Jurisprudence - details - High Court of Cassation and Justice

Şedinţa publică din data de 21 iulie 2023

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, îndreptată prin încheierea din 26.02.2021, s-a constatat că, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 39/2003, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. , pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă 19.10.2010).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 20 din C. pen. 1969 rap. la art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen. din (faptă 20.12.2012).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi a art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă 01.09.2010-21.05.2014).

În baza art. 248¹ alin. (1) din C. pen. 1969 rap. la art. 248 din C. pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă din perioada 19.07.2010 - 17.10.2011).

Conform art. 71 alin. (1) din C. pen. 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) din C. pen. 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.

Conform art. 65 din C. pen. 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen. 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.

S-a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul A. a fost condamnat în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) din C. pen. 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.

În baza art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 33 alin. (1) lit. a) din C. pen. 1969, a contopit pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare.

S-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa de 9 ani închisoare în regim de detenţie.

Conform art. 71 alin. (1) din C. pen. 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.

Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 alin. (1) C. pen. din 1969, s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii, arestării preventive şi perioada executată de la data de 14.11.2012 la data de 17.04.2013, data de 29/30.08.2014, de la data de 10.09.2014 la data de 24.04.2015 şi de la data de 19.02.2016 la data de 31.07.2016.

2. S-a constatat că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. , pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 15.05.2013).

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii din data de 29/30.08.2014.

3. S-a constatat că în ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. C. S.R.L., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata S.C. C. S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpata S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata S.C. C. S.R.L. la pedeapsa amenzii de 500000 RON, stabilită în condiţiile art. 137 alin. (1), (2) şi (4) lit. c) din C. pen. (250 de zile amendă cu 2000 de RON cuantumul zilei amendă) pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 15.05.2013).

În baza art. 138 din C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară prevăzută de art. 136 alin. (3) lit. a) din C. pen., respectiv, dizolvarea persoanei juridice S.C. C. S.R.L..

4. S-a constatat că în ceea ce o priveşte pe inculpata D., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpata D., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă 19.10.2010).

În baza art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata D. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010).

Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător.

Conform art. 65 C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.

În baza art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, s-au contopit cele două pedepse de câte 7 ani închisoare şi a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani inchisoare.

S-a dispus ca inculpata D. să execute pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenţie.

Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de judecător.

Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.

5. S-a constatat că în ceea ce o priveşte pe inculpata E., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000 în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpata E. , pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

În baza art. 48 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata E. la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu (titlu de proprietate nr. x/14.03.2011).

În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a interzis inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

6. S-a constatat că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul F., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 129/2019, precum şi de noul C. pen.

În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 16.04.2013).

7. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul G. , pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din perioada 22.05.2012-03.07.2013).

8. S-a luat act că persoana vătămată Oraşul Năvodari nu s-a constituit parte civilă în cauză.

9. S-a făcut aplicarea art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. şi art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., după cum urmează:

T.P 7668/02.12.2010

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat parţial Titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, doar în ceea ce priveşte suprafaţa de 20000 mp situată în oraş Năvodari, parcela A158 cu nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36480 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 4000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/09.08.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x şi x), a actului notarial, a actului notarial x/14.09.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x şi x), a actului notarial nr. x/14.09.2011 şi a actului notarial nr. x/14.09.2011, toate autentificate de BNP H. din oraşul Năvodari.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul I. suma de 81131,52 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1112 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 42097,92 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 577 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 32175,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 441 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 33999,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 466 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 47424 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 650 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 29111,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 399 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 32686,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 448 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 42776 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 600 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 59900,16 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 821 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 40055,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 549 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 107397,12 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1472 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 26995,2 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 370 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 5034,24 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 69 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 100392,96 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1376 mp şi nr. cadastral x.

T.P 7757/14.03.2011

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea Titlului de proprietate nr. x/14.03.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 33359,97 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 469 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 34853,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 490 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 79381,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1116 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/22.05.2013 şi a actului notarial nr. x/11.07.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x), ambele autentificate de BNP K. din mun. Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 32933,19 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 463 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 20311 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 711300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 10000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 32506,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 457 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. din, a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 779 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. FN/21.07.2011 şi nr. 1213/18.07.2011 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x)

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 60531,63 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 851 mp, respective două terenuri (nr. cadastral x şi nr. cadastral x).

T.P 7960/19.09.2011

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/19.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditoarea L. suma de 2674375 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 543176,26 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 160291 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3746 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R. şi S. suma de 86387,645 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3901 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 66435 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x şi 116396.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12786 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1652 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12545 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1444 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1016 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1017 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3049 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenurilor cu nr. cadastrale x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 996/06.04.2016, 223/22.03.2010, 174/31.01.2013 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 3988/14.09.2018 autentificat de BNP U. din mun. Constanţa (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x, 113897, 113898, 113899,113900,113901, 113902,113903, 113904).

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R., S., M., N., P., O. şi T. suma de 14263,33 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 221095,68 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 256825,58 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 128370 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 42790 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 4279 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 559 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 559 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 999/31.03.2017, 1470/05.05.2017 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x).

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44244,86 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 517 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44159,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 516 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 68335,63 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1597 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 21395 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 11840 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 11840 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 4803/29.11.2017 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenul cu nr. cadastral x).

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 519898,5 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 533 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 533 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1279 şi 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x).

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 61275,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

T.P 7966/28.09.2011

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 81300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 43902 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 540 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 1454800 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 20000 mp şi nr. cadastral x(15617).

T.P 8111/15.02.2012

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 26080 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 2000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 13809,36 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1059 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul BB. suma de 58210,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 744 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 15648 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 14169 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 974 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 69329 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6380 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 397622,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4815 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 281019,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3400 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra terenulurilor cu suprafaţa de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 662/23.04.2012 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 277/29.03.2019 autentificat de BNP CC. din mun. Constanţa (cu privire la terenurile cu nr. cadastrale x).

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 377638,34 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4573 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 2353 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/23.04.2012 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36946 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 29556 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x.

S-a constatat că terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 28817,1 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 390 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35541,09 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 481 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 32068,26 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 434 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 27560,97 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 373 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 60368,13 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 817 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36945 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 33250 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 450 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 24827,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 80000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 27682 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen.., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 304426,8 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 24720 mp şi nr. cadastral x.

10. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa asupra imobilelor înscrise în cărţile funciare cu numerele x, aflate în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra imobilelor înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului F..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra asupra imobilului înscris în cartea funciară CF x, aflat în proprietatea inculpatului A..

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra cotei devălmaşe aparţinând inculpatei E., din imobilele înscrise în cărţile funciare cu numele: x.

În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 asupra cotei devălmaşe din bunurilor imobile înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului G..

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatului A., până la concurenţa sumei de 7925871,87 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatei S.C. C. S.R.L., până la concurenţa sumei de 2058744,7 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatei E., până la concurenţa sumei de 701128,41 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului J., până la concurenţa sumei de 647468,48 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului V., până la concurenţa sumei de 666753,78 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei Q., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului J., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei R., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei S., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei L., până la concurenţa sumei de 2674375 RON RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului M. până la concurenţa sumei de 373509,96 RON.

În baza art. 249 C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei N. până la concurenţa sumei de 373509,96 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului O. până la concurenţa sumei de 213835,89 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului T. până la concurenţa sumei de 213835,89 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei W. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei X. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei Y. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului Z. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului AA. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului BB. până la concurenţa sumei de 471855,72 RON.

Conform art. 397 alin. (4) C. proc. pen. dispoziţiile privind luarea măsurilor asigurătorii sunt executorii.

11. În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 20000 de RON, pe inculpatul B. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata D. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata E. la plata sumei de 10000 de RON şi pe inculpatul F. la plata sumei de 10000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 217 alin. (7) din C. proc. pen., a dispus ca suma de 10000 de RON achitată de inculpatul B., cu titlu de cauţiune după luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune, prin încheierea nr. 6/P/DL/30.08.2014 pronunţată de Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea din data de 10.09.2014 a ÎCCJ, să fie utilizată pentru plata parţială a cheltuielilor judiciare.

S-a dispus ca onorariile avocaţilor din oficiu DD., EE., FF., care au asigurat asistenţa juridică a inculpaţilor F., G., S.C. C. S.R.L., în cuantum de 5000 de RON, fiecare, să se avanseze din fondurile Ministerului Justiţiei.

Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 27.11.2014, în dosarul x/2013, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

1. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. B. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

3. S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

4. D. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

5. E. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

6. F. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

7. G. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că, în perioada 19.07.2010 - 17.10.2011, în calitate de primar al oraşului Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, inculpatul A. a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri situate în intravilanul localităţii, pe malul Mării Negre, conform titlurilor de proprietate cu nr. x cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează desfăşurarea acestei proceduri administrative, dar şi a dispoziţiilor definitive şi irevocabile ale instanţei de judecată, cu efectul prejudicierii U.A.T. Năvodari cu suma reprezentând contravaloarea terenurilor respective şi a obţinerii unor importante avantaje patrimoniale de către persoane apropiate.

În concret, semnatarul actului de sesizare a arătat că, deşi la momentul soluţionării cererilor formulate de moştenitorii proprietarilor originari ai terenurilor, oraşul Năvodari dispunea de teren agricol situat în extravilan, obţinut prin efectul H.C.L. Năvodari 185/2009, ca urmare a desfiinţării islazului oraşului, inculpatul a propus acordarea în compensare de teren intravilan, în general cu destinaţia curţi construcţii, în suprafaţă egală cu cel revendicat dar cu o valoare de câteva sute de ori mai mare. S-a precizat că au fost încălcate art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 şi art. 10 alin. (6) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005.

De asemenea, procurorul a arătat că terenul revendicat de către moştenitorii defuncţilor HH. şi II., valora la data emiterii titlului, suma de 249.506,4 RON, iar terenul care le-a fost retrocedat ca urmare a activităţii ilicite de către inculpatul A. valora 10.043.980 RON, diferenţa de valoare şi deci prejudiciul provocat U.A.T. Năvodari fiind în cuantum de 9.794.473,6 RON. S-a mai arătat că terenul care aparţinuse defunctului JJ. valora la data emiterii titlului 1.170.400 RON, iar terenul care a fost retrocedat în mod fradulos de către inculpatul A. valora 35.428.610 RON, diferenţa de valoare dintre ele, în cuantum de 34.258.210 RON, reprezentând prejudiciul produs în dauna oraşului Năvodari. În continuare, s-a constatat că terenul revendicat de moştenitorii defunctului KK. valora, la data emiterii titlului, suma de 112.356,5 RON, iar terenul primit de către aceştia, ca urmare a manevrelor ilicite ale inculpatului A., valora 25.772.680 RON, fiind astfel produs un prejudiciu bugetului local al oraşului Năvodari, în cuantum de 25.660.323,5 RON.

Analizând în continuare terenul care a fost solicitat de moştenitorii defunctului LL., procurorul a constatat că acesta valora la data emiterii titlului suma de 243.432 RON, în timp ce terenul care a fost atribuit cesionarului drepturilor litigioase valora 7.791.627 RON, fiind astfel prejudiciat patrimoniul oraşului Năvodari cu suma de 7.548.195 RON. Referitor la terenul care aparţinuse defunctului MM. s-a arătat că acesta valora la momentul emiterii titlului suma de 1.920.450 RON, în timp ce inculpatul A. a restituit moştenitorilor un teren în valoare de 29.648.144 RON, diferenţa de 27.727.694 RON reprezentând cuantumul prejudiciului produs patrimoniului oraşului Năvodari. Astfel, s-a arătat că prejudiciul total produs patrimoniului oraşului Năvodari ca urmare a activităţii ilicite a inculpatului A. în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari era în cuantum de 104.988.896 RON.

Procurorul a apreciat că faptele reţinute în sarcina inculpatului au produs şi urmarea specifică infracţiunii prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000, respectiv un folos necuvenit pentru alte persoane. Aceste alte persoane au fost moştenitorii defuncţilor care au revendicat terenurile autorilor lor, însă au primit terenuri de sute de ori mai valoroase. De asemenea, s-a precizat că de foloase necuvenite au beneficiat şi persoane apropiate inculpatului A., la care au ajuns părţi importante din terenurile primite de moştenitorii defuncţilor. Împrejurarea că inculpatul a acţionat cu rea-credinţă, cu scopul de a prejudicia bugetul oraşului Năvodari şi de a procura avantaje necuvenite unor persoane apropiate lui, a rezultat şi din aceea că titlurile nu au fost emise decât după ce notificatorii au încheiat antecontracte prin care promiteau că vor vinde părţi importante din terenurile revendicate unor apropiaţi sau interpuşi de-ai săi.

Deopotrivă, s-a precizat caracterul de persoane interpuse sau apropiate ale inculpatului A. ale celor care au cumpărat terenuri sau drepturi litigioase de la revendicatori care a rezultat din legături de familie sau afinitate (cum este cazul inculpatul B., concubinul surorii inculpatului şi tatăl copilului acesteia), din relaţii comerciale cu afini (cum este cazul S.C. C., la care asociat unic şi administrator era inculpatul B. şi care era acţionar împreună cu Primăria Năvodari la S.C. NN.) ori din raporturi de muncă (cum este cazul inculpatului OO., fost angajat al S.C. PP., la care asociat unic era inculpatul A., administrator, sora acestuia şi angajat în prezent al S.C. C. S.R.L. ori cazul inculpatului F., angajat al S.C. PP. SRL). În cazul inculpaţilor F. şi OO., împrejurarea că au constituit simple paravane ale inculpatului A. acţionând exclusiv în numele şi pentru acesta a rezultat şi din faptul că ambii au obţinut în ultimii ani venituri derizorii, la limita subzistenţei, constant în jurul salariului minim pe economie, fiind lipsiţi de mijloacele financiare necesare pentru implicarea în tranzacţii imobiliare de genul celor pe care le-au efectuat. Totodată, s-a constatat că inculpatul OO. era iresponsabil, el neavând reprezentarea propriilor acte şi fiind incapabil să cunoască semnificaţia ori să anticipeze urmările acestora.

Procurorul a mai reţinut că, la data de 19.10.2010, în baza unei înţelegeri preexistente, inculpatul A. a dat inculpatei D., la momentul săvârşirii faptei, judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, prin intermediul fiicei acesteia, QQ., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu, fapta fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic era făptuitorul A., iar administrator, sora acestuia, RR., prin care fiica magistratului a dobândit un terenul respectiv la preţul de 8.560 de RON, deşi valoarea de circulaţie a acestuia era de 139.550 RON.

Procurorul a considerat că fapta de dare de mită a fost disimulată prin intermediul contractului de vânzare-cumpărare, concluzie întemeiată, pe de o parte, pe diferenţa uriaşă dintre valoarea de circulaţie a terenului şi preţul aşa-zisei tranzacţii (de aproximativ 16 ori), iar, pe de altă parte, pe împrejurarea că martora QQ. a acţionat ca un interpus al inculpatei D.. Astfel, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, s-a arătat că martora QQ. avea 21 de ani, nu era angajată şi nu declara venituri. De asemenea, s-a constatat că martora nu era asociat şi nici administrator la vreo societate comercială. Chiar şi admiţând că tranzacţia respectivă a existat în realitate şi că martora QQ. ar fi achitat preţul terenului cumpărat, s-a apreciat că ea a beneficiat de un beneficiu material important, în cuantum de 130.990 RON.

Totodată, s-a mai arătat că transferul suprafeţei de 500 m.p. teren către martora QQ. s-a realizat la scurt timp după ce asociatul unic al societăţii vânzătoare, inculpatul A., a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătoreşti nelegale şi netemeinice pronunţate cu rea-credinţă de către inculpata D.. Mai mult, s-a reţinut că aceasta din urmă pronunţase cu patru şi respectiv şase luni, anterior primirii terenului, două hotărâri nelegale şi netemeinice prin care fusese prejudiciat patrimoniul oraşului Năvodari şi fuseseră acordate importante avantaje materiale reclamanţilor din dosarele respective. Ulterior, în luna iulie 2010, s-a arătat că aceştia din urmă au promis că vor vinde unor apropiaţi de-ai inculpatului A., părţi importante din terenurile valoroase dobândite în temeiul celor două sentinţe pronunţate de inculpata D..

Prin urmare, s-a considerat că îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către inculpata D. a profitat din plin inculpatului A., iar ulterior soluţionării cu rea-credinţă şi în maniera nelegală şi netemeinică a celor două dosare civile, aceasta a fost recompensată prin darea terenului respectiv. Aşadar, tranzacţia fictivă arătată a fost în legătură directă cu funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, titular al unui complet de fond funciar, pe care o ocupa inculpata D.. Darea terenului în această modalitate s-a realizat, în baza unei înţelegeri preexistente, pentru ca inculpata D. să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv pentru ca aceasta să pronunţe în dosarele x/2009 şi y/2006 soluţii netemeinice şi nelegale, vădit favorabile reclamanţilor iar, ulterior, şi inculpatului A. şi profund păgubitoare pentru oraşul Năvodari.

Procurorul a susţinut că existenţa unei înţelegeri între inculpata D. şi coinculpatul A. rezultă, în primul rând, din avantajele de care, în final, a beneficiat acesta din urmă de pe urma îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către inculpată. Un alt argument în sensul stabilirii unei înţelegeri între inculpaţi, s-a apreciat a fi acela când inculpata D. şi-a îndeplinit în mod corect atribuţiile de serviciu, cum este de exemplu cazul sentinţei civile nr. 4153/07.03.2008. Dimpotrivă, după stabilirea înţelegerii dintre cei doi, inculpata D. a înţeles să atribuie reclamanţilor din dosarele cu nr. x/2009 şi y/2006 în locul terenurilor agricole, extravilane revendicate, terenuri intravilane situate pe malul Mării Negre, cu destinaţia curţi construcţii, de câteva sute de ori mai scumpe, din care cea mai mare parte au ajuns în posesia inculpatului A..

În opinia procurorului, existenţa unei înţelegeri frauduloase între inculpaţii D. şi A. a rezultat şi din împrejurarea că inculpata E. a ales-o pe inculpata D. pentru a-i soluţiona cererea de chemare în judecată. Astfel, s-a arătat că inculpata E. a introdus pe rolul Judecătoriei Constanţa mai multe acţiuni identice, după care a renunţat la toate cu excepţia celei repartizate inculpatei D..

Ulterior soluţiei de admitere pronunţată în maniera analizată anterior, procurorul a reţinut că inculpata E. a vândut o mare parte din terenul valoros care i-a fost retrocedat inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L., ambii apropiaţi ai inculpatului A.. O altă dovadă a conivenţei dintre inculpaţii D. şi A. s-a considerat a fi şi împrejurarea că acesta din urmă, în calitate de reprezentant al oraşului Năvodari a împiedicat exercitarea eficientă a căilor de atac împotriva sentinţelor vădit nelegale ale inculpatei, fie prin întârzierea semnării motivelor de recurs, fie prin declararea tardivă a căii de atac, ambele imputabile lui, în calitate de primar.

S-a mai reţinut că, la data de 23.07.2012, inculpatul A. şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de Primar al oraşului Năvodari, legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, la un preţ derizoriu, a trei terenuri aparţinând acestuia, în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha, fapte prin care a fost provocată o pagubă U.A.T. Năvodari, în cuantum de 1.853.970,4 RON, respectiv diferenţa dintre suma de 2.129.480 RON, reprezentând valoarea reală de circulaţie a terenurilor şi suma de 275.509,6 RON, reprezentând preţul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri şi au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului. Astfel, s-a arătat că inculpatul A., acţionând în calitate de Primar al oraşului Năvodari, cu ocazia vânzării către S.C. C. S.R.L., reprezentată de inculpatul B., concubinul surorii sale şi tatăl copilului acesteia, a înstrăinat trei suprafeţe de teren care valorau 2.129.480 RON contra unui preţ de aproape 10 ori mai mic, de 275.509,6 RON. S-a menţionat că a fost obţinut şi un folos necuvenit pentru cumpărătoare, reprezentând tot diferenţa dintre preţul derizoriu plătit şi valoarea net superioară a bunurilor dobândit.

Procurorul a mai reţinut că, la data de 20.12.2012, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de primar al oraşului Năvodari, inculpatul A. a încheiat contractul de schimb cu sultă autentificat sub nr. x la B.N.P. H., prin care a transmis şi respectiv urma să transmită dreptul de proprietate asupra a patru terenuri, în suprafaţă totală de 12.055 m.p. şi a achitat o sultă de 2.592 RON, primind în schimb de la S.C. C. S.R.L. suprafaţa de 7.315 m.p. teren, situată în intravilanul oraşului Năvodari, faptă prin care s-ar fi putut provoca o pagubă U.A.T. Năvodari în cuantum de 4.919.932 RON, diferenţa dintre valoarea de circulaţie a terenurilor schimbate şi care urmau să fie schimbate (5.846.780 RON) de către oraşul Năvodari la care s-a adăugat sulta de 2.592 RON şi valoarea de circulaţie a terenului schimbat de S.C. C. S.R.L. (929.440 RON), precum şi un folos necuvenit S.C. C. S.R.L..

De asemenea, a apreciat că între prestaţiile oraşului Năvodari şi cea a S.C. C. S.R.L. a existat o diferenţă de valoare vădită, iar prin executarea contractului de schimb s-ar fi putut provoca o pagubă U.A.T. Năvodari, în cuantum de 4.919.932 RON, diferenţa dintre valoarea de circulaţie a terenurilor schimbate şi care urmau să fie schimbate de către oraşul Năvodari la care s-a adăugat sulta de 2.592 RON şi valoarea de circulaţie a terenului schimbat de S.C. C. S.R.L.. S-a considerat că acest rezultat socialmente periculos nu s-a produs însă, deoarece, ulterior, a fost încheiat un act adiţional la contractul de schimb cu sultă prin care părţile au renunţat la a mai transmite terenul în suprafaţă de 6.000 m.p. din proprietatea oraşului Năvodari în proprietatea S.C. C. S.R.L..

Procurorul a mai reţinut că, în anul 2011, împreună cu inculpaţii S.C. C. S.R.L. şi B., inculpatul A. a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni. Parchetul a reţinut acţiunea conjugată a inculpaţilor A., S.C. C. S.R.L. şi B. de constituire a unui grup al cărui scop a fost acela de a comite infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari. S-a arătat că, în cadrul acestui grup, care a acţionat până în anul 2013, inculpatul A. a avut rolul de a iniţia hotărâri de consiliu local prin care să se creeze premisele fraudării intereselor economice ale U.A.T. Năvodari, iar ulterior de a dispune în mod ilicit de bunuri şi sume de bani aparţinând oraşului, cu efectul păgubirii bugetului local şi obţinerii unor avantaje patrimoniale pentru alte persoane. La rândul lor, în cadrul asocierii criminale, inculpaţii B. şi S.C. C., strâns legaţi prin legături de familie şi, respectiv comerciale de inculpatul A. au avut rolul de a dobândi bunurile provenite din săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu de către acesta din urmă.

Totodată, procurorul a mai reţinut că inculpaţii B. şi S.C. C. au transmis mai departe bunurile cu provenienţă ilicită, cu scopul ascunderii originii lor ilicite. Astfel, grupul infracţional constituit de către inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. a fost, totodată, sprijinit de către inculpaţii E., F. şi OO.. Aceştia din urmă au fost integraţi în structura asocierii pe care au sprijinit-o la comiterea infracţiunilor scop.

Procurorul a mai arătat că, în perioada 01.09.2010 - 21.05.2014, în calitate de primar al oraşului Năvodari, a efectuat mai multe plăţi către SS., în cuantum total de 12.653.000 RON, cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în domeniu. Astfel, în mai multe rânduri şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a efectuat plăţi nelegale, de la bugetul local, către SS.. Caracterul nelegal al acestor plăţi s-a apreciat că rezultă din încălcarea, la momentele efectuării lor, a unor dispoziţii legale, contractuale sau din cuprinsul unor Hotărâri de Consiliu Local. În concret, s-a precizat că inculpatul a achitat suma arătată mai sus, în condiţiile în care beneficiara ei nu era legal constituită ca persoană juridică, conform O.G. nr. 26/2000, ca asociaţie sportivă, conform Legii nr. 69/2000 şi evident nici nu fusese declarată asociaţie de utilitate publică prin Hotărâre a Guvernului, în condiţiile art. 38 din O.G. nr. 26/2000 şi avea datorii la bugetul de stat. De asemenea, referitor la contractul de asociere dintre Primărie şi beneficiara fondurilor publice, s-a arătat că a fost lovit de nulitate absolută (conform celor arătate la secţiunea în fapt a rechizitoriului), iar cea mai mare parte a sumelor provenite de la bugetul local au fost achitate în absenţa unui contract de finanţare încheiat în condiţiile legii. Procurorul a reţinut şi producerea urmării imediate specifice infracţiunii prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000, respectiv obţinerea unui folos material necuvenit SS..

Deopotrivă, s-a mai arătat că, la data de 23.07.2012, inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. au încheiat contractele de vânzare-cumpărare prin care au dobândit trei terenuri, în suprafeţe de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi respectiv de 25,090 ha, aparţinând domeniului privat al oraşului Năvodari, înstrăinate fraudulos de către inculpatul A., în calitate de primar, la preţuri derizorii, cunoscând că bunurile tranzacţionate provin din săvârşirea unor infracţiuni. Procurorul a apreciat că inculpaţii au cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere valoarea derizorie a celor trei terenuri, apartenenţa lor la domeniul privat al oraşului Năvodari, calitatea de Primar a inculpatului A., precum şi relaţia de afinitate dintre acesta din urmă şi inculpatul B..

În rechizitoriu, s-a reţinut că inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., prin încheierea contractului de schimb cu sultă autentificat sub nr. x/20.12.2012 la B.N.P. H., l-au ajutat pe inculpatul A. să comită infracţiunea de tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., reţinută în sarcina acestuia în legătură cu încheierea contractului respectiv. În opinia procurorului, fapta reţinută în sarcina inculpaţilor S.C. C. S.R.L. şi B., s-a înscris în antecedenţa cauzală a rezultatelor socialmente periculoase vizate de inculpatul A..

În cuprinsul actului de sesizare, s-a mai arătat că, la data de 15.05.2013, în schimbul a 150.000 RON, inculpatul B. a dobândit prin cumpărare de la inculpatul F., suprafaţa de 22.540 m.p., despre care ştia că provine din săvârşirea unei infracţiuni de către inculpatul A., iar, la data de 14.07.2013, a adus suprafaţa respectivă aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L., evaluând-o la suma de 7.454.000 RON. Procurorul a apreciat că acest transfer al bunului imobil nu a urmărit scopul aparent legitim al contractului de vânzare- cumpărare ori pe cel al aducerii terenului ca aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L..

Dimpotrivă, s-a considerat că scopurile urmărite prin acest transfer al bunului au fost ascunderea originii ilicite a terenului şi îngreunarea recuperării sale. În acest sens, s-a observat că la doar două luni de la momentul la care inculpatul B. a dobândit terenul a şi dispus de acesta, mărind în mod artificial de aproape 50 de ori valoarea lui, fără ca acest spor să aibă vreo bază reală. De asemenea, în aceeaşi privinţă, s-a mai precizat că inculpatul a cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere legăturile sale personale cu inculpatul A., precum şi apartenenţa la acelaşi grup infracţional organizat constituit tocmai în vederea comiterea unor infracţiuni de gen. Faptul că inculpatul B. cunoştea provenienţa ilicită a bunului a mai rezultat şi din împrejurarea că el a cumpărat bunul de la F., angajat al societăţii administrate de concubina sa, sora inculpatului A., autorul infracţiunii predicat.

Procurorul a mai reţinut că, la data de 14.07.2013, inculpata S.C. C. S.R.L. a dobândit suprafaţa de 22.540 m.p. teren, despre care cunoştea că provine din săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., iar ulterior, a adus aceste terenuri ca aport în natură la capitalul social al S.C. NN., evaluându-le la suma de 7.300.000 RON. S-a arătat că acest transfer al bunului imobil nu a urmărit scopul legitim al actelor aparente ci, dimpotrivă, scopurile urmărite prin aceste transferuri ale bunului au fost ascunderea originii ilicite a terenului, precum şi îngreunarea recuperării sale. Inculpata a cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere legăturile sale cu inculpaţii A. şi B., precum şi apartenenţa la acelaşi grup infracţional organizat constituit tocmai în vederea comiterii unor infracţiuni de gen. Faptul că inculpata S.C. C. S.R.L. cunoştea provenienţa ilicită a bunului a mai rezultat şi din împrejurarea că ea a dobândit bunul de la B., propriul administrator.

În ceea ce priveşte inculpata S.C. C. S.R.L., s-a arătat că, în anul 2011, împreună cu inculpaţii A. şi B., a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni.

Referitor la inculpatul B., s-a arătat că, în anul 2011, împreună cu inculpaţii A. şi S.C. C. S.R.L., a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni.

Procurorul a mai reţinut că, la data de 19.10.2010, în baza unei înţelegeri preexistente, inculpata D. a primit prin intermediul fiicei sale, QQ., de la inculpatul A., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic este făptuitorul A., iar administrator, sora acestuia, RR., prin care fiica inculpatei a dobândit terenul respectiv la preţul de 8.560 de RON, deşi valoarea lui de circulaţie era de 139.550 RON. Parchetul a apreciat că mituirea magistratului s-a realizat prin intermediul fiicei acesteia, martora QQ., iar terenul a fost dat în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare atribuţiilor de serviciu, respectiv pentru a o determina pe inculpata D. să pronunţe soluţii favorabile în dosarele nr. x/2009 şi y/2006, de pe urma cărora a beneficiat în final inculpatul A..

Astfel, s-a considerat că inculpata D. a îndeplinit în mod defectuos mai multe acte legate de atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2006 al Judecătoriei Constanţa, prin care a vătămat drepturile şi interesele legale ale oraşului Năvodari şi a obţinut foloase necuvenite reclamanţilor din cauza respectivă, cărora le-a atribuit în mod fraudulos un teren intravilan în valoare de 25.772.680 RON, precum şi a dosarului nr. x/2009 al Judecătoriei, prin care a vătămat drepturile şi interesele legale ale oraşului Năvodari şi a obţinut foloase necuvenite reclamantei E., căreia i-a atribuit în mod fraudulos un teren intravilan în valoare de 35.428.610 RON.

Procurorul a apreciat că inculpata a nesocotit mai multe dispoziţii care reglementează corecta desfăşurare a procesului civil, dar şi prevederi specifice materiei fondului funciar care au fost pe larg expuse la secţiunea în fapt a rechizitoriului, la subpunctele 1.1. B şi 1.1. C. S-a arătat că toate aceste încălcări au fost orientate exclusiv în favoarea reclamanţilor, tinzând să sprijine poziţia procesuală a acestora şi să conducă spre o soluţie nelegală şi netemeinică, benefică pentru reclamanţi şi păgubitoare pentru patrimoniul oraşului Năvodari. De asemenea, s-a considerat că inculpata D. şi-a exercitat cu rea-credinţă, în mod defectuos, atribuţiile de serviciu şi într-un scop contrar celui pentru care ele îi fuseseră încredinţate, în sensul favorizării intereselor reclamanţilor. Ansamblul încălcărilor repetate ale normelor de drept substanţial şi de drept procesual civil analizate anterior, sensul şi consecvenţa acestor încălcări, alegerea de către inculpata E. a completului care să-i judece cererea, argumentele legate de existenţa unei înţelegeri între inculpata D. şi A., precum şi împrejurarea că magistratul care le-a comis a primit foloase materiale însemnate din partea beneficiarului final al încălcărilor respective, au înlăturat în mod obiectiv posibilitatea ca ele să fi fost comise cu bună-credinţă, în cadrul unei munci solicitante şi a unui volum mare de activitate.

În ceea ce priveşte inculpata E., s-a reţinut că l-a ajutat pe inculpatul A. să comită actul material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată reţinută în sarcina sa, legat de emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011 şi care a şi beneficiat ulterior de acest act ilicit. Astfel, s-a considerat în primul rând, că inculpata E. a procedat la alegerea completului de judecată prin introducerea mai multor acţiuni identice, urmată de renunţarea la judecată în toate dosarele formate cu excepţia celui repartizat inculpatei D.. Deşi era îndreptăţită să primească teren agricol extravilan, inculpata E. a solicitat restituirea unui teren situat în intravilanul oraşului Năvodari, în nordul Staţiunii Mamaia, pe malul Mării Negre, pe care l-a indicat ca atare cu precizie, depunând la dosar şi o hartă pe care era identificat imobilul respectiv.

În continuare, s-a arătat că, după ce inculpata D. a pronunţat soluţia nelegală şi netemeinică analizată anterior, inculpata E. a înstrăinat o parte din teren unor apropiaţi ai inculpatului A.. Prin urmare, spre deosebire de ceilalţi notificatori, inculpata E. nu a avut o conduită pur pasivă până la momentul înstrăinării unei părţi a terenului primit de la Primăria oraşului Năvodari către persoane interpuse sau apropiate inculpatului A..

Dimpotrivă, s-a apreciat că inculpata E. a avut, încă de la început, iniţiativa de a-l sprijini pe inculpatul A. în comiterea faptei de abuz în serviciu, iar contribuţia ei a fost esenţială în atingerea scopului urmărit: reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren net superior ca valoare celui la care avea dreptul, în dauna patrimoniului oraşului Năvodari, urmată de vânzarea unei părţi din acest teren către persoane în legătură cu inculpatul A.. Procedând în această manieră, s-a apreciat că inculpata a contribuit în mod decisiv şi indispensabil la producerea rezultatului socialmente periculos produs, respectiv prejudicierea patrimoniului U.A.T. Năvodari şi obţinerea unor foloase pentru sine şi pentru alte persoane interpuse sau doar apropiate inculpatului A..

Astfel, procurorul a apreciat că inculpata E. a sprijinit grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii A., S.C. C. S.R.L. şi B., contribuind la săvârşirea infracţiunilor pentru care fusese constituit grupul, prin aceea că l-a ajutat pe inculpatul A. să comită infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina acestuia în legătură cu emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011, iar, ulterior, a vândut o parte a terenului dobândit în mod fraudulos către B., apropiat al inculpatului A..

În ceea ce priveşte inculpatul F., procurorul a reţinut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2013 la B.N.P. H., a cumpărat la preţul de 80.000 RON, de la inculpatul OO., de asemenea, interpus al inculpatului A., suprafaţa de 22.540 m.p. provenită din săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu comisă de către inculpatul A., iar prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.05.2013 la B.N.P. H., a vândut inculpatului B., cumnatul inculpatului A., aceeaşi suprafaţă de teren, în schimbul sumei de 150.000 RON. S-a considerat că acest transfer al bunului imobil nu a urmărit scopul aparent legitim al contractelor de vânzare-cumpărare. Dimpotrivă, s-a considerat că scopurile urmărite prin acest transfer al bunului au fost ascunderea originii ilicite a terenului şi îngreunarea recuperării sale. În acest sens, s-a observat că, la doar o lună de la momentul la care inculpatul F. a dobândit terenul, a şi dispus de acesta, mărind în mod artificial de aproape două ori valoarea lui, fără ca acest spor să aibă vreo bază reală.

Deopotrivă, în aceeaşi privinţă, s-a mai precizat că inculpatul a cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere legăturile sale personale cu inculpatul A., fiind angajat la societatea acestuia, precum şi apartenenţa la acelaşi grup infracţional organizat constituit tocmai în vederea comiterii unor infracţiuni de gen. Faptul că inculpatul F. cunoştea provenienţa ilicită a bunului a mai rezultat şi din împrejurarea că el a cumpărat terenul de la OO., iresponsabil, fost angajat al aceleiaşi societăţi comerciale la care lucra şi el, iar în prezent angajat la societatea administrată de cumpărător.

Totodată, s-a apreciat că veniturile licite modeste declarate de inculpatul F. nu i-ar fi permis efectuarea unor asemenea tranzacţii imobiliare, motiv pentru care nu se putea aprecia în alt sens decât că el a reprezentat doar un interpus al inculpatului A., acţionând pentru a-i asigura acestuia folosul infracţiunii. De altfel, inculpatul F. a mai cumpărat, în ciuda veniturilor la limita subzistenţei, terenuri care proveneau din săvârşirea de către inculpatul A. a unei infracţiuni de abuz în serviciu, respectiv terenul cumpărat de la martorul TT. care, la rândul său, îl cumpărase de la moştenitorii defuncţilor HH. şi II..

S-a mai precizat că inculpatul F. nu a oferit nicio explicaţie plauzibilă pentru cumpărarea şi revânzarea, în scurt timp, a terenului în discuţie la un preţ de două ori mai mare faţă de cel la care îl dobândise el însuşi.

Astfel, procurorul a apreciat că inculpatul F. a sprijinit grupul infracţional constituit de inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L., acţionând ca paravan pentru activităţile ilicite ale acestora şi dobândind terenuri dintre cele care au făcut obiectul activităţilor ilicite investigate în prezenta cauză. S-a considerat că aceste acţiuni au constat în dobândirea de terenuri care proveneau din săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu de către inculpatul A., aparent în numele său dar, în realitate, exclusiv cu scopul de a camufla identitatea adevăratului beneficiar al terenurilor şi de a asigura acestuia folosul infracţiunilor. De asemenea, s-a arătat că inculpatul a înstrăinat, apoi, cea mai mare parte a terenurilor dobândite, în scopul disimulării originii lor ilicite, creării unei aparenţe de legalitate a provenienţei lor dar şi al îngreunării recuperării bunurilor respective.

Cu privire la inculpatul G., s-a arătat că, în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013, a transferat din conturile SS. suma de de 2.269.510,00 RON, despre care cunoştea că provenea din săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective. S-a reţinut în rechizitoriu că acest transfer a fost realizat în temeiul unor relaţii comerciale inexistente în fapt, prin disimularea realităţii şi crearea aparenţei livrării unor bunuri ori prestării unor servicii de către firmele în conturile cărora au fost virate fondurile provenite din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A. şi a fost urmat de retragerea sumelor de bani astfel spălate din conturile societăţilor fantomă, în numerar, prin folosirea unor borderouri de achiziţii cereale ori a unor contracte de împrumut, toate fictive. S-a mai arătat că inculpatul G. a cunoscut şi provenienţa ilicită a sumelor de care a dispus, transferându-le în conturile societăţilor tip fantomă. Această concluzie s-a întemeiat pe împrejurarea că inculpatul a reprezentat asociaţia şi îi cunoştea situaţia juridică şi avea cunoştinţă despre faptul că beneficiara nu era legal constituită ca persoană juridică, conform O.G. nr. 26/2000, ca asociaţie sportivă, conform Legii nr. 69/2000, nici nu fusese declarată asociaţie de utilitate publică prin Hotărâre a Guvernului, în condiţiile art. 38 din O.G. nr. 26/2000 şi avea datorii la bugetul de stat.

La data de 20.03.2017, procurorul a înaintat la dosar note scrise, prin care a adus precizări cu privire la normele de legislaţie primară încălcate de inculpaţii care au săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (activitatea în cadrul comisiei locale de fond funciar), procurorul a susţinut că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 10 din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (vânzarea de terenuri către S.C. C. SRL) şi infracţiunea de tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (schimbul de terenuri cu S.C. C. SRL), procurorul a apreciat că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 10 din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (2) şi art. 45 din Legea nr. 393/2004, art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999.

În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (finanţarea SS.), procurorul a considerat că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 69 din Legea nr. 69/2000, art. 6 din Legea nr. 350/2005, art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005, art. 15-17 din Legea nr. 350/2005, art. 21 din Legea nr. 350/2005, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006.

Cu privire la ambele infracţiuni de abuz în serviciu prevăzute de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., reţinute în sarcina inculpatei D., procurorul a susţinut că inculpata a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 3 alin. (2) şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, art. 202 din C. proc. civ. din 1965, art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1965.

S-a apreciat că situaţia de fapt reţinută de procuror se susţine cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile martorilor UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., I., TT., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., L., M., N., T., P., O., V., LL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., Z., AA., X., ZZZ., AAAA., QQ., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., LL., WWWW., înscrisuri, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, raport de expertiză evaluatorie, procese-verbale, interceptări ale convorbirilor telefonice şi procese-verbale de redare, precum şi declaraţiile inculpaţilor.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, la data de 28.11.2014, sub nr. x/2014.

Prin încheierea nr. 2/CP/19.02.2015, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea nr. 430/02.04.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost respinse cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii A. şi D.. S-a constatat că inculpaţii B., S.C. C. S.R.L., E., F., G. şi persoana vătămată Oraşul Năvodari nu au formulat cereri de excepţii.

În baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 27.11.2014, în dosarul x/2013 şi s-a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpaţii: A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. B. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. D. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. E. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. F. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.. G. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. .a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.

Prin încheierea nr. 404/09.06.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost admisă cererea inculpatei D. şi dosarul nr. x/2014 a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanţa la Curtea de Apel Bucureşti şi a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 18.06.2015, sub nr. x/2015.

La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, respectiv 18.09.2015, ulterior citirii în extras de către instanţă, în baza art. 374 din C. proc. pen., a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanţa i-a întrebat pe inculpaţi dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-le la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. În urma răspunsului negativ al inculpaţilor, s-a dispus efectuarea cercetării judecătoreşti.

În faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii A., D.(f. x CAB), E., G., F., B., martorii KKKK. OOOO., MMMM., WWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., F., CCCCC., KKK., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., NNN., MMM., HHHH., EEEE. (f. x CAB), GGGG.(f. x CAB), BBBB., IIII. (f. x CAB), JJJJ., HHHHH., DDDD., IIIII., CCCC., JJJJJ., KKKKK., AAAA., DDD., CCC., EEE., FFF., VV., ZZ., LLLLL., AAA., TT., UU., WW., XX., YY., I., GGG., LLL., UUU., TTT., III., SSS., VVV., ZZZ., XXX. (f x CAB), AA., Z., M., N., L., O., T., P., BBB., MMMMM., NNNNN., OOOOO., J., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., X. (f x CAB), UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ. (f x CAB), AAAAAA. (f x CAB), BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., HHH., MMMMMM., V., PPP., LL., FFFF., YYY., NNNNNN., OOO., LL., TTTT., RRRR., SSSS., QQQQ., OOOOOO.. .

La data de 30.03.2018, a fost efectuată o cercetare la faţa locului de către instanţă, procesul-verbal fiind ataşat la filele x CAB.

La termenul de judecată din data de 04.05.2018 a fost modificată componenţa completului de judecată, respectiv doamna judecător PPPPPP. a fost înlocuită cu domnul judecător QQQQQQ.. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată în cauzele Beraru împotriva României şi Cutean împotriva României au fost întrebaţi inculpaţii dacă doresc reaudierea martorilor audiaţi de completul anterior şi toţi inculpaţii au precizat că nu doresc reaudierea martorilor audiaţi anterior, inculpaţii B., S.C. C. S.R.L., E. şi F. au făcut precizarea la termenul din data de 04.05.2018, iar inculpaţii A., D. şi G. la termenul din data de 25.05.2015 şi s-au opus solicitării formulate de procuror de reaudiere a unui număr de 13 martori. În aceste condiţii, instanţa nu a mai reaudiat martorii audiaţi de completul anterior, constatând că jurisprudenţa Curţii Europene operează în favoarea inculpaţilor. Au fost reaudiaţi inculpaţii A., F., D., G. şi audiaţi martorii RRRRRR., SSSSSS., VV., TTTTTT., I. .

În cursul judecăţii a fost încuviinţată proba cu expertiză tehnică topografică şi tehnică evaluatorie fiind întocmite mai multe rapoarte de expertiză, respectiv, de către expertul evaluator UUUUUU., VVVVVV., expert parte al inculpatului A., raport de expertiză evaluatorie de către experta WWWWWW., raport de expertiză evaluatorie de către experta XXXXXX., raport de expertiză topografică de către expert YYYYYY., raport de expertiză evaluatorie de către expert ZZZZZZ., raport de expertiză evaluatorie de către expert AAAAAAA., de către expertul parte al inculpatei E., BBBBBBB. .

S-a constatat că experţii au formulat şi răspunsuri la obiecţiuni, respectiv, XXXXXX., WWWWWW., UUUUUU., ZZZZZZ., YYYYYY., AAAAAAA. .

S-a reţinut că inculpaţii au mai depus la dosar numeroase înscrisuri, planuri, hărţi, rapoarte de expertiză tehnică evaluatorie, hotărâri ale Consiliului Local Năvodari, rapoarte de analiză, referate, procese-verbale, adrese, avize, studii, expuneri de motive, titluri de proprietate, diverse acte notariale, tabele, registre, caiete de sarcini, planşe foto, contracte de vânzare, facturi, chitanţe, extrase de carte funciară, articole de presă, dispoziţii ale primarului, ordonanţări de plată, certificate constatatoare ONRC, certificate de atestare fiscală, hotărâri ale consiliului local Năvodari, practică judiciară. S-a apreciat că acestea să fie analizate cu ocazia stabilirii situaţiei de fapt, a vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpaţilor, în funcţie de relevanţa şi utilitatea lor în prezenta cauză.

În cauză, au fost introduşi în calitate de persoane interesate, moştenitorii care au obţinut terenurile ce fac obiectul titlurilor de proprietate nr. x/02.10.2010, y/14.03.2011, z/19.09.2011, w/28.09.2011, t/15.02.2012, cumpărătorii de drepturi litigioase, precum şi alte persoane care au dobândit părţi din aceste terenuri, respectiv: XX., YY., ZZ., AAA., BBB., UU., VV., WW., CCCCCCC., CCC., DDDDDDD., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE., J., L., FFFFFFF., I., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., T., P., O., V., LL., M., N., OO., W., X., Y., Z., AA., BB., VVV., LLLLLLL., WWW., MMMMMMM., XXX., J., Q., R., S., cu menţiunea de a formula apărări cu privire la o eventuală desfiinţare a titlurilor de proprietate, eventuală restabilire a situaţiei anterioare sau o eventuală confiscare a contravalorii terenurilor intrate în proprietatea lor.

Instanţa, din oficiu, a dispus emiterea unei adrese la OCPI Constanţa pentru a înainta la dosar cărţile funciare ale terenurilor dezmembrate din cele care au făcut obiectul celor 5 titluri de proprietate, actele fiind ataşate la dosar în volumele 36-42 CAB.

Au fost depuse concluzii scrise de către inculpatul A., persoanele interesate M., N., Q., J., R., S., LL., W., inculpata D., inculpata E., inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., inculpatul F. şi inculpatul F. (vol XLIX CAB). S-a apreciat ca aceste concluzii şi apărări ale inculpaţilor şi ale persoanelor interesate să fie analizate cu ocazia stabilirii situaţiei de fapt, stabilirii vinovăţiei ori nevinovăţiei inculpaţilor, precum şi analiza celorlalte dispoziţii luate de către instanţă.

Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

I. Emiterea titlurilor de proprietate

S-a arătat că analiza ce face obiectul dosarului se referă la emiterea a 5 titluri de proprietate cu nr. x de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa, la propunerea Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, în baza a 5 hotărâri judecătoreşti nr. x, toate pronunţate de Judecătoria Constanţa, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., JJ., KK., LL., MM.. S-a mai reţinut că pronunţarea hotărârilor judecătoreşti, cât şi punerea în posesie a moştenitorilor s-au făcut în baza Legii 1/2000 raportată la dispoziţiile Legii 18/1991.

Procedura reconstituirii dreptului de proprietate era prevăzută de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000.

S-a arătat că la momentul pronunţării sentinţelor judecătoreşti, art. 2 din Legea nr. 1/2000 avea următorul conţinut:

(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.

(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.

De asemenea, s-a arătat că, la momentul pronunţării sentinţelor judecătoreşti, art. 3 din Legea nr. 1/2000 avea următorul conţinut:

(1) Pentru aplicarea prezentei legi comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale respective.

(2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.

(2^1) Pentru terenurile proprietarilor deposedaţi, persoane fizice, pe care se află păşuni şi fâneţe, reconstituirea se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 50 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.

(3) În cazul în care în localitate nu există suprafeţe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în condiţiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafeţele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului, conform art. 49 din Legea nr. 18/1991, republicată, din terenul comunelor limitrofe pe raza cărora se află terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei judeţene, precum şi prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.

(4) În situaţia în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condiţiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedat.

Din interpretarea textelor legale precizate, a rezultat că instanţele de judecată şi Comisiile locale şi judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în primul rând, aveau obligaţia de a verifica dacă vechiul amplasament era liber, iar în caz afirmativ, persoana îndreptăţită trebuia pusă în posesie pe vechiul amplasament. Dacă vechiul amplasament nu era liber, autorităţile menţionate aveau obligaţia să identifice suprafeţe de teren agricol în localitate pentru a fi acordat persoanelor îndreptăţite, iar dacă nu exista teren agricol în localitate, autorităţile puteau face reconstituirea dreptului de proprietate din terenul agricol al comunelor limitrofe pe raza cărora se afla terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei judeţene, precum şi prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile. În cazul în care reconstituirea dreptului de proprietate nu se putea face în natură pe vechiul amplasament sau prin compensare cu teren agricol, autorităţile trebuiau să acorde despăgubiri total sau parţial pentru terenul neretrocedat.

S-a mai constatat că textele legale amintite nu prevedeau posibilitatea acordării de teren intravilan, din categoria Curţi - construcţii sau Nisipos - neproductiv în compensarea terenului agricol deţinut de persoanele deposedate, ci trebuia acordat teren agricol extravilan, iar categoria de folosinţă a terenului era cea de la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, nu de la 01.01.1990. Într-adevăr, s-a observat că art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 prevedea că pentru aplicarea legii Comisia Locală dispunea de totalitatea terenurilor proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale respective, ceea ce nu însemna că se putea reconstitui dreptul de proprietate fără parcurgerea paşilor prevăzuţi de art. 2 şi 3 alin. (3) din lege, în caz contrar, dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 ar fi devenit inutile.

1. Titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 - autori HH. şi II.

Moştenitorii autorilor HH. şi II., numiţii UU., FFFFFFF., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., CCCCCCC., BBB., CCC. şi I. au chemat în judecată Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari şi au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 10,32 ha, pe vechiul amplasament sau conform art. 3 din Legea nr. 1/2000, pe raza oraşului Năvodari, teren ce a aparţinut autorilor lor.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa, sub nr. x/2007.

S-a reţinut că reclamanţii au precizat că autorul lor a deţinut teren arabil, în acest sens fiind şi probele ataşate cererii de chemare în judecată.

Instanţa a dispus efectuarea unei expertize topografice şi a fost depus la dosar raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expert tehnic judiciar NNNNNNN. din cadrul Biroului Local de Expertize Galaţi din care a rezultat că vechiul amplasament aparţinând autorilor comuni HH. şi II., este în prezent ocupat, iar Primăria Năvodari nu a depus situaţia terenurilor libere. Comisia Locală de fond funciar Năvodari a înaintat la dosar adresa nr. x/27.02.2009 (f x dup), semnată de inculpatul A., în care a precizat că vechiul amplasament nu poate fi identificat deoarece Primăria Năvodari nu deţine planuri din perioada 1940-1950, dar că părţilor le poate fi retrocedat în natură, în compensare, suprafaţa de 8,8 ha teren, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158.

Prin sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009 (f x dup), pronunţată de inculpata D., judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, a fost admisă acţiunea reclamanţilor şi a obligat Comisia Locală de fond funciar Năvodari să propună reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., respectiv: UU., FFFFFFF., YY., AAA., XX., ZZ., VV., WW., HH., CCC., I. şi CCCCCCC., pentru suprafaţa de 8,8 ha teren agricol situat în loc. Năvodari, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, conform adresei nr. x/27.02.2009 emisă de Comisia Locală Năvodari.

A fost obligată pârâta Comisia Locală de fond funciar Năvodari să propună reconstituirea dreptului de proprietate, prin acordare de despăgubiri, în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., menţionaţi mai sus, pentru diferenţa de 1,52 ha teren arabil ce nu poate fi retrocedat în natură.

A fost obligată pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa să valideze propunerea comisiei locale conform atribuţiilor ce îi revin şi să emită titlul de proprietate în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., respectiv: UU., FFFFFFF., YY., AAA., XX., ZZ., VV., WW., HH., CCC., I. şi CCCCCCC., pentru suprafaţa de 8,8 ha teren agricol situat în loc. Năvodari, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, iar pentru diferenţa de 1,52 ha teren arabil ce nu poate fi retrocedat în natură, să valideze propunerea pentru acordarea despăgubirilor.

S-a apreciat că sentinţa pronunţată de inculpata D. a fost una legală şi temeinică, moştenitorilor fiindu-le acordat teren agricol, respectiv 6,8 ha păşune şi 2 ha arabil, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 1/2000. Hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare la data de 11.08.2009.

De asemenea, prima instanţă a reţinut că, în şedinţa din data de 16.07.2010, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari a analizat cererea numitului J., mandatar al moştenitorilor defuncţilor HH. şi II.. În procesul-verbal încheiat cu această ocazie, la punctul 4, s-a menţionat faptul că, la momentul pronunţării sentinţei civile nr. 5222/17.03.2009 nu erau întocmite planurile de situaţie vizate de OCPI şi nu s-a putut înainta documentaţia către Comisia Judeţeană pentru aplicarea sentinţei. S-a mai menţionat în procesul-verbal faptul că planurile de situaţie vizate de OCPI au fost înaintate Comisiei Locale, la datele de 05.07.2010 şi 16.07.2010, şi, în aceste condiţii s-a stabilit ca moştenitorii să fie puşi în posesie în PS 22 lot. nr. 1 cu suprafaţa de 6,8 ha şi în parcela Ns 158/5 Trup 9 Mamaia Nord cu suprafaţa de 2 ha. În propunerea către Comisia Judeţeană, la rubrica ce ar fi trebuit să cuprindă semnăturile colectivului de lucru s-a menţionat că nu corespunde planul de situaţie cu sentinţa civilă pentru suprafaţa de 2 ha.

În acest context, titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 a fost emis de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa pe numele moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., numiţii DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE. FFFFFFF. şi I., pentru suprafaţa totală de 8,8 ha, compusă din 6,8 ha în parcela PS 22-păşune şi 2 ha in parcela Ns. 158/5 Trup 9 Mamaia Nord-teren intravilan categoria Neproductiv-Nisipos.

Instanţa a apreciat că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, cu intenţie, a încălcat dispoziţiile art. 2 şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 propunând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, pe plaja Mării Negre, deşi prin sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009 pronunţată de Judecătoria Constanţa, moştenitorilor li se acordase teren agricol. Chiar dacă nu corespundea planul de situaţie şi nu putea să îi pună în posesie pe moştenitori cu suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, inculpatul nu avea posibilitatea legală să înlocuiască un teren arabil de 2 ha cu un teren de 2 ha intravilan situat pe plaja din Mamaia Nord, într-o zonă în plină dezvoltare, unde preţurile unor asemenea terenuri sunt ridicate. S-a arătat că, dacă exista o imposibilitate obiectivă de acordare a terenului de 2 ha în parcela A/158, inculpatul trebuia să propună reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui alt teren, însă arabil extravilan, în nici un caz intravilan Nisipos - neproductiv. La dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, exista o suprafaţă de 95,21 ha păşune, obţinută prin desfiinţarea islazului oraşului Năvodari, prin HCL nr. 185/24.07.2009 (f x dup), iar din acest teren agricol putea să acorde moştenitorilor suprafaţa de 2 ha.

Instanţa a mai apreciat că prin acordarea terenului de 2 ha intravilan - plajă, inculpatul A. a cauzat un prejudiciu oraşului Năvodari în valoare de 1459200 RON (340000 de euro), după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .

Astfel, a considerat că acţiunea inculpatului A. de a propune spre reconstituirea dreptului de proprietate suprafaţa de 2 ha situat pe plaja din Mamaia Nord a avut ca scop obţinerea de către acesta, pentru sine, prin interpuşi a unei părţi importante din acest teren. S-a apreciat că declaraţiile martorilor, actele notariale încheiate şi cărţile funciare oglindesc intenţiile inculpatului.

S-a reţinut că numitul J., fiul moştenitoarei FFFFFFF. şi nepot al autorilor HH. şi II., îl cunoştea pe inculpatul A. şi, cu ocazia efectuării demersurilor pentru punerea în posesie a moştenitorilor pe terenul de 8,8 ha, s-a înţeles cu inculpatul ca, acesta din urmă, să propună Comisiei Judeţene o suprafaţă de teren intravilan - plajă, de 2 ha, în loc de cele 2 ha arabil, urmând ca terenul să fie împărţit între cei doi. Astfel, la data de 23.04.2010, moştenitorii DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE. FFFFFFF. şi I., toţi prin mandatar J. au promis că vor vinde promitentului cumpărător TT., căsătorit cu OOOOOOO., cota indiviză de 1/2 din întregul lor drept de proprietate asupra terenurilor de 6,8 ha din PS 22 şi 2 ha din A/158, actul fiind autentificat sub nr. x/23.04.2010 de către BNP H. .

S-a reţinut că, la data de 09.08.2011, moştenitorii menţionaţi mai sus, mai puţin I., toţi prin mandatar J., au vândut cumpărătorului TT. căsătorit cu OOOOOOO. suprafaţa de 10000 mp din terenul 18888 mp situat în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord, prin contractul autentificat sub. Nr. 1409/09.08.2011.

S-a arătat că, în aceeaşi zi, moştenitorii menţionaţi mai sus, mai puţin I., toţi prin mandatar J., au vândut suprafaţa de 8888 mp situată în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord către numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ., prin contractul autentificat sub nr. x/09.08.2011 de BNP H. .

În urma acestor contracte fictive, pe suprafaţa de 20000 de mp situată în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord au ajuns proprietari reali A. pe suprafaţa de 10000 mp, J. pe suprafaţa de 8888 mp şi I. pe suprafaţa de 1112 mp.

S-a mai arătat că, la data de 14.09.2011, a fost încheiat contractul de partaj voluntar, autentificat de BNP H. sub nr. x/14.09.2011, prin care TT. a luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 10000 mp formată din 8 loturi de teren, dintre care două de 500 mp, cinci loturi de câte 1000 mp şi un lot de 4000 mp., I., prin mandatar J., a luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 1112 mp, iar numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ. au luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 8888 mp .

În continuare, s-a reţinut că inculpatul A., prin interpusul său TT., a vândut suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x către numitul RRRRRRR., suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x numiţilor SSSSSSS. şi TTTTTTT., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x către numiţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x numiţilor WWWWWWW. şi XXXXXXX., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x numiţilor YYYYYYY. şi ZZZZZZZ., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x numiţilor AAAAAAAA. şi BBBBBBBB., suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x inculpatului F. şi suprafaţa de 4000 mp nr. cadastral x inculpatului F. (interpus al inculpatului A.), .

Referitor la numitul I., s-a reţinut că a vândut terenul de 1112 mp şi nr. cadastral x numitei CCCCCCCC. .

De asemenea, s-a precizat că numitul J. a dezmembrat, prin interpuşii săi PPPPPPP. şi QQQQQQQ., terenul de 8888 mp cu nr. cadastral x în două terenuri, unul de 8311 mp cu nr. cadastral x şi altul de 577 mp cu nr. cadastral x. Referitor la terenul de 577 mp şi nr. cadastral x, s-a arătat că a fost vândut de J. prin intermediul interpuşilor PPPPPPP. şi QQQQQQQ. numiţilor DDDDDDDD. şi EEEEEEEE.. În ceea ce priveşte terenul de 8311 mp cu nr. cadastral x, s-a constatat că a fost dezmembrat în 12 terenuri, dintre care suprafeţele de 441 mp şi nr. cadastral x, 466 mp şi nr. cadastral x, 650 mp şi nr. cadastral x, de 650 mp şi nr. cadastral x, 399 mp şi nr. cadastral x, 448 mp şi nr. cadastral x, 600 mp şi nr. cadastral x, 821 mp şi nr. cadastral x, de 69 mp şi nr. cadastral x şi 1376 mp cu nr. cadastral x au ajuns în proprietatea legală a numitului J., care le-a vândut ulterior altor cumpărători. Urmărind firul tranzacţiilor înscrise în cartea funciară, terenurile cu suprafaţa de 549 mp şi nr. cadastral x, de 1472 mp şi nr. cadastral x, de 370 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de J. prin intermediul interpuşilor PPPPPPP. şi QQQQQQQ. .

Instanţa a coroborat cartea funciară cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. Astfel, martorul ZZ. a arătat că toţi moştenitorii autorilor HH. şi II. i-au dat procură vărului său, J., să se ocupe de obţinerea terenurilor care li s-ar fi cuvenit, însă J. a obţinut terenurile şi nu le-a dat decât sume modice din vânzarea terenurilor. Acelaşi martor a mai arătat că J. i-a spus într-o discuţie că 50% din teren a trebuit să-l dea, fără nicio plată, inculpatului A., primar al oraşului Năvodari, aceasta fiind o procedură standard, altfel nu ar fi fost puşi în posesie. Citându-l pe J., martorul a reprodus cuvintele acestuia: "Nu ne dă pământul dacă nu îi dăm jumătate." Martorul ZZ. a mai precizat că J. se ducea mereu în audienţă la inculpatul A. pentru obţinerea terenurilor şi în acest fel ar fi devenit apropiaţi. De asemenea, s-a arătat că martorul a aflat tot de la J. faptul că restul de teren, prin interpuşi a ajuns la el. După cum a reflectat cartea funciară, interpuşii au fost numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ..

În acelaşi sens, au fost şi declaraţiile martorului AAA. . Acesta a relatat că în cadrul unei reuniuni în casa fratelui său ZZ., fiind prezent alături de XX., J. le-a spus că el are relaţii la primărie pentru a obţine terenurile şi că îl cunoaşte pe inculpatul A.. S-a mai arătat că J. le-a spus "eu am relaţii la primărie la FFFFFFFF., eu deschid uşa la dl Matei ca la mine acasă". Acelaşi martor a confirmat faptul că numitul J. s-a ales cu aproape toată suprafaţa de teren care le revenea lor în zona GGGGGGGG., pe care a obţinut-o prin alţi interpuşi.

Din declaraţiile sintetizate ale martorului VV., instanţa a reţinut că J. le-a spus moştenitorilor că ar fi bine să-l împuternicească pe el pentru obţinerea terenurilor de pe urma defuncţilor VV. şi II. şi le-a mai spus şi faptul că a luat legătura cu A., primarul oraşului Năvodari, care i-a transmis să acţioneze în judecată primăria, că lucrurile vor decurge bine, urmând ca inculpatul A. să primească de la moştenitori un hectar din terenul retrocedat. Martorul a mai aflat de la J. că suprafaţa de 2 ha de lângă GGGGGGGG. a fost aleasă "cu dedicaţie", pentru ca din această suprafaţă să îi dea un hectar lui A.. S-a reţinut că martorul VV. a confirmat şi el faptul că J., prin interpuşi a ajuns proprietar pe aproape tot terenul lor, spunând că "J. s-a ocupat de punerea în posesie şi printr-o inginerie imobiliară a ajuns să fie proprietar pe tot terenul. Acesta a vândut în calitate de mandatar terenul unor persoane apropiate lui şi a cumpărat în nume propriu de la aceleaşi persoane terenul." Astfel cum rezultă şi din informaţiile cuprinse în cartea funciară, instanţa a constatat că aceste persoane au fost PPPPPPP. şi QQQQQQQ.. Martorul VV. a mai precizat că J. i-a spus expres că i-a dat inculpatului A. un hectar de teren în zona GGGGGGGG., dar că nu va recunoaşte acest lucru niciodată, pentru că nu vrea "să se înfunde singur".

Referitor la martorul I., instanţa a reţinut că acesta a confirmat declaraţiile anterioare. S-a arătat că martorul ştia de la J. că acesta se afla în relaţii apropiate cu inculpatul A.. De asemenea, martorul a arătat că J. i-a spus faptul că jumătate din terenul pe care moştenitorii urmau să-l obţină de pe urma defuncţilor HH. şi II. trebuia dat inculpatului A.. Totodată, s-a mai constatat că martorul a reprodus cuvintele lui J.:

"Nu poţi să fii atât de idiot şi să nu realizezi că jumătate din terenul revendicat urmează să meargă la primarul de la Năvodari." Instanţa a mai reţinut că martorul a mai aflat faptul că J. le-a înşelat pe toate celelalte rude ale sale, în sensul că acesta a vândut părţi din terenurile obţinute, iar celor îndreptăţiţi le-a dat sume nesemnificative, iar pe alte terenuri şi-a construit nişte cabane. Tot martorul I. a confirmat şi el faptul că J., prin interpuşi a ajuns proprietar pe aproape tot terenul lor, spunând că printr-o strategie premeditată a vândut în calitate de mandatar terenul unor persoane apropiate lui şi a cumpărat în nume propriu de la aceleaşi persoane terenul.

În ceea ce priveşte declaraţia martorului CCC., instanţa a considerat că se confirmă situaţia de fapt reţinută de instanţă. Acesta, în declaraţia dată, a arătat că J. le-a spus moştenitorilor că o parte din teren va trebui să i-o dea inculpatului A., primar al oraşului Năvodari, pentru a obţine terenuri într-o zonă cu potenţial economic.

Cu privire la martorul DDD., instanţa a precizat că toţi moştenitorii autorilor HH. şi II. i-au dat procură numitului J., să se ocupe de obţinerea terenurilor care li s-ar fi cuvenit pe raza oraşului Năvodari, acesta din urmă spunându-i că dacă îi dă procura îi poate reprezenta mai bine interesele în faţa primarului din Năvodari, A., cu care era prieten de afaceri.

S-a constatat că, deşi martorii EEE., FFF., UU., WW., XX., YY., BBB., în faţa instanţei, au spus că nu au ştiut dacă J. a dat din terenurile ce li se cuveneau vreo parte inculpatului A., în calitate de primar al oraşului Năvodari pentru obţinerea terenurilor, s-a constatat că aceştia au confirmat declaraţiile celorlalţi martori referitoare la acţiunile numitului J., care a fost mandatat de toţi moştenitorii să facă demersuri pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor care au aparţinut bunicilor lor, HH. şi II. pe raza oraşului Năvodari, să vândă terenul şi să le dea partea fiecăruia din bani, însă acesta a vândut o parte din terenuri, şi-a construit nişte cabane şi case pe alte terenuri, iar lor nu le-a dat decât sume modice, motiv pentru care l-au dat în judecată.

Chiar dacă declaraţiile analizate, date de martori în cursul urmăririi penale, nu coincid în totalitate cu declaraţiile date de aceştia în faza de judecată şi există posibilitatea ca persoana care a efectuat audierile să fi trecut în declaraţii afirmaţii pe care martorii nu le-au făcut, şi există şi necorelări între declaraţiile lor, având în vedere caracterul divizibil al declaraţiilor, instanţa a apreciat că declaraţiile martorilor, împreună cu actele notariale şi cărţile funciare, probează frauda concepută de inculpatul A. împreună cu numitul J., care, în mod regretabil, nu a fost cercetat de către parchet. S-a mai arătat că nici inculpatul F. nu a fost cercetat pentru dobândirea scriptică a terenului de 5000 mp.

Din declaraţiile coroborate ale martorilor ZZ., VV., I. şi CCC., a rezultat că terenul a fost vândut fictiv unor interpuşi ai inculpatului A. fără a se achita vreun preţ. În acest context, s-a considerat că TT. şi F. au fost interpuşi ai inculpatului A.. Faptul că inculpatul F. a fost doar un intermediar al inculpatului A., însă un intermediar mai apropiat decât TT., a fost demonstrat şi de faptul că inculpatul F. era angajat la S.C. PP. al cărei asociat unic era inculpatul Matei, firma fiind administrată de sora acestuia din urmă. De asemenea, din relaţiile comunicate de ITM Constanţa a rezultat că inculpatul F., în perioada 04.08.2006-31.12.2010, a obţinut de la PP. salarii de încadrare între 370 de RON şi 720 de RON, acestea fiind salarii modeste pentru a putea cumpăra 5000 de mp pe malul Mării Negre, în valoare de 364800 de RON.

S-a reţinut că inculpatul era asociat unic şi administrator al S.C. HHHHHHHH. S.R.L., însă această firmă a raportat doar pierderi contabile. Faptul că sediul social al S.C. HHHHHHHH. S.R.L. a fost declarant în baza unui contract de comodat cu inculpata S.C. C. S.R.L., firmă administrată în fapt de inculpatul A., era încă un argument care arăta legătura dintre inculpatul F. cu inculpaţii A. şi B., existând o multitudine de probe care arătau aceste legături. Totodată, s-a apreciat că a fost încheiat de TT. cu inculpatul F. contractul, la aproximativ o lună de când Vanghelescu a dobândit terenul, şi mai ales în aceeaşi zi, când TT. a ieşit din indiviziunea în care se afla cu I. şi PPPPPPP. şi QQQQQQQ. şi a intrat efectiv în posesia terenului, aspect care a condus la ideea că era puţin probabil ca un apropiat al inculpatului A. să cumpere terenul de la TT. dacă acesta nu ar fi avut şi el legătură cu A.. Chiar şi la preţurile fictive trecute de părţi în contractele autentificate la BNP H., la data de 14.09.2011, s-a apreciat că inculpatul F. nu ar fi avut suma de 60000 de euro pentru a plăti cele două suprafeţe de teren de 1000 mp şi 4000 mp.

Raportat la probele analizate anterior, instanţa a înlăturat declaraţiile martorilor TT., J., F., precum şi apărările inculpaţilor A. şi F.. S-a apreciat că aceste declaraţii şi apărări au fost făcute pro causa în scopul de a denatura adevărul şi de a creiona o altă situaţie de fapt, însă una care apare neverosimilă, greu de crezut chiar şi de persoane fără specializare juridică. S-a precizat că legătura dintre inculpaţi, intermediari şi J., precum şi frauda executată de inculpatul A. împreună cu numitul J. au fost dovedite de probele analizate mai sus.

În ceea ce priveşte suprafaţa de 6,8 ha acordată moştenitorilor în parcela PS 22, instanţa a constatat că terenul era unul agricol - păşune şi în mod legal s-a reconstituit dreptul de proprietate pe acest teren, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 1/2000.

2. Titlu de proprietate x/14.03.2011 - autor JJ.

În anul 2001, inculpata E. a solicitat Judecătoriei Constanţa reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 13 ha de teren, în calitate de moştenitoare a autorului JJ., fiind constituit dosarul nr. x/2001. Reclamanta a precizat că autorul său a deţinut teren arabil, în acest sens fiind şi probele ataşate cererii de chemare în judecată.

Prin sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin neapelare, instanţa a admis plângerea petentei E., ca moştenitoare a defunctului JJ. şi a obligat pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa să elibereze titlu de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha teren, situat în oraş Năvodari . Deşi instanţa nu a menţionat expres categoria de folosinţă a terenului care trebuia acordat inculpatei E., a avut în vedere dispoziţiile art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 18/1991, care se refereau la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole. De altfel, Legea 18/1991 şi şi Legea nr. 1/2000 au reglementat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. Aşadar, s-a apreciat că terenul care trebuia acordat inculpatei E. are suprafaţa de 13 ha şi categoria de folosinţă agricol.

În baza acestei sentinţe, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa a emis pe numele inculpatei E. titlul de proprietate nr. x/25.06.2003, pentru suprafaţa de 1,8 ha teren arabil, situat în extravilanul satului Corbu, com. Corbu.

S-a reţinut că inculpata, nemulţumită că nu a primit întreg terenul de 13 ha, precum şi de faptul că a primit suprafaţa de 1,8 ha pe raza com. Corbu, a formulat mai multe cereri către Primăria Năvodari şi Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari pentru a fi pusă în posesie asupra suprafeţei de 13 ha în Năvodari, zona Peninsulă şi zona Pepinieră unde deţinuse terenurile autorul său.

S-a arătat că, în anul 2009, inculpata E. a formulat o nouă acţiune la Judecătoria Constanţa, prin care a solicitat obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari să o pună efectiv în posesie asupra suprafeţei de 11,12 ha teren în zonele Pepinieră şi Peninsulă, unde erau situate vechile amplasamente, sau pe alte amplasamente libere, conform titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin neapelare. Astfel, inculpata E. a formulat trei cereri cu acelaşi obiect: Dosarul nr. x/2009 a fost repartizat completului C 26ff prezidat de judecătorul IIIIIIII., iar dosarele cu nr. x/2009 şi y/2009 au fost repartizate completului C 29 ff prezidate de inculpata D.. Instanţa a constatat că primul înregistrat a fost dosarul nr. x/2009, la data de 21.10.2009, însă inculpata E. a dorit expres ca cererea sa să fie judecată de inculpata D.. Astfel, a renunţat la judecata din primul dosar, iar dosarele cu nr. x/2009 şi y/2009 au fost conexate de inculpata D., cauza fiind judecată sub nr. x/2009. La acel moment, nu erau în vigoare dispoziţiile din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti care prevăd că cererea se judecă de primul complet învestit chiar dacă partea renunţă la judecată.

Inculpata D. a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza topografică cu obiectivul de a se verifica dacă terenul indicat de către reclamată era liber de construcţii şi nu formează obiectul unor solicitări de restituire în natură formulate în baza Legii 18/1991 sau a legii 1/2000, fiind desemnat expertul JJJJJJJJ. din cadrul BLET Constanţa. S-a menţionat că în acest dosar inculpata E. a depus un ortofotoplan unde a indicat expres terenul de 11,2 ha despre care a susţinut că era liber şi că dorea sa îi fie atribuit. S-a arătat că inculpata a susţinut că harta a fost întocmită de ea, aspect necredibil, în condiţiile în care, la o simplă analiză a ortofotoplanului aflat la f. x dup, se putea observa că acesta nu putea fi întocmit decât de o persoană cu pregătire topografică şi cunoştinţe despre fondul de terenuri ale oraşului Năvodari.

S-a considerat că inculpata D. nu a încălcat dispoziţiile art. 202 din C. proc. civ. din 1864 la numirea expertului JJJJJJJJ. indicat de reclamantă, deoarece, la momentul discutării probelor, în sala de judecată, nu s-a aflat reprezentanta pârâţilor, consilier juridic GGG.. La termenul din data de 12.01.2010, fiind întrebată dacă se opune efectuării expertizei sau doreşte să propună un expert parte, reprezentanta Comisiei Locale, a răspuns negativ. Însă consilierul juridic a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1/2000.

În opinia instanţei, chiar dacă dosarul avea ca obiect obligaţia de a face, respectiv punerea efectivă în posesie, tot trebuiau respectate dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000. În condiţiile în care suprafaţa de 11,2 ha nu fusese individualizată în sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, care lăsase în sarcina Comisiei Locale de Fond Funciar obligaţia de a face aplicarea art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, de a verifica dacă putea fi retrocedat vechiul amplasament sau în caz contrar să acorde un teren agricol în compensare, inculpata D. avea obligaţia să facă aceste verificări. Însă, inculpata D. a încălcat dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a dispus ca expertul să analizeze doar terenul indicat de către inculpata E. în ortofotoplan.

S-a arătat că expertul JJJJJJJJ. a depus la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară topografică, la data de 25.01.2010, în care a precizat că terenul nu era afectat de construcţii sau reţele de utilităţi supraterane sau aeriene şi a solicitat instanţei să efectueze demersuri la Primăria Năvodari pentru a clarifica situaţia juridică actuală a terenului, dacă acel teren era afectat de programe de investiţii urbanistice, dacă face parte din intravilanul sau extravilanul oraşului Năvodari şi dacă este afectat de reţele de utilităţi subterane. Expertul a mai menţionat că a discutat cu inculpatul A., primar al oraşului Năvodari, care a precizat că terenul solicitat de inculpata E. face parte din intravilanul oraşului Năvodari, are regim de domeniu public de interes local şi pe teren era derulat un program de investiţii.

Instanţa a arătat că inculpata D., din nou cu încălcarea art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, în loc să ceară informaţii Primăriei Oraşului Năvodari despre vechiul amplasament, sau despre alte terenuri agricole ce puteau fi acordate în compensare, a solicitat informaţii doar despre terenul intravilan situat pe plaja Mării Negre, indicat de inculpata E.. Primăria Năvodari, prin adresa nr. x/29.01.2010, semnată de alt funcţionar în locul inculpatului A. a precizat că terenul cerut de inculpata E. nu putea fi retrocedat deoarece exista un PUZ privind amenajarea unui nod de circulaţie rutieră.

Fără a ţine seama de apărările formulate de Comisia Locală de Fond Funciar, având un raport de expertiză incomplet, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 16765/19.11.2001 a Judecătoriei Constanţa care reconstituia dreptul de proprietate în favoarea inculpatei E. asupra unei suprafeţe de teren de 13 ha teren agricol, şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, inculpata D., prin sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010, a admis acţiunea inculpatei E. şi a obligat Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari să o pună în posesie asupra suprafeţei de 11,2 ha teren intravilan situat în Parcela Ns 158/5 zona Mamaia Nord, pe malul Mării Negre, pe care îl indicase în ortofotoplan, deşi, iniţial, solicitase teren în zonele Pepinieră şi Penisulă, unde se aflau terenuri extravilane agricole.

În opinia instanţei, s-a apreciat că a existat o înţelegere între inculpaţii A., E. şi D. încă dinainte de formularea cererii de chemare în judecată, iar harta depusă de inculpata E. la dosar i-a fost dată de inculpatul A., care cunoştea situaţia terenului de 11,2 ha şi avea interesul de a obţine pentru sine acest teren de o mare valoare situat pe plaja Mării Negre în Mamaia Nord. Această concluzie a fost susţinută de faptul că inculpata E. a introdus pe rolul Judecătoriei Constanţa prima cerere, la data de 21.10.2009 şi fiind nemulţumită că dosarul nu a fost repartizat inculpatei D., ci a fost repartizat unui alt complet de fond funciar, la data de 29.10.2009, a mai formulat încă două cereri pentru a fi sigură că una dintre cereri va fi repartizată acesteia, iar în cazul celor care s-ar fi repartizat altui complet ar fi renunţat la judecată. La data de 13.11.2009, practic, la două săptămâni de la formularea ultimelor două cereri, inculpata a încheiat un contract de vânzare a unui bun viitor autentificat la BNP KKKKKKKK. sub nr. x/13.11.2009 prin care a vândut numiţilor JJJ. şi LLLLLLLL., interpuşi ai inculpatului A., cotele indivize de 41,96 % şi respectiv 22,32 % din dreptul de proprietate asupra terenului de 11,2 ha situat pe raza oraşului Năvodari, ce reprezenta, la acel moment, un bun viitor. S-a apreciat că inculpatul A. era sigur că terenul indicat în ortofotoplanul pe care i l-a înmânat inculpatei E. va fi acordat de inculpata D. şi a vrut să fie sigur că îşi prezervă o mare parte din acest teren prin încheierea contactului asupra unui bun viitor. S-a considerat că dacă acesta nu ar fi fost sigur, nu i-ar fi pus pe interpuşii JJJ. şi LLLLLLLL. să încheie un contract asupra unui bun viitor, care nu se ştia ce fel de teren va fi, sau dacă se putea acorda inculpatei E. vreun teren şi nu ar fi fost trecută în anexa pentru despăgubiri. Chiar dacă aceasta avea o hotărâre definitivă, nu avea o suprafaţă de teren individualizată, iar punerea în executare a sentinţei civile nr. 16765/19.11.2001 a Judecătoriei Constanţa se putea face conform art. 3 din Legea nr. 1/2000, şi, deci, putea primi chiar despăgubiri.

S-a mai menţionat că un alt argument, care arată conivenţa celor trei inculpaţi, era legat de promovarea căii de atac a recursului împotriva sentinţei pronunţate de inculpata D.. Din declaraţiile corelate ale martorelor GGG., HHH. şi III., a rezultat că prima, care a şi reprezentat Comisia Locală de Fond Funciar şi pe Primarul oraşului Năvodari în faţa instanţei, a declarat recursul, cea de-a doua a redactat motivele de recurs în termenul legal şi le-a predat celei de-a treia, care îndeplinea funcţia de director executiv al direcţiei juridice a primăriei, pentru a le înmâna primarului, în vederea semnării şi ulterior depunerii lor la instanţă.

Prin decizia civilă nr. 675/14.09.2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa, s-a constatat nulitatea recursului declarat de pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Primarul oraşului Năvodari împotriva sentinţei civile nr. 10530/23.04.2010 a Judecătoriei Constanţa, motivat de faptul că recursul nu a fost motivat şi timbrat în termen. În opinia instanţei, cel care a întârziat semnarea motivelor de recurs a fost inculpatul A., pentru ca sentinţa să rămână definitivă şi să îşi producă efectele contractul de vânzare a unui bun viitor încheiat prin interpuşi cu inculpata E., iar terenurile din zona Mamaia Nord de pe plaja Mării Negre să intre în sfera sa de stăpânire şi să îşi extindă proprietăţile imobiliare lângă terenul obţinut prin fraudă de la moştenitorii defuncţilor HH. şi II., în Parcela Ns 158.

Înainte ca inculpata E., JJJ. şi LLLLLLLL. să fie puşi în posesie, la data de 30.07.2010, după rămânerea definitivă a sentinţei 10530/23.04.2010, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/30.07.2010 la BNP H., prin care cei trei coproprietari menţionaţi mai sus au promis că vor vinde inculpatului B., un alt interpus mai apropiat al inculpatului A., suprafaţa indiviză de 4 ha din cele 11,2 ha atribuite (f x dup).

În şedinţa Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, din data de 09.12.2010, condusă de inculpatul A., în prezenţa inculpatei E., s-a constatat că terenul cu suprafaţa de 11,2 ha prevăzut în raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic JJJJJJJJ., nu putea fi restituit întocmai raportului de expertiză, deoarece se suprapunea cu terenuri care fuseseră restituite. Ţinând cont de aleea de promenadă şi aleile de străpungere către plaja Mării Negre, Comisia i-a propus inculpatei E. retrocedarea unui teren de 11,2 ha conform planului de situaţie întocmit de S.C. MMMMMMMM. S.R.L., ofertă pe care inculpata a acceptat-o. S-a arătat că aceste aspecte rezultă din procesul-verbal din data de 09.12.2010 aflat la f. x dup.

Instanţa a apreciat că inculpata E. a fost pusă în posesie aproape în totalitate asupra terenului pe care l-a cerut, pe care l-a indicat în harta pe care a depus-o la dosar şi care i-a fost atribuit de către inculpata D.. În realitate, s-a apreciat că terenul, indicat de inculpata E. şi expertizat de către expertul JJJJJJJJ., nu putea fi acordat în coordonatele indicate, deoarece expertul nu a avut toate datele tehnice când a întocmit raportul, iar terenul de 20000 mp aflat în parcela Ns 158/5 trup 9 deja intrase în sfera de stăpânire a inculpatului A. şi a numitului J., din luna iulie 2010. Însă, inculpata E. a fost pusă în posesie aproape pe acelaşi teren pe care l-a cerut, în continuarea lotului ce trebuia acordat moştenitorilor defunctului VV., după cum a rezultat din rapoartele de expertiză topografică şi harta depusă de inculpată la dosar, precum şi din ortofotoplanul aflat la fila x CAB.

S-a constatat că, la data de 17.12.2010, E., JJJ. şi LLLLLLLL. au fost puşi în posesie asupra terenului de 11,2 ha format din 6 loturi de teren situat în Parcela Ns 158/5 Trup 1/2, 4, 5, 6,7,8 Mamaia Nord, teren intravilan Nisipos neproductiv, adică plaja Mării Negre.

Inculpaţii A., E. şi D., prin acţiunile lor conivente, în opinia instanţei, au produs un prejudiciu oraşului Năvodari de 7966560 RON, reprezentând contravaloarea terenului de 11,2 ha, la data faptelor, după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .

S-a reţinut că, în cartea funciară, se oglindeşte frauda executată de inculpaţii A., E. şi B. cu ajutorul interpuşilor JJJ., LLL., LLLLLLLL. şi KKK. (a se vedea firul tranzacţiilor imobiliare în volumele XXXVI, XXXVII, XXXVIII, XLII CAB).

La data de 14.06.2011, E., JJJ. şi LLLLLLLL., prin actul notarial x/14.06.2011 autentificat de BNP H., au vândut inculpatului B., interpus al inculpatului A., terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 18998 mp. S-a arătat că, la aceeaşi dată, prin actul notarial autentificat sub nr. x/14.06.2011, de BNP H., cei trei coproprietari menţionaţi mai sus au vândut inculpatului B., interpus al inculpatului A., terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 20736 mp.

Prin actul notarial nr. x/11.07.2011 emis de BNP K. coproprietarii JJJ., E. şi LLLLLLLL. au ieşit din indiviziune. Inculpata E. a obţinut din suprafaţa totală de 11,2 ha, terenul de 11006 mp cu nr. cadastral x, terenul de 20311 mp. cu nr. cadastral x, 851 mp din terenul cu nr. cadastral x. JJJ. a obţinut din suprafaţa totală de 11,2 ha, terenul cu nr. cadastral x cu suprafaţa de 25098 mp, iar LLLLLLLL., suprafaţa de 15000 mp din terenul cu nr. cadastral cu nr. x.

Terenurile au fost dezmembrate şi vândute de inculpaţii E. şi A., fie personal, în cazul inculpatei E., fie prin interpuşi, în cazul inculpatului A.. Astfel, inculpata E. a vândut următoarele terenuri: suprafaţa de 469 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 490 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 1116 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x. Terenurile de câte 500 mp. fiecare cu nr. cadastral x şi terenul de 20311 mp. nr. cadastral x se aflau încă în proprietatea inculpatei. Aceasta a mai vândut suprafaţa de 463 mp şi nr. cadastral x şi suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x. Terenul de 18998 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B. şi vândut în acelaşi mod. Terenul cu suprafaţa de 25098 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A. prin intermediul numitelor JJJ. şi LLL. şi vândut în acelaşi mod. Terenul de 20736 mp cu nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B. şi a vândut terenul cu suprafaţa de 10000 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 457 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x. Terenurile de câte 500 mp. fiecare şi nr. cadastral x, 108811, terenul de 779 mp şi nr. cadastral x i-au revenit inculpatei E. (45 mp având şi KKK.) şi se află încă în proprietatea acesteia. Terenul cu suprafaţa de 15000 mp şi nr. cadastral x (mai puţin terenurile dezmembrate, cu nr. cadastral x şi 110105) a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul numitului LLLLLLLL., şi înstrăinat prin vânzare/donaţie în acelaşi mod. Suprafaţa de 851 mp, respectiv două terenuri (nr. cadastral x şi nr. cadastral x) dezmembrate din terenul cu nr. cadastral x au fost vândute de inculpata E..

Instanţa a apreciat că legătura dintre inculpaţii A. şi E. a fost făcută de martorii LLL. şi KKK.. S-a constatat că acest din urmă martor era o persoană apropiată inculpatei E., care îl considera ca pe un nepot, acesta i-a acordat ajutor în promovarea şi susţinerea mai multor acţiuni pentru retrocedarea de terenuri şi s-a ocupat şi de vânzarea unor terenuri astfel obţinute. De asemenea, s-a ocupat în prezentul dosar, ca reprezentant de facto al inculpatei E., de încheierea actelor prin care mare parte dintre terenuri au ajuns de facto la inculpatul A.. Martora LLL., avocat, l-a reprezentat pe inculpat în mai multe procese civile şi penale, precum şi pe concubina acestuia RRR., aspecte care au rezultat din probele analizate, respectiv, contractele şi antecontractele încheiate de E. cu interpuşii inculpatului A., din cărţile funciare şi din declaraţiile corelate şi intepretate ale martorilor JJJ., KKK. şi LLL..

Astfel, s-a reţinut că martora JJJ. a declarat, în cursul urmăririi penale, că l-a cunoscut pe KKK. prin intermediul martorei LLL.. A mai arătat că banii, pentru a cumpăra cota indiviză de 42,96 % din bunul viitor al inculpatei E., i-au fost daţi de LLL., iar când a vândut terenul către aceasta nu a primit niciun ban, vânzarea fiind formală, iar ea s-a ales "din afacere" doar cu o suprafaţă de 1000 mp de teren. Aşadar, a reieşit clar că LLL., avocat şi apropiată a inculpatului A., a găsit-o iniţial ca primă interpusă pe JJJ., iar, ulterior, terenurile au fost vândute în numele acesteia sau recuperate pe numele marorei LLL.. De asemenea, s-a arătat că martorul KKK. (f 129-132 dup, f x CAB) a declarat că a cunoscut-o pe JJJ. prin intermediul avocatei LLL., restul afirmaţiilor s-au apreciat a fi nesincere, întrucât s-a considerat că dorea protejarea inculpatei. În acest context, s-a apreciat că susţinerile martorei LLL., conform cărora nu l-a cunoscut pe martorul KKK., sunt nesincere pentru a nu se creea impresia că a fost şi ea implicată în fraudarea intereselor oraşului Năvodari.

De asemenea, s-a apreciat ca fiind nesinceră toată povestea inventată de LLL., conform căreia JJJ. i-a dat procură soţului său să-i vândă o parte din terenuri, precum şi că ea dorea să cumpere terenuri împreună cu soţul său deşi de aflau în proces de divorţ, fiind contrazisă de JJJ. în ceea ce priveşte remiterea banilor pentru terenurile care au intrat scriptic în proprietatea sa. S-a mai constatat că JJJ. nu a fost prezentă decât la cumpărarea cotei indivize - încheierea contractului autentificat la BNP KKKKKKKK. sub nr. x/13.11.2009, ea fiind reprezentată de KKK., în calitate de madatar, ulterior la încheierea actelor cu inculpatul B.. Astfel, a rezultat că JJJ. a fost doar un "paravan".

În ceea ce priveşte declaraţia martorei JJJ., Curtea a avut în vedere faptul că nu a putut fi audiată în mod nemijlocit de catre instanţă deoarece era plecată din ţară, aflându-se pe teritoriul Marii Britanii, după cum a rezultat din procesele-verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere şi înştiinţărilor transmise de martoră către instanţă prin email.

S-a apreciat că, în fiecare cauză în care problema caracterului echitabil al procedurii se pune în raport cu o depoziţie a unui martor absent, este necesar să se stabilească dacă există elemente care să compenseze suficient inconvenientele legate de admiterea unei asemenea probe pentru a permite o apreciere corectă şi echitabilă a fiabilităţii acesteia. S-a precizat că examinarea acestei chestiuni permite pronunţarea unei condamnări numai în cazul în care depoziţia martorului absent este suficient de fiabilă ţinând seama de importanţa ei în cauză [Cauza Al-Khawaja şi Tahery (MC), pct. 147].

Analizând principiile arătate mai sus, instanţa a apreciat că, în prezenta cauză, există elemente care să compenseze suficient inconvenientele legate de imposibilitatea audierii martorei JJJ., pentru a permite o apreciere corectă şi echitabilă a fiabilităţii acesteia. Astfel, s-a considerat că neaudierea martorei în faţa instanţei este contrabalansată de declaraţiile coroborate ale martorilor KKK., LLL. şi mai ales de antecontractele şi contractele de vânzare încheiate, precum şi de extrasele de carte funciară aflate la dosar.

3. Titlul de proprietate nr. x/19.09.2011 - autor KK.

La data de 18.08.2006, reclamanţii L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O., toţi prin mandatar L., au solicitat Judecătoriei Constanţa anularea hotărârii nr. 322/29.06.2006 emisă de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa şi propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari şi să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului de 13 ha agricol, care a aparţinut autorului lor, KK.. Reclamanţii au precizat că autorul lor a deţinut teren arabil, în acest sens fiind şi probele ataşate cererii de chemare în judecată. Au fost ataşate actele prin care autorul KK. a dobândit terenul agricol înainte de 1945 .

Dosarul cu nr. x/2006 a fost repartizat, începând cu al doilea termen de judecată, inculpatei D., în acea perioadă, judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa.

Instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisuri, proba cu martori şi proba cu expertiză tehnică topografică. După înlocuirea mai multor experţi a fost desemnat expertul NNNNNNN. din cadrul BLET Galaţi.

S-a arătat că, la data de 15.01.2009, expertul NNNNNNN. a depus la dosar raportul de expertiză topometrică prin care a precizat că datorită preţurilor foarte mari de tranzacţionare a terenurilor în zonă şi a intereselor financiare, Primăria Năvodari nu a colaborat cu expertul, invocând de fiecare dată o amnezie totală în privinţa proprietăţilor revendicate de urmaşii autorilor iniţiali, că nu are documente vechi sau noi, planând o veşnică atmosferă de mister. Deşi expertul s-a adresat primarului oraşului Năvodari, cererea a rămas fără răspuns. Expertul a mai precizat că datorită dezvoltării economice şi urbanizării zonei, pe terenurile care au aparţinut autorilor reclamanţilor sunt construite blocuri, vile, case, precum şi alte imobile, sau au fost puşi în posesie alţi cetăţeni, conform legilor fondului funciar, neputând fi identificate vechile amplasamente.

Astfel, s-a reţinut că, în urma concluziilor expertului, inculpata D. a emis o adresă către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari pentru a preciza situaţia terenurilor libere aflate pe raza oraşului Năvodari şi dacă din acele suprafeţe se pot retroceda reclamanţilor anumite parcele.

Instanţa a constatat că, la termenul din data de 17.03.2009, prin adresa nr. x/27.02.2009 (f x dup), semnată de inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Năvodari, s-a propus acordarea către reclamanţi a suprafeţei de 13 ha, în compensare, situată în parcela A158, terenuri aflate la dispoziţia Comisiei Locale, care au fost preluate de la S.C. Ceres S.A. Mihail Kogălniceanu, conform procesului-verbal nr. x/1993, pentru a fi atribuite conform Legii.

De asemenea, s-a arătat că la termenul din data de 07.04.2009, inculpata D. a emis o nouă adresă către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari cu menţiunea de a depune planul de amplasament şi vecinătăţile, să menţioneze dacă se află în intravilan sau extravilan şi ce categorie a avut terenul, la data de 01.01.1990.

În continuare, s-a constatat că, la data de 23.06.2009, reclamanţii au depus la dosar un raport de expertiză tehnică topo-cadastrală, întocmit de expertul OOOOOOOO., prin care a identificat din totalul de 32 ha, care au aparţinut defunctului KK., un număr de 14,37 ha, dintre care: pe terenul de 8,1625 ha s-a menţionat că se găseşte o hală industrială care aparţine PPPPPPPP.; terenul de 0,83 ha a fost în administrarea IAS Mihail Kogălniceanu până în anul 1990, iar apoi au fost puse în posesie alte persoane conform legilor fondului funciar; pe terenul de 3037 mp (lot de casă) era construit Canalul Poarta Albă Midia Năvodari; un alt teren de 300000 mp (arabil la data preluării şi la data expertizei) a fost atribuit altor persoane conform legii fondului funciar şi, de asemenea, un alt teren de 20000 mp (arabil arabil la data preluării şi la data expertizei) a fost atribuit altor persoane conform legii fondului funciar.

S-a precizat că, la termenul din data de 23.06.2009, inculpata D. a trimis raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul OOOOOOOO., Comisiei Locale cu menţiunea de a preciza dacă vechiul amplasament şi amplasamentul solicitat în compensare au aceeaşi categorie de folosinţă şi aceeaşi valoare.

Instanţa a reţinut că în procesul-verbal din data de 15.03.2010 al Comisiei Locale Năvodari a fost consemnat răspunsul care urma să fie înaintat instanţei, pentru termenul din 16.03.2010: "întrucât nu a fost întocmit planul pentru parcela A158, acesta fiind în lucru, nu putem preciza suprafaţa exactă a acestei parcele şi vecinătăţile acesteia. Precizăm că,la data de 01.01.1990, terenul la care faceţi referire în adresă (A158) se afla în extravilanul oraşului, având categoria de folosinţă - agricol, în prezent, fiind situat în intravilanul acestuia" . Acest răspuns nu a mai fost înaintat instanţei pentru termenul din data de 23.03.2010.

S-a menţionat că, la data de 17.03.2010, moştenitorii defunctului KK. au solicitat certificatul de grefă nr. x/17.03.2010, necesar pentru cesiunea drepturilor litigioase.

Prin contractul autentificat la B.N.P. H. sub nr. x/22.03.2010, moştenitorii defunctului KK. au vândut martorului LL., pentru suma de 8.200 RON, cota de 2/13 din terenul pentru care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă unei suprafeţe de 2 ha .

Prin contractul autentificat la B.N.P. H. sub nr. x/22.03.2010, moştenitorii defunctului KK. au vândut martorului V., pentru suma de 17.220 RON, o cotă indiviză de 34,615% din terenul pentru care solicitaseră reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă suprafeţei de 4,50 ha .

Imediat, după încheierea contractelor de vânzare a drepturilor litigioase, prin adresa nr. x/06.05.2010, avizată de inculpatul A., s-a arătat instanţei că retrocedarea nu se poate face pe vechiul amplasament, deoarece, în decursul timpului, au fost edificate diverse contrucţii, căi de comunicaţii şi a propus în compensare o suprafaţă de teren echivalentă formată din 3,7574 ha în Trup 1 Zona QQQQQQQQ., 5,0860 ha în Trup 1 DLşi 4,1566 ha în Trup 2 DL. Adresa nu a fost emisă de Comisia Locală de Fond Funciar, ci de către Primăria Oraşului Năvodari - Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat la cererea Direcţiei Juridice - Corp Control, de către martorele NNN. şi MMM.. Din declaraţiile acestora (f x dup, f. x CAB), a rezultat că inculpatul A. a dispus emiterea respectivei adrese.

S-a arătat că fără a mai face vreo verificare, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, inculpata D., prin sentinţa civilă nr. 16376/22.06.2010 a admis acţiunea moştenitorilor L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O. şi a dobânditorilor de drepturi litigioase V. şi LL. şi a dispus ca pârâtele să reconstituie în favoarea acestora dreptul de proprietate exact pe suprafeţele indicate în adresa nr. x/06.05.2010, respectiv 3,7547 ha în Trup 1 Zona QQQQQQQQ., 5,0860 ha în Trup 1 DLşi 4,1566 ha în Trup 2 DL, deşi autorul reclamanţilor deţinuse terenuri agricole, iar retrocedarea nu s-a putut face pe vechiul amplasament. S-a considerat că inculpata trebuia să verifice dacă cele trei terenuri erau agricole conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, însă a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor intravilane Curţi Construcţii, pe plaja Mării Negre, fără a mai respecta vreo procedură. În cazul în care pe raza oraşului Năvodari nu mai existau terenuri agricole, reclamanţii trebuiau trecuţi în anexa aferentă despăgubirilor.

Inculpata a invocat în motivarea sentinţei dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora care au fost înscrişi în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondurilor funciar. S-a arătat că acest text legea prevede că terenurile se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, însă reclamanţii din prezenta speţă nu erau moştenitorii foştilor proprietari ai celor trei terenuri intravilane, acestea nefiind deţinute anterior de către KK..

Împotiva acestei hotărâri, nu a declarat recurs Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, ci doar Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, al cărei recurs a fost respins, ca tardiv .

S-a constatat că reclamanţii au fost puşi în posesie, la data de 20.06.2011, asupra celor 13 ha teren cu categorie de folosinţă Curţi-Construcţii, conform procesului-verbal nr. x/20.06.2011, iar, la data de 19.09.2011, a fost emis titlul de proprietate nr. x pe numele martorilor L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O., V. şi LL. .

În opinia instanţei, inculpaţii A. şi D., prin acţiunile lor, au produs un prejudiciu oraşului Năvodari de 8553083,96 RON, reprezentând contravaloarea terenului de 13 ha, la data faptelor, după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .

S-a reţinut că terenurile cu suprafeţele de 50860 mp şi nr. cadastral x, 41566 mp şi nr. cadastral x, 37574 mp şi nr. cadastral x au fost dezmembrate, împărţite între moştenitori şi cumpărătorii de drepturi litigioase, ulterior, unele vândute, altele donate, iar altele rămase în posesia intermediarilor şi a moştenitorilor. Terenul cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x intrat în proprietatea moştenitoarei L. a fost adjudecat de S.C. RRRRRRRR. S.R.L., într-un dosar de executare silită; terenul cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de inculpatul A., prin intermediul interpusului LL.. Terenul de 215 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului M.; terenul cu suprafaţa de 3746 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii M. şi N.; terenul cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorul O.; terenul cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 517 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 516 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorul P.; terenul cu suprafaţa de 3901 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de dobânditorii Q., J., R. şi S.; terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de dobânditorii M. şi N.; terenurile cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x şi 116396, cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de dobânditorul T..

S-a mai constatat că suprafaţa de teren de 12786 mp. nr. cadastral x a rămas încă în posesia interpusului LL.; suprafeţele de teren de 1652 mp. nr. cadastral x, 12545 mp. nr. cadastral x au rămas în posesia interpusului V.; suprafaţa de teren de 1444 mp. nr. cadastral x a rămas în indiviziune pe numele interpusului V. şi al moştenitorilor O., T., P., Q., J., R., S. şi M.; suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului O.; suprafaţa de teren de 1016 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului T.; suprafaţa de teren de 1017 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului P.; suprafaţa de teren de 3049 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor Q., J., R., S.; suprafaţa de teren de 3049 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor M. şi N..

De asemenea, s-a precizat că terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii Q., J., R., S., M., N., P., O. şi T.; terenul cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de inculpatul A. prin interpusul V.; terenul cu suprafaţa de 3097 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii Q., J., R. şi S.; terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1597 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorii M. şi N..

În ceea ce priveşte suprafaţa de teren de 559 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 11840 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 533 mp. nr. cadastral x, s-a arătat că au rămas în posesia interpuslui V., iar terenurile cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către interpusul V., iar preţul a fost obţinut pentru sine, având în vedere că terenul a fost trecut în patrimoniul PFA V..

În opinia instanţei, V. şi LL. au fost interpuşii inculpatului A., prin aceştia inculpatul devenind proprietar de facto a aproximativ 50% din terenul retrocedat, cei doi intermediari fiind gratificaţi şi ei de către inculpat. De asemenea, s-a apreciat că un aspect important care denotă faptul că V. a fost interpusul inculpatului A. îl reprezintă antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.07.2010 la BNP H., încheiat de V. cu nepoata de soră a inculpatului A., OOO., prin care interpusul se obliga să vândă nepoatei inculpatului suprafaţa de 3,5 ha din totalul de 4,5 ha. Instanţa a apreciat că acest antecontract a fost încheiat pentru ca inculpatul A. să aibă un control mai bun asupra interpusului, în cazul în care acesta din urmă nu ar mai fi respectat înţelegerea şi ar fi vrut să-şi însuşească terenul. Din declaraţiile celor doi cocontractanţi a rezultat că se cunosc şi au colaborări în mass-media din Năvodari.

Instanţa a considerat că întreaga manoperă este descrisă fidel de către martorul QQQ. . Din declaraţia acestuia a rezultat că, în calitate de ginere al moştenitoarei L., a fost cel care a iniţiat demersurile pentru a obţine retrocedarea suprafeţei de 13 ha de teren, deţinută anterior de autorul KK.. După ce a formulat mai multe cereri către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, împreună cu moştenitorii a formulat cerere de chemare în judecată la Judecătoria Constanţa, însă procesul s-a derulat greoi, iar avocatul care îi reprezenta în proces i-a spus că vor primi acţiuni la Fondul Proprietatea. După ce inculpatul A. a devenit primar al oraşului Năvodari, QQQ. a mers în audienţă de mai multe ori, însă inculpatul i-a spus că în oraşul Năvodari nu mai există terenuri care să poată fi retrocedate. Însă, la întâlnirea avută la un local din Mamaia, numit SSSSSSSS., inculpatul A. i-a spus acestuia că are cunoştinţă că în Năvodari există teren intravilan disponibil care să le fie retrocedat. Inculpatul i-a spus martorului că îl lase să se mai gândească şi că vor găsi o soluţie, sens în care va trimite pe cineva să-l caute. La scurt timp după această întâlnire, martorul a fost sunat de către interpusul V. cu care a avut o primă întâlnire. La această întâlnire, V. i-a spus că "treaba se va rezolva" dar trebuie să "dea şi el ceva". Ulterior, martorul a avut mai multe întâlniri cu V., inclusiv la posturile radio TTTTTTTT., iar, într-o zi, l-a dus acasă la inculpatul A.. Inculpatul A. i-a cerut telefoanele mobile pe care le-a dus într-o cameră, după care au mers să discute într-un foişor de lemn din spatele casei. Atunci inculpatul i-a spus martorului că pentru a obţine retrocedarea terenurilor, din cele 13 ha, trebuie să-i dea lui 7 ha. Martorul i-a spus că este prea mult şi că trebuie să discute şi cu ceilalţi moştenitori. Inculpatul s-a enervat şi i-a spus că a auzit de la cineva din Primăria Năvodari că "ai lui UUUUUUUU. sunt neamuri proaste". Martorul a discutat cu ceilalţi moştenitori şi, după mai multe discuţii cu scandal, au fost de acord să renunţe la jumătate din terenul revendicat în favoarea inculpatului A.. Martorul l-a contactat pe V. şi i-a spus să meargă la inculpatul A. şi să-i spună că moştenitorii sunt de acord că-i dea acestuia 6 ha de teren. Ulterior a fost sunat de V. care i-a cerut să se prezinte la BNP H., împreună cu toţi moştenitorii pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase unde s-au întocmit două contracte de vânzare-cumpărare, beneficiari fiind V. şi LL., pe care nu îi cunoştea. Deşi în contractele de vânzare-cumpărare se menţiona plata unor sume de bani, niciunul dintre moştenitorii lui KK. nu a primit vreun ban. S-a apreciat că terenurile care au făcut obiectul aşa-ziselor contracte de vânzare cumpărare îi erau date în realitate inculpatului A.. După finalizarea procesului şi punerea în posesie, martorul s-a certat cu V. care voia pentru inculpat terenuri numai pe plajă, însă până la urmă terenurile au fost împărţite în mod echitabil, dar cu scandal. Martorul a mai precizat că V. nu a fost decât un interpus, întrucât niciodată nu avea iniţiativă şi nu lua hotărâri decât după ce se consulta cu inculpatul A..

S-a arătat că declaraţia martorului QQQ. a fost confirmată de declaraţiile martorilor T., O., P., M., N., L. . Toţi aceşti martori au declarat că nu îl cunoşteau pe V. şi LL., că aceştia nici măcar nu au fost prezenţi la notar şi că nu au primit niciun ban de la cei doi pentru vânzarea drepturilor litigioase. În plus, martorul T. a arătat că QQQ. le-a spus că pentru a obţine terenurile trebuie să vândă jumătate din ele, în caz contrar nu vor obţine nimic şi că şi-a închipuit că pentru obţinerea terenului cei care s-au ocupat au făcut anumite intervenţii, însă nu a ştiut exact cum au decurs lucrurile.

S-a apreciat că principiile dezvoltate de Curtea Europeană a drepturilor Omului în Cauza Al-Khawaja şi Tahery (MC), pct. 147 sunt aplicabile şi în cazul martorului QQQ., care a decedat şi nu a mai putut fi audiat de către instanţă. Lipsa audierii acestuia a fost contrabalansată de declaraţiile martorilor T., O., P., M., N., L. coroborate cu antecontractele şi contractele încheiate, precum şi firul tranzacţiilor ulterioare prezente în cartea funciară.

Instanţa a înlăturat declaraţiile martorilor PPP., LL., V. şi OOO., declaraţiile fiind date pentru a exclude implicarea lor în frauda săvârşită şi pentru a-l proteja pe inculpatul A..

4. Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL.

Moştenitoarele autorului LL., numitele TTT., UUU. şi SSS. au chemat în judecată Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari şi au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 2,254 ha teren arabil, conform atributelor ce le reveneau conform legilor fondului funciar sau prin emiterea unui titlu de proprietate suplimentar conform art. 7 din Legea nr. 1/2000, teren ce a aparţinut autorilor lor. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. x/2010.

Prin contractul de vânzare cumpărare de drepturi litigioase autentificat de BNP H., reclamantele TTT., UUU. şi SSS. au vândut drepturile litigioase privind dreptul de proprietate asupra terenului situat pe raza oraşului Năvodari cu suprafaţa de 2,254 ha, teren ce le revenea în calitate de moştenitoare ale defunctului LL., numitului OO..

Prin sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010 (f x dup), pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, a fost admisă acţiunea reclamantului OO. şi a obligat pârâtele să reconstituie dreptul de proprietate, în natură, pe raza oraşului Năvodari (pe vechiul amplasament sau, dacă nu era posibil, pe amplasamente libere), sau, dacă această măsură nu era posibiliă, prin echivalent, pentru diferenţa de 2,254 ha teren, de pe urma autorului LL..

Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, în şedinţa din data de 05.05.2011, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari, a analizat sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare şi s-a stabilit acordarea către OO. a suprafeţei de 2,254 ha teren, în intravilanul oraşului Năvodari, pe plaja Mării Negre, 20000 mp în parcela Tf 158/6 trup 2/1 şi 2540 mp în parcela Tf 158/6 trup 3/1/1, după cum a rezultat din procesul-verbal din data de 05.05.2011.

La data de 20.06.2011, numitul OO. a fost pus în posesie asupra terenurilor menţionate, fiiind încheiat procesul-verbal nr. x/20.06.2011.

În acest context, Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011(f x dup) a fost emis de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa pe numele cumpărătorului de drepturi litigioase OO., pentru suprafaţa totală de 2,2540 ha, teren intravilan categoria tufărişuri, în zona Mamaia Nord, pe plaja Mării Negre.

Instanţa a apreciat că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, cu intenţie, a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 propunând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, pe plaja Mării Negre, deşi prin sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, cumpărătorului de drepturi litigioase i se acordase teren agricol. S-a arătat că inculpatul A. era obligat să verifice vechiul amplasament deţinut de defunctul LL. şi, dacă nu era identificat, trebuia să acorde o suprafaţă de teren 2,2540 ha agricol extravilan. S-a constatat că, la dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, exista o suprafaţă de 95,21 ha păşune, obţinută prin desfiinţarea islazului oraşului Năvodari, prin HCL nr. 185/24.07.2009 (f x dup), iar din acest teren agricol putea să acorde numitului OO. suprafaţa de 2,2540 ha.

Instanţa a apreciat că prin acordarea terenului de 2,2540 ha intravilan - plajă, inculpatul A. a cauzat un prejudiciu oraşului Năvodari în valoare de 1661302 RON după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .

S-a considerat că acţiunea inculpatului A. de a propune spre reconstituirea dreptului de proprietate suprafaţa de 2,2540 ha situată pe plaja din Mamaia Nord a avut ca scop obţinerea de către acesta, pentru sine, prin interpuşi, în totalitate a acestui teren. Situaţia personală a numitului OO. şi a inculpatului F., precum şi legăturile dintre aceştia cu inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., precum şi actele notariale încheiate şi cărţile funciare au oglindit intenţiile inculpatului.

După cum a mai procedat şi în cazul titlurilor terenurilor ce au făcut obiectul titlurilor de proprietate emise pe numele moştenitorilor autorilor HH. şi II. şi JJ., inculpatul A., pentru a se pierde urma terenurilor şi a apărea ca fiind obţinute licit în patrimoniul inculpatei S.C. C. S.R.L., i-a angrenat în această fraudă pe numitul OO., o persoană cu o sănătate mintală precară şi pe inculpaţii F., B. şi S.C. C. S.R.L.. S-a precizat că aceste aspecte se probează cu cartea funciară. Astfel, s-a arătat că terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 2000 mp a fost dezmembrat de inculpatul A. prin intermediul lui OO. în trei terenuri, unul de 500 mp cu nr. cadastral x, al doilea de 1000 mp şi nr. cadastral x şi al treilea de 500 mp şi nr. cadastral x. S-a reţinut că toate au fost vândute fictiv de OO. inculpatului F. care la rândul său le-a vândut fictiv inculpatului B., care le-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., care le-a adus aport la capitalul S.C. NN., care l-a vândut către S.C. VVVVVVVV. S.R.L.. S-a precizat că terenul cu suprafaţa de 540 mp şi nr. cadastral a urmat acelaşi traseu. De asemenea, s-a considerat că terenul de 20000 mp şi nr. cadastral x a fost vândut fictiv de OO. inculpatului F. care la rândul său l-a vândut fictiv inculpatului B., care l-a evaluat la 7300000 de RON şi l-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., care l-a adus aport la capitalul S.C. NN., al cărei acţionar era.

Instanţa a coroborat cartea funciară cu situaţia personală a numitului OO. şi a inculpatului F. şi circumstanţele în care aceştia au dobândit terenul. Astfel, din înscrisurile depuse de ITM Constanţa a rezultat că numitul OO. a fost o marionetă a inculpatului A., deoarece acesta a fost angajat iniţial la S.C. PP., al cărei patron era inculpatul, după care l-a angajat la S.C. C. S.R.L., al cărei beneficiar real era tot inculpatul Matei şi era administrată de un alt apropiat al acestuia, B.. Mai mult, din actele medicale emise de către Spitalul Judeţean Constanţa şi raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a rezultat că numitul OO. suferea de leucoencefalopatie etanolică, retard psihic uşor, având o inteligenţă nativă deficitară, comportament raportat la satisfacerea nevoilor primare de supravieţuire, uşor de manipulat, cu limitarea capacităţii de înţelegere şi practice având discernământul abolit. Astfel, s-a apreciat că, în situaţia în care se afla OO. era imposibil ca acesta să le abordeze pe moştenitoarele defunctului LL., să cumpere drepturi litigioase, să facă dezmembrări de terenuri, pe care ulterior să le vândă şi să obţină profit major, ca un veritabil specialist imobiliar. Singura concluzie logică, validată şi de celelalte mijloace de probă era aceea că inculpatul A. a acţionat prin intermediul lui OO. şi a obţinut pentru sine suprafaţa de 2,2540 ha teren intravilan - plajă.

După cum instanţa a arătat mai sus, inculpatul F. era angajat la S.C. PP. al cărei asociat unic era inculpatul A., firma fiind administrată de sora acestuia din urmă. De asemenea, din relaţiile comunicate de ITM Constanţa a rezultat că inculpatul F., în perioada 04.08.2006-31.12.2010, a obţinut de la PP. salarii de încadrare între 370 de RON şi 720 de RON, acestea fiind salarii modeste pentru a putea cumpăra pe lângă cei 5000 de mp cumpăraţi anterior, încă 2,254 ha de teren pe malul Mării Negre, în valoare de 1661302 RON. S-a constatat că inculpatul era asociat unic şi administrator al S.C. HHHHHHHH. S.R.L., însă această firmă a raportat doar pierderi contabile. Faptul că sediul social al S.C. HHHHHHHH. S.R.L. a fost declarat în baza unui contract de comodat cu inculpata S.C. C. S.R.L., firmă administrată în fapt de inculpatul A., era încă un argument care arăta legătura dintre inculpatul F. cu inculpaţii A. şi B..

Martora SSS. a precizat că a fost abordată de inculpatul OO. care i-a propus să cumpere drepturile litigioase referitoare la suprafaţa de 22540 mp care aparţinuseră tatălui său, LL., în schimbul sumei de 6000 de euro. S-a arătat că martorele TTT. şi UUU. nu au putut preciza cum au luat legătura cu OO., au declarat doar că au vândut drepturile litigioase cu suma de 6000 de euro.

5. Titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 - autor MM.

Z., în calitate de moştenitor al autorului MM., a chemat în judecată Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari şi a solicitat să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 20,7 ha de teren, dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. x.

Prin sentinţa civilă nr. 4153/07.03.2008 (f x dup), pronunţată de inculpata D., judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, a fost admisă în parte acţiunea reclamantului şi a fost obligată Comisia Locală de fond funciar Năvodari să întocmească actele necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor defunctului MM., cu privire la diferenţa de teren nereconstituită, în suprafaţă de 17,7 ha de teren, în una din variantele alternative posibile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1/2000, respectiv în natură sau prin echivalent, precum şi să înainteze această documentaţie către Comisia Judeţeană Constanţa spre validare.

A obligat pe pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa să valideze propunerea de reconstituire asupra suprafeţei de 17,7 ha teren, potrivit atribuţiilor ce-i reveneau. Instanţa a constatat că reclamantul Z. era moştenitorul defunctului MM., în calitate de fiu, alături de alţi moştenitori, respectiv, AA.- fiu, WWWWWWWW.- fiică, W. - fiică şi XXXXXXXX. - fiică.

S-a arătat că, în cauză, a fost întocmit un raport de expertiză tehnică topografică de către expertul NNNNNNN., care a stabilit că localizarea vechilor amplasamente nu a fost posibilă, iar pentru suprafaţa de 2,7785 ha şi 5,3840 ha, identificate parţial, expertul a reţinut că acest teren a devenit intravilan situat la limita vestică a localităţii Năvodari, care în prezent era ocupat, fiind un cartier de vile, iar Primăria Năvodari nu mai deţinea teren liber pentru retrocedarea în natură, astfel că soluţia despăgubirilor băneşti apărea ca fiind oportună. Instanţa a impus obligaţia legală de a identifica terenuri libere pe raza oraşului Năvodari sau a localităţilor limitrofe cu avizarea Comisiei Judeţene, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 şi cu respectarea art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005.

S-a considerat că sentinţa pronunţată de inculpata D. a fost una legală şi temeinică, moştenitorilor fiindu-le acordat teren agricol, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 1/2000. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 926/02.10.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa.

De asemenea, prima instanţă a arătat că, în şedinţa din data de 16.09.2011, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari a analizat cererea moştenitorilor defunctului MM., formulată prin avocat, şi a propus reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafaţa de 17,7 ha de teren, astfel cum a fost menţionat în adresa nr. x/16.09.2011 emisă de Administraţia Domeniului Public şi Privat Năvodari. În opinia instanţei, după cum a procedat şi în cazul terenurilor propuse moştenitorilor autorului KK. şi în cazul terenurilor propuse pentru OO., inculpatul a ales personal terenurile şi de la ADP le-a indicat către Comisia Locală.

În acest context, la data de 17.10.2011, conform procesului-verbal nr. x, moştenitorii autorului MM., numiţii Z., AA., WWWWWWWW., W., X. şi Y. au fost puşi în posesie asupra a 17,7 ha de teren intravilan situat în Mamaia Nord pe plaja Mării Negre, după cum urmează: teren categoria intravilan nisipos neproductiv de 2,4720 ha zona YYYYYYYY. 1/1 parcela NNs 158/5, teren categoria intravilan tufărişuri de 6777 mp situat în Năvodari Trup 3/1/2 parcela Tf 158/6 lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6380 mp situat în Năvodari, Mamaia Sat, str. M9, teren categoria intravilan curţi construcţii de 4815 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6806 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6800 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 4573 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 2353 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6094 mp situat în Năvodari, str. D12, teren categoria intravilan arabil de 8 ha situat în Năvodari, zona platforma Midia lot x, teren categoria intravilan arabil de 2,7682 ha situat în Năvodari, zona platforma Midia lot x, cu menţiunea că ultimele două terenuri nu au fost terenuri arabile niciodată, ci terenuri de categoria neproductiv nisipuri după cum a rezultat din adresa nr. x/22.10.2013 emisă de OCPI Constanţa şi din raportul de expertiză topografică întocmit de expertul YYYYYY. .

Instanţa a apreciat că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, cu intenţie, a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 propunând reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor loturi de teren intravilan, pe plaja Mării Negre, deşi, prin sentinţa civilă nr. 4153/07.03.2008 pronunţată de Judecătoria Constanţa definitivă prin decizia civilă nr. 926/02.10.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa, moştenitorilor li se acordase teren agricol. S-a considerat că inculpatul A. era obligat să acorde o suprafaţă de teren 17,7 ha agricol extravilan, deoarece vechiul amplasament nu fusese identificat, iar MM. deţinuse 17,7 ha teren arabil. La dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari exista o suprafaţă de 95,21 ha păşune, obţinută prin desfiinţarea islazului oraşului Năvodari, prin HCL nr. 185/24.07.2009, iar din acest teren agricol putea să acorde moştenitorilor defunctului MM. suprafaţa de 17,7 ha.

Instanţa a mai apreciat că prin acordarea terenului de 17,7 ha intravilan - plajă şi teren industrial, inculpatul A. a cauzat un prejudiciu oraşului Năvodari în valoare de 5368448,73 RON după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie şi suplimentul la raport întocmite de expertul AAAAAAA. .

De asemenea, instanţa de fond a considerat că acţiunea inculpatului A. de a propune spre reconstituirea dreptului de proprietate suprafaţa de 17,17 ha situat pe plaja din Mamaia Nord şi zona platforma Midia a avut ca scop obţinerea de către acesta, pentru sine, prin interpuşi, a unei mari părţi din acest teren, ceea ce s-a şi întâmplat. Prin urmare, contractele încheiate imediat după punerea în posesie şi legătura persoanelor interpuse cu inculpatul A., precum şi cartea funciară oglindesc frauda executată de inculpat în legătură cu acest titlu de proprietate.

La aproximativ o lună după punerea în posesie, dar înainte de emiterea titlului de proprietate, în aceeaşi zi, la data de 30.11.2011, inculpatul A., prin interpuşi, a încheiat patru antecontracte de vânzare-cumpărare cu moştenitorii autorului MM., prin care aceştia se obligau să înstrăineze interpuşilor suprafaţa totală de 13,4308 ha. Astfel, prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B., suprafaţa 11,035 ha din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate. Prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către numitul VVV. căsătorit cu LLLLLLL., suprafaţa de 12900 mp din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate.

S-a mai reţinut că, prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către numitul WWW. căsătorit cu MMMMMMM., suprafaţa de 6800 mp din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate. Prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011 (f x dup), moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către numita XXX., suprafaţa de 4573 mp din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate.

Încheind aceste antecontracte de vânzare-cumpărare între moştenitori şi persoane apropiate lui, asupra cărora avea controlul, înainte de emiterea titlului de proprietate, inculpatul A. s-a asigurat că va obţine pentru sine suprafaţa de 13,4308 ha, urmând ca moştenitorilor să le mai rămână suprafaţa de 42692 mp.

S-a arătat că, la data de 15.02.2012, a fost emis titlul de proprieate nr. 8111/15.02.2012 pe numele moştenitorilor Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. asupra terenurilor cu care fuseseră anterior puşi în posesie şi încheiaseră antecontracte de vânzare-cumpărare cu interpuşii inculpatului A..

La data de 23.04.2012, la BNP H., au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare asupra terenurilor pentru care se încheiaseră antecontractele menţionate anterior.

În continuare, s-a constatat că terenul de 6777 mp cu nr. cadastral x a fost obţinut de moştenitori şi ulterior dezmembrat; terenul cu suprafaţa de 2000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1059 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB.; terenul cu suprafaţa de 744 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorul BB.; terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 974 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorii W., X., Y., Z. şi AA.; terenul cu suprafaţa de 6380 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de către moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. către martorul ZZZ., care la rândul său l-a vândut mai departe; terenul cu suprafaţa de 4815 mp şi nr. cadastral x i-a revenit inculpatei S.C. C. S.R.L., care l-a vândut mai departe; terenul de 6806 mp cu nr. cadastral a ajuns în sfera de proprietate a inculpatului A., care prin intermediul interpusului VVV. şi al soţiei acestuia, LLLLLLL. l-a dezmembrat; terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către inculpatul A. prin intermediul lui VVV. şi LLLLLLL.; terenul de 6800 mp a ajuns în proprietate scriptică a interpusului WWW. şi a soţiei acestuia MMMMMMM. şi în proprietatea reală a inculpatului A.; terenul a fost dezmembrat în două terenuri de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161 care au rămas încă în proprietatea scriptică a numiţilor WWW. şi MMMMMMM.; terenul de 4573 mp cu nr. cadastral x a ajuns în proprietatea scriptică a interpusei XXX. şi proprietatea reală a inculpatului A. şi a fost vândut de către inculpat.

S-a mai arătat că suprafaţa de teren de 2353 mp. nr. cadastral x a rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L., asupra căreia s-a instituit măsura sechestrului asigurator prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa; terenul de 6094 mp şi nr. cadastral x a ajuns în proprietatea scriptică a interpului VVV. şi a soţiei acestuia LLLLLLL. şi în proprietatea reală a inculpatului A., ulterior fiind dezmembrat; terenurile cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 390 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 481 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 434 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 373 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 817 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 450 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de inculpatul A. prin intermediul interpusului VVV. şi al soţiei acestuia, LLLLLLL.; terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa, acestea fiind date de inculpat mită şefului IPJ Constanţa, ZZZZZZZZ., prin intermediul interpuşilor VVV. şi MMMMM..

De asemenea, s-a mai arătat că suprafeţele de teren de 80000 mp. nr. cadastral x şi de 27682 mp. nr. cadastral x au rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L. şi asupra lor a fost instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa, iar terenul cu suprafaţa de 24720 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. .

Instanţa a coroborat cartea funciară cu situaţia persoanelor interpuse care au dobândit scriptic proprietatea terenurilor. Astfel, s-a constatat că inculpata S.C. C. S.R.L. era o firmă controlată de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B., fost concubin al surorii primului inculpat, RR.. Referitor la inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. s-a arătat că au mai fost folosiţi şi au dobândit terenuri şi în cazul titlurilor de proprietate emise de pe urma autorilor JJ. şi LL..

Cu privire la interpusul VVV. şi soţia sa, LLLLLLL., s-a precizat că locuiesc în com. Oboga, jud. Olt, în aceeaşi localitate în care locuiau părinţii inculpatului A., iar aceştia îl cunoşteau şi pe numitul MMMMM.. VVV. era persoană fără ocupaţie, însă LLLLLLL. figura angajată la firma S.C. PP., la care inculpatul A. era unic asociat. În acest context, legătura dintre AAAAAAAAA. şi inculpatul A. s-a apreciat a fi indubitabilă. De asemenea, un alt aspect relevant care a condus la concluzia că AAAAAAAAA. au fost doar nişte interpuşi, oameni de paie, folosiţi de inculpatul A., a fost condiţia financiară modestă, locuiau la mare distanţă de oraşul Năvodari şi nu aveau cum să cumpere terenurile care le-au intrat scriptic în proprietate. S-a mai menţionat şi faptul că aceştia nu s-au ocupat de dezmembrarea şi vânzarea terenurilor, ci l-au mandatat pe numitul MMMMM., care, sub comanda inculpatului A., a gestionat terenurile.

Un alt aspect deosebit de important, în sensul că VVV. a fost doar un interpus, iar beneficiarul real al terenurilor a fost inculpatul A. era acela că terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x, dezmembrate dintr-o suprafaţă de teren ce provenea de la moştenitorii defnctului MM. au fost date de inculpat şefului IPJ Constanţa, ZZZZZZZZ., prin intermediul lui MMMMM., cei doi fiind condamnaţi pentru dare de mită, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa. În aceste condiţii, a rezultat fără niciun dubiu că terenurile obţinute scriptic de VVV. de la moştenitorii defunctului MM. se aflau în sfera de dispoziţie a inculpatului A. şi că acesta din urmă a retrocedat terenurile intravilane menţionate mai sus, cu scopul de a-şi însuşi mare parte din ele şi de a acapara cât mai mare parte din plaja din Mamaia Nord şi de a obţine avantaje financiare majore, fără nicio justificare.

În opinia instanţei şi WWW. a fost tot un interpus al inculpatului A., acesta fiind şi el un apropiat prin prisma faptului că era director al S.C. NN., societate în cadrul căreia erau acţionari Consiliul Local Năvodari cu 40 % din acţiuni şi S.C. C. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A. şi în acte de inculpatul B.. Totodată, s-a constatat că WWW. era chiar secretarul Comisiei Locale de fond funciar Năvodari, după cum a rezultat din procesele-verbale de punere în posesie a moştenitorilor menţionate cu ocazia analizei fiecărui titlu de proprietate.

S-a mai precizat că martora XXX. era o cunoştinţă a inculpatului A., după cum cei doi au recunoscut în declaraţiile date.

În opinia instanţei, legătura dintre moştenitorii defunctului MM. şi inculpatul A. a fost făcută de martorul ZZZ., membru PSD, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, coleg de facultate cu BBBBBBBBB. şi cunoscut de-al inculpatului A.. Din declaraţiile martorilor Z., AA. şi X. a rezultat că de revendicarea terenurilor s-a ocupat o casă de avocatură din Bucureşti, găsită de martorul ZZZ., fost coleg de facultate cu fiica martorului AA., acesta făcând demersuri şi pentru punerea în posesie. Martorii au mai arătat că ZZZ. a fost prezent şi la punerea în posesie şi la încheierea antecontractelor de vânzare-cumpărare. Niciunul dintre moştenitori nu îi cunoşteau pe cumpărători, iar aceştia au fost găsiţi de ZZZ.. De asemenea, ei l-au mandatat pe ZZZ. să le vândă din terenuri.

Instanţa a considerat că înţelegerea dintre inculpatul A. şi ZZZ. este relevată şi de coordonarea cu care au acţionat, antecontractele de vânzare-cumpărare cu interpuşii C., prin B., VVV., WWW. şi XXX. au fost încheiate în aceeaşi zi, ZZZ. fiind prezent. La fel şi contractele de vânzare au fost încheiate în aceeaşi zi, ZZZ. fiind mandatarul moştenitorilor Z., AA., WWWWWWWW. şi W.. S-a arătat că toţi cumpărătorii au fost găsiţi de ZZZ. şi nu era nicio coincidenţă ca toţi erau interpuşii inculpatului A.. S-a considerat că a existat o punere de acord a inculpatului A. cu ZZZ.. Mai mult decât atât, ZZZ. a obţinut de la moştenitori terenul de 6380 mp şi nr. cadastral x, pe care l-a vândut la scurt timp.

Raportat la probele analizate mai sus, instanţa a înlăturat declaraţiile martorilor VVV., LLLLLLL., WWW., ZZZ. şi XXX., precum şi apărările inculpaţilor A. şi B.. S-a considerat că aceste declaraţii şi apărări au fost făcute pro causa în scopul de a denatura adevărul şi de a creiona o altă situaţie de fapt, însă una care apare neverosimilă, greu de crezut chiar şi de persoane fără specializare juridică. În acest sens, martorii au urmărit să evite autoincriminarea, iar inculpaţii să scape de răspundere penală.

Referitor la activităţile inculpatului A. în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, cu ocazia retrocedării terenurilor ce au făcut obiectul celor cinci titluri de proprietate analizate mai sus, instanţa a apreciat că acesta a folosit aproximativ acelaşi mod de operare, însă adaptat fiecărei situaţii, respectiv refuza sau tergiversa reconstituirea dreptului de proprietate către moştenitori, aceştia formulau acţiuni în instanţă, după care inculpatul, prin interpuşi îi aborda pe moştenitori, iar după ce erau încheiate contracte de vânzare cumpărare a unui bun viiitor/de drepturi litigioase/antecontracte de vânzare cumpărare, propunea către instanţă terenuri intravilane pe plaja Mării Negre. Dacă moştenitorii aveau deja o hotărâre definitivă, fără a fi indicat terenul retrocedat, alegea "cu dedicaţie" terenuri intravilane pe plaja Mării Negre, cu privire la care moştenitorii erau obligaţi să încheie antecontracte de vânzare cumpărare, însă, înainte de emiterea titlului de proprietate, pentru a avea controlul asupra acestora. În toate cazurile, s-a arătat că inculpatul obţinea cea mai mare parte din terenuri, cele mai valoroase, pe plaja Mării Negre, din hărţile aflate la dosar, rapoartele de expertiză şi cărţile funciare rezultând că acesta dorea să acapareze aproape toată plaja din Mamaia Nord. Inculpatul a folosit în aceste activităţi mai mulţi interpuşi, unii "oameni de paie", uşor de controlat, precum OO., F., AAAAAAAAA., ori alţi oameni apropiaţi mai abili şi cu mai multă pregătire, precum inculpatul B., OOO., LLLLLLLL., LLL., V., LL., WWW.. Toţi aceşti interpuşi aveau de câştigat din sprijinul acordat inculpatului A., oamenii de paie mai puţin, ceilalţi mai mult.

Instanţa a constatat că prin acţiunile sale frauduloase, inculpatul A. a adus oraşului Năvodari un prejudiciu în valoare de 25008594,69 RON. S-a reţinut că inculpata D. a fost coautoare la producerea prejudiciului de 16519643,96 RON, din prejudiciul total. S-a arătat că aceste cifre au rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA., iar instanţa s-a raportat la acest raport de expertiză şi a luat în considerare valorile stabilite de expert, deoarece expertiza a fost efectuată în faţa instanţei de judecată, de către un expert evaluator, cu toate garanţiile de contradictorialitate, cu experţi parte desemnaţi de către inculpaţi şi cu multiple obiecţiuni din partea acestora.

S-a precizat că nu a fost avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expertul CCCCCCCCC., în faza de urmărire penală, deoarece concluziile sale au fost infirmate în faza de judecată de toţi ceilalţi experţi evaluatori, după cum s-a arătat cu ocazia analizei infracţiunilor. De asemenea, s-a constatat că expertul AAAAAAA. s-a raportat în cadrul evaluării la contracte de vânzare ale unor terenuri similare, iar expertul CCCCCCCCC. s-a raportat la anunţuri şi intenţii de vânzare şi la suprafeţe de teren mult mai mici, în cazul cărora preţul pe metru pătrat era mai mare.

S-a reţinut că raportul întocmit de expertul AAAAAAA. a fost confirmat şi de raportul de evaluare întocmit de expertul parte al inculpatului A., VVVVVV., care a concluzionat că terenurile aveau preţuri similare cu cele prezentate de expertul AAAAAAA.. În ceea ce priveşte raportul de evaluare întocmit de expertul parte propus de inculpata E., BBBBBBB. (f x CAB), nu a fost avut în vedere, acesta fiind subiectiv şi contrazis de rapoartele întocmite de experţii AAAAAAA. şi VVVVVV.. De asemenea, nu a fost avut în vedere nici raportul de expertiză întocmit de expertul ZZZZZZ. (f x CAB, f x CAB), deoarece, la stabilirea valorii de piaţă a terenului de 11,2 ha expertizat s-a raportat la anunţuri cu vânzări de terenuri şi mai puţin la contracte de vânzare încheiate efectiv şi, folosind metoda parcelării pentru lotul de 37574 mp, l-a împărţit în parcele de câte 1000 mp pe care le-a comparat cu parcele de 300-500 mp.

Instanţa nu a împărtăşit punctul de vedere al parchetului conform căruia prejudiciul este reprezentat de diferenţa dintre preţul terenurilor retrocedate şi preţul din grila notarială pentru suprafeţe similare agricole. În cauză, s-a considerat că procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a fost fraudată complet, motiv pentru care a considerat că prejudiciul este reprezentat de preţul terenurilor care nu trebuiau acordate moştenitorilor (ajunse, ulterior, în mare parte, în stăpânirea inculpatului A.). În legile fondului funciar nu exista nicio obligaţie sau recomandare de evaluare a terenurilor atribuite, astfel că nu se poate preciza unde ar fi primit terenuri moştenitorii dacă procedura ar fi fost corectă, iar un calcul de genul celui indicat de procuror s-a apreciat a fi unul mai mult decât imprecis.

Instanţa a respins apărările inculpatului A. conform cărora nu se afla în relaţii apropiate cu inculpatul B.. Din nota privind supravegherea operativă a inculpatului B. într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi procesul-verbal aflat la fila x dup a rezultat că, la data de 30.07.2013, adică într-o perioadă relativ apropiată de comiterea faptelor, inculpatul B. a fost surprins în timp ce conducea autoturismul marca x proprietatea S.C. PP., al cărei asociat unic era inculpatul A. şi se deplasa la ferma avicola din com. Corbu, ce aparţinea S.C. PP.. De asemenea, cu ocazia punerii în executare a unui mandat de aducere în cauză, la data de 29.08.2014, inculpatul B. se afla la volanul autoturismului x, care aparţinea mamei inculpatului A., DDDDDDDDD. . În acest context, s-a apreciat că dacă nu se afla în relaţii apropiate, B. nu avea cum să frecventeze firma inculpatului A., S.C. PP. şi nici să conducă autoturismul acestei firme. Dacă inculpatul B. nu mai avea nicio relaţie cu RR., sora inculpatului A., acesta nu avea cum să conducă autoturismul mamei concubinei sale, DDDDDDDDD..

S-a reţinut că inculpaţii au fost contrazişi şi de inculpatul G., care a arătat faptul că l-a întâlnit pe inculpatul B. "la ziua" inculpatului A.. Astfel, dacă cei doi ar fi avut o relaţie rece, sau dacă inculpatul A. ar fi avut vreo aversiune faţă de B., nu l-ar fi invitat la aniversarea sa.

Instanţa a respins şi solicitarea inculpatului A. de a nu fi analizate notele scrise ale DNA Serviciul Teritorial Constanţa, având în vedere că acestea nu reprezintă un nou act de acuzare, ci reprezintă o detaliere a dispoziţiilor legale încălcate de către inculpaţi, precizări formulate după pronunţarea deciziei 405/2016, de către Curtea Constituţională a României.

Cu privire la sesizarea organului de urmărire penală, instanţa a reţinut că, în dosarul nr. x/2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea unor infracţiuni legate de concesionarea unor terenuri de către primarul oraşului Năvodari. Dosarul a fost declinat la DNA Serviciul Teritorial Constanţa, cercetările fiind continuate în dosarul nr. x/2013. În dosarul nr. x/2013 a fost începută urmărirea penală cu privire la activitatea Comisiei Locale Năvodari, la sesizarea Prefectului Judeţului Constanţa. Ulterior, dosarele au fost reunite sub nr. x/2013. Aşadar, sesizările au fost cele prevăzute de lege, din oficiu şi denunţ. În urma cercetărilor s-au făcut extinderi de urmărire, schimbări de încadrare şi s-a ajuns la situaţia de fapt şi încadrările pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.

S-a apreciat că nu există nicio dispoziţie legală care să oblige procurorul să întocmească un proces-verbal de sesizare din oficiu pentru fiecare infracţiune în parte, sesizarea priveşte o situaţie de fapt, iar în urma cercetărilor urmărirea poate fi extinsă şi cu privire la alte fapte şi alte persoane. Mai mult, s-a arătat că legalitatea actelor de urmărire penală a fost constatată prin încheierea nr. 2/CP/19.02.2015, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea nr. 430/02.04.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

De asemenea, a fost respinsă şi solicitarea inculpatului de a fi înlăturate probele care au fost administrate în alte dosare. S-a arătat că în măsura în care sunt utile soluţionării cauzei şi se coroborează cu alte probe administrate în dosar, instanţa urmează a face referire la aceste probe, în caz contrar, dacă nu au legătură cu prezenta cauză, probele vor fi ignorate. Referitor la dosarul nr. x/2012, instanţa a învederat că se va raporta la sentinţa penală de condamnare, care a dobândit autoritate de lucru judecat şi nu vor fi analizate în prezentul dosar probele folosite la pronunţarea sentinţei.

Instanţa a respins susţinerile inculpatului A. conform cărora nu el a emis cele cinci titluri de proprietate analizate mai sus şi că nu se identifică cu Comisia Locală de Fond Funciar. După cum s-a arătat cu ocazia analizei fiecărui titlu de proprietate, inculpatul era preşedintele Comisiei Locale de Fond Funicar Năvodari, însă, în calitate de primar avea controlul şi asupra domeniului privat al oraşului Năvodari şi în şedinţele Comisiei Locale, când avea interesul, propunea terenurile asupra cărora urma să fie reconstituit dreptul de proprietate. De asemenea, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa avea un rol mai mult formal în emiterea titlurilor de proprietate şi nu făcea verificări cu privire la natura terenurilor care erau atribuite efectiv.

Faptul că UAT Năvodari nu s-a constituit parte civilă în cauză nu atestă faptul că prin acţiunile sale, inculpatul A. nu a produs niciun prejudiciu oraşului Năvodari, în condiţiile în care la momentul începerii cercetărilor, acesta era primarul Oraşului Năvodari, iar ulterior funcţia a fost ocupată de numitul TTTTT., care era un apropiat al inculpatului.

Inculpatul A., după cum s-a arătat cu ocazia analizării fiecărui titlu de proprietate a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000. Instanţa nu a primit interpretarea dată de inculpat art. 98 din Legea nr. 18/1991. S-a arătat că textul menţionat prevede că intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat în cadastrul funciar; el putând fi modificat numai în condiţiile legii. În opinia instanţei, textul legal marchează un reper al intravilanului şi extravilanului localităţilor, respectiv data de 01.01.1990, în condiţiile în care Legea nr. 18 a fost adoptată în anul 1991. S-a apreciat că, în niciun caz, nu se interpretează în sensul că autorităţile trebuie să aibă în vedere situaţia terenului la 01.01.1990, cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, indiferent de momentul reconstituirii, în condiţiile în care este menţionat în art. 98 că intravilanul poate fi modificat în condiţiile legii. Aşadar, s-a considerat că autorităţile trebuie să aibă în vedere situaţia terenului de la momentul reconstituirii dreptului de proprietate. În cauza de faţă, terenurile au avut destinaţia de extravilan, la 01.01.1990, însă situaţia lor a fost modificată în condiţiile legii, la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, devenind intravilan şi nu puteau fi acordate decât dacă reprezentau vechiul amplasament. Dacă interpretarea inculpatului ar fi acceptată ca fiind validă, ar însemna că orice teren, chiar şi aflat în domeniul public al statului, dacă la 01.01.1990 era extravilan, să poată fi astăzi retrocedat.

Referitor la aplicabilitatea art. 12 din Legea nr. 18/1991, instanţa a constatat că, în perioada comiterii faptelor, în Legea nr. 18/1991 nu exista un art. 12 care să aibă conţinutul indicat de către inculpat. La acel moment era în vigoare art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, care prevedea că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii. Acest text legal se referea la întinderea suprafeţelor de teren deţinute de cooperativele agricole din care urma să se facă reîmproprietărirea. În niciun caz art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 nu prevedea ca data de 01.01.1990 să constituie moment de referinţă la care autorităţile să se raporteze până la finalizarea tuturor retrocedărilor, chiar şi după 20 de ani la destinaţia avută, în intravilanul sau extravilanul localităţii.

Nici art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, în vigoare la data faptelor nu confirmă susţinerile inculpatului. Dacă interpretarea dată de inculpat art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 ar fi fost validă, ar fi însemnat că art. 3 alin. (2) din Lege, care aminteşte de suprafeţe de teren agricol, nu ar mai fi avut niciun fel de aplicabilitate şi s-ar fi acordat terenuri care aparţineau domeniului privat al UAT, chiar dacă nu reprezentau vechiul amplasament.

Instanţa a apreciat că inculpatul A. (primar şi preşedinte al Comosiei Locale de Fond Funciar Năvodari) a încălcat şi dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 393/2004 care prevedeau că aleşii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, aveau îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales, însă inculpatul a acţionat cu rea-credinţă şi a creat pagube majore colectiviţăţii locale care l-a ales în scopul înavuţirii personale.

S-a arătat că inculpatul A. a încălcat şi dispoziţiile art. 5 din O.G. nr. 119/1999 care prevedeau că persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public. Inculpatul având în gestiune patrimoniu public a realizat o gestiune feauduloasă a terenurilor UAT Năvodari, cauzând pagube oraşului şi mari beneficii pentru el şi apropiaţii săi.

Cu privire la inculpata D., s-a reţinut că, în calitate de judecător al Judecătoriei Constanţa, cu ocazia soluţionării dosarelor x/2009 şi y/2006, a încălcat, cu ştiinţă, dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, a vătămat patrimoniul oraşului Năvodari cu suma de 16519643,96 RON şi a obţinut foloase necuvenite moştenitorilor reclamanţi, inculpatului A. şi interpuşilor acestuia. Inculpata a încălcat şi dispoziţiile art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1864, care prevedeau că judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.

A fost respinsă solicitarea inculpatei D. de a nu fi analizate notele scrise ale DNA - Serviciul Teritorial Constanţa, având în vedere că acestea nu reprezintă un nou act de acuzare, ci reprezintă o detaliere a dispoziţiilor legale încălcate de către inculpaţi, precizări făcute după pronunţarea deciziei 405/2016, de către Curtea Constituţională a României. Procurorul a precizat, în actul de sesizare, că inculpata a încălcat dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi de asemenea a acuzat-o pe inculpată că nu a dorit aflarea adevărului, că nu a făcut o corectă aplicare a legii şi că a pronunţat două hotărâri judecătoreşti nelegale.

De asemenea, instanţa a respins cererea inculpatei D. de a înlătura raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul DNA, EEEEEEEEE., raportul de expertiză evaluatorie întocmit în faza de urmărire penală de expertul CCCCCCCCC.. A precizat că nu pot fi înlăturate toate probele administrate înainte şi după ce i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi nici nu se poate constata nelegalitatea rechizitoriului, aspecte ce trebuiau rezolvate în procedura camerei preliminare, iar, prin încheierea nr. 2/CP/19.02.2015, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea nr. 430/02.04.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2013 din data de 27.11.2014, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. S-a apreciat că decizia nr. 802/05.12.2017 a Curţii Constituţionale nu este incidentă cu privire la aceste aspecte. S-a precizat că probele menţionate vor fi analizate şi avute în vedere în măsura în care se coroborează cu alte probe administrate în cauză.

În ceea ce priveşte susţinerile inculpatei conform cărora cererea inculpatei E. viza o obligaţie de a face, respectiv punerea în posesie asupra unei suprafeţe de 11,2 ha de teren, instanţa le-a considerat corecte, cu menţiunea că prin sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin neapelare, inculpatei E. i se recunoscuse dreptul de proprietate asupra a 13 ha de teren agricol, în niciun caz intravilan plajă. Totodată, în condiţiile în care terenul de 13 ha nu era individualizat, inculpata D. trebuia să urmeze paşii prevăzuţi de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi nu să o pună în posesie pe un teren intravilan pe care inculpata E. i l-a indicat.

Instanţa a apreciat că dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 invocate de inculpată nu au nicio înrâurire asupra situaţiei de fapt. Potrivit textului menţionat, terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora care au fost înscrişi în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondului funciar. Textul legal nu prevede niciunde că inculpata avea posibilitatea să acorde terenuri intravilane de categorie curţi construcţii şi Nisipoase (plajă) reclamanţilor din cele două dosare, ci putea acorda terenuri agricole neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere.

S-a apreciat că nici principiul prevalenţei restituirii în natură nu dădea dreptul judecătorului să acorde orice teren dorea, ci terenurile se restituiau tot în condiţiile Legii nr. 1/2000. Dacă în localitate nu mai era teren agricol şi nici în localităţile învecinate nu se mai găsea, principiul prevalenţei restiturii în natură era înfrânt şi trebuiau acordate despăgubiri.

Critica inculpatei conform căreia inculpata E. a fost pusă în posesie pe un alt teren decât cel menţionat în sentinţă nu schimbă cu nimic situaţia de fapt. După cum s-a arătat cu ocazia analizei titlului emis pe numele inculpatei E., terenul, indicat de inculpata E., expertizat de către expertul JJJJJJJJ. şi acordat de către inculpata D., nu putea fi dat în coordonatele indicate, deoarece expertul nu a avut toate datele tehnice când a întocmit raportul, iar terenul de 20000 mp aflat în parcela Ns 158/5 trup 9 deja intrase în sfera de stăpânire a inculpatului A. şi a numitului J., din luna iulie 2010. Însă inculpata E. a fost pusă în posesie aproape pe acelaşi teren pe care l-a cerut, în continuarea lotului ce s-a acordat moştenitorilor defunctului VV., după cum a rezultat din rapoartele de expertiză şi harta depusă de inculpată la dosar, precum şi din ortofotoplanul aflat la fila x CAB.

Instanţa a apreciat că rămân valabile considerentele expuse cu ocazia analizei apărărilor inculpatului A. referitoare la aplicarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi interpretarea art. 98 din Legea nr. 18/1991 şi în cazul susţinerilor inculpatei D.. De altfel, s-a considerat că inculpata încearcă să dea o interpretare eronată textelor legale menţionate pentru a induce în eroare instanţa şi pentru a demonstra că a procedat legal.

Instanţa nu a avut în vedere susţinerile procurorului aduse în acuzare, conform cărora inculpata a soluţionat prea repede cererea inculpatei E. şi a motivat prea repede hotărârile, aceste aspecte fiind nerelevante. Nu a fost avută în vedere nici susţinerea conform căreia moştenitorii autorului KK. primiseră despăgubiri pentru 7 ha de teren, având în vedere că nu exista nicio dovadă că aceştia fuseseră despăgubiţi de ANRP. S-a apreciat, de asemenea, că nu vor fi avute în vedere nici menţiunile care privesc titlul emis de pe urma defunctului LL. deoarece inculpata nu avea legătură cu acest caz.

Totodată, s-a arătat că nu va fi reţinută nici încălcarea art. 10 din Regulamentul adoptat prin H.G. nr. 890/2005, având în vedere că acest text nu era aplicabil în cauzele judecate de inculpată şi se referea la atribuţiile Comisiei Locale de Fiind Funciar.

Instanţa a mai constatat că practica judiciară invocată de către inculpată nu modifica cele reţinute de către instanţă, deoarece hotărârile indicate au avut în vedere alte situaţii de fapt. Astfel, în decizia nr. 618/2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa reconstituirea s-a făcut pe vechiul amplasament. La fel a fost situaţia şi în cazul deciziei civile nr. 66/29.01.2008 a Tribunalului Constanţa, unde reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe vechiul amplasament.

În ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 11526/26.06.2009, pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, instanţa a făcut unele precizări. Astfel, iniţial cererea reclamantului FFFFFFFFF., preot în Oraşul Năvodari, şi el un apropiat al inculpatului A., care a primit teren tot pe plaja Mării Negre, în vecinătatea loturilor primite de inculpata E., a fost judecată de inculpata D., în dosarul nr. x/2008. Prin sentinţa civilă nr. 10540/13.06.2008, inculpata D. a dispus reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctei GGGGGGGGG., pe o suprafaţă de 7,09 ha teren, intravilan, pe plaja Mării Negre, cu aceeaşi motivare, respectiv, interpretarea abuzivă a art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi art. 98 din Legea nr. 18/1991.

Însă, prin decizia civilă nr. 1333/16.12.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa, au fost admise recursurile declarate de pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, s-a casat sentinţa civilă nr. 10540/13.06.2008 şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Constanţa. La pagina 8 alin. (5) din decizie, tribunalul a reţinut că reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, prin echivalent nu se poate realiza decât cu terenuri din categoria celor care au fost deţinute de către autorul deposedat, în speţă, conform actelor de proprietate ale numitei GGGGGGGGG., cu terenuri agricole arabile extravilane, astfel încât era esenţial să se administreze probe referitoare la natura juridică a terenului ce a fost identificat de către reclamant şi cu privire la care instanţa de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate sau să se solicite relaţii cu privire la existenţa unor terenuri libere din aceeaşi categorie de folosinţă cu cea avută de terenul proprietatea autorului reclamantului.

În acest context, instanţa a apreciat că inculpata ştia că nu trebuie să acorde terenuri intravilane - curţi-construcţii şi nisipoase-plajă, întrucât decizia 1333/16.12.2008 a fost anterioară soluţiilor pronunţate în dosarele privind pe autorii JJ. şi KK..

Încă un argument care infirmă apărările inculpatei, care a invocat în apărarea sa decizia civilă nr. 66/29.01.2008 a Tribunalului Constanţa, a fost acela că din completul care a pronunţat decizia civilă nr. 66/29.01.2008 au făcut parte doi judecători care au pronunţat şi decizia civilă nr. 1333/16.12.2008, respectiv, HHHHHHHHH. şi IIIIIIIII., context în care nu aveau cum să acorde un teren intravilan unui moştenitor al cărui autor deţinuse teren agricol extravilan şi nu i s-a identificat vechiul amplasament.

Un alt argument care a arătat faptul că inculpata D. cunoştea procedura şi că a acordat terenurile preferenţial a fost acela că inculpata a procedat diferit în alte cauze civile similare, cu care a fost învestită. Spre exemplu, prin sentinţa civilă nr. 5226/17.03.2009, inculpata D. a respins acţiunea reclamanţilor şi a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5 ha teren agricol, prin acordarea de despăgubiri echivalente, a fost corectă, reclamanţii fiind validaţi în anexa nr. 23 şi a reţinut că această modalitate de restituire a fost singura modalitate echitabilă, având în vedere că la nivelul oraşului Năvodari nu există teren disponibil pentru a fi retrocedat în natură iar reclamanţii nu au dovedit contrariul, precum şi pentru faptul că vechiul amplasament nici nu a fost localizat. În dosarul privind pe moştenitorii defunctului KK. şi în dosarul privind cererea inculpatei E. a constatat că există teren în oraşul Năvodari şi le-a acordat teren intravilan.

În alte cazuri, inculpata a procedat corect când nu a fost identificat vechiul amplasament şi a acordat teren agricol, după cum a rezultat din sentinţa civilă nr. 18308/21.10.2008. De asemenea, inculpata a demonstrat că stăpânea perfect procedura în cauzele de fond funciar prin sentinţa civilă nr. 1316/14.01.2008 şi sentinţa civilă 14939/08.06.2010. Elocventă s-a considerat a fi şi sentinţa civilă nr. 20111/11.11.2008, prin care Comisia Locală de Fiind Funciar Năvodari a propus teren arabil extravilan, iar inculpata D. a admis acţiunea şi a acordat terenul arabil extravilan.

Instanţa a respins apărările inculpatei E. că acţiunea sa viza punerea în posesie asupra unui teren de 11,2 ha, însă a unui teren de 11,2 ha agricol, nu un teren de 11,2 ha pe plaja Mării Negre. În orice caz, după cum s-a arătat mai sus, deoarece sentinţa din anul 2001 nu individualiza terenul, trebuiau urmaţi paşii prevăzuţi de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000.

Referitor la aplicabilitatea art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi art. 98 din Legea nr. 18/1991, s-a apreciat că rămân valabile considerentele arătate cu ocazia analizei apărărilor inculpaţilor A. şi D. şi nu vor mai fi reluate.

S-au considerat susţinerile inculpatei, formulate prin apărător, conform cărora a introdus mai multe acţiuni pentru ca una să fie repartizată inculpatei D., din cauza modului de administrare a activităţii de către celălalt complet de judecată că reprezintă apărări pro causa, în condiţiile în care, cu ocazia audierii, inculpata nu a putut oferi o explicaţie pentru introducerea mai multor acţiuni cu acelaşi obiect şi aceleaşi părţi şi de ce a retras acţiunea care fusese repartizată completului C26ff (f x dup).

Inculpata nu a primit nicio suprafaţă de teren pe vechiul amplasament sau în apropierea vechiului amplasament, ea însăşi a cerut în acţiunea introductivă acordarea unor terenuri în zonele Pepinieră şi Peninsulă, unde deţinuse terenul bunicul său JJ.. Zona Peninsulă în oraşul Năvodari se afla departe de plaja Mării Negre, pe malul nord-vestic al Lacului Siutghiol. Nici zona Pepinieră nu era aproape de plaja Mării Negre, ci se afla dincolo de malul vestic al Canalului Midia-Năvodari. Actele deţinute de inculpată pe care le-a depus la dosar care atestau dreptul de proprietate al autorului său arătau că acesta deţinuse teren de cultură, adică arabil, nicidecum curţi construcţii sau nisipos ori tufărişuri.

S-a apreciat că explicaţia inculpatei cu privire la harta depusă la dosar era una neverosimilă, inculpata nu putea întocmi o asemenea hartă.

Inculpata E. nu a putut explica nici cum a ajuns să vândă trei sferturi din teren numiţilor JJJ., LLLLLLLL. şi B., precizând că nu a difuzat vreun anunţ din care să rezulte că doreşte să vândă terenul pe care nici nu îl obţinuse încă. În dezacord cu inculpata, instanţa a învederat că aceasta a avut o legătură cu inculpatul A., legătura fiind făcută de KKK. şi LLL., după cum s-a arătat cu ocazia analizei titlului de proprietate x/14.03.2011.

În ceea ce priveşte apărările inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L., instanţa a precizat că probele administrate în alte dosare pot fi folosite în prezenta cauză, în cazul în care nu prezintă elemente de nelegalitate şi sunt utile pentru aflarea adevărului. S-a menţionat că deşi supravegherea operativă a fost efectuată de DIPI, organ din cadrul IPJ Constanţa nu a fost încălcată nicio dispoziţie legală. Instanţa a precizat că nu va folosi declaraţii de martori care nu au fost audiaţi în prezentul dosar şi nu va avea în vedere interceptările efectuate în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în aplicarea deciziei nr. 26/2019 a CCR, deoarece unitatea de parchet nu a răspuns cine a efectuat interceptările, iar practica existentă era ca interceptarea să fie făcută de SRI.

S-a arătat că rămân valabile considerentele arătate cu ocazia analizei apărărilor inculpatului A. cu privire la legătura dintre acesta şi inculpatul B..

Au fost respinse apărările inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L. conform cărora nu au avut nicio legătură cu retrocedarea terenurilor către persoanele de la care au cumpărat unele suprafeţe, nu au cunoscut şi nici nu trebuia să cunoască dacă procedura de reconstituire a dreptului de proprietate s-a desfăşurat în mod legal. Instanţa a amintit circumstanţele în care terenurile de 20000 mp şi 540 mp au fost dobândite de inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., după ce numitul OO., iresponsabil, a cumpărat drepturile litigioase de la moştenitoarele defunctului LL. şi după ce a fost pus în posesie a vândut terenurile inculpatului F., şi el un alt interpus al inculpatului A.. Nu au mai fost reluate considerentele arătate cu ocazia analizei titlului nr. 7966/28.09.2011, probele arătând clar faptul că inculpatul A. i-a coordonat pe numitul OO., pe inculpaţii F. şi B., şi era beneficiar real al inculpatei S.C. C. S.R.L.. De altfel, s-a reţinut că inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. au mai dobândit şi terenuri în urma reconstituirii frauduloase asupra celor 11,2 ha de teren către inculpata E., ceea ce denotă că nu a fost o întâmplare că au intrat în posesia terenurilor retrocedate de pe urma defunctului LL.. Probatoriul a arătat că inculpaţii B. şi C. S.R.L. au dobândit scriptic suprafeţele de teren cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., în scopul ascunderii originii ilicite a acestor bunuri.

Instanţa a înlăturat şi apărările inculpatului F. în sensul că inculpatul nu a cumpărat terenurile de 20000 şi 540 mp de la OO., care era iresponsabil, ci a fost doar un interpus al inculpatului A., care a mai fost folosit de acesta şi în cazul terenurilor retrocedate în cazul JJJJJJJJJ.. Inculpatul a intrat doar scriptic în proprietatea terenurilor, pe care le-a înstrăinat tot scriptic inculpatului B., cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., în scopul ascunderii originii ilicite a acestor bunuri. Probele, administrate în cauză şi analizate cu ocazia tratării situaţiei terenurilor obţinute în cazurile JJJJJJJJJ. şi LL., au demonstrat faptul că inculpatul era angajat al S.C. PP. al cărei asociat era inculpatul A. şi, totodată, nu dispunea de venituri pentru a putea să achiziţioneze terenuri în suprafaţă de aproape 3 ha pe malul Mării Negre.

II. Contractul de vânzare-cumpărare încheiat între S.C. PP. şi QQ.

La data de 19.10.2010, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP KKKKKKKKK. şi LLLLLLLLL. sub nr. x/19.10.2010, prin care S.C. PP., reprezentată de RR., sora inculpatului A., a vândut către QQ., fiica inculpatei D., suprafaţa de 500 mp, situat în intravilanul Oraşului Năvodari, str. T3 nr. 2, lot x, identificat cu nr. cadastral x, la preţul de 8560 RON plus TVA, cumpărătoarea achitând suma totală de 10614,40 RON .

Procurorul a acuzat-o pe inculpata D. că, la data de 19.10.2010, în baza unei înţelegeri preexistente, a primit prin intermediul fiicei sale, QQ., de la inculpatul A., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarele nr. x/2009 şi nr. y/2006, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic era inculpatul A., iar administrator sora acestuia, RR., prin care fiica inculpatei a dobândit terenul respectiv la preţul de 8.560 de RON, deşi valoarea lui de circulaţie, era de 139.550 RON.

Argumentele procurorului au fost reprezentate de mai multe aspecte, respectiv, faptul că martora QQ. nu avea mijloace financiare pentru a cumpăra terenul, chiar şi la preţul de 8560 RON, faptul că raportul de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale a concluzionat că preţul real al terenului era de 139550 RON, adică de 16 ori mai mare decât cel trecut în contract şi că terenul a fost cumpărat la aproximativ 6 luni şi respectiv patru luni de la pronunţarea soluţiilor în cele două dosare menţionate mai sus.

Procurorul a mai apreciat că toţi ceilalţi cumpărători de terenuri similare cu cel achiziţionat de martora QQ. au fost persoane care aveau legătură cu inculpatul A., cu Primăria Năvodari, sau ocupau funcţii publice. Astfel, S.C. MMMMMMMMM. S.R.L. şi administratorul acesteia, BBBB., s-au aflat în relaţii comerciale cu Primăria Năvodari, CCCC., era fiul martorei amintită anterior şi fost angajat al Gărzii de Mediu, DDDD. - membru al Consiliului Local Năvodari, EEEE., fiul unui alt consilier local şi fost director al O.C.P.I. Constanţa (NNNNNNNNN.), directorul S.C. OOOOOOOOO. S.A. care aparţine inculpatului A. (FFFF.), un fost membru al Consiliului Local Năvodari (GGGG.), un inspector superior al A.N.A.F. - Agenţia Fiscală Constanţa (HHHH.).

S-a apreciat că într-adevăr, cumpărarea de către fiica inculpatei D. de la S.C. PP., al cărei asociat era inculpatul A., administrată de sora acestuia, RR., a suprafeţei de 500 mp de teren, situat în oraşul Năvodari, la aproximativ 6 luni şi respectiv 4 luni de la pronunţarea cu încălcarea dispoziţiilor legale a soluţiilor în dosarele x/2009 şi nr. y/2006, poate ridica o suspiciune de luare de mită, însă, în opinia instanţei, în lipsa unor probe care să dovedească infracţiunea de corupţie, acest eveniment rămâne la stadiul de speculaţie.

Argumentul procurorului conform căruia terenul ar fi valorat 139550 RON a fost înlăturat de raportul de expertiză întocmit în faza de judecată de experta WWWWWW., care a concluzionat că valoarea suprafeţei de 500 mp, ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. x/19.10.2010, la data contractului, era de 2500 de euro, adică 5 euro pe metru pătrat, preţ similar sumei de 10614,40 RON. Instanţa nu a avut în vedere concluziile raportului de expertiză evaluatorie întocmit în cursul urmăririi penale de expertul CCCCCCCCC., deoarece concluziile sale au fost infirmate în faza de judecată de toţi ceilalţi experţi evaluatori, iar la stabilirea valorii a ales ca repere de comparaţie terenuri din anunţuri de pe piaţa imobiliară, şi nu a comparat preţul cu preţuri din tranzacţii efective faţă de terenuri similare. În schimb, experta WWWWWW. s-a raportat la tranzacţii efective ale unor terenuri similare atât ca amplasament cât şi ca suprafaţă şi utilităţi.

Chiar dacă martora QQ. nu avea mijloace financiare pentru a cumpăra terenul, inculpata D. şi soţul acesteia îl puteau cumpăra fiicei lor cu suma de 10614,40 RON.

Instanţa a constatat că, la dosar, se află mai multe contracte de vânzare- cumpărare încheiate de S.C. PP. cu mai multe persoane, având ca obiect vânzarea unor loturi similare, din aceeaşi parcelă şi cu aceleaşi preţuri (f x dup), aspect care confirmă că preţul trecut în contractul x/19.10.2010 a fost cel real.

Martorii audiaţi, care au cumpărat terenuri similare celui achiziţionat de QQ., respectiv, HHHH., EEEE., GGGG., BBBB., HHHHH., DDDD., IIIII., CCCC., JJJJJ., KKKKK., FFFF. au confirmat versiunea inculpatei D., care a precizat că a aflat de vânzarea terenurilor de către S.C. PP. văzând nişte pancarte cu anunţuri pe câmp.

Toţi martorii au declarat că nu au nicio legătură cu inculpatul A., ceea ce face, în lipsa unor dovezi concrete, ca afirmaţiile procurorului potrivit cărora toţi cei care au cumpărat terenuri în zona în care a cumpărat QQ. erau apropiaţi ai inculpatului A. şi au cumpărat la preţuri subevaluate, să rămână doar presupuneri. În opinia instanţei, era puţin probabil ca inculpatul A. să fi vândut acestora suprafeţele de teren subevaluate de 16 ori, cum a susţinut procurorul şi să încheie în paguba sa, 22 de contracte de vânzare-cumpărare, în condiţiile în care acesta a dovedit o rapacitate imobiliară şi financiară deosebită.

III. Vânzarea terenurilor cu suprafeţe de 20,6419 ha, 15,985 ha şi 25,090 ha către S.C. C. S.R.L..

Prin H.C.L. nr. 298/20.12.2011, s-a decis vânzarea la licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 15,985 ha, situat în Năvodari, zona UT Midia lot x, aparţinând domeniului privat al oraşului, la preţul de pornire de 3.510,07 RON/ha, la care s-a adăugat TVA . Preţul de pornire a fost stabilit conform raportului de evaluare întocmit pentru Primăria Năvodari de S.C. RRRRRRRR. S.R.L. .

Prin H.C.L. nr. 297/20.12.2011, s-a decis vânzarea la licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 20,6419 ha, situat în Năvodari, zona UT Midia lot x, aparţinând domeniului privat al oraşului, la preţul de pornire de 3.510,07 RON/ha, la care s-a adăugat TVA (vol XI dup, filele x). Preţul de pornire a fost stabilit conform raportului de evaluare întocmit pentru Primăria Năvodari de S.C. RRRRRRRR. S.R.L. .

Prin H.C.L. nr. 299/20.12.2011, s-a decis vânzarea la licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 25,09 ha, situat în Năvodari, str. x, lot x, aparţinând domeniului privat al oraşului, la preţul de pornire de 3.510,07 RON/ha, la care s-a adăugat TVA . Preţul de pornire a fost stabilit conform raportului de evaluare întocmit pentru Primăria Năvodari de S.C. RRRRRRRR. S.R.L. .

S-a arătat că toate cele trei hotărâri au fost adoptate de Consiliul Local al oraşului Năvodari, la iniţiativa inculpatului A..

S-a precizat că la licitaţia pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 25,09 ha s-au înscris doi ofertanţi, respectiv, S.C. C. S.R.L. şi martora IIII., câştigătoare fiind societatea comercială . În continuare, s-a constatat că, la licitaţia pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 15,985 ha s-au înscris doi ofertanţi, respectiv, S.C. C. S.R.L. şi JJJJ., câştigătoare fiind societatea comercială . La licitaţia pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 20,6419 ha s-au înscris doi ofertanţi, respectiv, S.C. C. S.R.L. şi JJJJ., câştigătoare fiind societatea comercială .

În opinia instanţei, participarea la cele trei licitaţii a martorelor IIII. şi JJJJ. a fost una formală, menită ca terenurile să fie adjudecate de S.C. C. S.R.L., firmă controlată de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B., legătura dintre cei doi inculpaţi fiind demonstrată anterior, cu ocazia analizei titlurilor de proprietate. S-a apreciat că inculpatul A. s-a înţeles cu martora IIII. să participe la una dintre licitaţii, iar martora JJJJ. a fost pusă să participe (formal) de către martora IIII..

S-a constatat că, în cursul urmăririi penale, martora IIII. a declarat că nu cunoaşte unde erau amplasate terenurile respective însă a precizat că era vorba despre terenuri agricole situate în extravilanul oraşului. A precizat că a aflat despre organizarea licitaţiei de la Primăria Năvodari, în condiţiile în care societatea comercială pe care o administra era în relaţii comerciale cu această instituţie. A mai arătat că a intenţionat să cumpere terenul de aproximativ 25 ha pentru a se ocupa de agricultură, considerând că e un domeniu de viitor . În cursul judecăţii, martora a precizat că ştia unde era amplasat terenul, însă nu a putut spune care era scopul achiziţionării terenului . Martora IIII. a depus la dosar înscrisuri din care rezulta că S.C. PPPPPPPPP. S.R.L., administrată de ea, se afla în raporturi comerciale cu Primăria Năvodari . Toate aceste aspecte erau de natură să confirme legătura şi înţelegerea acesteia cu inculpatul A..

Astfel, din relaţiile comunicate de I.T.M. Constanţa a rezultat că martora JJJJ. era, din anul 2010, angajată la S.C. PPPPPPPPP. S.R.L., administrată de martora IIII. . Conform relaţiilor comunicate de A.N.A.F., JJJJ. a realizat, în anul 2011, venituri totale nete de 6.676 RON (cu o medie de 556,33 RON/lună) iar, în anul 2012, venituri totale nete de 7.314 RON (cu o medie de 609,5 RON/lună), sursa lor fiind salariul .

S-a arătat că, în cursul urmăririi penale, martora JJJJ. a declarat că, din anul 2010, era angajată a S.C. PPPPPPPPP. S.R.L. în funcţia de gestionar, iar, în anul 2012, a aflat că Primăria oraşului Năvodari organizase o licitaţie pentru vânzarea unor terenuri agricole. A arătat că s-a înscris la această licitaţie pentru a achiziţiona terenurile, cu scopul de a investi o sumă de bani . În cursul judecăţii, martora nu a justificat de ce voia să cumpere terenurile, a declarat că voia să facă o investiţie şi că a aflat de organizarea licitaţiilor de la şefa sa, IIII. (f x CAB). S-au apreciat susţinerile martorei ca neverosimile, în condiţiile în care era angajată şi obţinea venituri modeste. În orice caz, nici martora şi nici soţul său nu aveau la ce să utilizeze cele două terenuri.

Prima instanţă a reţinut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/23.07.2012 la B.N.P. H., oraşul Năvodari, reprezentat de inculpatul A., a vândut inculpatei S.C. C. S.R.L., reprezentată de administrator, inculpat B., suprafaţa de 250.900 m.p. teren, situată în intravilan, str. x, lotul nr. x, jud. Constanţa, la preţul de 112.003,94 RON RON .

De asemenea, s-a constatat că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/23.07.2012 la B.N.P. H., oraşul Năvodari, reprezentat de inculpatul A., a vândut inculpatei S.C. C. S.R.L., reprezentată de administrator, inculpat B., suprafaţa de 159.850 m.p. teren, situată în intravilan, Zona UT Midia, lotul nr. x, la preţul de 71.358,43 RON .

Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/23.07.2012 la B.N.P. H., oraşul Năvodari, reprezentat de inculpatul A., a vândut inculpatei S.C. C. S.R.L., reprezentată de administrator, inculpat B., suprafaţa de 206.419 m.p. teren, situată în intravilan, Zona UT Midia, lotul nr. x, la preţul de 92.147,23 RON .

Din raportul de expertiză evaluatorie întocmit de expertul UUUUUU. a rezultat că terenurile 20,6419 ha, 15,985 ha şi 15,090 ha aveau o valoare similară cu cea la care au fost vândute către S.C. C. S.R.L., respectiv, terenul de 250900 mp, valora de 106055 RON, terenul de 206400 mp, valora de 87245 RON, iar terenul de 150850 mp, valora de 63764 RON. Raportul de expertiză evaluatorie întocmit de către experta XXXXXX. a reţinut de asemenea valori similare cu cele de vânzare la licitaţie şi cu cele stabilite de expertul UUUUUU., respectiv, pentru terenul de 250900 mp, o valoare de 99218 RON, pentru terenul de 206400 mp, o valoare de 81620 RON, iar pentru terenul de 150850 mp, o valoare de 59653 RON.

În aceste condiţii, instanţa a considerat că susţinerea procurorului, întemeiată pe raportul de expertiză evaluatorie întocmit în cursul urmăririi penale de expertul CCCCCCCCC., conform căruia terenul de 250900 mp avea o valoare de 865605 RON, terenul de 206400 mp avea o valoare de 712285 RON, iar terenul de 150850 mp avea o valoare de 551590 RON, că inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. ar fi produs o pagubă Oraşului Năvodari, nu subzistă. Instanţa nu a avut în vedere raportul întocmit de expertul CCCCCCCCC., întrucât acesta a fost contrazis de doi experţi evaluatori independenţi, din Bucureşti, fără vreo legătură cu părţile sau cu dosarul, experţi specializaţi pe evaluare de proprietăţi cu destinaţie comercială şi industrială. De asemenea, s-a arătat că toate evaluările efectuate de expertul CCCCCCCCC. au fost contrazise de experţii numiţi de instanţă.

IV. Schimbul de terenuri încheiat între Primăria Oraşului Năvodari şi S.C. C. S.R.L..

Prin H.C.L. nr. 178/28.07.2011, adoptată la iniţiativa inculpatului A., a fost aprobat un schimb de terenuri între oraşul Năvodari şi S.C. C. S.R.L.. Conform acestei hotărâri, oraşul Năvodari urma să dea mai multe terenuri aflate în domeniul privat, totalizând 15.463 m.p., la schimb pentru un teren de 7.315 m.p. care aparţinea S.C. C. S.R.L. .

În vederea realizării contractului de schimb, în cauză, au fost efectuate rapoarte de evaluare pentru imobilele ce urmau a fi schimbate.

Prin contractul de schimb a fost autentificat sub nr. x/07.09.2011 la B.N.P. H., Primăria Năvodari a transmis S.C. C. S.R.L. dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 600 m.p., situat în oraş Năvodari, str. x, zona Lac Siutghiol, jud. Constanţa, 3.139 m.p., situat în oraş Năvodari, zona Digul de Sud, lot x, jud. Constanţa, 5.724 m.p., situat în oraş Năvodari, zona Digul de Sud, lot x, jud. Constanţa şi s-a obligat să transmită şi dreptul de proprietate asupra unui teren de 6.000 m.p. situat în oraşul Năvodari, str. M1, lot x, după intabularea dreptului de proprietate asupra acestuia, urmând să primească la schimb dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 7.315 m.p., situat în oraşul Năvodari, zona Mamaia Sat. Primăria oraşului Năvodari a achitat şi o sultă S.C. C. S.R.L., în cuantum de 2.592,74 RON.

Instanţa a constatat că inculpata S.C. C. S.R.L. a dobândit terenul schimbat de la numita E. şi făcea parte din suprafaţa de 11,2 ha atribuit fraudulos de către inculpaţii A. şi D..

La data de 20.12.2012, sub nr. x, la B.N.P. H. a fost încheiat actul adiţional la contractul de schimb cu sultă prin care părţile au renunţat la a mai transmite terenul în suprafaţă de 6.000 m.p. .

Expertul UUUUUU. a concluzionat că terenul de 7315 mp valora 1282830 RON, terenul de 600 mp valora 67790 RON, terenul de 3139 mp valora 280200 RON, terenul de 5724 mp valora 510900 RON, iar terenul de 6000 mp valora 1912500 RON. Dacă s-ar fi transmis dreptul de proprietate şi asupra terenului de 6000 mp, Primăria Oraşului Năvodari ar fi dat la schimb terenuri în valoare de 2771390 RON şi ar fi primit un teren cu valoare de 1282830 RON. În condiţiile în care terenul de 6000 mp nu a mai fost obţinut de către S.C. C. S.R.L., Primăria a dat la schimb terenuri în valoare de 858890 RON şi a plătit o sultă de 2592,74 RON. Aşadar, s-a considerat că inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. nu au produs nicio pagubă Oraşului Năvodari.

Instanţa nu a avut în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul CCCCCCCCC. care a stabilit că valoarea terenului în suprafaţă de 7.315 m.p. dobândit de oraşul Năvodari era de 929.440 RON, iar valoarea terenurilor dobândite de S.C. C. S.R.L. era pentru terenul în suprafaţă de 600 m.p. - 343.060 RON, pentru terenul în suprafaţă de 3.139 m.p. - 584.960 RON, pentru terenul în suprafaţă de 5.724 m.p. - 1.066.690 RON şi pentru terenul în suprafaţă de 6.000 m.p. - 2.922.360 RON. După cum s-a constatat, expertul CCCCCCCCC. a fost contrazis de toţi experţii numiţi de către instanţă, iar raportul întocmit de acesta nu a mai prezentat credibilitate.

Nu în ultimul rând, instanţa a avut în vedere şi decizia nr. 458/22.06.2017 a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, raportate la art. 13²din acelaşi act normativ, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, erau neconstituţionale. Aşadar, s-a apreciat că tentativa la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 32 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. nu mai era incriminată.

V. Constituirea grupului infracţional organizat îndreptat împotriva intereselor economice ale Oraşului Năvodari

În actul de acuzare, procurorul a susţinut că, în anul 2011 împreună cu inculpaţii S.C. C. S.R.L. şi B., inculpatul A. a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni. Parchetul a reţinut acţiunea conjugată a inculpaţilor A., S.C. C. S.R.L. şi B. de constituire a unui grup al cărui scop a fost acela de a comite infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, cu consecinţa obţinerii de către inculpaţi a unor importante foloase materiale, grup care a funcţionat pânâ în anul 2013.

Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. presupune iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.

Art. 367 alin. (6) din C. pen. defineşte grupul infracţional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Potrivit art. 135 alin. (1) din C. pen., persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.

Instanţa a reţinut că pentru a se constitui un grup infracţional organizat este nevoie de voinţa a minim trei persoane cu un scop infracţional comun, ulterior trebuie să existe o disciplină internă a grupului, reguli privind sarcinile membrilor, coordonarea acţiunilor, o anumită durată în care acţionează grupul şi obţinerea de beneficii materiale sau financiare.

În prezenta cauză, inculpata S.C. C. S.R.L. era administrată în fapt de inculpatul A. şi în acte de către inculpatul B.. În acest context, oricum s-ar interpreta, voinţa inculpatei S.C. C. S.R.L. a fost voinţa unuia dintre ceilalţi doi inculpaţi, în special a inculpatului A., care era administratorul de fapt al firmei şi nu putea fi disociată în două voinţe diferite.

S-a arătat că nu se poate considera că inculpatul A. a constituit grupul infracţional împreună cu B. şi cu el însuşi, în numele S.C. C. S.R.L., deoarece cele două voinţe se suprapun. Chiar dacă o persoană juridică, teoretic, poate fi membră a unui grup infracţional organizat, pe care îl poate iniţia, constitui, poate adera la grup sau îi poate sprijini, în opinia instanţei, o societate comercială şi administratorul său nu pot fi considerate voinţe diferite, pentru a putea forma un grup infracţional, doar împreună cu o altă singură persoană.

Un alt argument adus de către instanţă pentru care a considerat că nu se poate reţine constituirea grupului infracţional organizat de către cei trei inculpaţi a fost opinia exprimată în doctrină (a se vedea Andra - Roxana Ilie - Angajarea răspunderii penale a persoanei juridice editura CH Beck), potrivit căreia nu poate fi reţinută circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) din C. pen. - săvârşirea faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, când răspunderea sa penală este angajată de doi dintre administratorii săi, caz în care nu avem de-a face cu o participaţie în sensul legii penale.

Aşadar, având în vedere că la săvârşirea faptelor nu au existat decât voinţele a două persoane, voinţa inculpatului A. care se suprapune peste voinţa inculpatei S.C. C. S.R.L. şi a inculpatului B., instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile constituirii unui grup infracţional organizat.

VI. Finanţarea SS.

Prin hotărârea nr. 1/17.07.2010 a Adunării generale a membrilor fondatori a QQQQQQQQQ. nr. 1/17.07.2010, s-a aprobat comasarea prin absorbţie a QQQQQQQQQ. de către RRRRRRRRR.. S-a aprobat ca denumirea clubului să fie SS.. S-a mai aprobat ca sediul Clubului să fie în oraş Năvodari, str. x .

Prin hotărârea nr. 1/17.07.2010, membrii RRRRRRRRR. au aprobat comasarea prin absobţie de către RRRRRRRRR. a QQQQQQQQQ.. S-a aprobat ca denumirea clubului să fie SS.. S-a mai aprobat ca sediul Clubului să fie în oraş Năvodari, str. x. .

Prin hotărârea nr. 1/19.07.2010 a Adunării generale a SS. a fost ales comitetul directorial format din 11 membri. Preşedinte era YYYY., Vicepreşedinţi KKKK. şi SSSSSSSSS., secretar TTTTTTTTT., iar membri, UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ. şi AAAAAAAAAA. .

Prin hotărârea nr. 2/19.07.2010 a Adunării generale a SS. s-au aprobat culorile şi emblema clubului .

S-a arătat că, la data de 20.07.2010, numitul YYYY., în calitate de preşedinte al Asociaţiei "RRRRRRRRR." a depus şi înregistrat la Primăria Oraşului Năvodari, scrisoarea de intenţie nr. 24791/20.07.2010, prin care şi-a exprimat intenţia de a activa cu echipa de fotbal "RRRRRRRRR." în oraşul Năvodari şi pentru oraşul Năvodari, în cadrul Bazei Sportive a oraşului Năvodari .

Prin H.C.L. nr. 162/28.07.2010, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat asocierea dintre oraşul Năvodari şi SS. cu sediul în oraşul Năvodari, pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de reînnoire, având ca obiect sprijinirea, în mod exclusiv, a echipei de fotbal "SS.", conform contractului de asociere care face parte integrantă din hotărâre, alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 500.000 RON pe anul bugetar 2010, cedarea dreptului de folosinţă gratuită (comodat), pe durata valabilităţii contractului, asupra Bazei Sportive Năvodari situată în oraşul Năvodari, str. x, adresă la care s-a aprobat funcţionarea sediului SS. .

S-a menţionat că obiectul contractului de asociere era sprijinirea echipei de fotbal SS. în vederea dezvoltării fotbalului de performanţă în Oraşul Năvodari. În contractul de asociere s-a menţionat că suma de 500000 de RON se va aloca SS. numai după prezentarea hotărârii judecătoreşti şi înscrierea echipei sub noua denumire la Federaţia Română de Fotbal (f x dup). Plata sumei urma să se facă în două tranşe egale aferente trimestrului 3 şi trimestrului 4 ale anului 2010. În cazul în care în anul 2011 echipa de fotbal îşi îndeplinea obiectivul de promovare în Liga I, Oraşul Năvodari se obliga să contribuie cu suma de 500000 de RON din bugetul local, iar cuantumul contribuţiei Consiliului Local Năvodari la bugetul clubului pentru sezonul competiţional 2011-2012 urma să se negocieze între părţi, până la data de 15.07.2011. În situaţia în care echipa de fotbal nu şi-ar fi îndeplinit obiectivul de promovare în Liga I, oraşul Năvodari urma să contribuie cu suma de 300.000 RON şi numai dacă ocupa un loc între 3 şi 12 inclusiv, plata sumei pentru menţinerea în Divizia B urmând a fi efectuată până la data de 30.06.2011.

S-a arătat că, la data de 09.08.2010, a fost întocmit actul constitutiv şi statutul al SS., care au fost autentificate sub nr. x la BNP BBBBBBBBBB. .

Prin încheierea nr. 49/18.08.2010 pronunţată de Judecătoria Babadag, a fost admisă cererea formulată de petenta SS. cu sediul în Năvodari, str. x şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a modificărilor aduse actului constitutiv şi statutului fostei RRRRRRRRR., prin Hotărârea adunării generale a asociaţiei nr. 4709.08.2010. Actul constitutiv final şi statutul final al noii asociaţii rezultate în urma modificărilor- SS.- au fost cele autentificate sub nr. x/09.08.2010 la BNP BBBBBBBBBB.. S-a dispus şi comunicarea unei copii a încheierii către AFP Năvodari pentru înscrierea în evidenţa fiscală, precum şi Judecătoriei Constanţa în circumscripţia căreia se afla noul sediu .

La data de 29.07.2010, SS. a formulat cerere de înscriere în Federaţia Română de Fotbal . În opinia instanţei, cererea a fost una inutilă, deoarece RRRRRRRRR. era înregistrată la FRF din data de 27.06.2008, RRRRRRRRR. nu-şi încetase fiinţa, astfel că SS. nu mai trebuia să fie reînregistrată la FRF.

La data de 08.09.2010, a fost emis de către OSIM certificatul de înregistrarea a mărcii pentru SS. .

La data de 21.10.2010, a fost emis de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Certificatul de Identificare Sportivă nr. 005295 .

La data de 28.07.2011, pe baza H.C.L. nr. 165/28.07.2011, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind: alocarea sumei de 500.000 RON pe anul bugetar 2011, pentru sprijinirea echipei de fotbal SS., pentru turul campionatului 2011 - 2012; achitarea cheltuielilor de întreţinere a Bazei sportive, a cheltuielilor determinate de furnizare a utilităţilor (apa, canal, energie electrică, energie termică, ş.a.) de la data semnării actului adiţional, cad în sarcina Oraşului Năvodari - SS. .

La data de 15.09.2011, în temeiul H.C.L. nr. 239/15.09.2011, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind introducerea alin. (3) la art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010 cu următorul enunţ:

"Se aprobă achitarea cheltuielilor de transport ale Asociaţiei "SS." din bugetul local .

La data de 20.12.2011, în temeiul H.C.L. nr. 316/20.12.2011, s-a aprobat proiectul de hotărâre privind premierea sportivilor, antrenorilor şi personalului auxiliar ai echipei de fotbal SS., pentru rezultate deosebite obţinute la meciurile de fotbal, în baza adresei nr. x/15.12.2011 a Asociaţiei "SS." prin care se solicita premierea sportivilor de la echipa de fotbal cu suma de 100.000 RON de la bugetul local pe anul 2011 .

La data de 12.04.2012, în temeiul H.C.L. nr. 101/12.04.2012, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre oraşul Năvodari şi SS., privind completarea art. 2 cu alin. (5) şi (6) al H.C.L. nr. 162/28.07.2010, respectiv:

"Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 1.400.000 RON pentru returul campionatului 2011 - 2012/semestrul I al anului bugetar 2012, pentru sprijinirea Asociaţiei "SS." Năvodari şi "pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (5), se mandatează Primarul Oraşului Năvodari să încheie un act adiţional la Contractul de asociere dintre oraşul Năvodari, prin Consiliul Local al Oraşului Năvodari şi Asociaţia "SS." Năvodari" . În aceeaşi zi, 12.04.2012, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat, în temeiul H.C.L. nr. 107/12.04.2012, desemnarea martorului WWW. în vederea reprezentării intereselor oraşului Năvodari în cadrul Asociaţiei "SS." Năvodari .

La data de 12.07.2012, în temeiul H.C.L. nr. 197/12.07.2012, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind completarea art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010 cu alin. (7) şi (8) după cum urmează: alin. (7) - "Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 2.000.000 RON pentru turul campionatului 2012 - 2013/semestrul II al anului bugetar 2012, pentru sprijinirea Asociaţiei "SS." Năvodari" şi alin. (8) - "Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (7), s-a mandatat Primarul Oraşului Năvodari să încheie un act adiţional la Contractul de asociere dintre oraşul Năvodari, prin Consiliul Local al Oraşului Năvodari şi Asociaţia "SS." Năvodari .

La data de 27.02.2013, în temeiul H.C.L. nr. 25/27.02.2013, s-a aprobat completarea H.C.L. nr. 162/28.07.2010, H.C.L. nr. 165/28.07.2011 şi H.C.L. nr. 239/15.09.2011, prin încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind completarea art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010, respectiv:

"Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 1.200.000 RON pentru returul campionatului de fotbal 2012 - 2013/al anului bugetar 2013, pentru sprijinirea Asociaţiei "SS." Năvodari" şi completarea prevederilor H.C.L. nr. 165/28.07.2011, astfel: art. 2 alin. (3) "Se aprobă achitarea cheltuielilor de întreţinere a Bazei Sportive, a cheltuielilor determinate de furnizarea utilităţilor (apa, canal, energie electrică, energie termică), cheltuieli ce se vor suporta din bugetul SS." .

Prin intermediul actului adiţional nr. x la contractul de asociere - Anexa nr. 3 la hotărâre, art. 5 lit. l) a fost modificat după cum urmează:

"Pentru anul 2013 achitarea cheltuielilor de transport ale Asociaţiei "SS." Năvodari, de la data semnării prezentului act adiţional, cad în sarcina oraşului Năvodari - SS.. Orice prevedere contrară din contractul de asociere iniţial sau din contractul de comodat iniţial, încheiate între părţi, se abrogă" .

La data de 22.03.2013, în temeiul H.C.L. nr. 72/22.03.2013, s-a aprobat participarea S.C. Termica Distribuţie Năvodari S.R.L., în calitate de membru asociat în cadrul SS. şi desemnarea inculpatului G. ca reprezentant al S.C. Termica Distribuţie Năvodari S.R.L. în Adunarea generală a SS. .

La data de 25.06.2013, în temeiul H.C.L. nr. 141/25.06.2013, s-a aprobat completarea H.C.L. nr. 162/28.07.2010, H.C.L. nr. 165/28.07.2011, H.C.L. nr. 239/15.09.2011, H.C.L. nr. 197/12.07.2012 şi H.C.L. nr. 25/27.02.2013, prin încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere dintre oraşul Năvodari şi SS., în sensul că la art. 1 s-a aprobat completarea prevederilor art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010, după cum urmează:

"Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 2.353.000 RON pentru returul campionatului de fotbal 2012 - 2013, pentru sprijinirea echipei de fotbal "SS." Năvodari, iar la art. 2 alin. (1) al H.C.L. nr. 141/25.06.2013 s-a menţionat:

"se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 1 milion de euro, pentru anul campionatului 2013 - 2014, repartizată astfel: jumătate din sumă pentru retur şi jumătate pentru tur" .

În aceeaşi zi, 25.06.2013, în temeiul H.C.L. nr. 142/25.06.2013, s-a aprobat desemnarea numitului AAAAAAAAAA., în vederea reprezentării intereselor oraşului Năvodari în cadrul SS., în conformitate cu prevederile art. 10 din contractul de asociere aprobat prin H.C.L. nr. 162/28.07.2010, precum şi a Hotărârii Adunării Generale a SS. nr. 1/21.02.2013 pct. 2 şi a încheierii nr. 4276/19.03.2013 a Judecătoriei Constanţa. Numitul AAAAAAAAAA., l-a înlocuit pe martorul WWW., deoarece acesta s-a retras din asociaţie şi din toate funcţiile deţinute.

La data de 31.07.2013, în temeiul H.C.L. nr. 192/31.07.2013, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat ca oraşul Năvodari să dobândească calitatea de membru asociat al SS., prevederile H.C.L. nr. 162/28.07.2011 rămânând în vigoare până la adoptarea Hotărârii Generale a SS. şi înscrierea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe lângă Judecătoria Constanţa a asocierii oraşului Năvodari cu SS. .

La data de 21.11.2013, pe baza H.C.L. nr. 292/21.11.2013, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat încheierea contractului de finanţare dintre oraşul Năvodari şi SS., privind alocarea sumei de 3.400.000 RON din bugetul local pentru sprijinirea SS., în baza prevederilor H.C.L. nr. 192/31.07.2013 privind dobândirea Oraşului Năvodari a calităţii de membru asociat în cadrul SS., prevederilor Hotărârii adunării generale a SS. nr. 2 din data de 12.09.2013, prevederilor încheierii nr. 16460 din Camera de Consiliu, prin care s-a admis cererea formulată de SS., prin care s-a dispus înscrierea modificărilor survenite în actul de constituire şi statutul asociaţiei în baza Hotărârii nr. 2/12.09.2013, prevederilor art. 27, art. 28, art. 67 alin. (3) lit. b), art. 69, art. 71 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 69/2000, a educaţiei fizice şi sportului, ale H.G. nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 69/2000 .

Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cursul urmăririi penale, a rezultat că, în perioada 29.07.2010 - 19.03.2014, de la bugetul local al oraşului Năvodari s-a plătit către SS., pentru sprijinirea echipei de fotbal a oraşului Năvodari suma de 12.653.000 RON. Sumele totale aprobate fuseseră de 16.535.200 RON şi 1.000.000 euro.

Instanţa a constatat că toată acuzaţia procurorului cu privire la finanţarea SS. de către Consiliul Local Năvodari s-a bazat pe o interpretare defectuoasă a dispoziţiilor legale care reglementau la data de 28.07.2010 înfiinţarea, reorganizarea şi încetarea persoanei juridice.

Conform art. 40 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridică încetează de a avea fiinţă prin comasare, divizare sau dizolvare.

Conform art. 41 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.

Conform art. 46 alin. (1) din Decretul nr. x, în cazul fuziunii, drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra noii persoane juridice astfel înfiinţate.

Conform art. 46 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 în cazul absorbţiei, persoana juridică dobândeşte drepturile şi este ţinută de obligaţiile persoanei juridice pe care o absoarbe.

Din interpretarea dispoziţiilor legale menţionate, instanţa a reţinut că persoana juridică absorbită îşi încetează existenţa, iar persoana juridică absorbantă nu îşi încetează existenţa, ci îşi sporeşte fiinţa şi activitatea.

În acest caz, nu au putut fi primite susţinerile parchetului conform cărora SS. nu era constituită conform legii, deoarece RRRRRRRRR. nu şi-a încetat fiinţa, ci a absorbit QQQQQQQQQ. şi şi-a modificat actul constitutiv, statutul, sediul şi denumirea. Aceste modificări au fost înregistrate prin încheierea nr. 49/18.08.2010 pronunţată de Judecătoria Babadag, care a fost comunicată şi Judecătoriei Constanţa, unde clubul avea noul sediu .

SS. păstra codul de înregistare fiscală, contul bancar şi numărul de înregistrare în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor aferente RRRRRRRRR. şi nici nu era nevoie de pronunţarea unei noi încheieri prin care asociaţia să fie din nou înregistrată, fiindcă RRRRRRRRR. nu şi-a încetat existenţa. De asemenea, carecteristicile persoanei juridice, acelea de persoană juridică fără scop patrimonial se menţineau şi era menţinută şi autorizaţia de funcţionare ca structură sportivă precum şi afilierea la FRF.

Contractul de finanţare încheiat, între Consiliul Local Năvodari şi SS., la data de 28.07.2010, nu încalcă dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 350/2005, deoarece Legea nr. 350/2005 nu era aplicabilă în speţă şi mai mult decât atât, SS. era o persoană juridică fără scop patrimonial, respectiv o asociaţie şi era constituită conform legii, având capacitatea de a încheia contracte şi putea primi finanţări.

S-a mai arătat că nu mai subzistă nici susţinerile procurorului privind nelegalitatea hotărârilor adoptate de Adunarea generală a membrilor SS., referitoare la numărul membrilor, deoarece QQQQQQQQQ. fusese absorbită în fiinţa RRRRRRRRR., care doar îşi schimbase numele în SS.. Cei trei membri ai QQQQQQQQQ. şi cei 8 membri ai SS. nu puteau fi consideraţi ca fiind 11 membri fondatori ai SS., deoarece această din urmă ascociaţie nu era o asociaţie nouă.

Instanţa a constatat că toate actele adoptate de Adunarea Generală a SS., inclusiv cele referitoare la modificările de statut, de membri, de conducători, etc. respectă dispoziţiile legale, nefiind identificat niciun text legal încălcat. Aceeaşi este situaţia şi a contractului, actelor adiţionale şi a ordonanţărilor de plată, toată procedura de finanţare fiind, pe toată perioada, în limitele legii.

Finanţarea SS. s-a făcut de către Consiliul Local Năvodari în baza art. 69 şi art. 71 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 69/2000, iar contractul din data de 28.07.2010 cuprindea menţiunile prevăzute de art. 69 alin. (2) din Lege. Nu era obligatorie declararea SS., prin hotărâre a guvernului ca fiind de utilitate publică, pentru a putea primi finanţare. De altfel, art. 38 din O.G. nr. 26/2000 prevedea posibilitatea Guvernului României de a recunoaşte ca fiind de utilitate publică o asociaţie, fundaţie sau federaţie, dacă erau îndeplinite anumite condiţii.

Legea nr. 350/2005 nu era aplicabilă contractului din data de 28.07.2010. Acest din urmă act normativ are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, precum şi căile de atac al actului sau deciziei autorităţilor finanţatoare care aplică procedura de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă. Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, ceea ce nu a fost cazul în speţă.

VII. Acuzaţia de spălare a sumelor de bani viraţe în conturile SS.

Procurorul l-a acuzat pe inculpatul G. că, în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013, a transferat din conturile SS. suma de 2.269.510,00 RON, despre care cunoştea că provenea din săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.

Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 constituie infracţiunea de spălare a banilor schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.

La pct. VI. din sentinţă a fost analizată finanţarea SS., iar instanţa a stabilit că nu a fost încălcată nicio dispoziţie legală referitoare la finanţare, astfel s-a apreciat că nu există nicio infracţiune de abuz în serviciu săvârşită de inculpatul A. în legătură cu plăţile făcute către clubul de fotbal. În consecinţă, s-a considerat că nici suma de 2.269.510,00 RON nu provenea din săvârşirea unei infracţiuni şi neexistând o infracţiune predicat nu putea exista nici infracţiunea de spălare de bani.

Instanţa a arătat că, într-adevăr, la dosar existau probe din care rezultă că plăţile efectuate către societăţile S.C. CCCCCCCCCC. S.R.L., S.C. DDDDDDDDDD. S.R.L. şi S.C. EEEEEEEEEE. S.R.L. au fost făcute pentru servicii care nu au fost prestate în realitate de aceste societăţi în beneficiul SS.. În cauză s-a reţinut că ar putea fi vorba despre infracţiuni de abuz în serviciu ori de delapidare, însă instanţa nu are posibilitatea de a schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de spălare de bani într-una dintre infracţiunile menţionate şi să o reţină în sarcina inculpatului G. deoarece, raportat la maniera la care a fost formulată acuzaţia, ar avea loc o schimbare a obiectului trimiterii în judecată şi condamnarea inculpatului pentru o infracţiune pentru care nu s-au făcut cercetări.

Mai mult, din declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu această faptă, respectiv, KKKK. OOOO., MMMM., WWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., EEEE., LL., TTTT., RRRR., SSSS., QQQQ., OOOOOO., nu a rezultat că inculpatul G. a fost cel care a negociat contractele în baza cărora s-au facturat serviciile fictive de către cele 3 firme, că ar fi făcut personal plăţile, că ar fi iniţiat plăţile, că ar fi avut cunoştinţă că serviciile nu s-au prestat sau că ar fi avut vreo legătură cu persoanele care au administrat sau care au retras numerar, banii din conturile S.C. CCCCCCCCCC. S.R.L., S.C. DDDDDDDDDD. S.R.L. şi S.C. EEEEEEEEEE. S.R.L., respectiv, MMMM., NNNN., FFFFFFFFFF., OOOO., OOOOOO. sau că ar fi beneficiat personal de vreo sumă din cele retrase.

S-a considerat că procurorul ar fi trebuit să verifice contractele încheiate cu cele trei societăţi, să stabilească cine a negociat şi aprobat aceste contracte, precum şi cine a făcut efectiv plăţile pentru serviciile fictive, lucru care nu s-a întâmplat.

VIII. În drept, în primul rand, instanţa a reţinut că de la data comiterii faptelor până în prezent, a intervenit o succesiune de legi penale în timp, respectiv intrarea în vigoare a noului C. pen. la data de 01.02.2014, intrarea în vigoare a Legii 129/2019 şi s-a pus problema alegerii legii penale aplicabile în cauza ca fiind mai favorabilă conform art. 5 alin. (1) din noul C. pen.

Prin decizia nr. 265/06.05.2014, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 5 din C. pen. sunt constituţionale doar în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

Astfel, instanţa de judecată are obligaţia de a aprecia care dintre legile succesive - C. pen. 1969, Legea nr. 656/2002-, în vigoare la data faptelor, respectiv - noul C. pen., Legea nr. 129/2019-, este mai favorabilă şi de a o aplica în ansamblul ei cu privire la toate institutiile de drept penal incidente în cauză.

Instanţa a făcut precizarea că soluţiile de achitare dispuse faţă de inculpaţi se vor raporta la încadrările juridice reţinute ca lege penală globală mai favorabilă.

1. Cu privire la situaţia inculpatului A., s-au reţinut următoarele aspecte:

Inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a şase infracţiuni, respectiv, abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.

Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, instanţa a constatat că potrivit vechii reglementări, era încadrată în dispoziţiile art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi era pedepsită cu închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 309 C. pen. prevede o pedeapsă de la 4 la 14 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi. Art. 42 C. pen. din 1969 prevedea posibilitatea aplicării pentru infracţiunea continuată a maximului pedepsei pentru infracţiunea în forma simplă la care se putea adăuga un spor de până la 5 ani. Art. 36 alin. (1) din C. pen. prevede pentru infracţiunea continuată aceelaşi mod de sancţionare, însă sporul aplicabil nu poate depăşi 3 ani.

Art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 prevedea, în cazul concursului de infracţiuni, posibilitatea aplicării pedepsei celei mai grele, care putea fi sporită până la maximul special, iar dacă era neîndestulător, se putea aplica şi un spor de până la 5 ani închisoare. Art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. stabileşte un nou mod de contopire a pedepselor concurente, cu aplicarea pedepsei celei mai grele şi a unui spor de 1/3 din cuantumul celorlalte pedepse.

Chiar dacă actualul C. pen. prevede limite speciale mai reduse ale pedepsei pentru infracţiunea de abuz în serviciu şi sporul pentru infracţiunea continuată este şi el mai redus, instanţa a apreciat că pentru inculpatul A., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969. A avut în vedere faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru o infracţiune concurentă, iar C. pen. din 1969 nu prevede obligativitatea aplicării unui spor în cazul concursului de infracţiuni, precum C. pen. actual. De asemenea, a arătat că întrucât s-a dispus achitarea pentru infracţiunea reţinută a fi comisă în perioada 01.09.2010-21.05.2014, nu mai are înrâurire asupra modului de calcul al pedepsei pentru concursul de infracţiuni.

S-a apreciat că fapta inculpatului A. de a da inculpatei D., un teren de 500 mp situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarele nr. x/2009 şi nr. y/2006, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic este inculpatul şi fiica magistratului, QQ., nu există. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.. (faptă 19.10.2010).

S-a reţinut că fapta inculpatului A. care, în calitate de primar al orasului Năvodari, a iniţiat vânzarea terenurilor de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha către S.C. C. S.R.L., vânzare concretizată la data de 23.07.2010 la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 RON şi 112.003,94 RON, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece lipseşte prejudiciul cauzat UAT Năvodari. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).

De asemenea, s-a reţinut că fapta inculpatului A., primar al oraşului Năvodari, de a încheia contractul de schimb cu sultă autentificat la BNP H. prin care oraşul Năvodari a transmis dreptul de proprietate asupra a trei terenuri (de 600 m.p., 3.139 m.p., 5.724 m.p.) şi s-a obligat să transmită şi dreptul de proprietate asupra unui teren de 6.000 m.p. situat în oraşul Năvodari, str. M1, lot x, după intabularea dreptului de proprietate asupra acestuia, urmând să primească la schimb dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 7.315 m.p., plătind şi o sultă în cuantum de 2.592,74 RON, către S.C. C. S.R.L., nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, deoarece prin decizia nr. 458/22.06.2017, Curtea Constituţională a României a stabilit că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, raportate la art. 13²din acelaşi act normativ, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituţionale. În acest caz, dispoziţiile privind sancţionarea tentativei la infracţiunea de abuz în serviciu fiind neconstituţionale, instanţa a apreciat că această formă de infracţiune este în prezent dezincriminată, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 20 C. pen. din 1969 rap. la art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).

Referitor la fapta inculpatului A. de a constitui un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii B. şi SC C. S.R.L., în anul 2011, al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului Oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor, s-a apreciat că nu există, deoarece, după cum s-a arătat la secţiunea V a sentinţei, cu ocazia analizei situaţiei de fapt, nu era îndeplinită condiţia numărului membrilor care constituie grupul. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

S-a considerat că fapta inculpatului A., care în perioada 01.09.2010-21.05.2014, în calitate de primar al oraşului Năvodari a efectuat mai multe plăţi către SS., în cuantum total de 12653000 RON, nu există, deoarece, după cum s-a arătat la secţiunea VI a sentinţei, finanţarea echipei de fotbal a fost legală. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi a art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă 01.09.2010-21.05.2014).

S-a apreciat că fapta inculpatului A., care în perioada 19.07.2010-17.10.2011, în calitate de primar şi de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, a făcut diverse manevre frauduloase prin care s-a ajuns la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri cu suprafaţă totală de 46,15 ha, către moştenitorii a cinci autori, fiind emise titlurile de proprietate x/08.02.2010, y/14.03.2011, z/19.09.2011, w/28.09.2011 şi 8111/15.02.2012, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a cauzat o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 24964505,69 RON, cu consecinţa obţinerii de către sine, interpuşi şi apropiaţi ai săi a unor importante avantaje patrimoniale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.

S-a arătat că elementul material al laturii obiective este reprezentat de mai multe acţiuni frauduloase ale inculpatului, primar şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari de a propune reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a unor moştenitori asupra unor terenuri intravilane situate pe plaja Mării Negre, deşi aceştia aveau dreptul de a obţine teren extravilan agricol (autor HH.-II., autor MM. şi autor LL.) sau de a propune inculpatei D. să dispună reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a unor moştenitori asupra unor terenuri intravilane situate pe plaja Mării Negre, deşi aceştia aveau dreptul de a obţine teren agricol (defunct JJ. şi KK.), cu încălcarea sipoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 172000. S-a arătat că inculpatul a încălcat şi dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi ale art. 5 din O.G. nr. 19/1999.

S-a considerat că urmarea imediată a fost reprezentată de paguba în valoare de 24964505,69 RON, cauzată oraşului Năvodari şi obţinerea de către sine, interpuşi şi apropiaţi ai săi a unor importante avantaje patrimoniale.

Legătura de cauzalitate a fost stabilită prin probele administrate în cauză.

Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea credinţă, în scopul păgubirii oraşului Năvodari obţinerii de mari avantaje imobiliare.

2. Referitor la situaţia inculpatului B., s-au reţinut următoarele aspecte:

Pentru infracţiunea de spălare de bani, Legea nr. 656/2002 prevedea, la art. 23 alin. (1) lit. c) (fapta din data de 23.07.2012) şi, ulterior, la art. 29 alin. (1) lit. a) (fapta din data de 15.05.2013), o pedeapsă de la 3 la 12 ani închisoare. Art. 49 alin. (1) din Legea nr. 656/2019 pedepseşte infracţiunea de spălare de bani cu închisoare de la 3 la 10 ani. Astfel, legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.

S-a reţinut că fapta inculpatului B., administrator de drept al S.C. C. S.R.L. care, la data de 23.07.2012, a încheiat trei contracte de vânzare cumpărare cu UAT Năvodari, prin care S.C. C. S.R.L. dobândit terenurile de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 RON şi112.003,94 RON, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare a banilor deoarece lipseşte infracţiunea predicat din care să provină bunurile. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).

Având în vedere că dispoziţiile legale referitoare la infracţiunea de tentativă la abuz în seviciu au fost declarate neconstituţionale, după cum s-a arătat anterior, instanţa a apreciat că a operat o dezincriminare a infracţiunii, astfel că nu se mai poate reţine nici complicitatea la această infracţiune. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., inculpatul B. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).

S-a apreciat că fapta inculpatului B. de a constitui un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii A. şi S.C. C. S.R.L., în anul 2011, al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului Oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor, nu există, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. inculpatul B. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

S-a considerat că fapta inculpatului B., care, la data de 15.03.2013, a cumpărat fictiv de la inculpatul F. suprafaţa de 22540 mp despre care cunoştea că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., iar, la data de 14.07.2013, a adus suprafaţa de teren aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L., evaluând-o la preţul de 7454000 RON, în scopul de a ascunde originea ilicită a terenului, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

S-a reţinut că elementul material al infracţiunii de spălare de bani este reprezentat de acţiunile inculpatului B. de a cumpăra fictiv de la inculpatul F. suprafaţa de teren de 22540 mp, despre care cunoştea că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A. şi de a o aduce aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L..

Urmarea imediată a fost reprezentată de schimbarea situaţiei terenului provenit din infracţiune.

Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.

Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, calificate prin scop, scopul fiind acela de a ascunde originea ilicită a terenului.

3. În ceea ce priveşte situaţia inculpatei S.C. C. S.R.L., s-a apreciat că este identică cu situaţia inculpatului B., având aceleaşi acuzaţii. S-a precizat că rămâne valabilă analiza făcută cu privire la legea penală mai favorabilă, care, şi în cazul inculpatei S.C. C. S.R.L., este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.

S-a considerat că fapta inculpatei S.C. C. S.R.L. care, la data de 23.07.2012, prin trei contracte de vânzare cumpărare încheiate cu UAT Năvodari a dobândit terenurile de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 RON şi 112.003,94 RON, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare a banilor deoarece lipseşte infracţiunea predicat din care să provină bunurile. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa a achitat-o pe inculpata S.C. C. S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).

Având în vedere că dispoziţiile legale referitoare la infracţiunea de tentativă la abuz în seviciu au fost declarate neconstituţionale, după cum s-a arătat anterior, instanţa a apreciat că a operat o dezincriminare a infracţiunii, astfel că nu se mai putea reţine nici complicitatea la această infracţiune. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa a achitat-o pe inculpata S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).

S-a apreciat că fapta inculpatei S.C. C. S.R.L. de a constitui un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii A. şi B., în anul 2011, al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului Oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor, nu există, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpata S.C. C. S.R.L. a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).

S-a considerat că fapta inculpatei S.C. C. S.R.L. care, la data de 14.07.2013, a dobândit suprafaţa de 22540 mp, de la administratorul de drept, inculpatul B., despre care ştia că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., pe care, ulterior, a adus-o aport în natură la capitalul social al S.C. NN., evaluând-o la preţul de 7300000 RON, în scopul de a ascunde originea ilicită a terenului, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

S-a arătat că elementul material al infracţiunii de spălare de bani este reprezentat de acţiunile inculpatei de a primi ca aport de la inculpatul B. suprafaţa de teren de 22540 mp, despre care cunoştea că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A. şi de a o aduce aport la capitalul inculpatei S.C. NN..

Urmarea imediată a fost reprezentată de schimbarea situaţiei terenului provenit din infracţiune.

Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.

Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, calificate prin scop, scopul fiind acela de a ascunde originea ilicită a terenului.

4. Cu privire la situaţia inculpatei D., instanţa a constatat că a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea a trei infracţiuni, respectiv, luare de mită, prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 13² din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.

Infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată era pedepsită de art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. În prezent, infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de un judecător este pedepsită de art. 13² din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 cu aplicarea art. 309 din C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 4 la 14 ani şi interzicerea unor drepturi.

Chiar dacă noua reglementare prevede o pedeapsă mai mică pentru infracţiunea de abuz în serviciu, instanţa a apreciat că, în ceea ce o priveşte pe inculpata D., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969, având în vedere dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 care sunt mai favorabile decât dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în sensul că nu prevedeau aplicarea unui spor obligatoriu în cazul stabilirii pedepsei pentru concursul de infracţiuni.

Instanţa a apreciat că fapta inculpatei D. de a primi prin intermediul fiicei sale, QQ., de la inculpatul A., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic este făptuitorul A. iar administrator sora acestuia, RR., nu există. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpata D. a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă 19.10.2010).

S-a reţinut că fapta inculpatei D. care, în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarul nr. x/2009, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1864, a dispus punerea în posesie a inculpatei E. asupra unui teren de 12 ha pe plaja Mării Negre, deşi, aceasta din urmă, trebuia să primească un teren agricol extravilan, şi a cauzat un prejudiciu UAT Năvodari de 7966560, obţinând foloase necuvenite pentru inculpaţii E., B., S.C. C. S.R.L., A. şi interpuşii săi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.

S-a arătat că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu este reprezentat de îndeplinirea atribuţiilor de seviciu de către inculpată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000. Inculpata a încălcat şi dispoziţiile art. 129 din C. proc. civ. din 1864.

Urmarea imediată este reprezentată de paguba creată în patrimoniul oraşului Năvodari şi foloasele necuvenite obţinute de către persoanele menţionate mai sus.

Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.

Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe.

De asemenea, s-a reţinut că fapta inculpatei D., care, în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarul nr. x/2006, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1864, a dispus obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari să reconstituie dreptul de proprietate moştenitorilor defunctului KK. şi cumpărătorilor de drepturi litigioase asupra unui teren de 13 ha pe plaja Mării Negre, deşi, aceştia din urmă, trebuiau să primească un teren agricol extravilan, şi a cauzat un prejudiciu UAT Năvodari de 8553083,96 RON, obţinând foloase necuvenite pentru moştenitori, pentru inculpatul A. şi interpuşii săi, întruneşte elementele de constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.

S-a arătat că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu este reprezentat de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către inculpată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000. Inculpata a încălcat şi dispoziţiile art. 129 din C. proc. civ. din 1864.

Urmarea imediată este reprezentată de paguba creată în patrimoniul oraşului Năvodari şi foloasele necuvenite obţinute de către persoanele menţionate mai sus.

Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.

Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe.

Instanţa a făcut anumite precizări cu privire la forma de vinovăţie a inculpatei D., judecător la data săvârşirii faptelor.

A fost împărtăşit punctul de vedere unanim acceptat de practica judiciară, în sensul că hotărârile judecătoreşti nu pot fi criticate decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, însă numai când soluţia a fost pronunţată de magistrat cu bună-credinţă.

În practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a statuat că răspunderea penală a magistraţilor poate fi pusă în discuţie cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, numai în situaţiile în care aceştia şi-au exercitat funcţia cu rea- credinţă, în sensul că au cunoscut caracterul vădit nelegal al acţiunilor lor, urmărind sau acceptând vătămarea intereselor legale ale unei persoane (decizia penală nr. 270/27.04.2011).

S-a arătat că răspunderea penală a magistratului vizează stabilirea culpei penale prin exercitarea atribuţiilor în mod abuziv, cu rea-credinţă, prin care urmăreşte deliberat pronunţarea unei hotărâri contrare realităţii şi deci, cu intenţie, încă de la începutul procesului, urmăreşte adoptarea unei soluţii favorabile unei părţi cu denaturarea vădită a stării de fapt, caz în care, în mod evident, nu se mai pune problema exercitării unei căi de atac (decizia penală nr. 398/19.01.2005).

În prezenta cauză, la stabilirea vinovăţiei inculpatei D., în aprecierea sa asupra probelor, instanţa s-a raportat la standardul de probă "dincolo de orice îndoială rezonabilă" legiferat în art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., precum şi statuat în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de dovadă poate totuşi rezulta dintr-un mănunchi de indicii sau de prezumţii neinfirmate, suficient de grave, precise şi conforme (hotărârile Dumitru Popescu 1 c. României, Cobzaru c. României, Rupa c. României).

În opinia instanţei, inculpata D. a săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu cu rea-credinţă, pronunţând două soluţii vădit nelegale prin care a urmărit prejudicierea patrimoniului oraşului Năvodari şi mai ales obţinerea unor foloase necuvenite de către inculpatul A., inculpata E., de către moştenitorii defuncţilor cărora li se preluaseră terenurile în mod abuziv în regimul comunist, şi de către interpuşii inculpatului A.. S-a arătat că, într-adevăr, în cauză, nu există o probă irefragabilă din care să rezulte reaua-credinţă a inculpatei, însă faptul că inculpata E. şi-a ales completul C 29 ff, faptul că inculpata D. a dispus punerea în posesie exact asupra terenurilor intravilane aflate pe plaja Mării Negre, pe care le-a indicat inculpata E., că nu a făcut verificările prevăzute de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, faptul că în dosarul privind cazul KK. a admis acţiunea şi a acordat exact terenurile indicate de inculpatul A., prin adresa nr. x/06.05.2010, fără a mai face vreo verificare, faptul că inculpata cunoştea foarte bine dispoziţiile legilor fondului funciar şi în alte dosare a procedat în mod corect, faptul că prin decizia civilă nr. 1333/16.12.2008 Tribunalul Constanţa i-a atras atenţia inculpatei, într-un dosar similar că nu poate acorda reclamanţilor decât terenuri agricole extravilane, interpretarea abuzivă dată dispoziţiilor art. 98 din Legea nr. 1/2000, precum şi faptul că cele două soluţii nu au fost recurate în mod efectiv şi legal de către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, se constituie într-un mănunchi de indicii şi prezumţii neinfirmate, suficient de grave, precise şi conforme, care demonstrează reaua- credinţă a inculpatei.

5. Referitor la situaţia inculpatei E., instanţa a apreciat că rămâne valabilă analiza făcută anterior şi a constatat că în ceea ce o priveşte, legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000 în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă mai reduse prevăzute de art. 48 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. faţă de art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că fapta inculpatei E. de a sprijini grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. nu există, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru constituirea grupului. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpata E. a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din anul 2011).

S-a reţinut că fapta inculpatei E. care l-a ajutat pe inculpatul A. să comită infracţiunea de abuz în serviciu, numai în ceea ce priveşte emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011, prin alegerea completului de judecată, prin depunerea la dosar a hărţii primite de la inculpatul Matei şi prin încheierea contractului de vânzare a unui bun viitor, cu consecinţa păgubirii UAT Năvodari cu suma de 7966560 RON şi a obţinerii de către inculpată, inculpatul A., inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. şi de către interpuşii inculpatului A. a unor foloase necuvenite, întruneşte elementele de tipicitate ale complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.

Instanţa a arătat că elementul material al infracţiunii este reprezentat de acţiunile inculpatei de sprijinire a inculpatului A. să comită infracţiunea de abuz în serviciu, prin alegerea completului de judecată, prin depunerea la dosar a hărţii primite de la inculpatul Matei şi prin încheierea contractului de vânzare a unui bun viitor.

Urmarea imediată este reprezentată de păgubirea UAT Năvodari cu suma de 7966560 RON şi obţinerea de către inculpată, inculpatul A., inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. şi de către interpuşii inculpatului A..

Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.

6. Cu privire la situaţia inculpatului F., instanţa a apreciat că rămâne valabilă analiza făcută în cazul inculpatului B. şi a constatat că, pentru acesta, legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.

S-a reţinut că fapta inculpatului F., de a sprijini grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L., nu există întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru constituirea grupului. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpatul F. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din anul 2011).

Instanţa a considerat că fapta inculpatului F., care, la data de 16.04.2013, prin contractul autentificat sub nr. x la BNP H., a cumpărat fictiv, la preţul de 80000 de RON, de la numitul OO., persoană iresponsabilă, suprafaţa de 22540 mp provenită din săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, după care, prin contractual autentificat sub nr. x/15.05.2013 de BNP H., a vândut tot fictiv, inculpatului B., aceeaşi suprafaţă de teren la preţul de 150000 de RON, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen.

Instanţa a arătat că elementul material al laturii obiective este reprezentat de acţiunile inculpatului de a cumpăra şi vinde, ulterior, terenul de 22540 mp, despre care ştia că fusese obţinut fraudulos de către inculpatul A. pe numele persoanei iresponsabile OO..

Urmarea imediată este reprezentată de schimbarea situaţiei terenului.

Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.

Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, scopul fiind acela de a se pierde urma terenului, de a i se ascunde originea ilicită.

7. Referitor la situaţia inculpatului G., instanţa a constatat că fapta reţinută în sarcina acestuia, constând în aceea că, în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013, a transferat din conturile SS. suma de 2.269.510,00 RON, despre care cunoştea că provenea din săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective, nu există, deoarece nu există o infracţiune predicat din care să provină banii. S-a apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate nici pentru o altă infracţiune, eventual delapidare sau abuz în serviciu, care să fie reţinută în sarcina inculpatului. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpatul G. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din perioada 22.05.2012-03.07.2013).

IX. Faţă de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 396 alin. (2) C. proc. pen., pentru faptele încadrate în drept, reţinute de Curtea de Apel în sarcina inculpaţilor A., B., S.C. C. S.R.L., D., E. şi F., în sensul că faptele analizate există dincolo de orice îndoială rezonabilă, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi cu vinovăţia prevăzută de lege, instanţa a dispus condamnarea acestora.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi D., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. din 1969, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor B., S.C. C. S.R.L., E. şi F., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.

În concret, inculpatul A., în calitate de ales local, angajat al statului, a săvârşit o infracţiune de abuz în serviciu în formă continuată, de o gravitate ridicată, cu metode sofisticate, greu de descoperit, greu de instrumentat, cu un prejudiciu extrem de ridicat, împotriva intereselor comunităţii al cărei patrimoniu era administrator, prejudiciu imposibil de recuperat în natură, cu scopul de a obţine, în principal, pentru sine şi, în subsidiar, pentru alţii, suprafeţe întinse de teren pe plaja Mării Negre şi, ulterior, a iniţiat numeroase tranzacţii imobiliare pentru obţinerea de profit, aspecte de natură să releve o rapacitate imobiliară şi financiară ridicate, totodată şi o periculozitate majoră a inculpatului. S-a reţinut că inculpatul are antecedente penale, fiind condamnat definitiv pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa, mita dată fiind un teren parte dintr-o suprafaţă mai mare ce a făcut obiectul prezentului dosar. Acesta nu a recunoscut fapta, dar a avut o conduită procesuală corectă prezentându-se la fiecare termen de judecată.

Faţă de aceste circumstanţe, în baza art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., Curtea de Apel l-a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă din perioada 19.07.2010 - 17.10.2011), pedeapsă pe care a considerat-o proporţională cu fapta comisă şi aptă să asigure scopul prevăzut de art. 52 C. pen. din 1969. Pedeapsa aplicată a fost orientate spre mediu, având în vedere numărul de acte materiale, gravitatea faptei, prejudiciul major şi metodele sofisticate folosite de inculpat la comiterea faptei.

Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.

Faţă de natura şi gravitatea faptei, conform art. 65 C. pen. din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale. Pedeapsa complementară se justifică deoarece inculpatul a săvârşit fapta din funcţia de primar şi preşedinte al comisiei locale de fond funciar, astfel că devine nedemn să ocupe vreo funcţie precum cele interzise de către instanţă.

Instanţa a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul A. a fost condamnat în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.

Aşadar, în baza art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, a contopit pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare.

S-a reţinut că inculpatul A. are de executat pedeapsa de 9 ani închisoare în regim de detenţie.

Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, instanţa a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.

Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, instanţa a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.

Inculpatul B. a săvârşit o infracţiune de spălare de bani cumpărând fictiv suprafaţa de 22540 mp de la inculpatul F., care o cumpărase fictiv de la OO., persoană iresponsabilă, iar, ulterior, a adus terenul aport în natură la capitalul S.C. C. S.R.L., pentru a se pierde urma imobilului şi pentru a asigura produsul infracţiunii pentru inculpatul A., inculpatul B. având şi el beneficii. S-a apreciat că fapta este una gravă cu consecinţe care nu mai pot fi surmontate, terenurile fiind vândute ulterior, ajunse în proprietatea unor dobânditori de bună-credinţă şi care nu mai pot fi aduse în proprietatea UAT Năvodari. S-a reţinut că inculpatul B. a participat activ la fraudarea patrimoniului oraşului Năvodari, acesta dobândind terenuri şi din alte titluri de proprietate, dar nu a fost cercetat şi trimis în judecată. Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei. S-a constatat că nu are antecedente penale.

Având în vedere circumstanţele arătate mai sus, în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., instanţa l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă din 15.05.2013). Pedeapsa a fost orientată peste minimul special pentru faptul că inculpatul B. se afla în relaţii de afinitate cu inculpatul A., administra inculpata S.C. C. S.R.L., pe care a angrenat-o în activitatea infracţională.

Faţă de natura şi gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen., instanţa a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii din data de 29/30.08.2014.

Inculpata S.C. C. S.R.L. a săvârşit, prin organul de conducere, o infracţiune de spălare de bani, primind aport suprafaţa de 22540 mp de teren de la inculpatul B., suprafaţă pe care ulterior a adus-o aport la capitalul S.C. NN., pentru a se pierde urma imobilului şi pentru a asigura produsul infracţiunii pentru inculpatul A., inculpata sporindu-şi patrimoniul în mod injust. Inculpata S.C. C. S.R.L. a participat activ la fraudarea patrimoniului oraşului Năvodari, aceasta dobândind terenuri şi din alte titluri de proprietate, dar nu a fost cercetată şi trimis în judecată. Inculpata a fost coordonată în fapt de inculpatul A. şi în acte de inculpatul B., cei doi deturnând obiectul său de activitate în scopul comiterii de infracţiuni.

În raport de circumstanţele arătate, în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., instanţa a condamnat-o pe inculpata S.C. C. S.R.L. la pedeapsa amenzii de 500000 RON, stabilită în condiţiile art. 137 alin. (1), (2) şi (4) lit. c) din C. pen. (250 de zile amendă cu 2000 de RON cuantumul zilei amendă) pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 15.05.2013).

În baza art. 138 din C. pen., instanţa a aplicat inculpatei pedeapsa complementară prevăzută de art. 136 alin. (3) lit. a) din C. pen., respectiv, dizolvarea persoanei juridice S.C. C. S.R.L., având în vedere că obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni.

Inculpata D., în calitate de judecător al Judecătoriei Constanţa, a săvârşit două infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, prin acţiunile sale cauzând un prejudiciu intereselor publice, respectiv ale UAT Năvodari, în valoare de 16519643,96 RON, consecinţe care nu mai pot fi reparate în natură, cunoscând foarte bine modul de soluţionare a cererilor în materia fondului funciar, în scopul de a obţine pentru ceilalţi inculpaţi foloase majore necuvenite.

La data faptelor, inculpata era judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, aspect care imprimă faptelor o gravitate şi mai mare, faptele sale fiind de natură să decredibilizeze justiţia în ochii opiniei publice. Instanţa a apreciat că a creat aparenţa de părtinire, de favorizare a anumitor persoane şi de defavorizare a altora, fără criterii cunoscute de justiţiabili, însă relevate în prezentul dosar. Inculpata nu a recunoscut săvârşirea faptelor şi a încercat să acrediteze ideea că a procedat corect, încercând să dea o interpretare nereală normelor legale. Instanţa a orientat pedepsele peste minimul special, având în vedere funcţia deţinută de inculpată, prejudiciul major cauzat şi modul de comitere a faptelor.

Faţă de circumstanţele arătate, în baza art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., instanţa a condamnat-o pe inculpata D. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010).

Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător.

Raportat la natura şi gravitatea faptei, conform art. 65 C. pen. din 1969, instanţa a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.

În baza art. 248¹ alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a condamnat-o pe inculpata D. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 16736/22.06.2010).

Raportat la natura şi gravitatea faptei, conform art. 65 C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.

În baza art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, instanţa a contopit cele două pedepse de câte 7 ani închisoare şi a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani inchisoare.

Instanta a dispus ca inculpata D. să execute pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenţie.

Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de judecător.

Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale. Inculpata a devenit nedemnă să poată ocupa o funcţie publică aleasă ori numită şi de a ocupa funcţia de judecător, întrucât a nesocotit menirea funcţiei în care se afla.

Inculpata E. a săvârşit o infracţiune de complicitate la abuz în serviciu, prin care, împreună cu inculpaţii A. şi D., a adus oraşului Năvodari un prejudiciu 7966560 RON, în scopul obţinerii pentru sine, pentru inculpaţii A., B., S.C. C. S.R.L. şi pentru alţi interpuşi. Inculpata nu a recunoscut comiterea infracţiunii. La alegerea pedepsei, instanţa a avut în vedere şi faptul că inculpata E. avea dreptul la retrocedarea unui teren agricol cu suprafaţa de 11,2 ha, iar autorităţile i-au încălcat drepturile pe o perioadă lungă de timp. Fapta inculpatei este grefată pe refuzul autorităţilor de a-i respecta drepturile, motiv pentru care pedeapsa aplicată inculpatei s-a orientat spre minimul special.

În baza art. 48 din C. pen. rap. la art. 13² din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen. şi art. 5 C. pen., instanţa a condamnat-o pe inculpata E. la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu (titlu de proprietate nr. x/14.03.2011).

Faţă de natura şi gravitatea faptei, baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Inculpatul F. a săvârşit o infracţiune de spălare de bani, sub coordonarea inculpatului A., cumpărând fictiv suprafaţa de 22540 mp de la OO., persoană iresponsabilă, iar, ulterior, l-a vândut fictiv inculpatului B., pentru a se pierde urma imobilului şi pentru a asigura produsul infracţiunii pentru inculpatul A., inculpatul F. având şi el beneficii. Fapta este una gravă cu consecinţe care nu mai pot fi surmontate, terenurile fiind vândute, ulterior, ajungând în proprietatea unor dobânditori de bună credinţă şi care nu mai pot fi aduse în proprietatea UAT Năvodari. Inculpatul F. a participat activ la fraudarea patrimoniului oraşului Năvodari, acesta dobândind terenuri şi din alte titluri de proprietate, dar nu a fost cercetat şi trimis în judecată. Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei. S-a constatat că inculpatul nu are antecedente penale. Fiind doar un interpus, marionetă a inculpatului A., care avea ascendent asupra sa prin faptul că l-a angajat la o societate pe care o deţinea, instanţa i-a aplicat inculpatului F., pedeapsa minimă.

Aşadar, în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., instanţa l-a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 16.04.2013).

Faţă de natura şi gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen., instanţa a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

X. Instanţa a constatat că persoana vătămată Oraşul Năvodari nu s-a constituit parte civilă în cauză.

XI. Având în vedere că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanţa a făcut aplicarea art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.

Potrivit textului menţionat, instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, s-a pronunţat cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

Tot ca o consecinţă a faptului că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanţa a făcut şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen.. Potrivit textului legal menţionat, sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.

S-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 901 alin. (1) şi (2) din C. civ.

Instanţa a aplicat textele legale menţionate după următorul raţionament: pentru suprafeţele de teren dezmembrate din terenurile ce au făcut obiectul retrocedărilor frauduloase şi care se mai află în proprietatea inculpaţilor, a interpuşilor, ori a altor dobânditori de rea-credinţă, s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare; pentru terenurile care au fost dezmembrate şi vândute unor dobânditori de bună-credinţă, s-a confiscat contravaloarea fiecărui teren de la inculpatul, interpusul ori persoana de rea-credinţă care l-a vândut. Totodată s-au instituit măsuri asigurătorii asupra terenurilor pentru care s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, pentru a se evita înstrăinarea imobilelor.

Instanţa a considerat că toate terenurile vândute în numele interpuşilor inculpatului A., au fost vândute de către acesta din urmă care a beneficiat şi de contravaloarea imobilelor şi numai dacă probele au arătat fără dubiu că interpuşii au intrat în proprietatea efectivă a terenurilor şi au fost beneficiari reali, confiscarea s-a făcut de la ei. Pentru terenurile vândute de inculpata S.C. C. S.R.L. s-a considerat că valoarea acestora i-au sporit patrimoniul, iar confiscarea a fost operată de la societate.

Instanţa a confiscat contravaloarea terenurilor vândute pentru a aplica un tratament unitar şi pentru că bunurile care au fost dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor au fost terenurile în sine, iar preţurile la care au fost vândute ulterior puteau să nu mai reflecte valoarea reală a terenurilor la momentul intrării în posesie. De asemenea, inculpaţii au dat dovada capacităţii unei multitudini de inginerii imobiliare, tranzacţiile având de multe ori preţuri fictive.

Toţi dobânditorii care şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, cu respectarea art. 901 alin. (2) din C. civ. şi care nu au avut legătură cu inculpaţii, interpuşii ori moştenitorii din prezentul dosar, sau chiar dacă au avut legătură cu vreuna dintre persoanele menţionate, nu au existat probe din care să rezulte reaua-credinţă, au fost consideraţi a fi de bună-credinţă, în condiţiile în care nu au existat emenente din care să rezulte reaua-credinţă, mai ales în cazul vânzărilor succesive, unde reaua-credinţă a ultimului dobânditor poate fi cu atât mai puţin stabilită. Totodată, au fost desfiinţate şi titlurile de proprietate şi actele subsecvente, dar acestea din urmă doar în situaţia restabilirii situaţiei anterioare, iar actele prin care dobânditorii de bună-credinţă au ajuns în proprietatea terenurilor s-a dispus a nu fi desfiinţate.

Instanţa a urmărit firul tranzacţiilor imobliare din cartea funciară în volumele XXXVI-XLV CAB şi a făcut trimitere la secţiunea privind analiza situaţiei de fapt pentru fiecare titlu de proprietate în parte, unde s-a precizat tot parcursul terenurilor de la punerea în posesie până la zi. Cartea funciară a fost analizată odată cu situaţia de fapt, fiindcă a oferit elemente importante pentru clarificarea faptelor, fiind oglinda atitudinii psihice a inculpaţilor, interpuşilor şi a moştenitorilor.

T.P 7668/02.12.2011

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a desfiinţat parţial Titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, doar în ceea ce priveşte suprafaţa de 20000 mp situată în oraş Năvodari, parcela A158 cu nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 36480 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

Terenurile menţionate mai sus au fost vândute de către inculpatul A., prin interpusul său TT. şi s-a impus confiscarea contravalorii imobilelor de la inculpat.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 4000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/09.08.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x şi x), a actului notarial, a actului notarial x/14.09.2011(doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x şi x), a actului notarial nr. x/14.09.2011, şi a actului notarial nr. x/14.09.2011, toate autentificate de BNP H. din oraşul Năvodari.

S-a arătat că terenurile se află, şi în prezent, în proprietatea inculpatului F. şi se poate dispune restabilirea situaţiei anterioare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul I. suma de 81131,52 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1112 mp şi nr. cadastral x, deoarece acesta a vândut suprafaţa de teren menţionată.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 42097,92 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 577 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 32175,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 441 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 33999,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 466 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 47424 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 650 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 29111,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 399 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 32686,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 448 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 42776 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 600 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 59900,16 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 821 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 40055,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 549 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 107397,12 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1472 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 26995,2 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 370 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 5034,24 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 69 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 100392,96 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1376 mp şi nr. cadastral x.

Instanţa a respins apărările numitului J. apreciind că acesta nu a fost un dobânditor de bună-credinţă, ci, împreună cu inculpatul A., a pus în practică planul de fraudare a patrimoniului Oraşului Năvodari. A devenit proprietarul suprafeţei de 8888 mp de teren prin intermediul interpuşilor PPPPPPP. şi QQQQQQQ., după care a dezmembrat terenul în mai multe loturi şi l-a vândut, prin aceiaşi interpuşi. S-a arătat că probele analizate la secţiunea TP 7668/02.12.2010 au relevat reaua-credinţă a numitului J..

T.P 7757/14.03.2011

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/14.03.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 33359,97 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 469 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 34853,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 490 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 79381,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1116 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

S-a reţinut că terenurile enumerate mai sus au fost vândute de către inculpata E., iar contravaloarea lor reprezenta bunuri obţinute din săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnată. S-a constatat că terenurile nu mai puteau fi restituite persoanei vătămate şi nu exista nici constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.

S-a constatat că cele patru terenuri enumerate mai sus se află încă în proprietatea inculpatei E. şi se poate restabili situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii cu privire la ele.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/22.05.2013 şi a actului notarial nr. x/11.07.2011(doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x), ambele autentificate de BNP K. din mun. Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 32933,19 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 463 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.

S-a constatat că cele două terenuri menţionate mai sus au fost vândute de către inculpata E., iar contravaloarea lor reprezintă bunuri obţinute din săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnată, terenurile nu mai puteau fi restituite persoanei vătămate şi nu nici nu exista constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 20311 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa. S-a constatat că terenul se afla încă în proprietatea inculpatei E. şi se putea restabili situaţia anterioară cu privire la el.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1351327,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 18998 mp şi nr. cadastral x (dezmembrat ulterior). S-a constatat că terenul de 18998 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B. şi vândut în acelaşi mod.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1122146,88 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 25098 mp şi nr. cadastral x (dezmembrat ulterior). S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 25098 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculaptul A. prin intermediul numitelor JJJ. şi LLL. şi vândut în acelaşi mod.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 711300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 10000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 32506,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 457 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

S-a reţinut că terenurile menţionate mai sus au fost vândute de inculpatul A. prin intermediul inculpatului B., iar contravaloarea acestora reprezenta bun obţinut prin săvârşirea infracţiunii, care nu servea la despăgubirea persoanei vătămate, întrucât nu exista constituire de parte civilă în cauză.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 779 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

S-a constatat că cele trei terenuri se aflau încă în proprietatea inculpatei E. şi se putea restabili situaţia anterioară cu privire la ele.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1066950 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 15000 mp şi nr. cadastral x (mai puţin terenurile dezmembrate, cu nr. cadastral x şi 110105). S-a constatat că terenul a fost dezmembrat de către inculpatul A. prin intermediul interpusului LLLLLLLL., în mai multe loturi care au fost vândute în acelaşi mod, iar contravaloarea lor a fost bun obţinut din săvârşirea infracţiunii.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 60531,63 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 851 mp, respectiv două terenuri (nr. cadastral x şi nr. cadastral x). S-a constatat că cele două terenuri au fost vândute de inculpata E., iar contravaloarea lor a fost bun obţinut din săvârşirea infracţiunii.

T.P 7960/19.09.2011

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditoarea L. suma de 2674375 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x a intrat în proprietatea moştenitoarei L. şi a fost adjudecat de S.C. RRRRRRRR. S.R.L., într-un dosar de executare silită, dechis împotriva acesteia.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 543176,26 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de inculpatul A., prin intermediul interpusului LL., iar contravaloarea s-a impus a fi confiscată de la inculpatul A., adevăratul beneficiar al terenului.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1486/22.10.2015, 174/174/31.01.2013, 1486/22.10.2015 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenul cu nr. cadastral x). S-a constatat că terenul de 215 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului M. şi putea fi restabilită situaţia anterioară cu privire la el.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, deoarece a fost vândut de către acesta.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către acesta.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x şi 116396, deoarece terenul a fost vândut de către acesta.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12786 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1652 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12545 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1444 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1016 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1017 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3049 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenurilor cu nr. cadastrale x.

S-a constatat că suprafaţa de teren de 12786 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia interpusului LL.; suprafeţele de teren de 1652 mp. nr. cadastral x, 12545 mp. nr. cadastral x au rămas în posesia interpusului V.; suprafaţa de teren de 1444 mp. nr. cadastral x a rămas în indiviziune pe numele interpusului V. şi al moştenitorilor O., T., P., Q., J., R., S. şi M.; suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului O.. Suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului T.; suprafaţa de teren de 1017 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului P.. Suprafaţa de teren de 3049 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor Q., J., R., S.; suprafaţa de teren de 3049 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor M. şi N.. Astfel, pentru aceste terenuri s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 221095,68 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 256825,58 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R. şi S. suma de 66260,315 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3097 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 3097 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii Q., J., R. şi S. şi s-a impus confoscarea contravalorii de la aceştia.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 128370 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 4279 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 559 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 559 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44244,86 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 517 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44159,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 516 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 11840 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 11840 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 519898,5 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 533 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 533 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 61275,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de inculpatul A. prin interpusul V. şi s-a dispus confiscarea contravalorii acestora de la inculpatul A..

De asemenea, s-au mai reţinut următoarele:

- terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1597 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorii M. şi N. şi s-a dispus confiscarea contravalorii imobilelor de la aceştia;

- suprafaţa de teren de 559 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 11840 mp. şi nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 533 mp. şi nr. cadastral x au rămas în posesia interpuslui V. şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare;

- terenurile cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către interpusul V., iar preţul a fost obţinut pentru sine, având în vedere că terenul a fost trecut în patrimoniul PFA V.. De această dată, instanţa a apreciat că există elemente care arată că terenul a avut ca beneficiar real pe numitul V..

Au fost respinse apărările numiţilor P., T. şi O., conform cărora titlul de proprietate poate fi desfiinţat doar de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 549¹ C. proc. pen. Chiar dacă faţă de cei trei nu s-a dispus vreo soluţie de clasare şi chiar dacă nu au fost trimişi în judecată în prezentul dosar, fiindcă titlul de proprietate x/19.09.2011 a fost emis în urma săvârşirii unor infracţiuni, titlul de proprietate a fost desfiinţat. De asemenea, s-a apreciat că situaţia anterioară poate fi restabilită, conform art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., în măsura în care nu a fost dobândit cu bună-credinţă dreptul real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, conform art. 901 din C. civ.. S-a constatat că cei trei intimaţi nu au dobândit dreptul real asupra terenurilor cu titlu oneros şi nu au fost nici de bună-credinţă, după cum a rezultat din declaraţia dată de martorul QQQ., confirmată de declaraţia lui T., conform cărora pentru a obţine terenurile trebuiau să dea jumătate din ele inculpatului A..

Instanţa a reţinut că moştenitorii au vândut cota-parte asupra unei suprafeţe cumulate de 6,5 ha, jumătate din 13 ha, interpuşilor inculpatului A., LL. şi V. şi nu au primit niciun ban pentru această vânzare, aşa cum aceştia au recunoscut. În acest context, instanţa a apreciat că nu pot fi consideraţi a fi de bună-credinţă. Pentru aceleaşi motive, s-a reţinut că poate fi confiscată de la aceştia contravaloarea terenurilor vândute de moştenitori, chiar dacă nu au fost inculpaţi în cauză, art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. neimpunând o asemenea condiţie. Instanţa a apreciat că toate celelalte susţineri referitoare la corectitudinea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafaţa totală de 13 ha sunt contrazise de situaţia de fapt reţinută de către instanţă la secţiunea unde a fost analizată emiterea titlului de proprietate x/19.09.2011.

Nu au fost primite nici apărările intimaţilor N., M., Q., J., R. şi S., deoarece s-a apreciat că nici aceştia nu au dobândit terenurile conform art. 901 C. civ., cu titlu oneros şi autorii lor nu au fost de bună-credinţă. Faptul că autorii lor au vândut drepturile litigioase pentru jumătate din teren interpuşilor LL. şi V., coroborat cu faptul că nu au primit niciun ban pentru vânzare şi cu declaraţia martorului QQQ., arată că moştenitorii iniţiali, autori ai intimaţilor N., M., Q., J., R. şi S. nu au fost de bună-credinţă. S-a mai constatat că intimaţii au cunoscut că pe terenul vândut fictiv interpuşilor autorii lor nu au primit niciun ban.

Pentru aceste considerente, instanţa a apreciat că sunt posibile şi chiar se impun desfiinţarea titlului de proprietate nr. x/19.09.2011, restabilirea situaţiei anterioare pentru terenurile pe care intimaţii le mai au în proprietate şi confiscarea contravalorii terenurilor vândute de ei personal, de care au beneficiat în mod injust. Astfel, contravaloarea terenurilor vândute de moştenitori s-a apreciat că poate fi confiscată de la aceştia, chiar dacă nu au fost inculpaţi în cauză, art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. neimpunând o asemenea condiţie.

Chiar dacă nu a fost sesizată cu judecarea unor infracţiuni de fals, s-a apreciat că instanţa penală poate să desfiinţeze titlurile de proprietate emise în baza sentinţelor civile definitive, în condiţiile în care au fost emise în urma unei fraude de proporţii descrise cu ocazia analizei situaţiei de fapt, iar judecătorul care a pronunţat sentinţele a fost condamnat. Celelalte susţineri referitoare la corectitudinea procedurii de retrocedare a terenurilor au fost înlăturate de considerentele arătate cu ocazia analizei emiterii titlului de proprietate nr. x/19.09.2011.

S-a mai arătat că apărările numitului LL. sunt contrazise de declaraţia martorului QQQ. care a arătat că acesta a fost un interpus al inculpatului A., declaraţie care se coroborează cu declaraţiile moştenitorilor care au precizat că nu au primit niciun ban pentru vânzarea drepturilor litigioase. Susţinerile privind corectitudinea procedurii de retrocedare a terenurilor au fost infirmate de probele enunţate cu ocazia analizei situaţiei de fapt. De asemenea, s-a considerat că rămân valabile considerentele arătate anterior, referitoare la posibilitatea instanţei penale de a desfiinţa titlurile de proprietate, deşi nu a fost învestită cu săvârşirea unor infracţiuni de fals. Restabilirea situaţiei anterioare s-a apreciat a fi posibilă întrucât numitul LL. a fost un dobânditor de rea-credinţă. În orice caz, într-o situaţie reală, obişnuită, s-a considerat că ar fi fost absurd ca printr-o cumpărare de drepturi litigioase cu un preţ de 8200 de RON, LL. să obţină un teren de 2 ha cu o valoare de aproape 1700000 de RON, adică de peste 200 de ori mai mare decât investiţia.

Referitor la susţinerile numitului V., instanţa a apreciat că sunt contrazise de declaraţia martorului QQQ. care a arătat că acesta a fost un interpus al inculpatului A., declaraţie care se coroborează cu declaraţiile moştenitorilor care au precizat că nu au primit niciun ban pentru vânzarea drepturilor litigioase. S-a constatat că antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.07.2010 la BNP H. (f x dup), încheiat de V. cu nepoata de soră a inculpatului A., OOO., prin care interpusul se obliga să vândă nepoatei inculpatului suprafaţa de 3,5 ha din totalul de 4,5 ha este încă un element care denotă că acesta a acţionat ca un interpus al inculpatului A.. Nu în ultimul rând, s-a arătat că la preţul de 17220 de RON acesta intra în proprietatea unor terenuri cu o valoare de aproximativ 3500000, adică de aproape 200 de ori mai mare, apreciind că în realitatea vieţii de zi cu zi nu se întâmplă niciodată, iar cumpărarea unor drepturi litigioase cu 17220 de RON asupra unor terenuri cu o valoare de 3500000 de RON apare ca o operaţiune fantasmagorică.

T.P 7966/28.09.2011

În baza art. 25 alin. (3) C din C. proc. pen., instanţa a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 81300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 43902 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 540 mp şi nr. cadastral x.

S-a reţinut că toate au fost vândute fictiv de OO. inculpatului F., care, la rândul său, le-a vândut fictiv inculpatului B., care le-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., care le-a adus aport la capitalul S.C. NN., care le-a vândut către S.C. VVVVVVVV. S.R.L.. După cum s-a arătat cu ocazia analizei situaţiei de fapt, OO., persoană iresponsabilă, F. şi B. au fost interpuşi de-ai inculpatului A.. Chiar dacă toate operaţiunile s-au desfăşurat sub controlul inculpatului A., contravaloarea terenurilor a fost confiscată de la inculpata S.C. C. S.R.L., întrucât şi-a sporit patrimoniul cu aceste imobile în mod injust şi fraudulos.

T.P 8111/15.02.2012

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., instanţa a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul BB. suma de 58210,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 744 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către acesta.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 397622,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4815 mp şi nr. cadastral x, deoarece a fost vândut de către acesta.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 281019,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x.

S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către inculpatul A. prin intermediul lui VVV. şi LLLLLLL. şi s-a dispus confiscarea contravalorii acestora de la inculpatul A..

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3400 mp. şi nr. cadastral x.

În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenurilor cu suprafaţa de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161.

S-a constatat că terenurile de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161 au rămas în proprietatea scriptică a numiţilor WWW. şi MMMMMMM. şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare. S-a arătat că WWW. era un apropiat de-al inculpatului A., respectiv director al S.C. NN., societate în cadrul căreia erau acţionari Consiliul Local Năvodari cu 40 % din acţiuni şi S.C. C. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A. şi în acte de inculpatul B.. WWW. era chiar secretarul Comisiei Locale de fond funciar Năvodari, după cum a rezultat din procesele-verbale de punere în posesie a moştenitorilor menţionate cu ocazia analizei fiecărui titlu de proprietate.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 377638,34 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4573 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul a ajuns în proprietatea scriptică a interpusei XXX. şi în proprietatea reală a inculpatului A. şi a fost vândut de către inculpat. În realitate, s-a apreciat că XXX. nu avea cum să ajungă proprietară asupra unui teren ce ar fi aparţinut moştenitorilor defunctului MM..

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 2353 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.

În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/23.04.2012 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari.

S-a constatat că suprafaţa de teren de 2353 mp. nr. cadastral x a rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L. şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36946 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.

În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 29556 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x.

Instanţa a constatat că terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.