabileşte regimul juridic al terenului în litigiu.
De asemenea, terenul din str. x F.N în suprafaţă de 23.160 mp nu este menţionat nici în HCL nr. 146/19.08.1999 astfel cum a fost modificat prin HCL nr. 61 din 12.04.2001, cu precizarea că prin ultima hotărâre s-a însuşit Anexa 2 a hotărârii de guvern.
Înalta Curte subliniază că în HCL nr. 146/19.08.1999 nu există dispoziţia de trecere a acestei suprafeţe de teren în domeniul public al unităţii administrativ teritoriale după cum această hotărâre nici nu o enumeră ca aparţinând domeniului public.
De altfel, dacă ar fi existat asemenea dispoziţii nu s-ar fi indicat ca act de trecere în proprietatea publică a unităţii administrative teritoriale, a terenului în discuţie, hotărârea de guvern.
Totodată, întrucât prin HCL nr. 61 din 12.04.2001 doar s-a însuşit Anexa 2 a hotărârii de govern şi întrucât în această anexă nu este menţionat terenul în suprafaţă de 23.160 mp, este cert că nici această hotărâre nu stabileşte regimul juridic al terenului.
Relevant, sub aspectul discutat, este faptul că în nici una din situaţiile în care s-a făcut trimitere la Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului României nr. 1356/2001 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 628 bis din data de 23.08.2002, nu s-a indicat denumirea terenului sub care ar fi fost menţionat în acest act administrativ după cum nu s-a indicat nici nr. crt. la care acesta ar fi fost poziţionat.
Totodată, terenul respectiv nu este menţionat nici în Anexa 1e a Raportului de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa Municipiului Piatra Neamţ, imobilizări corporale care se refereau la bunurile mobile şi imobile aflate în domeniul public al Municipiului Piatra Neamţ, raport înregistrat la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x/29.12.2009, reevaluare realizată de S.C. K. S.R.L. Piatra Neamţ prin reprezentantul acesteia E..
Aspectul menţionat nu este lămurit nici de organul de urmărire penală şi nici de instanţa de fond, aceasta limitându-se în a relua precizarea organului de urmărire penală, respective faptul trecerii terenului în domeniul public prin hotărâre de guvern şi menţionarea acestui regim în Cartea funciară, la solicitarea reprezentantului unităţii administrative teritoriale.
Înalta Curte subliniază că în nici unul din inventarele întocmite de unitatea administrativ teritorială, conform dispoziţiilor Legii nr. 213/1998 privind domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, inventar care se reactualizează ori de câte ori este obligatorie inventarierea unor asemenea bunuri, nu a fost menţionat terenul în suprafaţă de 23.160 mp.
Înalta Curte subliniază că nici în inventarul ce trebuia întocmit imediat după intrarea în vigoare a Legii nr. 213/1998 şi nici în cele întocmite ulterior adoptării Anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului României nr. 1356/2001 publicată în Monitorul Oficial al României nr. 628 bis din data de 23.08.2002 nu este indicat acest teren ca aparţinând domeniului public.
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 - Evidenţa contabil-financiară a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale se ţine distinct în contabilitate, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor Publice şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Conform art. 19 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 - Inventarul bunurilor din domeniul public se întocmeşte în termen de 9 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Totodată, potrivit art. 21 dinLegea nr. 213/1998: (1) Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale se întocmeşte, după caz, de comisii special constituite, conduse de preşedinţii consiliilor judeţene, respectiv de primarul general al municipiului Bucureşti sau de primar; (2) Inventarele întocmite potrivit prevederilor alin. (1) se însuşesc, după caz, de consiliile judeţene, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile locale.
(3) Inventarele astfel însuşite se centralizează de consiliul judeţean, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, şi se trimit Guvernului, pentru ca, prin hotărâre, să se ateste apartenenţa bunurilor la domeniul public judeţean sau de interes local.
Se subliniază de Înalta Curte că, spre deosebire de suprafaţa de teren de 23.160 mp, terenul pe care era amplasat cimitirul uman Pietricica a fost menţionat în anexa la hotărârea de guvern prin precizarea destinaţiei, cimitir uman şi a suprafeţei, respectiv 73.000 mp, înscrierile cadastrale relizându-se în baza actului normative reprezentat de o hotărâre de guvern.
Terenul mai sus menţionat se regăseşte şi în inventarele Municipiului Piatra Neamţ la capitolul imobilizări corporale - terenuri.
Înalta Curte reaminteşte că Serviciul Cadastru participă la elaborarea propunerilor pentru planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile zonale şi de detaliu, crează şi întreţine baza de date privind cadastrul imobiliar; asigură actualizarea planurilor cadastrale în urma aplicării legilor proprietăţii; propune, întocmirea documentaţiilor cadastrale; centralizarea şi gestionarea documentaţiei cadastrale; asigură rezolvarea în termen a corespondenţei, cererilor, reclamaţiilor şi notelor de audienţă şi a notelor interne; întocmeşte documentaţiile şi ţine evidenţa acestora pentru schimburi de terenuri şi transmitere în folosinţă de bunuri imobile; constituie şi actualizează evidenţa terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat al municipiului.
Referitor la terenurile situate în strada x fn care au fost avute în vedere prin adresa din 25.09.2009, martora J. menţionează, printre altele, pe cel pe care se aflau căsuţele sociale - deci chiar terenul despre care organul de urmărire penală şi instanţa de fond au susţinut că s-ar fi aflat în domeniul public al Municipiului Piatra Neamţ, piaţa de struguri şi un teren în suprafaţă de 3627 mp pe care era piaţa en gros de legume şi fructe
Direcţia de cadastru şi Registrul agricol şi Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Piatra Neamţ, două din compartimentele cărora li s-a trimis cererea inculpatului F., la data de 24.09.2009 au fost cele care au înaintat Serviciului Administrare Patrimoniu, condus de inculpatul D., adresa cu nr. x prin care se transmit amplasamentele disponibile ce ar putea fi propuse inculpatului F. la schimb, printre acestea fiind şi terenul pe care se aflau căsuţele sociale, deci chiar terenul cu număr cadastral x.
Înalta Curte arată că această adresă este semnată doar de martorul I., în calitate de arhitect şef şi de martora FF. din partea Direcţiei de cadastru şi Registrul agricol din cadrul Primăriei Piatra Neamţ.
Înalta Curte mai evidenţiază şi faptul că întocmirea, actualizarea şi gestionarea documentaţiei cadastrale pentru toate terenurile proprietate publică şi privată ale Municipiului Piatra Neamţ erau în atribuţia exclusivă a Direcţiei Cadastru condusă de martora J., după cum, tot în atribuţia exclusivă a acestui departament era şi constituirea şi actualizarea evidenţei terenurilor care fac parte din domeniul public sau privat al municipiului.
Totodată, fiind cunoscut de martora J. scopul pentru care se solicita punct de vedere, respectiv un schimb de terenuri, este evident că aceasta nu putea indica decât acele terenuri care pot face obiectul unui asemenea schimb, respectiv doar cele din domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ, cu atât mai mult cu cât, evidenţa terenurilor din domeniul public şi cel privat al Municipiului Piatra Neamţ era tot în atribuţia exclusivă a Direcţiei Cadastru condusă de această martoră.
Mai mult, şi martora M., consilier asistent în cadrul Serviciului Administrare Patrimoniu, a susţinut, în declaraţiile date pe tot parcursul procesului penal că situaţia terenurilor - regim juridic şi valoare de inventar - existentă la nivelui acestui serviciu era înaintată de Direcţia Cadastru şi Registrul Agricol, după cum, întreaga evidenţă necesară întocmirii documentaţiei aferente proiectelor de hotărâri de consiliu local, era pusă la dispoziţie de această direcţie.
În coordonatele reliefate, este cert că prin adresa din data de 24.09.2009, Direcţia Cadastru, potrivit atribuţiilor acestei direcţii, şi-a asumat că terenurile din str. x fn ca şi celelalte terenuri menţionate în adresă, sunt libere, fac parte din domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ şi, în consecinţă pot face obiectul schimbului de terenuri.
În consecinţă, doar ulterior şi numai în baza selecţiei realizate de Direcţia Cadastru şi Registru Agricol, cu avizul Serviciului Amenajări teritoriale, se întocmeşte adresa de răspuns din data de 25.09.2009 către inculpatul F. care este semnată, pentru primarul de la acel moment Q., de către inculpatul C. şi de conducătorii serviciilor de specialitate, respectiv D. - Serviciul Administrare Patrimoniu, J. - Direcţia Cadastru, I. - Direcţia Urbanism, adresă avizată de B..
Indicarea acestui teren printre cele care ar fi putut, în mod legal, să constituie obiect al schimbului de terenuri, în absenţa oricărui material probator care să indice o înţelegere frauduloasă între toţi funcţionarii publici implicaţi în procedura de iniţiere, efectuare şi cea decizională, nu se explică decât prin faptul că, în evidenţa unităţii administrativ teritoriale, acest teren nu figura ca teren aparţinând domeniului public.
Într-o situaţie identică a fost şi terenul în suprafaţă de 2104 mp, teren care figura în Cartea Funciară şi în schiţele cadastrale ca fiind domeniu public al unităţii administrative teritoriale fără să se indice vreun act normativ, hotărâre de guvern sau hotărâre de consiliu local care să stabilească regimul juridic de domeniu public al unităţii administrativ teritoriale asupra suprafeţei de teren menţionate.
Prin încheierea nr. 27557 din 28.12.2009 dispusă de OCPI Neamţ - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ este admisă cererea şi se notează propunerea de dezmembrare a imobilului cu numărul cadastral x în două imobile: u - în suprafaţă de 13.286 mp - teren pe care se aflau locuinţele sociale şi z - în suprafaţă de 9874 mp - cu menţiunea că aceste numere cadastrale vor fi anulate, din oficiu, la trecerea unui an de la data acordării dacă nu vor fi înscrise în cartea funciară în baza unui act autentic.
Dezmembrarea este definitivată prin actul autentificat prin încheierea nr. 200 din data de 18.02.2010 a BNP A., document semnat din partea proprietarului Municipiul Piatra Neamţ de către viceprimarul C. şi secretar B..
În cuprinsul acestuia se menţionează că "imobilul ce se dezmembrează face parte din domeniul privat al municipiului Piatra Neamţ, conform HCL 378 din 23.11.2006".
Menţionarea în continuare a terenului în suprafaţă de 13.286 mp - teren pe care se aflau locuinţele sociale, ca teren aparţinând domeniului public ar putea fi justificată prin destinaţia acestuia, şi anume că pe acesta se aflau locuinţe sociale şi nu motivat de existenţa unui act în baza căruia acest teren să fi fost trecut, la un moment dat, în domeniul public al unităţii administrative teritoriale.
Oricum, chiar şi cu această justificare, a destinaţiei terenului, Înalta Curte consideră, conform dispoziţiilor legale menţionate, că era necesar, pentru atestarea regimului juridic de domeniu public al acestei suprafeţe de teren, să existe o hotărâre de guvern sau o hotărâre de consiliu local, or, asemenea acte nu există.
În ceea ce priveşte înscrierea terenului în suprafaţă de 23.160 mp în Cartea Funciară ca aparţinând domeniului public, Înalta Curte arată următoarele:
Potrivit art. 20 din Legea nr. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliară, în forma în vigoare la data realizării schimbului de terenuri:
Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.
Conform art. 25 din acelaşi act normativ, (1) Înscrierile în cartea funciară îşi vor produce efectele de opozabilitate faţă de terţi de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării cererilor va determina rangul înscrierilor.
Dispoziţia legală enunţată stabileşte efectul opozabilităţii faţă de terţi a înscrierii, înscriere care, la acel moment, nu avea şi caracter constitutiv de drepturi.
În raport de aspectele mai sus prezentate, faţă de neidentificarea terenului în actul normativ menţionat ca titlu de proprietate publică a unităţii administrativ teritoriale pentru terenul în suprafaţă de 23.160 mp, Înalta Curte apreciază că această înscriere s-a realizat în mod eronat, perpetuându-se eroarea urmare a preluării serviciilor de realizare a documentaţiei cadastrale şi de solicitare a înscrierilor în Cartea Funciară de către o societate privată, deci de externalizare a serviciului care, altfel, ar fi fost realizat de direcţiile din cadrul Primăriei Municipiului Piatra Neamţ.
V. În ceea ce priveşte susţinerea instanţei de fond potrivit cu care imobilul ce se dezmembrează, respectiv suprafaţa de 9874 mp, nu face parte din domeniul privat al municipiului Piatra Neamţ conform HCL 378 din 23.11.2006, hotărâre ce a fost avută în vedere atât la încheierea actului de dezmembrare cât şi la încheierea contractului de schimb, Înalta Curte o va înlătura, în baza următoarelor considerente:
Prin sentinţa civilă nr. 492/28.11.2002 pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă T., s-a constatat că imobilul mijloc fix situate în Piatra Neamţ, str. x, în suprafaţă de 1748 mp este proprietatea reclamantei R..
Totodată, s-a constatat că terenul aferent construcţiei, în suprafaţă de 20.000 mp este proprietate de stat şi este în folosinţa reclamantei.
Actul de proprietate pentru teren este reprezentat de Decizia nr. 182/1970 a fostului Consiliu Judeţean Neamţ.
Vecinătăţile terenului în suprafaţă de 20.000 mp sunt menţionate în adresele nr. x ale fostului Comitet Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Piatra Neamţ, respectiv la N - calea ferată Bacău - Bicaz, la S - Canalul UEH Bistriţa, la V - depozitul de combustibil Piatra Neamţ şi la E - teren proprietatea Consiliului Local Piatra Neamţ.
Este de reţinut că, potrivit memoriului justificativ, pe terenul atribuit în folosinţă s-a realizat de S.C. Constructorul o bază de producţie care să corespundă obiectului de activitate.
Din suprafaţa totală de 20.000 mp, în Cartea Funciară x/N/se notează, cu număr cadastral vechi r terenul în suprafaţă de 4264 mp, avand ca vecinătăţi la N -str. x, la E - S.C. O. S.R.L., la S - S.C. WW. şi la V - S.C. WW.. Pe acest teren sunt notate construcţiile C1, C3 şi C5, respectiv depozit centru material, cabină centrală termică şi clădire atelier mecanic. (documentaţia cadastrală filele x dup).
La acelaşi număr de Carte Funciară este notat, cu număr cadastral vechi p terenul în suprafaţă de 7990 mp, avand ca vecinătăţi la N -str. x, la E - S.C. II. S.R.L., la S - domeniu public şi la V - str. x (documentaţia cadastrală filele x dup).
Pe acest teren sunt notate construcţiile C2, C5, C7, C8, C10 şi C11.
În baza încheierii nr. 5222/2003 dispusă de OCPI Neamţ - BCPI Piatra Neamţ se intabulează dreptul de proprietate, pentru imobilele menţionate, pentru teren în favoarea Municipiului Piatra Neamţ iar pentru construcţii în favoarea R..
Înalta Curte constată că, la momentul la care s-a realizat documentaţia cadastrală pentru terenurile cu numerele cadastrale r şi p, a fost identificată doar suprafaţa de 12.254 mp din totalul de 20.000 mp, neexistând nici o menţiune cu privire la diferenţă.
Cu privire la această suprafaţă de teren, reţinem că, prin adresa nr. x din data de 18.03.2005 emisă de S.C. Constructorul S.A. Piatra Neamţ, înregistrată la Consiliul Local Piatra Neamţ sub nr. x din 24.03.2005, societatea aduce la cunoştinţa autorităţii locale faptul că, urmare a restrângerii activităţii, din suprafaţa totală de 12.254 mp este disponibilă suprafaţa de 645 mp situată la adresa din str. x, adresa sediului societăţii.
Reţinem că suprafaţa de teren indicată de societate este cea corespunzătoare terenurilor identificate cu numerele cadastrale provizorii r şi p situate în strada x fn.
Aceleaşi aspect rezultă şi din adresa emisă de S.C. Constructorul S.A. Piatra Neamţ şi înregistrată la Consiliul Local Piatra Neamţ sub nr. x din 26.09.2006.
Conform Cărţii Funciare nr. x provenită din conversia CF xN/, pentru terenul cu număr cadastral x, în suprafaţă de 7990 mp, prin încheierea nr. 22681/21.10.2009 dispusă de OCPI Neamţ - BCPI Piatra Neamţ, se notează propunerea de dezmembrare a imobilului cu număr cadastral x în următoarele 2 imobile: unul cu număr cadastral x - suprafaţa de 6090 mp şi celălalt cu număr cadastral x - suprafaţa de 1900 mp, cu menţiunea că aceste numere cadastrale vor fi anulate la trecerea unui termen de 1 an de la data acordării dacă nu vor fi înscrise în CF în baza unui act autentic.
În baza actului de dezmembrare autentificat sub nr. x din data de 03.11.2009 emis de BNP U., prin încheierea nr. 23889 din data de 04.11.2009 se înfiinţează CF x pentru terenul în suprafaţă de 1900 mp provenit din dezmembrarea terenului cu număr cadastral x, în favoarea Municipiului Piatra Neamţ.
În baza actului de dezmembrare autentificat sub nr. x din data de 03.11.2009 emis de BNP U., prin încheierea nr. 23889 din data de 04.11.2009 se înfiinţează CF x pentru terenul în suprafaţă de 6090 mp provenit din dezmembrarea terenului cu număr cadastral x, în favoarea Municipiului Piatra Neamţ.
Prin contractual de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/19.11.2009 de BNP U., R. vinde inculpatului F. construcţiile aflate pe terenul în suprafaţă de 6090 mp identificat cu număr cadastral x.
Înalta Curte observă că nu există nici o menţiune cu privire la evoluţia înscrierilor cadastrale cu privire la terenul cu număr cadastral vechi r, în suprafaţă de 4264 mp, având ca vecinătăţi la N -str. x, la E - S.C. O. S.R.L., la S - S.C. WW. şi la V - S.C. WW. (documentaţia cadastrală filele x dup) şi nici pentru diferenţa de teren din cei 20.000 mp menţionaţi în sentinţa civilă nr. 492/28.11.2002 pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă T., diferenţa fiind de 7746 mp.
Este cert însă că, potrivit schiţei iniţiale, de la momentul la care s-a dat terenul în suprafaţă totală de 20.000 mp în folosinţa S.C. Constructorul, diferenţa de teren trebuia să se afle în continuarea, pe latura vestică, a terenului în suprafaţă de 7990 mp.
În prezent, pe această latură vestică, se află terenul proprietatea S.C. II., identificat cu număr cadastral provizoriu x, în suprafaţă totală de 5478 mp.
Pe latura vestică a terenului identificat cu număr cadastral provizoriu x, proprietatea S.C. II. S.R.L., este situat terenul în suprafaţă totală de 23.130 mp, cu număr cadastral provizoriu x.
Reţinem că terenul proprietatea S.C. II., identificat cu număr cadastral provizoriu x s-a aflat în folosinţa acestei societăţi în aceiaşi perioadă în care S.C. Constructorul S.A. avea folosinţa terenului în suprafaţă de 20.000 mp, aspect probat de certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria x nr. x din data de 28.08.1998 eliberat de Consiliul Judeţean Neamţ emis în baza Legii nr. 15/1990 şi a Hotărârii de Guvern nr. 834/1991.
În aceste condiţii, diferenţa de teren din suprafaţa de 20.000 mp nu se identifică cu terenul proprietatea S.C. II..
Înalta Curte, în raport de considerentele prezentate, va reţine că singurul teren care putea să se afle în continuarea, pe latura vestică, a terenului în suprafaţă de 7990 mp, ce a fost în folosinţa S.C. Constructorul, şi care se încadrează, în parte, în suprafaţa totală de 20.000 mp, este terenul în suprafaţă de 9874, rezultat în urma dezmembrării din suprafaţa totală de 23.160 mp.
Nu trebuie uitat faptul că delimitarea suprafeţei de 20.000 mp s-a realizat în anul 1972, or, în perioada de peste 30 de ani au fost posibile modificări privind proprietatea, posesia şi folosinţa acestei suprafeţe de teren, alipiri, dezlipiri, alte înscrieri, conform necesităţior de la momentele respective.
Cea mai bună dovadă în acest sens este faptul că, din suprafaţa totală de 20.000 mp, nu s-a putut identifica o suprafaţă de aproape 8000 mp.
Totodată, Înalta Curte arată că, astfel cum s-a procedat şi pentru terenul în suprafaţă de 2104 mp situat pe str. x fn, autoritatea locală avea posibilitatea ca, după dezmembrare, în conformitate cu dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 213/1998, să adopte o hotărâre de consiliu prin care să se inventarieze, în domeniul privat al Municipiului Piatra Neamţ, în mod distinct, şi suprafaţa de 9874 mp.
În actul de sesizare al instanţei dar şi în considerentele hotărârii instanţei de fond, se arată că Hotărârea Consiliului Local Piatra Neamţ nr. 378/23.11.2006 se referă la inventarierea parţială a unor terenuri printre care este menţionată suprafaţa de 19.350 mp aflată în administrarea R. de pe str. x, dar care este diferită de cea din actul de dezmembrare.
Cu toate că se reţine o astfel de concluzie aceasta nu este argumentată nici de organul de urmărire penală şi nici de instanţa de fond, nefiind prezentate motivele care au condus la însuşirea ei.
Se poate observa că nu se indică terenurile care ar intra în suprafaţa de 19.350 mp şi care să îndeplinească condiţiile de a se afla în perimetrul celor 20.000 mp deţinuţi initial de S.C. Constructorul S.A., în limitele vecinătăţilor indicate de actul iniţial prin care s-a dat în folosinţă acest teren societăţii menţionate, şi aceasta cu atât mai mult cu cât pentru diferenţa de aproape 8000 mp, astfel cum s-a arătat, nu există nici o informaţie cadastrală ulterioară.
Chiar şi în măsura în care suprafaţa de teren menţionată nu făcea parte din suprafaţa de 19.350 mp ce s-a aflat în folosinţa S.C. Constructorul S.A., atâta timp cât nu s-a precizat actul în baza căruia acest teren a trecut din proprietatea privată a unităţii administrativ teritoriale în domeniul public al acesteia, pentru acest teren operează prezumţia că este proprietatea privată a unităţii administrativ teritoriale, conform dispoziţiilor legale mai sus menţionate.
VII. În mod greşit s-a stabilit de instanţa de fond că nu au fost respectate dispoziţiile legale la întocmirea de către inculpatul E. a rapoartelor de evaluare nr. x/18.01.2010 privind suprafaţa de 11.156 mp teren proprietatea lui F., înregistrat cu nr. x; nr. x/24.06.2009 privind suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 592 mp teren (drum) situat pe str. x, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 6090 mp teren situat pe str. x, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x fn. proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x; nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1344 mp str. x fn, proprietatea Municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x ori că acestea au fost întocmite în fals, prin antedatarea lor.
Totodată, în mod eronat s-a apreciat de instanţa de fond că modalitatea de întocmire a acestora ar fi fost frauduloasă şi că ar constitui rezultatul unei înţelegeri anterioare sau concomitente a inculpatului E. cu inculpaţii C. şi D. constând în ajutorul dat de acesta la încălcarea de către cei doi inculpaţi a atribuţiilor de serviciu în procedura de încheiere a contractului de schimb de terenuri între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F. în scopul creării pentru acesta din urmă a unui folos patrimonial.
Prioritar Înalta Curte remarcă că întocmirea unor rapoarte de evaluare în scopul evaluării terenurilor care au făcut obiectul schimbului era, potrivit dispoziţiilor legale obligatorie ori de câte ori se perfecta vreun asemenea contract.
Astfel, potrivit art. 121 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 republicată, în forma în vigoare la data aprobării schimbului de terenuri prin Hotărârea nr. 29 din 28.01.2010 "Schimbul de imobile din domeniul privat al unităţilor administrativ-teritoriale se face în condiţiile legii, pe baza unui raport de evaluare, însuşit de consiliul local".
De altfel şi martora AA. confirmă, prin toate declaraţiile date în cursul procesului penal, faptul că s-au întocmit rapoarte de evaluare ori de câte ori s-au perfectat contracte de schimb între terenurile proprietatea municipalităţii şi terenuri proprietatea altor persoane.
În raport de această prevedere legală dar şi a faptului că este cert că această prevedere legală era respectată de municipalitate, este irelevant că anterior sau ulterior iniţierii procedurii de efectuare a schimbului de terenuri între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F. existau ori erau în curs de efectuare şi alte rapoarte de evaluare dispuse de autoritatea locală în alte scopuri decât cel menţionat, respectiv schimbul de terenuri.
Înalta Curte arată că relaţia profesională dintre autoritatea administrativ teritorială - Municipiul Piatra Neamţ şi S.C. K. S.R.L. a luat naştere ca urmare a necesităţii evaluării proprietăţilor municipalităţii, relaţie concretizată, iniţial, în Contractul de prestări servicii nr. x/15.08.2008 încheiat între municipalitate şi S.C. K. S.R.L..
Durata contractului a fost stabilită până la data de 31.12.2008 existând posibilitatea prelungirii pe o durată de 4 luni conform pct. 6.1 din convenţia părţilor.
Încheierea contractului menţionat s-a realizat în baza unei licitaţii publice, cu respectarea dispoziţiilor legale în materie.
Astfel, anterior perfectării contractului menţionat s-au emis: nota de fundamentare din data de 23.05.2008 emisă de Serviciul Administrare Patrimoniu prin reprezentantul său, notă aprobată de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ Q., de secretarul municipiului şi de Direcţia Economică, referatul de necesitate pentru achiziţia publică de servicii de întocmire a rapoartelor de evaluare pentru bunuri mobile şi imobile proprietate a municipalităţii, referat semnat de reprezentanţii Serviciului Administrare Patrimoniu - numita XX. şi Serviciului Achiziţii Publice şi aprobat de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ Q., de secretarul municipiului şi de reprezentantul Direcţia Economice - numita YY., caiet de sarcini pentru achiziţia publică de servicii de întocmire a rapoartelor de evaluare pentru bunuri mobile şi imobile proprietate a municipalităţii semnat de reprezentantul Serviciului Administrare Patrimoniu - numita XX. şi aprobat de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ Q. şi de secretarul municipiului - inculpatul B., fişa de date a achiziţiei semnată de reprezentanţii tuturor compartimentelor implicate şi aprobată de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ - Q., proces-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. x din data de 07.07.2008, Dispoziţia privind constituirea comisiei de evaluare în vederea atribuirii contractului de achiziţie pentru Evaluări imobiliare din data de 01.07.2008 emisă de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ, raportul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică de încheiere a acordului cadru având ca obiect Evaluări imobiliare, nota justificativă conform art. 8 alin. (2) din HGR nr. 925/2006 privind selecţia criteriilor de selecţie şi de calificare pentru Evaluări imobiliare întocmită de Serviciul Achiziţii Publice şi aprobată de fostul primar al Municipiului Piatra Neamţ şi de reprezentantul Serviciului Administraţie Publică Locală din 16.06.2008, nota justificativă privind selecţia procedurii de achiziţie x cerere şi ofertă - Evaluări imobile din 16.05.2008, semnată şi aprobată de aceleaşi persoane, nota justificativă conform art. 15 alin. (4) alin. (2) din HGR nr. 925/2006 privind selecţia criteriilor de atribuire Evaluări imobile din 16.06.2008, semnată şi aprobată de aceleaşi persoane, Formular de ofertă depus de S.C. K. la Primăria Municipiului Piatra Neamţ din data de 07.07.2008, înscrisuri din care rezultă că la licitaţie a participat şi S.C. ZZ. S.R.L. care a fost declarată necâştigătoare şi care a formulat contestaţie care a fost respinsă prin Decizia nr. 3557/C3/3171 din 08.08.2008 de către Consiliul Naţional de Soluţionare a contestaţiilor.
Înscrisurile menţionate se regăsesc la filele x dup.
La data de 18.05.2009 s-a reluat aceiaşi procedură, fiind încheiate aceleaşi acte ca cele anterior menţionate, toată procedura fiind derulată în perioada 18.05.2009 - 02.07.2009 şi finalizată prin încheierea Contractului de servicii cumpărare directă nr. x din data de 02.07.2009, contract ce urma să îşi producă efectele până la data de 31.12.2009 cu posibilitatea prelungirii cu 4 luni.
Înalta Curte arată că la procedură au participat mai mulţi ofertanţi care au fost declaraţi necâştigători.
Înscrisurile menţionate se regăsesc la filele x dup.
Contractul de servicii cumpărare directă nr. x din data de 02.07.2009 a fost prelungit în baza actului adiţional nr. x din data de 14.12.2009.
În baza unei proceduri identice a fost încheiat şi contractul de servicii înregistrat la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x din data de 10.12.2009.
În data de 4.01.2010 Primăria Piatra Neamţ a dispus evaluarea terenurilor în suprafaţă de 6.090 mp, 481 mp şi 592 mp situate pe strada x fn iar în data de 15.01.2010 s-a dispus şi evaluarea terenului în suprafaţă de 11.156 mp situat pe strada x, proprietatea lui F. iar la data de 20.01.2010 s-a solicitat S.C. K. S.R.L. şi evaluarea terenurilor în suprafaţă de 1.051 şi 821 mp situate pe strada x.
În data de 22.01.2010 în baza solicitărilor autorităţii locale, au fost înregistrate la Primăria Municipiului Piatra Neamţ următoarele rapoarte de evaluare întocmite de S.C. K. S.R.L. prin evaluator E.: nr. 666/T/18.01.2010 privind suprafaţa de 11.156 mp teren proprietatea lui F., nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 592 mp teren (drum) situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x, nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 6090 mp teren situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x, nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x fn. proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x.
Totodată, s-au depus şi rapoartele de evaluare nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x şi nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1344 mp str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat cu nr. x.
Toate aceste rapoarte s-au întocmit de S.C. K. S.R.L. în baza Contractul de servicii cumpărare directă nr. x din data de 02.07.2009 astfel cum s-a prelungit prin actul adiţional nr. x din data de 14.12.2009.
În ceea ce priveşte raportul de evaluare nr. x/din data de 24.06.2009, Înalta Curte evidenţiază următoarele:
Acest raport de evaluare a vizat suprafaţa totală de 11.497 mp situată în str. x fn, suprafaţă care era formată din două suprafeţe de teren, respectiv cel de 2104 mp cu număr cadastral x şi cel de 9874 mp cu număr cadastral x.
Raportul de evaluare a fost întocmit ca urmare a solicitării beneficiarului din data de 22.06.2009, Nota de comandă fiind înregistrată la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x/22.06.2009 şi semnată de inculpaţii C. pentru primarul Q., D. în calitate de reprezentant al Serviciului Administrare Patrimoniu şi de B. în calitate de secretar al Municipiului.
În nota de comandă se solicită ca în baza contractului de prestări servicii nr. x/15.08.2008 încheiat între municipalitate şi S.C. K. S.R.L., să se efectueze lucrarea de evaluare - Evaluare teren în suprafaţă de 11978 mp situat în str. x fn, conform planului de amplasament anexat.
Se arată că preţul pentru aceste lucrări este de 535,50 RON cu tarif de 29,75 RON/oră inclusiv TVA pentru un timp alocat de 18 ore.
În mod eronat a stabilit instanţa de fond că această notă de comandă ar fi antedatată cu argumentaţia că tariful stabilit este cel prevăzut în Contractului de servicii cumpărare directă nr. x din data de 02.07.2009 iar suprafaţa de teren cu privire la care se solicita evaluarea nu putea proveni decât prin însumarea suprafeţelor cu numerele cadastrale z şi w, or, suprafaţa de 9.874 aferentă numărului cadastral z nu a fost identificată şi măsurată decât în luna decembrie 2009, urmare a dezmembrării efectuate de municipiul Piatra Neamţ.
Astfel, la data notei de comandă, respectiv 22.06.2009, contractul de prestări servicii nr. x/15.08.2008 îşi încetase valabilitatea, durata acestuia fiind stabilită de municipalitate până la data de 31.12.2008, cu posibilitatea prelungirii pe o durată de maxim 4 luni, neexistând la dosarul cauzei dovada prelungirii acestui contract.
Chiar şi în măsura în care s-ar fi prelungit în mod tacit, durata de valabilitate a contractului expira la data de 30.04.2009, deci anterior datei notei de comandă.
Aşa cum s-a reliefat la data de 18.05.2009 s-a declanşat procedura de licitaţie pentru achiziţia unui nou contract de prestări servicii. (vezi nota internă către Serviciul Achiziţii Publice, referatul de necesitate pentru achiziţia publică de servicii de întocmire a rapoartelor de evaluare pentru bunuri imobile, caiet sarcini cu anexe, nota justificativă privind aplicarea procedurii de achiziţie x cerere de oferte din data de 18.06.2009, formulare de oferte din 15.06.2009 - fila x dup.)
Relevant este faptul că la data de 18.06.2009 se întocmeşte Nota privind desemnarea câştigătorului pentru achiziţia " Întocmire a rapoartelor de evaluare pentru bunuri imobile proprietate a municipalităţii" prin care s-a desemnat câştigător S.C. K. S.R.L. la preţul propus de această societate respectiv de 29,75 RON pe oră, act prin care s-a finalizat procedura de achizişţie publică.
În baza acestei note s-a încheiat Contractul de servicii cumpărare directă nr. x din data de 02.07.2009.
În consecinţă, la data întocmirii notei de comandă, tariful din contractul de prestări servicii nr. x/15.08.2008 nu mai era în vigoare întrucât expirase durata de valabilitate a acestui contract, fiind în vigoare, noul tarif stabilit ca urmare a definitivării la data de 18.06.2009 a procedurii de achiziţie publică.
Se impune a se sublinia şi faptul că, în formularul de ofertă transmis de S.C. K. S.R.L. şi înregistrat la Primăria Municipiului Piatra Neamţ la data de 15.06.2009, se menţionează că, în măsura în care societatea va fi desemnată câştigătoare, societatea se obligă ca până la încheierea şi semnarea contractului de achiziţie publică să efectueze servicii de evaluare la tariful de 29.75 RON pe oră.
În consecinţă, menţionarea tarifului de 29,75 RON pe oră în nota de comandă din 22.06.2009 corespunde realităţii contractuale dintre municipalitate şi operatorul economic de la data de solicitării evaluării bunurilor imobile.
Precizarea suprafeţei de teren de către municipalitate anterior întocmirii documentaţiei cadastrale nu constituie un argument întrucât este evident că dezmembrarea s-a realizat la cererea municipalităţii şi aceasta cunoştea finalitatea chiar dacă nu se întocmiseră actele.
Nu s-a putut stabili dacă şi ce planuri de amplasament au fost trimise evaluatorului, în condiţiile în care, toate notele de comandă reprezintă un formulat tipizat fără elemente de identificare.
Raportul a fost înregistrat la Primăria Municipiului Piatra Neamţ sub nr. x/22.01.2010.
Conform raportului de evaluare la capitolul - Drepturi de proprietate evaluate. Descriere legală. - se menţionează de expert că a fost supus evaluării dreptul integral de proprietate asupra proprietăţii " teren intravilan cu suprafaţa de 11497 mp" amplasat în intravilanul Municipiului Piatra Neamţ, str. x fn, aflat în proprietatea Primăriei Municipiului Piatra Neamţ, astfel cum rezultă din înscris în CF x şi CF x a Municipiului Piatra Neamţ, noul C. pen. z şi noul C. pen. w, HCL nr. 414 din data de 24.09.2009 şi plan de amplasament şi delimitare a bunului imobil din data de 09.12.2009 şi 11.12.2009.
Prin HCL nr. 414 din data de 24.09.2009 s-a aprobat inventarul partial al terenurilor aparţinând domeniului privat al Municipiului Piatra Neamţ, hotărâre în care este menţionată suprafaţa de 2104 mp teren situată în str. x.
Hotărârea s-a emis în baza notei de fundamentare nr. x din data de 17.09.2009 prin care primarul Q. a propus inventarul partial al terenurilor aparţinând domeniului privat al Municipiului Piatra Neamţ şi a raportului de specialitate înregistrat sub nr. x din17.09.2009 întocmit de Serviciul Administrare Patrimoniu.
Anterior acestui moment, terenul în suprafaţă de 2104 mp nu avea număr cadastral, nu avea deschisă Carte Funciară şi nu existau acte de proprietate care să ateste regimul juridic al acestei suprafeţe de teren.
Înalta Curte reţine şi subliniază că, la momentul la care s-a dispus evaluarea practic a două suprafeţe de teren, acestea nu erau individualizate, delimitate şi nu exista documentaţie cadastrală pentru fiecare dintre ele.
Referitor la terenul în suprafaţă de 9874 mp cu număr cadastral x, Înalta Curte evidenţiază că iniţial acesta făcea parte din suprafaţa totală de 23.160 mp situată în str. x.
Terenul mai sus menţionat este notat în Partea I - Descrierea imobilelor din fiecare corp de proprietate al partidei cadastrale - a CF nr. xN cu nr. cadastral x, cu destinaţia curţi construcţii, fără a se preciza vecinătăţile. (filele x dup.)
Prin adresa x din 05.12.2007 semnată de de numiţii Q., în calitate de primar şi B., în calitate de secretar, se solicită ANCPI - OCPI Neamţ - Biroul de Carte Funciară, înscrierea în cartea funciară a terenului aparţinând domeniului public al municipalităţii, situat în str. x f.n., în suprafaţă de 23.160 mp, conform documentaţiei cadastrale întocmită de S.C. VV. S.R.L. şi a vizat teren şi construcţii situate pe str. x.
Conform extrasului de carte funciară pentru informare, solicitat de această societate, la nr. cadastral x figura teren c.construcţii din Piatra Neamţ, str. x.
Prin încheierea nr. 34200/12.12.2007 a Biroului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în favoarea Municipiului Piatra Neamţ pentru imobilul cu numărul cadastral provizoriu x în suprafaţă de 23.160 mp, înscris în cartea funciară x/N.
Urmare a admiterii acestei cereri şi a intabulării dreptului de proprietate, imobilul este identificat cu CF nr. x.
Terenul în suprafaţă de 2104 mp se învecinează pe latura de S/E cu terenul cu număr cadastral provizoriu x în suprafaţă totală de 23.100 mp, astfel cum rezultă din planul de amplasament şi delimitare a bunului imobiliar. .
Prin cererea Municipiului Piatra Neamţ semnată de primarul Q., secretarul B., şeful Serviciului Cadastru J. şi şeful Serviciului Administrare Patrimoniu D., înregistrată la data de 8.12.2009, s-a solicitat dezlipirea imobilului de pe strada x f.n. cu numărul cadastral x.
Prin încheierea nr. 27557 din 28.12.2009 dispusă de OCPI Neamţ - Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piatra Neamţ este admisă cererea şi se notează propunerea de dezmembrare a imobilului cu numărul cadastral x în două imobile: u - în suprafaţă de 13.286 mp - teren pe care se aflau locuinţele sociale şi z - în suprafaţă de 9874 mp - cu menţiunea că aceste numere cadastrale vor fi anulate, din oficiu, la trecerea unui an de la data acordării dacă nu vor fi înscrise în cartea funciară în baza unui act autentic.
Dezmembrarea este definitivată prin actul autentificat prin încheierea nr. 200 din data de 18.02.2010 a BNP A., document semnat din partea proprietarului Municipiul Piatra Neamţ de către viceprimarul C. şi secretar B..
Este cert astfel că, după data inspecţiei în teren, respectiv 24.06.2009, expertul evaluator nu a putut întocmi raportul de evaluare întrucât pentru cele două suprafeţe de teren nu era întocmită documentaţia cadastrală, lipsind toate elementele de identificare legală, deficienţe care au fost înlăturate abia spre sfârşitul lunii decembrie 2009, moment la care s-a finalizat şi raportul de expertiză.
Menţinerea datei întocmirii raportului de evaluare ca fiind 24.06.2009 deşi, în realitate, acesta s-a finalizat în cursul lunii decembrie nu a produs nici o consecinţă sub aspectul valorii la care a fost evaluat imobilul întrucât, în această perioadă, caracteristicile terenului nu s-au schimbat iar raportul menţiona clar că valoarea a fost stabilită în raport de cereri şi oferte din luna iunie 2009.
Este de subliniat faptul că acest raport a fost supus aprobării Comisiilor de specialitate nr. 1 şi 5, comisii care au verificat şi analizat datele înscrise în raport, concluziile raportului fiind analizate şi de consilierii locali în şedinţa din data de 28.01.2010, existând posibilitatea de a se dispune refacera sau respingerea definitivă a lucrării.
Totodată, Înalta Curte evidenţiază, la acest moment doar la nivel de concluzie, că valoarea stabilită de inculpatul E. prin acest raport de evaluare este aproape identică cu valoarea stabilită de expertul judiciar GG. în raportul de expertiză cu care s-a finalizat expertiza efectuată în cursul cercetării judecătoreşti la instanţa de apel.
În ceea ce priveşte susţinerea instanţei de fond că această antedatare ar fi fost necesară întrucât acelaşi evaluator, E. prin S.C. K. S.R.L. a întocmit un "Raport de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" (înregistrat la societate sub numărul x/29.12.2009 şi la beneficiar sub numărul x/29.12.2009) în vederea înregistrării în contabilitate la data de 31.12.2009 a acestor bunuri "la valoarea justă", raport în care la poziţia 608 din Anexa 1f se regăseşte, în domeniul privat, terenul în suprafaţă de 2.104 mp situat pe strada x cu valoare actualizată de 105.231,14 RON, respectiv 50 RON/mp, în scădere cu 401.832,86 RON faţă de valoarea de inventar din data de 10.10.2009 (507.064 RON), Înalta Curte o va înlătura în baza argumentelor care vor fi reliefate în capitolul consacrat corectitudinii valorilor stabilite de inculpatul E..
Totuşi, chiar şi la acest moment se poate observa că numai terenul în suprafaţă de 2104 mp a fost evaluat prin acel raport de expertiză, or, cea mai mare parte a suprafaţei de teren cu privire la care s-a făcut evaluarea de către inculpatul E., de aproape 10.000 mp nu a făcut obiectul evaluării prin raportul de evaluare înregistrat la S.C. K. S.R.L. sub numărul x/29.12.2009 şi la beneficiar sub numărul x/29.12.2009)
VIII. În mod greşit s-a stabilit de instanţa de fond că prin rapoartele de expertiză nr. x/T/08.01.2010 privind suprafaţa de 592 mp teren (drum) situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat la această instituţie cu nr. x, nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 6090 mp teren situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat la această instituţie cu nr. x, nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x fn. proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat la această instituţie cu nr. x, nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat la această instituţie cu nr. x şi nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de 1344 mp str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ înregistrat la această instituţie cu nr. x inculpatul E. ar fi subevaluat valoarea terenurilor mai sus menţionate, ceea ce a condus la producerea unui prejudiciu în patrimoniul unităţii administrativ teritoriale şi un folos patrimonial pentru inculpatul E..
Prioritar, Înalta Curte observă că nici în cursul urmăririi penale şi nici la instanţa de fond nu s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice de specialitate având ca obiect evaluarea terenurilor pe care Municipiul Piatra Neamţ le-a dat la schimb pentru terenul proprietatea inculpatului F..
Pentru o parte din terenuri s-a luat în considerare valoarea acestora astfel cum a fost stabilită prin "Raportul de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" întocmit de S.C. K. S.R.L. prin evaluator E., înregistrat la societate sub numărul x/29.12.2009 şi la beneficiar sub numărul x/29.12.2009, raport întocmit în vederea înregistrării în contabilitate la data de 31.12.2009 a acestor bunuri "la valoarea justă".
Pentru stabilirea valorii terenurilor situate pe str. x fn, ce au făcut obiectul contractului de schimb, instanţa de fond a avut în vedere următoarele documente:
Raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 întocmit de către S.C. K. S.R.L. prin E. şi aprobat prin HCL nr. 260 din 28.05.2009, hotărâre prin care s-a stabilit că:
- terenurile de pe strada x, situate în zona A2 de impozitare, valorează 321 RON/mp în cazul celor aflate "în continuarea proprietăţii persoanelor fizice" şi 81 RON/mp în cazul celor aflate "în continuarea proprietăţilor, cu suprafeţe mici rezultate în cea mai mare parte din diferenţele de măsurători depistate cu ocazia întocmirii documentaţiilor cadastrale, sau terenuri fără cale de acces, sau sub forma unor fâşii înguste aflate între două proprietăţi private, terenurile în pantă, terenurile cu restricţii".
- valorile stabilite de către expertul evaluator prin Raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 vor fi valabile ca preţuri de vânzare pentru terenurile proprietate privată a municipiului, pentru care vânzarea se poate face conform prevederilor legale în vigoare, direct către cei care le folosesc (terenuri cotă parte indiviză, terenuri exclusive concesionate către constructori de bună credinţă), precum şi ca preturi de pornire la licitaţie pentru suprafeţele de teren care se pot vinde prin organizarea unor licitaţii publice deschise cu condiţia ca acestea să nu fie sub valoarea de inventor.
- începând cu 12.06.2009 intră în vigoare noile preturi de vânzare a terenurilor proprietate privată a municipalităţii, menţionate în Raportul de evaluare nr. x/15.05.2009 anexat".
HCL nr. 273 din 18.06.2009 prin care s-a aprobat inventarul parţial al terenurilor aparţinând domeniului privat al municipiului Piatra Neamţ, în anexă fiind menţionate următoarele terenuri de pe str. x: la poziţia 10 - str. x: în suprafaţă de 34 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 10.914 RON; la poziţia 12 - str. x - Legea 10: în suprafaţă de 1.016 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 316.992 RON.
HCL nr. 458 din 29.10.2009 prin care s-a aprobat vânzarea prin licitaţie publică a terenurilor proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, la acea dată închiriate, situate în continuarea proprietăţilor private ale persoanelor fizice sau juridice, menţionându-se că preţurile de pornire la licitaţie sunt stabilite prin rapoartele de evaluare întocmite de către expertul evaluator, conform anexei, dar nu sub valoarea lor de inventar. În anexă sunt menţionate următoarele terenuri de pe str. x, cu valoare stabilită prin raportul de evaluare aprobat prin HCL nr. 260 din 28.05.2009: la poziţia 13 - str. x nr. 9bis, în suprafaţă de 213 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 66.456 RON; la poziţia 30 - str. x, în suprafaţă de 238 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 74.256 RON; la poziţia - str. x, în suprafaţă de 34 mp, valoarea de 81 RON/mp, total valoare 2.754 RON; la poziţia 101 - str. x, în suprafaţă de 126 mp, valoarea de 312 RON/mp, total valoare 39.312 RON.
Raportul de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" din data de 29.12.2009 întocmit de S.C. K. S.R.L. care evaluează suprafaţa de 294 mp teren de pe strada x nr. 7, aflată în domeniul public al municipiului, la suma de 94.352 RON, reprezentând 320 RON/mp (poziţia 85 din Anexa 1e). De asemenea, evaluează pentru domeniul privat al municipiului următoarele terenuri (anexa 1f): la poziţia 276 str. x, 716 mp în valoare de 229.784 RON (320 RON/mp), la poziţia 392 str. x, 632 mp în valoare de 84.291 RON (133 RON/mp); la poziţia 619 str. x, 440 mp în valoare de 143.042 RON (325 RON/mp); la poziţia 838 str. x fn, 18 mp în valoare de 5.776 RON (320 RON/mp).
Înalta Curte observă că pentru terenurile situate pe str. x fn care au făcut obiectul contractului de schimb nu există nici un raport de evaluare şi nici un raport de expertiză judiciar sau extrajudiciar, anterior sau ulterior raportului de evaluare întocmit de inculpatul E. care să se refere la aceste terenuri, valoarea lor fiind stabilită prin deducţie în raport de valorile stabilite pentru celelalte terenuri din împrejurimi.
Pentru terenurile situate pe str. x fn, instanţa de fond a avut în vedere următoarele documente:
Raport de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" (înregistrat la societate sub numărul x/29.12.2009 şi la beneficiar sub numărul x/29.12.2009) în vederea înregistrării în contabilitate la data de 31.12.2009 a acestor bunuri "la valoarea justă". La poziţia 608 din Anexa 1f se regăseşte în domeniul privat terenul în suprafaţă de 2.104 mp situat pe strada x cu valoare actualizată de 105.231,14 RON, respectiv 50 RON/mp, în scădere cu 401.832,86 RON faţă de valoarea de inventar din data de 10.10.2009 (507.064 RON).
Procesul-verbal de constatare nr. x/5.08.2011 şi Decizia nr. 47/2011 întocmite de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi judeţeană Neamţ cu ocazia controlului efectuat la Primăria Municipiului Piatra Neamţ, proces-verbal prin care s-a reţinut, cu privire la schimbul de terenuri cu F., că "suprafaţa de teren de 11.497 mp (9.874 mp + 1.623 mp) din str. x (R.) a fost evaluată la un preţ de 5,1 Euro/mp (21,59 RON/mp) reprezentând "estimarea valorii de piaţă", potrivit raportului de evaluare întocmit în vederea schimbului, în luna iunie 2009 şi înregistrat la primărie cu nr. x din data de 22.01.2010 în timp ce, potrivit raportului de reevaluare a activelor fixe la 31.12.2009, înregistrat la primărie sub nr. x/29.12.2009 şi aprobat de consiliul local prin Hotărârea nr. 59/25.02.2010, prin care au fost evaluate activele fixe corporale din domeniul public şi privat al Primăriei Municipiului Piatra Neamţ "la valoarea justă", pentru înregistrarea acestora în contabilitate la data de 31.12.2009, valoarea aceleiaşi suprafeţe de teren a fost stabilită la 50 RON/mp (12,10 euro/mp, la cursul de 1 euro= 4,1318 RON din data de 28.01.2010 când s-a emis H.C.L. nr. 29 de aprobare a schimbului de terenuri).
În conformitate cu prevederile pct. 2.8. - Reguli generale de evaluare, din Ordinul MFP nr. 1.917/2005, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii instituţiilor publice, Planul de conturi pentru instituţiile publice şi instrucţiunile de aplicare a acestuia, "valoarea justă a unui bun reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bună voie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv". Pentru bunurile care au valoare de piaţă, valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă.
În consecinţă, valoarea justă/valoarea de piaţă pentru efectuarea schimbului, în condiţiile unei bune gestiuni financiare pentru municipiul Piatra Neamţ era de 12,10 euro/mp şi nu de 5,1 euro/mp, luând în considerare că şi luna în care s-a efectuat evaluarea patrimoniului - decembrie 2009, este mai apropiată de data la care a avut loc schimbul - februarie 2010, faţă de luna iunie 2009, când s-a întocmit raportul de evaluare, care s-a aprobat pentru a efectua schimbul.
Se menţionează că şi pentru altă suprafaţă de teren de 2.104 mp, situată tot în aceeaşi locaţie, str. x, cu nr. de inventar x, cu ocazia reevaluării patrimoniului la 31.12.2009, evaluatorul a stabilit o valoare justă de 50 RON/mp (12,10 euro/mp).
În aceste condiţii, se estimează de instanţa de fond că, şi pentru terenul de 6.090 mp curţi construcţii, situat tot în str. x, care a intrat în patrimoniul municipiului după data reevaluării patrimoniului şi căruia i s-a atribuit o valoare de inventar de . . . . . . . . . .318 RON/mp, valoarea justă, aşa cum a fost stabilită de evaluator pentru terenuri situate în zonă similară, era tot de 50 RON/mp (12,10 euro/mp), la data aprobării schimbului.
În consecinţă, rezultă că valoarea suprafeţei de 11.497 mp teren curţi construcţii, prin raportul nr. x/24.06.2009 a fost subevaluată faţă de valoarea justă stabilită cu ocazia reevaluării la data de 31.12.2010, cu diferenţa de 326.656 RON (50 RON/mp x 11497 mp= 574.850 RON, faţă de 21,587 RON/mp x 11497 mp = 248.194 RON, cât a fost evaluată în iunie 2009).
În aceleaşi condiţii, consideră că şi valoarea suprafeţei de 6.090 mp teren curţi construcţii, situat în str. x, a fost subevaluată faţă de raportul întocmit în ianuarie 2010, cu valoarea de 173.902 RON (50 RON x 6.090 mp = 304.500 RON, faţă de 21,444 RON x 6.090 mp=130.598 RON, cât a fost evaluată în ianuarie 2010)".
Încheierea Curţii de Conturi a României nr. 28/10.02.2012 pronunţată în urma contestării Deciziei Curţii de Conturi de către Primăria Municipiului Piatra Neamţ, încheiere împotriva căreia s-a formulat plângere de către Primăria Municipiului Piatra Neamţ, ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2012 al Tribunalului Neamţ.
Sentinţa civilă nr. 95/CA din 04.03.2015 a Tribunalului Neamţ prin care s-a respins plângerea ca nefondată, soluţie rămasă definitivă prin decizia nr. 103/2016 din 15.01.2016 a Curţii de Apel Bacău, stabilindu-se că prejudiciul cert produs municipiului Piatra Neamţ prin subevaluarea terenurilor de pe strada x este în cuantum de 500.558 RON dar şi faptul că valoarea de piaţă pentru terenurile de pe strada x, la data efectuării schimbului, era cea stabilită prin Raportul de reevaluare din data de 29.12.2009 întocmit tot de inculpatul E..
Raport de expertiză tehnică judiciară AAA. întocmit în dosarul civil nr. x/2012 care a avut ca obiect plângerea formulată de Primăria Municipiului Piatra Neamţ împotriva încheierii Curţii de Conturi a României nr. 28/10.02.2012.
Înalta Curte reţine că în mod greşit s-au luat în considerare la stabilirea valorii terenurilor care au făcut obiectul contractului de schimb între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F. Raportul de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" înregistrat la societate sub numărul x/29.12.2009 şi la beneficiar sub numărul x/29.12.2009 întrucât această evaluare s-a realizat în vederea înregistrării în contabilitate la data de 31.12.2009 a acestor bunuri "la valoarea justă" şi nu pentru încheierea unor contracte translative de proprietate în cazul cărora valoarea de piaţă se stabileşte, prioritar, pe bază de cerere şi ofertă.
Astfel cum rezultă din raportul de expertiză menţionat, lucrarea s-a întocmit în scopul utilizării ei pentru înscrierea în raportările financiare ale beneficiarului, în speţă Primăria Municipiului Piatra Neamţ.
Se relevă că, avându-se în vedere scopul şi utilizarea evaluării, s-au luat în considerare recomandările Standardului Internaţional de Aplicaţie în evaluare 1 -IVA1 "Evaluarea pentru raportarea Financiară".
S-a evidenţiat, în ceea ce priveşte evaluarea terenurilor, faptul că valoarea justă nu este în mod necesar sinonimă cu valoarea de piaţă, fiind folosită în IPSAS-uri în diferite contexte.
De asemenea s-a arătat că, atunci când o entitate adoptă opţiunea de reevaluare la valoarea justă, conform IPSAS - 17, activele sunt incluse în bilanţul contabil la valoarea lor justă după cum urmează:
a)În general valoarea justă a elementelor de imobilizări corporale este determinată prin evaluare, pe baza datelor de pe piaţă. Valoarea justă a elementelor de imobilizări corporale este în general valoarea lor de piaţă determinată prin evaluare" - IPSAS 17 parag. 45.
b)Dacă nu există date de piaţă disponibile pentru a determina valoarea de piaţă a unei imobilizări corporale, într-o piaţă activă şi lichidă, valoarea justă a elementului de imobilizare corporală poate fi stabilită în raport cu celelalte elemente cu caracteristici similare, în circumstanţe şi locaţii similare- IPSAS 17 parag. 47.
Din acelaşi raport rezultă că valorile au fost stabilite prin abordarea pe bază de comparaţii, metoda de lucru fiind următoarea:
- S-a împărţit oraşul Piatra Neamţ şi periferia în 6 zone principale, de la A la E, conform tabelului anexat,
- Fiecare zonă principală, cu excepţia zonei A, a fost împărţită în 4 subzone, numerotate de la 1 la 4;
- Pentru fiecare zonă şi subzonă a fost întocmit un tabel al comparaţiilor preţurilor pe mp suprafaţă de teren;
- În funcţie de valorile rezultate au fost efectuate modificările valorii reevaluate la data de 31.12.2009;
- La străzi modificările au fost efectuate ţinând cont de indicele de inflaţie de la data stabilirii valorii de inventar.
Este evident că prin această metodă nu s-a avut în vedere fiecare teren în parte, cu caracteristicile sale şi nici oferte de vânzare cumpărare în raport de situarea efectivă a terenului ci doar preţul zonei unde era amplasat terenul.
Înalta Curte reţine că în mod greşit s-au luat în considerare la stabilirea valorii terenurilor care au făcut obiectul contractului de schimb între Municipiul Piatra Neamţ şi inculpatul F. Raportul de evaluare înregistrat sub nr. x, anexă la HCL nr. 260/28.05.2009.
Raportul de evaluare a avut ca obiect reevaluarea proprietăţii imobiliare "Loturi de teren" situate în Municipiul Piatra Neamţ, terenuri care pot fi exploatate eficient pentru construcţii de proprietăţi rezidenţiale, comerciale sau de prestări de servicii şi care sunt amplasate în zona A1, A2, B, C, D de impozitare a Municipiului Piatra Neamţ.
Scopul evaluării l-a constituit estimarea valorii de piaţă RON/mp în funcţie de zonarea terenurilor la nivelul Municipiului Piatra Neamţ, pe tipuri de drepturi de proprietate şi construcţii existente.
Se subliniază în raportul menţionat că lucrarea are un puternic caracter statistic, fiind în acet sens un raport statistic al valorilor de piaţă existente şi deţinute de evaluator la data prezentei lucrări şi nu un raport de evaluare în înţelesul Standardelor Internaţionale de Evaluare.
Aspectul subliniat de evaluator rezultă şi din metodologia de evaluare utilizată, respectiv metoda actualizării valorii cu IPC total şi actualizarea valorii în funcţie de rata de schimb leu/euro.
Este evident din chiar conţinutul raportului că la întocmirea acestui raport nu s-au avut în vedere decât valorile anterioare ale terenurilor, în raport de zona în care erau amplasate, valori care au fost actualizate cu anumiţi indici inclusiv rata de inflaţie, nefiind practic un raport de evaluare în sensul Standardelor Internaţionale de Evaluare.
Totodată, este cert faptul că, la momentul evaluării nu s-au avut în vedere terenuri individualizate prin toate caracteristicile care influenţează valoarea de piaţă, inclusiv cereri şi oferte concrete, din perioada de referinţă pentru terenurile evaluate.
Spre deosebire de modalitatea de evaluare adoptată de evaluator la întocmirea acestui raport de evaluare, în evaluarea terenurilor care au făcut obiectul schimbului de terenuri s-a adoptat metoda comparaţiei directe din cadrul abordării prin comparaţie şi metoda capitalizării venitului din abordarea prin venit întrucât scopul evaluării a fost estimarea valorii de piaţă a proprietăţii imobiliare pentru fiecare teren strict individualizat.
Întrucât atât procesul-verbal de constatare nr. x/5.08.2011 şi Decizia nr. 47/2011 întocmite de Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi judeţeană Neamţ cu ocazia controlului efectuat la Primăria Municipiului Piatra Neamţ cât şi încheierea curţii de Conturi a României nr. 28/10.02.2012 pronunţată în urma contestării Deciziei Curţii de Conturi de către Primăria Municipiului Piatra Neamţ, dar şi sentinţa civilă nr. 95/CA din 04.03.2015 a Tribunalului Neamţ rămasă definitivă prin decizia nr. 103/2016 din 15.01.2016 a Curţii de Apel Bacău, au la bază Raportul de reevaluare a imobilizărilor corporale din evidenţa primăriei municipiului Piatra Neamţ" înregistrat la societate sub numărul x/29.12.2009 şi Raportul de evaluare înregistrat sub nr. x, rapoarte înlăturate de instanţa de apel în baza argumentelor anterior prezentate, se concluzionează de Înalta Curte că în mod greşit instanţa de fond a avut în vedere la stabilirea valorii terenurilor mijloacele de probă mai sus reliefate.
În ceea ce priveşte raportul de expertiză tehnică judiciară AAA. întocmit în dosarul civil nr. x/2012 care a avut ca obiect plângerea formulată de Primăria Municipiului Piatra Neamţ împotriva încheierii Curţii de Conturi a României nr. 28/10.02.2012, Înalta Curte arată următoarele:
Scopul expertizei l-a constituit valoarea de piaţă a terenului în suprafaţă de 2345 mp şi 18.660 mp care au făcut obiectul contractului de schimb autentificat sub nr. x din 18.02.2010.
La efectuarea expertizei s-au consultat anunţurile de specialitate atât privitor la tranzacţiile cu terenuri în prezent, respectiv anul 2014, cât şi la momentul la care s-au încheiat contractele de schimb, cu menţiunea instanţei de apel C. pen. acestea nu au fost incluse înraportul de expertiză. Metodologia evaluării a constituit-o metoda "Comparaţia relativă (bonităţilor)" şi metoda "Comparaţia Directă"
În ceea ce priveşte terenurile din str. x fn, se observă că suprafaţa de teren a fost analizată ca un întreg desi obiectul contractului de schimb l-a constituit două terenuri cu particularităţi distincte.
Se reţine de expert că terenul face parte din categoria curţi construcţii, are formă neregulată şi în pantă.
Se reliefează că terenul este amplasat într-o zonă semicentrală, zona A de impozitare, zonă de locuinţe.
Se menţionează că accesul este asigurat de o alee betonată.
Se identifică că în zonă există reţea de energie electrică, reţea de apă, reţea de gaze, reţea de telefonie şi reţea de cablu internet.
Se arată că zona este fără poluare şi are un ambient foarte bun.
În opinia evaluatorului cea mai bună utilizare a terenului este pentru construire de locuinţe.
Datele reliefate de expert se referă la aspectul proprietăţii la data inspecţiei, respectiv anul 2014.
Înalta Curte observă că, desi evaluarea terenului de către inculpatul E. s-a realizat în luna ianuarie 2010, expertul judiciar AAA. ia ca data de referinţă a evaluării data de 09.06.2010, deci cu aproape 6 luni după situaţia terenului avut în vedere de inculpatul E. la evaluare.
În stabilirea valorii de piaţă prin metoda comparaţiei relative, se prezintă de expert anumiţi parametrii, valoarea parametrilor şi valoarea calculată fără să se indice în concret ce caracteristici concrete ale terenului a avut în vedere la stabilirea lor.
În raport de metoda comparaţiei directe se relevă de expert faptul că preţul minim în zonă este de 25 de euro/mp iar preţul maxim este de 50 euro/mp. S-a stabilit preţul mediu de 30 euro/mp, astfel încât valoarea proprietăţii este de 71.850 euro.
Se observă că prin acest raport de expertiză se stabileşte prin metoda comparaţiei relative un preţ de 149,61 RON/mp, echivalentul a 35,45 euro/mp iar prin metoda comparaţiei directe un preţ de aproximativ 120 RON/mp, echivalentul a 30 de euro/mp.
Este evident că acest raport de expertiză, chiar şi cu datele eronate pe care le conţine, şi care urmează să fie evidenţiate de instanţa de apel, nu constituie o probă în susţinerea concluziei instanţei de fond privind valoarea terenurilor situate pe str. x fn, de 320 RON/mp, aceasta fiind de aproape 2 ori mai mare decât cea stabilită de expert.
Implicit, acest raport de expertiză nu susţine nici concluziile din actele întocmite de Curtea de Conturi, din hotărârile de consiliu local sau din hotărârile pronunţate de instanţele civile evocate de instanţa de fond.
Aspectele relevate constituie încă un argument în raport de care instanţa de apel a înlăturat probele menţionate.
În ceea ce priveşte erorile din raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar AAA., Înalta Curte relevă că acesta a avut, cel puţin pentru metoda comparaţiei directe, preţuri practicate cu 6 luni după întocmirea de inculpatul E. a raportului de evaluare.
Totodată, expertul încadrează terenul în categoria curţi-construcţii desi, prin chiar menţiunile din Cartea Funciară, acesta era încadrat în categoria fâneţe.
De asemenea, desi se reţine că în zonă exista reţea de gaze naturale, aceasta nu exista în anul 2010, cu menţiunea că abia în anul 2020 când s-a făcut inspecţia pe teren pentru efectuarea expertizei dispusă de instanţa de apel se realizau săpături pentru reţeaua de gaze.
Pe aceiaşi linie, instanţa de apel arată că desi expertul a menţionat că cea mai bună utilizare a terenului este pentru construcţii locuinţe, toate caracteristicile terenului de la data translaţiei de proprietate dar şi din prezent, infirmă concluzia expertului judiciar, întrucât, ambele suprafeţe de teren sunt în pantă şi împădurite, aspect ce rezultă din faptul că pe aceste terenuri se aflau copaci cu vârsta de 70 -80 de ani, că pe latura de nord a terenurilor există o zona stâncoasă de pe care se pot disloca roci, care în special rezultă din gelivitate (cicluri de îngheţ, dezgheţ) roci care dizlocâdu-se se depun sau se rostogolesc pe terenurile în pantă, astfel încât pentru a fi utilizate ca terenuri construibile, sunt necesare lucrări de investiţii de mare amploare, lucrări de consolidare a zonei cu ziduri de sprijin şi piloni de fundare.
În ceea ce priveşte concluzia expertului potrivit cu care accesul la teren se realizează printr-o alee x, în realitate, drumul de acces este greoi cu o singură bandă de circulaţie fiind un drum folosit atât auto cât şi pietonal, cu o lăţime de cea. 2,50 - 3,00 m, fără diferenţe majore între cum arată în prezent si cum era în anul 2010, cu menţiunea că nu există drum de acces direct la imobil.
O altă eroare a expertului judiciar AAA. este şi aceea că a inserat în raport faptul că în zonă este asigurat transportul public, ori, aşa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat de expert judiciar GG., nici în anul 2010 dar nici în anul 2020, deci la 6 ani după inspecţia proprietăţii realizată de acesta, în zonă nu era asigurat transportul public.
În baza argumentelor prezentate, Înalta Curte va reţine că nici acest raport de expertiză nu poate fi luat în considerare în aprecierea valorii terenurilor situate pe str. x.
Înalta Curte arată că toate particularităţile celor două terenuri din str. x fn au fost luate în considerare de expertul judiciar GG. la stabilirea valorii de piaţă a acestora, expertul prezentând argumentat şi documentat corecţiile aplicate în determinarea valorii celor două terenuri.
Astfel, pentru terenul în suprafaţa de 1.051 mp teren situat pe str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ, valoarea terenului a fost stabilită având în vedere ofertele de vânzare din Monitorul din 15.01.2010, în mod obişnuit, a imobilelor de acelaşi fel din aceasi unitatea administrativ teritorială.
Totodată, s-au arătat corecţiile estimate, acestea fiind: corecţia pentru ofertă este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru localizare este de - 3 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru caracteristici fizice este: de - 2 % la comparabila nr. 1 şi de 3 % la comparabila nr. 3; corecţia pentru utilităţile tehnico-edilitare disponibile (drum pietruit) este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3, conform Buletinului documentar EXPERTIZĂ TEHNICĂ 97 din martie 2006; corecţia pentru categoria de utilizare este de - 50 % la: comparabila nr. 1, comparabila nr. 2 şi comparabila nr. 3 (conform Grilei Notarilor Publici -judeţul Neamţ pe anul 2010 avem: la pagina 13 -10,5 euro/mp pentru teren categoria de folosinţa curţi construcţii şi 0,55 euro/mp pentru teren agricol categoria de folosinţa pădure de unde rezultă un coeficient de corecţie de +18.090%, iar noi am propus un coeficient de corecţie de numai - 50 %).
În aceste condiţii valoarea unitară a terenului este de 7,86 euro/mp luată de la comparabila nr. 2 care are corecţia totală brută cea mai mică (60,72 %) iar valoarea de piaţă a terenului supus evaluării, la data de 22.01.2010, corespunzător cursului de schimb valutar de 4,1382 RON/euro este de 8.261 euro echivalentul a 34.185 RON (exclusiv TVA).
Prin raportul de evaluare nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de teren de 1051 mp situat pe str. x fn, întocmit de inculpatul E., s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 18,3 euro/mp, respectiv 79.234 RON, fiind evident că prin acest raport, valoarea terenului nu a fost subevaluată, dimpotrivă, a fost supraevaluată.
Referitor la terenul în suprafaţă de 1344 mp situat în str. x fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ, valoarea terenului a fost stabilită având în vedere ofertele de vânzare din Monitorul din 15.01.2010, în mod obişnuit, a imobilelor de acelaşi fei din aceasi unitatea administrativ teritorială.
Totodată, s-au arătat corecţiile estimate, acestea fiind: corecţia pentru oferta este de -10 % la comparabifa: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru localizare este de - 3 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru caracteristici fizice este: de - 5 % la comparabila nr. 1, de - 2 % la comparabila nr. 2 şi de 5 % la comparabila nr. 3; corecţia pentru utilităţile tehnico-edilitare disponibile (drum pietruit) este de - 10 % la comparabila: nr. " 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru cale de acces este de -15 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru categoria de utilizare este de - 50 % la Comparabilele:nr. 1,nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor Publici - judeţul Neamţ pe anul 2010 avem: la pagina 13 -10,5 euro/mp pentruteren categoria de folosinţa curţi construcţii şi 0,55 euro/mp pentru teren agricol categoria de folosinţa pădure de unde rezultă un coeficient de corecţie de +18.090%, propunându-se un coeficient de corecţie de numai - 50 %).
În condiţiile menţionate s-a stabilit că valoarea unitară a terenului este de 6,54 euro/mp luată de la comparabila nr. 2 care are corecţia totală brută cea mai mică (67,28 %), astfel încât valoarea de piaţă a terenului, supus evaluării, la data de 22.01.2010, corespunzător cursului de schimb valutar de 4,1382 iei/euro este de 8.790 euro echivalentul a 36.374 RON (exclusiv TVA).
Prin raportul de evaluare nr. x/21.01.2010 privind suprafaţa de teren de 1344 mp situată pe str. x fn, întocmit de inculpatul E. s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 17,8 euro/mp, respectiv 98.554 RON, fiind evident că prin acest raport valoarea terenului nu a fost subevaluată, dimpotrivă, a fost supraevaluată.
În ceea ce priveşte terenurile din str. x şi din str. x fn, raportul de expertiză întocmit în dosarul civil de expert judiciar AAA., se observă că suprafaţa de teren a fost analizată ca un întreg desi obiectul contractului de schimb l-a constituit patru suprafeţe de teren cu particularităţi distincte, două dintre acestea fiind cu destinaţia de drum.
Se reţine de expert că terenul face parte din categoria curţi construcţii şi drum, are formă neregulată dar plană, putând fi cnsiderat teren liber.
Se reliefează că terenul este amplasat într-o zonă periferică, zona C de impozitare, zonă de comerţ cu produse agricole.
Se menţionează că accesul este asigurat de o alee betonată.
Se identifică că în zonă există reţea de energie electrică, reţea de apă, reţea de gaze, reţea de telefonie şi reţea de cablu internet.
Se arată că zona este cu poluare sonoră şi cu mirosuri şi cu aspect neplăcut.
Se consider de expert că terenul este construibil, putând fi realizate construcţii cu regim de înălţime P+2.
În opinia evaluatorului cea mai bună utilizare a terenului este pentru comerţ en gross şi bazar.
Datele reliefate de expert se referă la aspectul proprietăţii la data inspecţiei, respectiv anul 2014.
Înalta Curte observă că, desi evaluarea terenului de către inculpatul E. s-a realizat în luna iunie pentru suprafeţele de 2104 mp şi 9874 mp, iar pentru celelalte în luna ianuarie 2010, expertul judiciar AAA. ia ca data de referinţă a evaluării data de 09.06.2010, deci cu aproape un an şi respective 6 luni după evaluarea terenurilor de inculpatul E..
În stabilirea valorii de piaţă prin metoda comparaţiei relative, se prezintă de expert anumiţi parametrii, valoarea parametrilor şi valoarea calculată fără să se indice efectiv ce caracteristici concrete ale terenului a avut în vedere la stabilirea lor.
În raport de metoda comparaţiei directe se relevă de expert faptul că preţul minim în zonă este de 5 euro/mp iar preţul maxim este de 18 euro/mp. S-a stabilit preţul mediu de 8 euro/mp, astfel încât valoarea proprietăţii este de 149.280 euro respective 629.960 RON.
Se observă că prin acest raport de expertiză se stabileşte prin metoda comparaţiei relative un preţ de 27,15 RON/mp, echivalentul a 6,43 euro/mp iar prin metoda comparaţiei directe un preţ de aproximativ 32 RON/mp, echivalentul a 8 euro/mp.
Este evident că acest raport de expertiză, chiar şi cu datele eronate pe care le conţine, şi care urmează să fie evidenţiate de instanţa de apel, nu constituie o probă în susţinerea concluziei instanţei de fond privind valoarea terenurilor situate pe str. x fn şi respectiv str. x, aceasta fiind de 2 ori mai mare decât cea stabilită de expert.
Reamintim că pentru terenurile din str. x fn s-a considerat de instanţa de fond că valoarea de piaţă este de 50 RON/mp şi aceasta potrivit înscrisurilor constând în cele 2 rapoarte de evaluare şi a documentelor întocmite de Curtea de Conturi cu ocazia controlului efectuat.
Implicit, acest raport de expertiză nu susţine nici concluziile din actele întocmite de Curtea de Conturi, din hotărârile de consiliu local sau din hotărârile pronunţate de instanţele civile evocate de instanţa de fond.
Aspectele relevate constituie încă un argument în raport de care instanţa de apel a înlăturat probele menţionate.
Mai mult, se constată că valoarea de piaţă stabilită de expertul judiciar AAA., în raport de ambele metode uzitate, se apropie foarte mult de valoarea stabilită prin rapoartele de evaluare de către inculpatul E..
Astfel, prin raportul de evaluare nr. x/24.06.2009 privind suprafaţa de teren de 11497 mp compusă din două suprafeţe, respectiv 2104 mp şi 9874 mp, situată pe str. x fn, întocmit de inculpatul E. s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 5,1 euro/mp, acesta reprezentând chiar valoarea minimă în cazul metodei comparaţiei directe şi foarte aproape de cea determinată prin metoda comparaţiei relative, cea de 6,43 mp.
Dacă avem în vedere că expertul judiciar a luat în considerare, ca dată de referinţă pentru evaluare, o dată cu aproximativ 1 an după evaluarea realizată de inculpatul E., ar fi fost posibil să se ajungă la aceleaşi valori.
În orice caz, chiar şi prin raportare la concluziile acestei expertize, nu s-ar putea vorbi de o subevaluare, dată fiind apropierea evidentă între valorile stabilte de cei doi evaluatori.
În ceea ce priveşte erorile din raportul de expertiză întocmit de expertul judiciar AAA., Înalta Curte relevă că acesta a avut, cel puţin pentru metoda comparaţiei directe, preţuri practicate cu 1 an şi respective 6 luni după întocmirea de inculpatul E. a raportului de evaluare.
Astfel, în mod eronat s-a reţinut de expertul AAA. că terenul este amplasat într-o zonă de comerţ cu produse agricole întrucât, terenurile sunt situate într-o zona industrială, cu dotări specifice de producţie şi depozitare.
De asemenea, deşi se specifică că terenurile pot fi considerate ca libere, pe suprafaţa de 6090 mp exista un depozit de ciment - var cu suprafaţa desfăşurată de 53 mp la sol, dar şi 5 gropi pentru stins var şi barăci pentru organizarea de şantier.
Pentru acelaşi teren nu s-a luat în considerare că este traversat pe diagonală de un canal din beton cu diametru de 1.200 mm pentru ape menajere cu doua ramificaţii care duce în final la Staţia de Epurare a oraşului Piatra Neamţ, aflată la cca 400 ml de imobilul supus analizei, dar şi un canal de ape pluviale cu diametru de 3.000 mm, legat de reţeaua municipală, caracteristici care determină ca pe teren să nu se poată realiza decât clădiri provizorii.
În consecinţă, este complet greşită concluzia expertului AAA. că pe teren s-ar putea construi clădiri cu regim de înălţime P+2.
În mod asemănător nu s-a ţinut seama, de acelaşi expert, de faptul că pe suprafaţa de 9874 mp, exista o platformă de pământ pe care se afla un depozit de gunoi cu mult moloz pe ea, cu o înălţimea între 2 şi 4, dar nici de faptul că sub acest teren este un colector de ape pluviale cu diametrul de 3.000 mm pe toată lungimea terenul de la Est la Vest, motiv pentru care este eronată susţinerea potrivit cu care, pe această suprafaţă de teren s-ar putea realiza constrcţii cu regim de înălţime P+2, pe teren fiind posibilă doar ridicarea unor clădiri provizorii.
În mod eronat se reţine de expertul AAA. că întreg terenul are formă plană întrucât suprafaţă de 2.104 mp reprezintă o fâşie de teren cu o pantă spre Nord de aproximativ 45° pe toată lungimea, iar sub acest teren este un colector de ape pluviale cu diametrul de 3.000 mm, pe toată lungimea terenului de la Est la Vest.
Şi pentru acest teren este eronată concluzia expertului AAA. potrivit cu care s-ar putea realiza construcţii cu regim de înălţime P+2, terenul fiind pretabil doar pentru clădiri provizorii.
În mod greşit s-a reţinut că în zonă este asigurat transportul public şi totodată că accesul se realizează pe un drum betonat în condiţiile în care drumul era doar pietruit.
În categoria erorilor intră şi faptul că nu s-a avut în vedere că terenul în suprafaţă de 592 mp are regim de cotă parte indiviză, cu restricţii pentru construire.
În baza argumentelor prezentate, Înalta Curte va reţine că nici acest raport de expertiză nu poate fi luat în considerare în aprecierea valorii terenurilor situate pe str. x fn şi str. x.
Înalta Curte arată că toate particularităţile terenurilor din str. x fn şi str. x au fost luate în considerare de expertul judiciar GG. la stabilirea valorii de piaţă a acestora, expertul prezentând argumentat şi documentat corecţiile aplicate în determinarea valorii acestora.
În ceea ce priveşte suprafaţa de 11.497 mp teren aflat pe str. x nr. fn, proprietatea municipiului Piatra Neamţ, valoarea terenului a fost stabilită având în vedere ofertele de vânzare din Monitorul din 22.06.2009, în mod obişnuit, a imobilelor de aceiaşi fel din aceasi unitatea administrativ teritorială.
Totodată, s-au arătat corecţiile estimate, acestea fiind: corecţia pentru oferta este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru localizare este de -10 % !a comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru caracteristici fizice este: de - 5 % la comparabila nr. 1 si de - 2 % la comparabila nr. 2; corecţia pentru destinaţie industrială este de - 10 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 {conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru utilităţile tehnico-edilitare disponibile (drum pietruit) este de - 10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 si nr. 3, conform Buletinului documentar EXPERTIZĂ TEHNICĂ 97 din martie 2006; corecţia pentru cea mai buna utilizare (curţi construcţii - industrial) este de - 20 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform celor constatate în teren sub acest imobil, teren, este un colector de ape pluviale cu diametrul de 3.000 mm pe toată lungimea terenul de la Est la Vest şi conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifara 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %).
În aceste condiţii s-a stabilit că valoarea unitară a terenului este de 5,83 euro/mp luată de la comparabila nr. 2 care are corecţia totală brută ce mai mica (41,68 %).
S-a concluzionat că valoarea de piaţa a terenului, supus evaluării, la data de 22.01.2010, corespunzător cursului de schimb valutar de 4,1382 RON/euro, este de 67.028 euro echivalentul a 283.721 RON (exclusiv TVA).
Prin raportul de evaluare nr. x/24.06.2009 privind suprafaţa de teren de 11497 mp compusă din două suprafeţe, respectiv 2104 mp şi 9874 mp, situată pe str. x fn, întocmit de inculpatul E. s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 5,1 euro/mp, diferenţa fiind foarte redusă, neputându-se vorbi de o subevaluare.
Cu privire la suprafaţa de 592 mp teren (drum) situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ, valoarea terenului a fost stabilită având în vedere ofertele de vânzare din Monitorul din 22.06.2009, în mod obişnuit, a imobilelor de aceiaşi fel din aceasi unitatea administrativ teritorială.
Totodată, s-au arătat corecţiile estimate, acestea fiind: corecţia pentru oferta este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru localizare este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru caracteristici fizice este: de 5 % la comparabila nr. 1, de 8 % !a comparabila nr. 2 şi de 10 % la comparabila nr. 3; corecţia pentru destinaţie industrială este de - 10 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru utilităţile tehnico-edilitare disponibile (drum pietruit) este de - 10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 si nr. 3, conform Buletinului documentar EXPERTIZĂ TEHNICĂ 97 din martie 2006; corecţia pentru cea mai buna utilizare (curţi construcţii - industrial) este de - 20 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform celor constatate în teren şi conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %).
În aceste condiţii s-a stabilit că valoarea unitară a terenului este de 8,27 euro/mp luată de la comparabila nr. 1 care are corecţia totală brută cea mai mică (52,99%) iar valoarea de piaţă a terenului supus evaluării la data de 22.01.2010 este, corespunzător cursului de schimb valutar de 4,1382 !ei/euro, de 4.896 euro echivalentul a 20.260 RON (exclusiv TVA).
Prin raportul de evaluare nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de teren de 592 mp situată pe str. x fn, întocmit de inculpatul E. s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 4,4 euro/mp.
Cu privire la suprafaţa de 6.090 mp teren situat pe str. x, proprietatea municipiului Piatra Neamţ s-a reliefat că valoarea terenului a fost stabilită având în vedere ofertele de vânzare din Monitorul din 21.01.2010, în mod obişnuit, a imobilelor de acelaşi fel din aceasi unitatea administrativ teritorială.
Totodată, s-au arătat corecţiile estimate, acestea fiind: corecţia pentru oferta este de 10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru localizare este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru caracteristici fizice este: de -1 % ia comparabila nr. 1, de 3 % la comparabila nr. 2 şi de 5 % la comparabila nr. 3; corecţia pentru destinaţie industrială este de - 10 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru utilităţile tehnico-edilitare disponibile (drum pietruit) este de - 10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 si nr. 3, conform Buletinului documentar EXPERTIZĂ TEHNICĂ 97 din martie 2006; corecţia pentru cea mai buna utilizare (curţi construcţii - industrial) este de - 20 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform celor constatate în teren acest imobil este traversat pe diagonală de un canal din beton cu diametru de 1.200 mm pentru ape menajere cu doua ramificaţii şi care duce în final la Staţia de Epurare a oraşului Piatra Neamţ, care se afla ia cea. 400 mi de imobilul supus analizei. Pe latura de sud a imobilului în cauză (de 94,16ml) există şi un canal de ape pluviale cu diametru de 3.000 mm, legat de reţeaua municipală şi conform Grilei Notarilor strada x face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %).
În aceste condiţii s-a stabilit că valoarea unitară a terenului este de 7,79 euro/mp luată de la comparabila nr. 1 care are corecţia totală brută ce mai mică (48,04 %) şi că valoarea de piaţa a terenului, supus evaluării, la data de 22.01.2010, corespunzător cursului de schimb valutar de 4,1382 RON/euro este de 47.441 euro echivalentul a 196.321 RON (exclusiv TVA).
Prin raportul de evaluare nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de teren de 6090 mp situată pe str. x, întocmit de inculpatul E. s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 5,14 euro/mp, valoarea de piaţă a terenului fiind de 130.598 RON.
În referire la suprafaţa de 481 mp teren situat pe str. x nr. f.n., proprietatea municipiului Piatra Neamţ valoarea terenului a fost stabilită având în vedere ofertele de vânzare din Monitorul din 04.01.2010, în mod obişnuit, a imobilelor de acelaşi fel din aceasi unitatea administrativ teritorială.
Totodată, s-au arătat corecţiile estimate, acestea fiind: corecţia pentru oferta este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru localizare este de -10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor strada izvoare face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru caracteristici fizice este: de 5 % Ia comparabila nr. 1, de 8 % la comparabila nr. 2 şi de 10 % ia comparabila nr. 3; corecţia pentru destinaţie industrială este de - 10 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform Grilei Notarilor strada izvoare face parte din zona tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifara 4 unde preţui specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %, iar comisia de experţi a aplicat coeficientul de minus 10%); corecţia pentru utilităţile tehnico-edilitare disponibile (drum pietruit) este de - 10 % la comparabila: nr. " 1, nr. 2 si nr. 3, conform Buletinului documentar EXPERTIZĂ TEHNICĂ 97 din martie 2006; corecţia pentru cea mai buna utilizare (curţi construcţii - industrial) este de - 20 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 (conform celor constatate în teren şi conform Grilei Notarilor strada x face parte din zonă tarifară 3, iar strada x face parte din zona tarifară 4 unde preţul specific are un coeficient de corecţie de minus 63,89 %).
În aceste condiţii s-a arătat că valoarea unitară a terenului este de 8,27 euro/mp luată de la comparabila nr. 1 care are corecţia totală brută cea mai mică (52,99 %) şi că valoarea de piaţa a terenului, supus evaluării, la data de 22.01.2010, corespunzător cursului de schimb valutar de 4,1382 RON/euro este de 3.978 euro echivalentul a 16.481 RON (exclusiv TVA).
Prin raportul de evaluare nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de teren de 481 mp situată pe str. x fn, întocmit de inculpatul E. s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 4,4 euro/mp, respectiv 8.830 RON.
Referitor la terenul în suprafaţă de 11.156 mp situat pe str. x, teren proprietatea inculpatuIui F., valoarea terenului a fost stabilită având în vedere ofertele de vânzare din Monitorul din 21.01.2010, în mod obişnuit, a imobilelor de acelaşi fel din aceasi unitatea administrativ teritorială.
Totodată, s-au arătat corecţiile estimate, acestea fiind: corecţia pentru oferta este de - 10 % la comparabila: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3; corecţia pentru localizare este de - 5 % Ia comparabila: nr. 2 şi -10% comparabila nr. 3; corecţia pentru caracteristici fizice este: de - 8 % ia comparabila nr. 1, de - 6 % la comparabila nr. 2 şi de - 3 % la comparabila nr. 2; corecţia pentru cale de acces !a doua străzi este de 5 % la comparabilele: nr. 1, nr. 2 şi nr. 3, conform Buletinului documentar EXPERTIZĂ TEHNICĂ 97 din martie 2006; corecţia pentru utilităţile tehnico-edilitare disponibile (drum pietruit) este de -10% la comparabila: nr. 1, nr. 2 si nr. 3, conform Buletinului documentar EXPERTIZĂ TEHNICĂ 97din martie 2006.
Astfel a rezultat că valoarea unitară a terenului este de 23,98 euro/mp luată de la comparabila nr. 1 care are corecţia totala bruta ce mai mica (28,51 %) şi că valoarea de piaţa a terenului, supus evaluării, la data de 22.01.2010, corespunzător cursului de schimb valutar de 4,1382 RON/euro este de 267.521 euro echivalentul a 1.107.055 RON (exclusiv TVA).
Prin raportul de evaluare nr. x/08.01.2010 privind suprafaţa de teren de 11.156 mp situat pe str. x, întocmit de inculpatul E. s-a stabilit valoarea de piaţă a acestui teren ca fiind 21,2 euro/mp, respectiv 236.507 euro echivalentul a 973.629 RON.
Înalta Curte constată că, în evaluarea terenului proprietatea inculpatului F., expertul judiciar HH., care a efectuat expertiza de specialitate dispusă de instanţa de apel, a stabilit o valoare de piaţă cu 30.000 euro mai mult decât cea estimată de inculpatul E., fiind evident că nu se poate susţine concluzia instanţei de fond că prin schimbul de terenuri s-a urmărit avantajarea inculpatului F. şi crearea unui folos material pentru acesta.
În acelaşi sens este şi faptul că pentru terenurile situate pe str. x fn, acelaşi expert a stabilit pentru terenul în suprafaţa de 1.051 mp o valoare unitară de 7,86 euro/mp cu mult sub cea estimată de inculpatul E. de 18,3 euro/mp iar pentru terenul în suprafaţă de 1344 mp expertul judiciar a stabilit o valoare unitară de 6,54 euro/mp cu mult sub cea estimată de inculpatul E. de 17,8 euro/mp.
Evaluarea corectă a suprafeţelor de teren care au făcut obiectul schimbului de terenuri înlătură toate aserţiunile organului de urmărire penală şi ale instanţei de fond, care le-a preluat, privind încălcarea atribuţiilor de serviciu de către inculpaţii C., D. cu complicitatea inculpaţilor E. şi F., în raport de documentele întocmite sau semnate de aceştia şi care se referă la evaluarea lor.
Totodată, această concluzie, coroborată cu aspectele prezentate de instanţa de apel privind inexistenţa unui interes ocult al inculpatului F. de a scăpa de terenul situat pe str. x, înlătură şi constatarea instanţei de fond potrivit cu care inculpaţii funcţionari publici au acţionat în scopul obţinerii de către inculpatul F. a unui folos material necuvenit constând în diferenţa dintre valoarea terenului proprietatea sa şi terenurile proprietatea Municipiuli Piatra Neamţ, pe care le-a dobândit prin încheierea contractului de schimb.
De asemenea, nu se poate reţine nici faptul că, prin încheierea contractului de schimb s-a produs un prejudiciu în patrimoniul Municipiului Piatra Neamţ.
Procedura în faţa autorităţii locale s-a finalizat în data de 28.01.2010, când în şedinţa Consiliului Local Piatra Neamţ a fost adoptată Hotărârea nr. 29 (contrasemnată pentru legalitate de B.) prin care s-a dispus:
"se aprobă raportul de evaluare nr. 2.954 din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 11.156 mp, situat în Valea Albă f.n. proprietatea domnului F., în valoare de 973.629 RON, Raportul de evaluare nr. 2.968 din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 11.497 mp, situat în str. x f.n., proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ în valoare de 248.194 RON, Raportul de evaluare nr. 2.970 din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 592 mp, situat în str. x f.n., proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 10.866 RON, Raportul de evaluare nr. x din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 6.090 mp, situat în str. x, proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 130.600 RON, Raportul de evaluare nr. x din 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 481 mp, situat în str. x f.n. proprietate privată a Municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 8.830 RON şi Raportul de evaluare nr. 3.060 de 22.01.2010 pentru terenul în suprafaţă de 2.395 mp (1.051 mp + 1.344 mp), situat în str. x f.n., proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, în valoare de 177.788 RON, conform anexelor nr. 1 - 6 la prezenta;
Se aprobă schimbul terenului în suprafaţă de 11.156 mp şi valoarea evaluată de 973.629 RON, situat în str. x, proprietatea F., cu terenurile în suprafaţă de 18.660 mp şi valoare evaluată de 398.490 RON situate pe str. x şi terenul în suprafaţă de 2.395 mp şi valoare evaluată de 177.788 RON, situat în str. x, proprietate privată a municipiului Piatra Neamţ, conform Anexei nr. 7 la prezenta; Diferenţa de valoare de 397.351 RON pe care o datorează municipiul Piatra Neamţ domnului F., urmează a se compensa cu suprafeţe de teren ce vor fi identificate şi inventariate ulterior".
În coordonatele prezentate, Înalta Curte consideră că, în baza materialulului probator administrat în cauză, nu se pot reţine încălcări ale atribuţiilor de serviciu în procedurile legale desfăşurate de autoritatea locală, care s-au finalizat cu perfectarea contractului de schimb autentificat sub nr. x din data de 18.02.2010 de BNP A., astfel încât prezumţia de nevinovăţie, reglementată prin dispoziţiile art. 4 C. proc. pen. nu a fost răsturnată, impunându-se achitarea inculpaţilor.
De asemenea, materialul probator este fără echivoc şi în sesnul că nu a existat vreo înţelegere frauduloasă între inculpaţi în scopul de a se creea un folos patrimonial inculpatului F..
Totodată, analiza coroborată a materialului probator a evidenţiat că prin încheierea contractului de schimb nu s-a produs nici un prejudiciu în patrimoniul Municipiului Piatra Neamţ.
Referitor la temeiul achitării, Înalta Curte consideră că sunt incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., respectiv, fapta nu este prevăzută de legea penală şi nu dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., fapta nu există, astfel cum au solicitat inculpaţii.
În reţinerea acestui temei de achitare Înalta Curte arată că orice faptă care există obiectiv şi a fost săvârşită de către o persoană responsabilă penal poate atrage răspunderea penală doar în măsura în care sunt realizate condiţiile de tipicitate ale infracţiunii, respectiv atunci când există o corespondenţă deplină între trăsăturile faptei concrete şi modelul abstract prevăzut în norma de incriminare.
Prevederea faptei în legea penală (tipicitatea) este cerinţa ca fapta săvârşită de o persoană să corespundă întocmai tiparului sau modelului existent în norma de incriminare, fiind necesar să existe o corespondenţă pe planul elementelor de factură obiectivă (acţiune, urmare, calitatea subiectului activ sau pasiv etc.) şi a celor de natură subiectivă (forma de vinovăţie), cu menţiunea că trăsătura tipicităţii vizează numai concordanţa dintre elementele obiective ale faptei săvârşite cu cerinţele obiective stabilite în norma de incriminare.
Această cerinţă este îndeplinită exclusiv în cazurile când suprapunerea între fapta comisă şi norma substanţială este deplină, respectiv au fost realizate toate elementele constitutive ale infracţiunii.
În toate situaţiile în care, concordanţa dintre elementele obiective ale faptei săvârşite cu cerinţele obiective stabilite în norma de incriminare nu există, deci nu este îndeplinită condiţia tipicităţii, temeiul achitării este cel prevăzut de art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen. şi nu cel prev. de art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. care trebuie interpretat în sensul că fapta nu există în materialitatea sa respectiv că nu s-a comis niciun act de conduită umană exterioară care să fi produs vreo modificare în realitatea obiectivă.
Noţiunea de inexistenţă a faptei, în accepţiunea art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., se rezumă la inexistenţa acţiunii sau inacţiunii care constituie elementul material al textului de incriminare, şi nu situaţia în care o acţiune sau inacţiune există, dar excede elementului material al infracţiunii.
Astfel, dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. nu sunt aplicabile în ipoteza în care se constată că inculpatul a desfăşurat activitatea reţinută în rechizitoriu dar în împrejurări care nu realizează celelalte condiţii impuse de textul incriminator, sub aspectul laturii obiective.
Achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. se impune în cazurile în care acţiunea sau inacţiunea cercetată există şi face parte din elementul material al infracţiunii, dar nu este întrunită o cerinţă esenţială care întregeşte elementul material al laturii obiective a infracţiunii.
Înalta Curte constată că s-a probat că inculpaţii au fost implicaţi, conform atribuţiilor de serviciu, în realizarea procedurii administrative care s-a finalizat cu perfectarea contractului de schimb de terenuri autentificat sub nr. x din data de 18.02.2010 de BNP A. şi că aceste atribuţii de serviciu s-au îndeplinit cu respectarea dispoziţiilor legale în raport de situaţia de fapt ce a rezultat din materialul probator, nefiind îndeplinite astfel condiţiile de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu.
Totodată, s-a reţinut că modul în care s-a derulat procedura administrativă nu a fost determinat de vreo înţelegere frauduloasă dintre inculpaţi în scopul de a se creea un folos necuvenit inculpatului F..
În consecinţă, au existat acţiuni ale inculpaţilor dar acestea exced elementului material al infracţiunii, fapt pentru care se impune achitarea inculpaţilor în baza art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.
Referitor la acţiunea civilă exercitată în prezenta cauză, Înalta Curte reţine următoarele:
Subliniază Înalta Curtea că, în cadrul prezentului proces penal, acţiunea civilă a vizat suma de1.089.170 RON provenită din subevaluarea terenurilor pe care Municipiul Piatra Neamţ le-a dat la schimb pe strada x (103.207 RON), strada x (588.612 RON) şi obligaţia de plată a sumei de 397.351 RON urmare a perfectării, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu de către inculpaţii C. şi B. cu complicitatea inculpaţilor D., E., A. şi F., a contractului de schimb din data de 18.02.2010.
În raport de temeiul achitării devin incidente dispoziţiile art. 25 alin. (5) C. proc. pen. în considerarea cărora Înalta Curte va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă.
Referitor la măsurile asigurătorii, Înalta Curte arată că prin hotărârea instanţei de fond s-a dispus menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse prin ordonanţa procurorului din data de 18.01.2018 prin care s-a dispus indisponibilizarea, prin aplicarea sechestrului asigurator asupra următoarelor bunuri imobile, până la concurenţa sumei de 1.089.170 RON: apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 30.01.2008 de BNP G., aflat în proprietatea inculpatului C.; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin Titlul de Proprietate nr. x din 14.03.2005 emis de CJSDPT Neamţ, aflat în proprietatea inculpatului B..; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de donaţie autentificat sub nr. x din 24.11.2008 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului D.;apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2000 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului A..
Date fiind soluţiile pronunţate pe latura penală şi pe latura civilă în prezenta cauză penală, Înalta Curte, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) în referire la art. 397 alin. (5) C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa procurorului din data de 18.01.2018, cu menţiunea că această măsură încetează de drept dacă persoana vătămată nu introduce acţiune la instanţa civilă în termen de 30 de zile de la rămânerea definitive a hotărârii.
Referitor la solicitarea apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul intimat inculpat A., avocat BBB., de majorarea onorariului, Înalta Curte urmează a o admite pentru următoarele considerente.
Art. 10 alin. (2) din Protocolul încheiat între Ministerul Justiţiei şi Uniunea Naţională a Barourilor din România, privind stabilirea onorariilor cuvenite avocaţilor pentru furnizarea serviciilor de asistenţă juridică în materie penalăstipulează că: "în situaţia în care activitatea avocaţială presupune un volum mare de lucru sau se realizează în cause complexitate deosebită, organul judiciar poate să majoreze cuantumul onorariilor până la dublul limitei minime prevăzute în prezentul protocol".
Din dosarul cauzei, rezultă că avocat BBB. a fost desemnată ca apărător din oficiu al apelantului intimat inculpat A. prin încheierea din 22 ianuarie 2020 (delegaţia nr. x din 26.02.2020) şi începând cu teremenul din 04 martie 2020 s-a prezentat la toate termenele de judecată din prezenta cauză, asigurând apărarea inculpatului.
În raport cu dispoziţiile mai sus evocate, cu complexitatea cauzei şi cu durata procedurii în faţa instanţei de apel, Înalta Curte apreciază că se impune majorarea onorariului cuvenit doamnei avocat la suma de 2.700 RON.
Referitor la solicitarea expertului judiciar HH. de majorare a onorariului de exper stabilit de instanţa de apel.
Potrivit art. 175 C. proc. pen.,
(5) Expertul are dreptul la un onorariu pentru activitatea depusă în vederea efectuării expertizei, pentru cheltuielile pe care ar trebui să le suporte sau le-a suportat pentru efectuarea expertizei. Cuantumul onorariului este stabilit de către organele judiciare în funcţie de natura şi complexitatea cauzei şi de cheltuielile suportate sau care urmează a fi suportate de către expert.
Expertul judiciar GG. a solicitat, cu titlu de onorariu de expert, conform devizului anexat şi depus pentru termenul din 29.09.2021, suma totală de 16.250 RON (din care 1.680 majorarea onorariu), inculpaţii achitând în avans suma de 3.000 RON.
Luând în considerare complexitatea deosebită a exeprtizei dispusă de instanţa de apel, timpul alocat pentru studierea dosarului, analiza documentelor, inspecţia în teren şi redactarea raportului de expertiză, Înatla Curte apreciază că se impune majorarea onorariului cu suma de 1.680 RON, conform solicitării.
În cauză au fost formulate obiecţiuni la raportul de expertiză întocmit, răspunsul expertului la acestea necesitând de asemenea activitate suplimentară.
Raportat la considerentele reilefate, Înalta Curte consideră că s-a făcut dovada sumei solicitate cu titlu de onorariu de expertiză, repectiv suma de 16.250 RON.
În consecinţă, având în vedere că s-a achitat un onorariu provizoriu în sumă de 3.000 RON, urmează ca suma de 13.250 RON, să fie, conform art. 272 alin. (1) C. proc. pen. suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.
Referitor la cheltuielile judiciare atât la instanţa de fond cât şi la instanţa de apel, Înalta Curte relevă următoarele:
În ceea ce priveşte cheltuielile judiciare efectuate în cursul urmăririi penale şi la instanţa de fond, faţă de dispoziţia de achitare a inculpaţlor conform dispoziţiilor art. 16 lit. b) teza I C. proc. pen., devin incidente dispoziţiile art. 275 C. proc. pen.
Astfel, potrivit art. 275 C. proc. pen.,
(1) Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate după cum urmează:
1. în caz de achitare, de către:
a) persoana vătămată, în măsura în care i se reţine o culpă procesuală;
b) partea civilă căreia i s-au respins în totul pretenţiile civile, în măsura în care i se reţine o culpă procesuală.
Având în vedere că Municipiul Piatra Neamţ s-a constituit parte civilă în cauză însă acţiunea civilă a rămas nesoluţionată, nu se poate reţine vreo culpă procesuală, fapt pentru care devin incidente dispoziţiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen. potrivit cu care: (3) În toate celelalte cazuri, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Faţă de aspectele prezentate, se va înlătura dispoziţia instanţei de fond privind obligarea inculpaţilor C., B., D., E., A. şi F. la plata a câte 1.400 RON fiecare, urmând ca suma totală de 8.400 RON să rămână în sarcina statului.
Totodată, având în vedere soluţia de admitere a apelurilor formulate de inculpaţii C., B., D., E., A. şi F. şi de respingere a apelului promovat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău, toate cheltuielile judiciare efectuate în apel vor rămâne în sarcina statului, potrivit art. 275 alin. (3) C. proc. pen.
Valorificând considerentele prezentate, Înalta Curte, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) C. proc. pen., va admite apelurile declarate de inculpaţii C., B., D., E., A. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 62 din data de 11 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori si de familie.
Se va desfiinţa, în parte, sentinţa penală atacată, şi rejudecând:
În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. va achita pe inculpaţii C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., B. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen., A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen. şi F. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., Înalta Curte va lăsa nesoluţionată acţiunea civilă.
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) în referire la art. 397 alin. (5) C. proc. pen., se va menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa procurorului din data de 18.01.2018 asupra următoarelor bunuri imobile: apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 30.01.2008 de BNP G., aflat în proprietatea inculpatului C.; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin Titlul de Proprietate nr. x din 14.03.2005 emis de CJSDPT Neamţ, aflat în proprietatea inculpatului B.; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de donaţie autentificat sub nr. x din 24.11.2008 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului D.; apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2000 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului A..
Urmare a dispoziţiei instanţei de apel de achitare a inculpaţilor C., B., D., E., A. şi F., urmează ca, în baza art. 421 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., să se respingă ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău împotriva aceleiaşi sentinţe.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate în cursul urmăririi penale şi în primă instanţă cu privire la inculpaţi vor rămâne în sarcina statului.
Se va înlătura dispoziţia instanţei de fond privind obligarea inculpaţilor C., B., D., E., A. şi F. la plata a câte 1.400 RON fiecare, urmând ca suma totală de 8.400 RON să rămână în sarcina statului.
Se va admite cererea formulată de expertul judiciar HH. de majoarea a onorariului cu suma de .1680 RON.
Suma de 13.250 RON reprezentând onorariul expert judiciar HH. va fi suportată din fondurile Ministerului Justiţiei, potrivita art. 272 alin. (1) C. proc. pen.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii C., B., D., E., A. şi F. vor rămâne în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat BBB. pentru apelantul inculpat A. în sumă de 2.700 RON va rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite apelurile declarate de inculpaţii C., B., D., E., A. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 62 din data de 11 iunie 2019, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori si de familie.
Desfiinţează, în parte, sentinţa penală atacată, şi rejudecând:
În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul C. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul B., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul D., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul E., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul A., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În baza art. 396 alin. (1), (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen. achită pe inculpatul F., sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 48 C. pen. raportat la art. 132 din Legea 78/2000 cu referire la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 5 alin. (1) C. pen.
În baza art. 25 alin. (5) C. proc. pen., lasă nesoluţionată acţiunea civilă.
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) în referire la art. 397 alin. (5) C. proc. pen., menţine măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa procurorului din data de 18.01.2018, asupra următoarelor bunuri imobile:
- apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x din 30.01.2008 de BNP G., aflat în proprietatea inculpatului C.,
- apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin Titlul de Proprietate nr. x din 14.03.2005 emis de CJSDPT Neamţ, aflat în proprietatea inculpatului B.,
- apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, str. x înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de donaţie autentificat sub nr. x din 24.11.2008 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului D.,
- apartamentul nr. x din Piatra Neamţ, înscris în Cartea funciară x Piatra Neamţ (CF vechi x/N/S) nr. cadastral/topografic x, dobândit prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/2000 de BNP H., aflat în proprietatea inculpatului A..
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău împotriva aceleiaşi sentinţe.
Admite cererea formulată de expertul judiciar HH. de majoare a onorariului cu suma de 1680 RON.
Suma de 13.250 RON reprezentând onorariul expert judiciar HH. se suportată din fondurile Ministerului Justiţiei.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate în cursul urmăririi penale şi în primă instanţă cu privire la inculpaţi rămân în sarcina statului.
Înlătură dispoziţia instanţei de fond privind obligarea inculpaţilor C., B., D., E., A. şi F. la plata cheltuieliloe judiciare efectuate în faza de urmărire penală şi la instanţa de fond, suma de 8.400 RON rămânând în sarcina statului.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei primei instanţe care nu sunt contrare prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie Serviciul Teritorial Bacău şi de inculpaţii C., B., D., E., A. şi F. rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, avocat BBB. pentru apelantul inculpat A. în sumă de 2.700 RON rămâne în sarcina statului.
Definitivă,
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 mai 2023.