Şedinţa publică din data de 21 iulie 2023
Deliberând asupra cauzei penale de faţă, în baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, îndreptată prin încheierea din 26.02.2021, s-a constatat că, în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 39/2003, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969.
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. , pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă 19.10.2010).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 20 din C. pen. 1969 rap. la art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen. din (faptă 20.12.2012).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi a art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă 01.09.2010-21.05.2014).
În baza art. 2481 alin. (1) din C. pen. 1969 rap. la art. 248 din C. pen. 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă din perioada 19.07.2010 - 17.10.2011).
Conform art. 71 alin. (1) din C. pen. 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) din C. pen. 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.
Conform art. 65 din C. pen. 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) din C. pen. 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
S-a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul A. a fost condamnat în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) din C. pen. 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa, definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.
În baza art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 33 alin. (1) lit. a) din C. pen. 1969, a contopit pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare.
S-a dispus ca inculpatul A. să execute pedeapsa de 9 ani închisoare în regim de detenţie.
Conform art. 71 alin. (1) din C. pen. 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.
Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
În baza art. 88 alin. (1) C. pen. din 1969, s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii, arestării preventive şi perioada executată de la data de 14.11.2012 la data de 17.04.2013, data de 29/30.08.2014, de la data de 10.09.2014 la data de 24.04.2015 şi de la data de 19.02.2016 la data de 31.07.2016.
2. S-a constatat că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. , pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul B. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 15.05.2013).
În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii din data de 29/30.08.2014.
3. S-a constatat că în ceea ce o priveşte pe inculpata S.C. C. S.R.L., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata S.C. C. S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., a achitat pe inculpata S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpata S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata S.C. C. S.R.L. la pedeapsa amenzii de 500000 RON, stabilită în condiţiile art. 137 alin. (1), (2) şi (4) lit. c) din C. pen. (250 de zile amendă cu 2000 de RON cuantumul zilei amendă) pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 15.05.2013).
În baza art. 138 din C. pen., a aplicat inculpatei pedeapsa complementară prevăzută de art. 136 alin. (3) lit. a) din C. pen., respectiv, dizolvarea persoanei juridice S.C. C. S.R.L..
4. S-a constatat că în ceea ce o priveşte pe inculpata D., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969.
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpata D., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă 19.10.2010).
În baza art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata D. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010).
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător.
Conform art. 65 C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
În baza art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata D. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 16736/22.06.2010).
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător.
Conform art. 65 C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
În baza art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, s-au contopit cele două pedepse de câte 7 ani închisoare şi a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani inchisoare.
S-a dispus ca inculpata D. să execute pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenţie.
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de judecător.
Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
5. S-a constatat că în ceea ce o priveşte pe inculpata E., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000 în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpata E. , pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
În baza art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpata E. la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu (titlu de proprietate nr. x/14.03.2011).
În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a interzis inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) din C. pen. dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
6. S-a constatat că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul F., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 129/2019, precum şi de noul C. pen.
În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul F. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
În baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 16.04.2013).
În baza art. 67 alin. (2) din C. pen., a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b) dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
7. În baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a achitat pe inculpatul G. , pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din perioada 22.05.2012-03.07.2013).
8. S-a luat act că persoana vătămată Oraşul Năvodari nu s-a constituit parte civilă în cauză.
9. S-a făcut aplicarea art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. şi art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., după cum urmează:
T.P 7668/02.12.2010
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat parţial Titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, doar în ceea ce priveşte suprafaţa de 20000 mp situată în oraş Năvodari, parcela A158 cu nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36480 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36480 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 4000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/09.08.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x şi x), a actului notarial, a actului notarial x/14.09.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x şi x), a actului notarial nr. x/14.09.2011 şi a actului notarial nr. x/14.09.2011, toate autentificate de BNP H. din oraşul Năvodari.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul I. suma de 81131,52 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1112 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 42097,92 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 577 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 32175,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 441 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 33999,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 466 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 47424 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 650 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 47424 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 650 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 29111,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 399 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 32686,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 448 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 42776 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 600 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 59900,16 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 821 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 40055,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 549 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 107397,12 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1472 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 26995,2 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 370 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 5034,24 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 69 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul J. suma de 100392,96 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1376 mp şi nr. cadastral x.
T.P 7757/14.03.2011
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea Titlului de proprietate nr. x/14.03.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 33359,97 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 469 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 34853,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 490 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 79381,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1116 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/22.05.2013 şi a actului notarial nr. x/11.07.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x), ambele autentificate de BNP K. din mun. Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 32933,19 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 463 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 20311 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1351327,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 18998 mp şi nr. cadastral x (dezmembrat ulterior).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1122146,88 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 25098 mp şi nr. cadastral x (dezmembrat ulterior).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 711300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 10000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 32506,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 457 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. din, a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 779 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. FN/21.07.2011 şi nr. 1213/18.07.2011 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x)
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1066950 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 15000 mp şi nr. cadastral x (mai puţin terenurile dezmembrate, cu nr. cadastral x şi x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 60531,63 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 851 mp, respective două terenuri (nr. cadastral x şi nr. cadastral x).
T.P 7960/19.09.2011
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/19.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditoarea L. suma de 2674375 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 543176,26 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1486/22.10.2015, 174/174/31.01.2013, 1486/22.10.2015 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenul cu nr. cadastral x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 160291 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3746 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R. şi S. suma de 86387,645 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3901 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 66435 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x şi 116396.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12786 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1652 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12545 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1444 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1016 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1016 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1017 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3049 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3049 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenurilor cu nr. cadastrale x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 996/06.04.2016, 223/22.03.2010, 174/31.01.2013 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 3988/14.09.2018 autentificat de BNP U. din mun. Constanţa (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x, 113897, 113898, 113899,113900,113901, 113902,113903, 113904).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R., S., M., N., P., O. şi T. suma de 14263,33 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 221095,68 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 256825,58 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R. şi S. suma de 66260,315 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3097 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 128370 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 42790 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 4279 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 559 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 559 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 999/31.03.2017, 1470/05.05.2017 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44244,86 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 517 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44159,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 516 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 68335,63 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1597 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 21395 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 11840 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 11840 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 4803/29.11.2017 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenul cu nr. cadastral x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 519898,5 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 533 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 533 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1279 şi 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 61275,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
T.P 7966/28.09.2011
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 81300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 43902 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 540 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 1454800 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 20000 mp şi nr. cadastral x(15617).
T.P 8111/15.02.2012
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 26080 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 2000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 13809,36 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1059 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul BB. suma de 58210,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 744 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 15648 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 15648 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 14169 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 974 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 69329 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6380 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 397622,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4815 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 281019,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 281019,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3400 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3400 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra terenulurilor cu suprafaţa de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 662/23.04.2012 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 277/29.03.2019 autentificat de BNP CC. din mun. Constanţa (cu privire la terenurile cu nr. cadastrale x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 377638,34 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4573 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 2353 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/23.04.2012 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36946 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 29556 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x.
S-a constatat că terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 28817,1 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 390 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35541,09 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 481 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 32068,26 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 434 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 27560,97 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 373 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 60368,13 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 817 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36945 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36945 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 33250 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 450 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 24827,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 24827,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 80000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 27682 mp. nr. cadastral x, asupra căruia este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen.., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 304426,8 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 24720 mp şi nr. cadastral x.
10. În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa asupra imobilelor înscrise în cărţile funciare cu numerele x, aflate în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L..
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra imobilelor înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului F..
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra asupra imobilului înscris în cartea funciară CF x, aflat în proprietatea inculpatului A..
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurător dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra cotei devălmaşe aparţinând inculpatei E., din imobilele înscrise în cărţile funciare cu numele: x.
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 asupra cotei devălmaşe din bunurilor imobile înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului G..
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatului A., până la concurenţa sumei de 7925871,87 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatei S.C. C. S.R.L., până la concurenţa sumei de 2058744,7 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatei E., până la concurenţa sumei de 701128,41 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului J., până la concurenţa sumei de 647468,48 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului V., până la concurenţa sumei de 666753,78 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei Q., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului J., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei R., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei S., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei L., până la concurenţa sumei de 2674375 RON RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului M. până la concurenţa sumei de 373509,96 RON.
În baza art. 249 C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei N. până la concurenţa sumei de 373509,96 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului O. până la concurenţa sumei de 213835,89 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului P. până la concurenţa sumei de 213921,47 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului T. până la concurenţa sumei de 213835,89 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei W. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei X. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei Y. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului Z. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului AA. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului BB. până la concurenţa sumei de 471855,72 RON.
Conform art. 397 alin. (4) C. proc. pen. dispoziţiile privind luarea măsurilor asigurătorii sunt executorii.
11. În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 20000 de RON, pe inculpatul B. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata D. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata E. la plata sumei de 10000 de RON şi pe inculpatul F. la plata sumei de 10000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 217 alin. (7) din C. proc. pen., a dispus ca suma de 10000 de RON achitată de inculpatul B., cu titlu de cauţiune după luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune, prin încheierea nr. 6/P/DL/30.08.2014 pronunţată de Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea din data de 10.09.2014 a ÎCCJ, să fie utilizată pentru plata parţială a cheltuielilor judiciare.
S-a dispus ca onorariile avocaţilor din oficiu DD., EE., FF., care au asigurat asistenţa juridică a inculpaţilor F., G., S.C. C. S.R.L., în cuantum de 5000 de RON, fiecare, să se avanseze din fondurile Ministerului Justiţiei.
Onorariul avocatului din oficiu, GG., care a asigurat asistenţa juridică a persoanei vătămate oraşul Năvodari, în cuantum de 3000 de RON, s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Pentru a dispune astfel, curtea de apel a reţinut că, prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 27.11.2014, în dosarul x/2013, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:
1. A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
2. B. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
3. S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
4. D. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
5. E. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
6. F. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
7. G. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
În actul de sesizare a instanţei s-a reţinut, în esenţă, că, în perioada 19.07.2010 - 17.10.2011, în calitate de primar al oraşului Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, inculpatul A. a procedat la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri situate în intravilanul localităţii, pe malul Mării Negre, conform titlurilor de proprietate cu nr. x cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează desfăşurarea acestei proceduri administrative, dar şi a dispoziţiilor definitive şi irevocabile ale instanţei de judecată, cu efectul prejudicierii U.A.T. Năvodari cu suma reprezentând contravaloarea terenurilor respective şi a obţinerii unor importante avantaje patrimoniale de către persoane apropiate.
În concret, semnatarul actului de sesizare a arătat că, deşi la momentul soluţionării cererilor formulate de moştenitorii proprietarilor originari ai terenurilor, oraşul Năvodari dispunea de teren agricol situat în extravilan, obţinut prin efectul H.C.L. Năvodari 185/2009, ca urmare a desfiinţării islazului oraşului, inculpatul a propus acordarea în compensare de teren intravilan, în general cu destinaţia curţi construcţii, în suprafaţă egală cu cel revendicat dar cu o valoare de câteva sute de ori mai mare. S-a precizat că au fost încălcate art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 şi art. 10 alin. (6) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005.
De asemenea, procurorul a arătat că terenul revendicat de către moştenitorii defuncţilor HH. şi II., valora la data emiterii titlului, suma de 249.506,4 RON, iar terenul care le-a fost retrocedat ca urmare a activităţii ilicite de către inculpatul A. valora 10.043.980 RON, diferenţa de valoare şi deci prejudiciul provocat U.A.T. Năvodari fiind în cuantum de 9.794.473,6 RON. S-a mai arătat că terenul care aparţinuse defunctului JJ. valora la data emiterii titlului 1.170.400 RON, iar terenul care a fost retrocedat în mod fradulos de către inculpatul A. valora 35.428.610 RON, diferenţa de valoare dintre ele, în cuantum de 34.258.210 RON, reprezentând prejudiciul produs în dauna oraşului Năvodari. În continuare, s-a constatat că terenul revendicat de moştenitorii defunctului KK. valora, la data emiterii titlului, suma de 112.356,5 RON, iar terenul primit de către aceştia, ca urmare a manevrelor ilicite ale inculpatului A., valora 25.772.680 RON, fiind astfel produs un prejudiciu bugetului local al oraşului Năvodari, în cuantum de 25.660.323,5 RON.
Analizând în continuare terenul care a fost solicitat de moştenitorii defunctului LL., procurorul a constatat că acesta valora la data emiterii titlului suma de 243.432 RON, în timp ce terenul care a fost atribuit cesionarului drepturilor litigioase valora 7.791.627 RON, fiind astfel prejudiciat patrimoniul oraşului Năvodari cu suma de 7.548.195 RON. Referitor la terenul care aparţinuse defunctului MM. s-a arătat că acesta valora la momentul emiterii titlului suma de 1.920.450 RON, în timp ce inculpatul A. a restituit moştenitorilor un teren în valoare de 29.648.144 RON, diferenţa de 27.727.694 RON reprezentând cuantumul prejudiciului produs patrimoniului oraşului Năvodari. Astfel, s-a arătat că prejudiciul total produs patrimoniului oraşului Năvodari ca urmare a activităţii ilicite a inculpatului A. în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari era în cuantum de 104.988.896 RON.
Procurorul a apreciat că faptele reţinute în sarcina inculpatului au produs şi urmarea specifică infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, respectiv un folos necuvenit pentru alte persoane. Aceste alte persoane au fost moştenitorii defuncţilor care au revendicat terenurile autorilor lor, însă au primit terenuri de sute de ori mai valoroase. De asemenea, s-a precizat că de foloase necuvenite au beneficiat şi persoane apropiate inculpatului A., la care au ajuns părţi importante din terenurile primite de moştenitorii defuncţilor. Împrejurarea că inculpatul a acţionat cu rea-credinţă, cu scopul de a prejudicia bugetul oraşului Năvodari şi de a procura avantaje necuvenite unor persoane apropiate lui, a rezultat şi din aceea că titlurile nu au fost emise decât după ce notificatorii au încheiat antecontracte prin care promiteau că vor vinde părţi importante din terenurile revendicate unor apropiaţi sau interpuşi de-ai săi.
Deopotrivă, s-a precizat caracterul de persoane interpuse sau apropiate ale inculpatului A. ale celor care au cumpărat terenuri sau drepturi litigioase de la revendicatori care a rezultat din legături de familie sau afinitate (cum este cazul inculpatul B., concubinul surorii inculpatului şi tatăl copilului acesteia), din relaţii comerciale cu afini (cum este cazul S.C. C., la care asociat unic şi administrator era inculpatul B. şi care era acţionar împreună cu Primăria Năvodari la S.C. NN.) ori din raporturi de muncă (cum este cazul inculpatului OO., fost angajat al S.C. PP., la care asociat unic era inculpatul A., administrator, sora acestuia şi angajat în prezent al S.C. C. S.R.L. ori cazul inculpatului F., angajat al S.C. PP. SRL). În cazul inculpaţilor F. şi OO., împrejurarea că au constituit simple paravane ale inculpatului A. acţionând exclusiv în numele şi pentru acesta a rezultat şi din faptul că ambii au obţinut în ultimii ani venituri derizorii, la limita subzistenţei, constant în jurul salariului minim pe economie, fiind lipsiţi de mijloacele financiare necesare pentru implicarea în tranzacţii imobiliare de genul celor pe care le-au efectuat. Totodată, s-a constatat că inculpatul OO. era iresponsabil, el neavând reprezentarea propriilor acte şi fiind incapabil să cunoască semnificaţia ori să anticipeze urmările acestora.
Procurorul a mai reţinut că, la data de 19.10.2010, în baza unei înţelegeri preexistente, inculpatul A. a dat inculpatei D., la momentul săvârşirii faptei, judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, prin intermediul fiicei acesteia, QQ., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte care intrau în îndatoririle sale de serviciu, fapta fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic era făptuitorul A., iar administrator, sora acestuia, RR., prin care fiica magistratului a dobândit un terenul respectiv la preţul de 8.560 de RON, deşi valoarea de circulaţie a acestuia era de 139.550 RON.
Procurorul a considerat că fapta de dare de mită a fost disimulată prin intermediul contractului de vânzare-cumpărare, concluzie întemeiată, pe de o parte, pe diferenţa uriaşă dintre valoarea de circulaţie a terenului şi preţul aşa-zisei tranzacţii (de aproximativ 16 ori), iar, pe de altă parte, pe împrejurarea că martora QQ. a acţionat ca un interpus al inculpatei D.. Astfel, la momentul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, s-a arătat că martora QQ. avea 21 de ani, nu era angajată şi nu declara venituri. De asemenea, s-a constatat că martora nu era asociat şi nici administrator la vreo societate comercială. Chiar şi admiţând că tranzacţia respectivă a existat în realitate şi că martora QQ. ar fi achitat preţul terenului cumpărat, s-a apreciat că ea a beneficiat de un beneficiu material important, în cuantum de 130.990 RON.
Totodată, s-a mai arătat că transferul suprafeţei de 500 m.p. teren către martora QQ. s-a realizat la scurt timp după ce asociatul unic al societăţii vânzătoare, inculpatul A., a beneficiat, prin intermediul unor persoane interpuse, de efectele hotărârilor judecătoreşti nelegale şi netemeinice pronunţate cu rea-credinţă de către inculpata D.. Mai mult, s-a reţinut că aceasta din urmă pronunţase cu patru şi respectiv şase luni, anterior primirii terenului, două hotărâri nelegale şi netemeinice prin care fusese prejudiciat patrimoniul oraşului Năvodari şi fuseseră acordate importante avantaje materiale reclamanţilor din dosarele respective. Ulterior, în luna iulie 2010, s-a arătat că aceştia din urmă au promis că vor vinde unor apropiaţi de-ai inculpatului A., părţi importante din terenurile valoroase dobândite în temeiul celor două sentinţe pronunţate de inculpata D..
Prin urmare, s-a considerat că îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu de către inculpata D. a profitat din plin inculpatului A., iar ulterior soluţionării cu rea-credinţă şi în maniera nelegală şi netemeinică a celor două dosare civile, aceasta a fost recompensată prin darea terenului respectiv. Aşadar, tranzacţia fictivă arătată a fost în legătură directă cu funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, titular al unui complet de fond funciar, pe care o ocupa inculpata D.. Darea terenului în această modalitate s-a realizat, în baza unei înţelegeri preexistente, pentru ca inculpata D. să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv pentru ca aceasta să pronunţe în dosarele x/2009 şi y/2006 soluţii netemeinice şi nelegale, vădit favorabile reclamanţilor iar, ulterior, şi inculpatului A. şi profund păgubitoare pentru oraşul Năvodari.
Procurorul a susţinut că existenţa unei înţelegeri între inculpata D. şi coinculpatul A. rezultă, în primul rând, din avantajele de care, în final, a beneficiat acesta din urmă de pe urma îndeplinirii defectuoase a atribuţiilor de serviciu de către inculpată. Un alt argument în sensul stabilirii unei înţelegeri între inculpaţi, s-a apreciat a fi acela când inculpata D. şi-a îndeplinit în mod corect atribuţiile de serviciu, cum este de exemplu cazul sentinţei civile nr. 4153/07.03.2008. Dimpotrivă, după stabilirea înţelegerii dintre cei doi, inculpata D. a înţeles să atribuie reclamanţilor din dosarele cu nr. x/2009 şi y/2006 în locul terenurilor agricole, extravilane revendicate, terenuri intravilane situate pe malul Mării Negre, cu destinaţia curţi construcţii, de câteva sute de ori mai scumpe, din care cea mai mare parte au ajuns în posesia inculpatului A..
În opinia procurorului, existenţa unei înţelegeri frauduloase între inculpaţii D. şi A. a rezultat şi din împrejurarea că inculpata E. a ales-o pe inculpata D. pentru a-i soluţiona cererea de chemare în judecată. Astfel, s-a arătat că inculpata E. a introdus pe rolul Judecătoriei Constanţa mai multe acţiuni identice, după care a renunţat la toate cu excepţia celei repartizate inculpatei D..
Ulterior soluţiei de admitere pronunţată în maniera analizată anterior, procurorul a reţinut că inculpata E. a vândut o mare parte din terenul valoros care i-a fost retrocedat inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L., ambii apropiaţi ai inculpatului A.. O altă dovadă a conivenţei dintre inculpaţii D. şi A. s-a considerat a fi şi împrejurarea că acesta din urmă, în calitate de reprezentant al oraşului Năvodari a împiedicat exercitarea eficientă a căilor de atac împotriva sentinţelor vădit nelegale ale inculpatei, fie prin întârzierea semnării motivelor de recurs, fie prin declararea tardivă a căii de atac, ambele imputabile lui, în calitate de primar.
S-a mai reţinut că, la data de 23.07.2012, inculpatul A. şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de Primar al oraşului Năvodari, legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, la un preţ derizoriu, a trei terenuri aparţinând acestuia, în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha, fapte prin care a fost provocată o pagubă U.A.T. Năvodari, în cuantum de 1.853.970,4 RON, respectiv diferenţa dintre suma de 2.129.480 RON, reprezentând valoarea reală de circulaţie a terenurilor şi suma de 275.509,6 RON, reprezentând preţul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri şi au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului. Astfel, s-a arătat că inculpatul A., acţionând în calitate de Primar al oraşului Năvodari, cu ocazia vânzării către S.C. C. S.R.L., reprezentată de inculpatul B., concubinul surorii sale şi tatăl copilului acesteia, a înstrăinat trei suprafeţe de teren care valorau 2.129.480 RON contra unui preţ de aproape 10 ori mai mic, de 275.509,6 RON. S-a menţionat că a fost obţinut şi un folos necuvenit pentru cumpărătoare, reprezentând tot diferenţa dintre preţul derizoriu plătit şi valoarea net superioară a bunurilor dobândit.
Procurorul a mai reţinut că, la data de 20.12.2012, exercitându-şi în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de primar al oraşului Năvodari, inculpatul A. a încheiat contractul de schimb cu sultă autentificat sub nr. x la B.N.P. H., prin care a transmis şi respectiv urma să transmită dreptul de proprietate asupra a patru terenuri, în suprafaţă totală de 12.055 m.p. şi a achitat o sultă de 2.592 RON, primind în schimb de la S.C. C. S.R.L. suprafaţa de 7.315 m.p. teren, situată în intravilanul oraşului Năvodari, faptă prin care s-ar fi putut provoca o pagubă U.A.T. Năvodari în cuantum de 4.919.932 RON, diferenţa dintre valoarea de circulaţie a terenurilor schimbate şi care urmau să fie schimbate (5.846.780 RON) de către oraşul Năvodari la care s-a adăugat sulta de 2.592 RON şi valoarea de circulaţie a terenului schimbat de S.C. C. S.R.L. (929.440 RON), precum şi un folos necuvenit S.C. C. S.R.L..
De asemenea, a apreciat că între prestaţiile oraşului Năvodari şi cea a S.C. C. S.R.L. a existat o diferenţă de valoare vădită, iar prin executarea contractului de schimb s-ar fi putut provoca o pagubă U.A.T. Năvodari, în cuantum de 4.919.932 RON, diferenţa dintre valoarea de circulaţie a terenurilor schimbate şi care urmau să fie schimbate de către oraşul Năvodari la care s-a adăugat sulta de 2.592 RON şi valoarea de circulaţie a terenului schimbat de S.C. C. S.R.L.. S-a considerat că acest rezultat socialmente periculos nu s-a produs însă, deoarece, ulterior, a fost încheiat un act adiţional la contractul de schimb cu sultă prin care părţile au renunţat la a mai transmite terenul în suprafaţă de 6.000 m.p. din proprietatea oraşului Năvodari în proprietatea S.C. C. S.R.L..
Procurorul a mai reţinut că, în anul 2011, împreună cu inculpaţii S.C. C. S.R.L. şi B., inculpatul A. a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni. Parchetul a reţinut acţiunea conjugată a inculpaţilor A., S.C. C. S.R.L. şi B. de constituire a unui grup al cărui scop a fost acela de a comite infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari. S-a arătat că, în cadrul acestui grup, care a acţionat până în anul 2013, inculpatul A. a avut rolul de a iniţia hotărâri de consiliu local prin care să se creeze premisele fraudării intereselor economice ale U.A.T. Năvodari, iar ulterior de a dispune în mod ilicit de bunuri şi sume de bani aparţinând oraşului, cu efectul păgubirii bugetului local şi obţinerii unor avantaje patrimoniale pentru alte persoane. La rândul lor, în cadrul asocierii criminale, inculpaţii B. şi S.C. C., strâns legaţi prin legături de familie şi, respectiv comerciale de inculpatul A. au avut rolul de a dobândi bunurile provenite din săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu de către acesta din urmă.
Totodată, procurorul a mai reţinut că inculpaţii B. şi S.C. C. au transmis mai departe bunurile cu provenienţă ilicită, cu scopul ascunderii originii lor ilicite. Astfel, grupul infracţional constituit de către inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. a fost, totodată, sprijinit de către inculpaţii E., F. şi OO.. Aceştia din urmă au fost integraţi în structura asocierii pe care au sprijinit-o la comiterea infracţiunilor scop.
Procurorul a mai arătat că, în perioada 01.09.2010 - 21.05.2014, în calitate de primar al oraşului Năvodari, a efectuat mai multe plăţi către SS., în cuantum total de 12.653.000 RON, cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în domeniu. Astfel, în mai multe rânduri şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, inculpatul a efectuat plăţi nelegale, de la bugetul local, către SS.. Caracterul nelegal al acestor plăţi s-a apreciat că rezultă din încălcarea, la momentele efectuării lor, a unor dispoziţii legale, contractuale sau din cuprinsul unor Hotărâri de Consiliu Local. În concret, s-a precizat că inculpatul a achitat suma arătată mai sus, în condiţiile în care beneficiara ei nu era legal constituită ca persoană juridică, conform O.G. nr. 26/2000, ca asociaţie sportivă, conform Legii nr. 69/2000 şi evident nici nu fusese declarată asociaţie de utilitate publică prin Hotărâre a Guvernului, în condiţiile art. 38 din O.G. nr. 26/2000 şi avea datorii la bugetul de stat. De asemenea, referitor la contractul de asociere dintre Primărie şi beneficiara fondurilor publice, s-a arătat că a fost lovit de nulitate absolută (conform celor arătate la secţiunea în fapt a rechizitoriului), iar cea mai mare parte a sumelor provenite de la bugetul local au fost achitate în absenţa unui contract de finanţare încheiat în condiţiile legii. Procurorul a reţinut şi producerea urmării imediate specifice infracţiunii prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, respectiv obţinerea unui folos material necuvenit SS..
Deopotrivă, s-a mai arătat că, la data de 23.07.2012, inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. au încheiat contractele de vânzare-cumpărare prin care au dobândit trei terenuri, în suprafeţe de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi respectiv de 25,090 ha, aparţinând domeniului privat al oraşului Năvodari, înstrăinate fraudulos de către inculpatul A., în calitate de primar, la preţuri derizorii, cunoscând că bunurile tranzacţionate provin din săvârşirea unor infracţiuni. Procurorul a apreciat că inculpaţii au cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere valoarea derizorie a celor trei terenuri, apartenenţa lor la domeniul privat al oraşului Năvodari, calitatea de Primar a inculpatului A., precum şi relaţia de afinitate dintre acesta din urmă şi inculpatul B..
În rechizitoriu, s-a reţinut că inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., prin încheierea contractului de schimb cu sultă autentificat sub nr. x/20.12.2012 la B.N.P. H., l-au ajutat pe inculpatul A. să comită infracţiunea de tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., reţinută în sarcina acestuia în legătură cu încheierea contractului respectiv. În opinia procurorului, fapta reţinută în sarcina inculpaţilor S.C. C. S.R.L. şi B., s-a înscris în antecedenţa cauzală a rezultatelor socialmente periculoase vizate de inculpatul A..
În cuprinsul actului de sesizare, s-a mai arătat că, la data de 15.05.2013, în schimbul a 150.000 RON, inculpatul B. a dobândit prin cumpărare de la inculpatul F., suprafaţa de 22.540 m.p., despre care ştia că provine din săvârşirea unei infracţiuni de către inculpatul A., iar, la data de 14.07.2013, a adus suprafaţa respectivă aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L., evaluând-o la suma de 7.454.000 RON. Procurorul a apreciat că acest transfer al bunului imobil nu a urmărit scopul aparent legitim al contractului de vânzare- cumpărare ori pe cel al aducerii terenului ca aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L..
Dimpotrivă, s-a considerat că scopurile urmărite prin acest transfer al bunului au fost ascunderea originii ilicite a terenului şi îngreunarea recuperării sale. În acest sens, s-a observat că la doar două luni de la momentul la care inculpatul B. a dobândit terenul a şi dispus de acesta, mărind în mod artificial de aproape 50 de ori valoarea lui, fără ca acest spor să aibă vreo bază reală. De asemenea, în aceeaşi privinţă, s-a mai precizat că inculpatul a cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere legăturile sale personale cu inculpatul A., precum şi apartenenţa la acelaşi grup infracţional organizat constituit tocmai în vederea comiterea unor infracţiuni de gen. Faptul că inculpatul B. cunoştea provenienţa ilicită a bunului a mai rezultat şi din împrejurarea că el a cumpărat bunul de la F., angajat al societăţii administrate de concubina sa, sora inculpatului A., autorul infracţiunii predicat.
Procurorul a mai reţinut că, la data de 14.07.2013, inculpata S.C. C. S.R.L. a dobândit suprafaţa de 22.540 m.p. teren, despre care cunoştea că provine din săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., iar ulterior, a adus aceste terenuri ca aport în natură la capitalul social al S.C. NN., evaluându-le la suma de 7.300.000 RON. S-a arătat că acest transfer al bunului imobil nu a urmărit scopul legitim al actelor aparente ci, dimpotrivă, scopurile urmărite prin aceste transferuri ale bunului au fost ascunderea originii ilicite a terenului, precum şi îngreunarea recuperării sale. Inculpata a cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere legăturile sale cu inculpaţii A. şi B., precum şi apartenenţa la acelaşi grup infracţional organizat constituit tocmai în vederea comiterii unor infracţiuni de gen. Faptul că inculpata S.C. C. S.R.L. cunoştea provenienţa ilicită a bunului a mai rezultat şi din împrejurarea că ea a dobândit bunul de la B., propriul administrator.
În ceea ce priveşte inculpata S.C. C. S.R.L., s-a arătat că, în anul 2011, împreună cu inculpaţii A. şi B., a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni.
Referitor la inculpatul B., s-a arătat că, în anul 2011, împreună cu inculpaţii A. şi S.C. C. S.R.L., a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni.
Procurorul a mai reţinut că, la data de 19.10.2010, în baza unei înţelegeri preexistente, inculpata D. a primit prin intermediul fiicei sale, QQ., de la inculpatul A., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic este făptuitorul A., iar administrator, sora acestuia, RR., prin care fiica inculpatei a dobândit terenul respectiv la preţul de 8.560 de RON, deşi valoarea lui de circulaţie era de 139.550 RON. Parchetul a apreciat că mituirea magistratului s-a realizat prin intermediul fiicei acesteia, martora QQ., iar terenul a fost dat în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare atribuţiilor de serviciu, respectiv pentru a o determina pe inculpata D. să pronunţe soluţii favorabile în dosarele nr. x/2009 şi y/2006, de pe urma cărora a beneficiat în final inculpatul A..
Astfel, s-a considerat că inculpata D. a îndeplinit în mod defectuos mai multe acte legate de atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2006 al Judecătoriei Constanţa, prin care a vătămat drepturile şi interesele legale ale oraşului Năvodari şi a obţinut foloase necuvenite reclamanţilor din cauza respectivă, cărora le-a atribuit în mod fraudulos un teren intravilan în valoare de 25.772.680 RON, precum şi a dosarului nr. x/2009 al Judecătoriei, prin care a vătămat drepturile şi interesele legale ale oraşului Năvodari şi a obţinut foloase necuvenite reclamantei E., căreia i-a atribuit în mod fraudulos un teren intravilan în valoare de 35.428.610 RON.
Procurorul a apreciat că inculpata a nesocotit mai multe dispoziţii care reglementează corecta desfăşurare a procesului civil, dar şi prevederi specifice materiei fondului funciar care au fost pe larg expuse la secţiunea în fapt a rechizitoriului, la subpunctele 1.1. B şi 1.1. C. S-a arătat că toate aceste încălcări au fost orientate exclusiv în favoarea reclamanţilor, tinzând să sprijine poziţia procesuală a acestora şi să conducă spre o soluţie nelegală şi netemeinică, benefică pentru reclamanţi şi păgubitoare pentru patrimoniul oraşului Năvodari. De asemenea, s-a considerat că inculpata D. şi-a exercitat cu rea-credinţă, în mod defectuos, atribuţiile de serviciu şi într-un scop contrar celui pentru care ele îi fuseseră încredinţate, în sensul favorizării intereselor reclamanţilor. Ansamblul încălcărilor repetate ale normelor de drept substanţial şi de drept procesual civil analizate anterior, sensul şi consecvenţa acestor încălcări, alegerea de către inculpata E. a completului care să-i judece cererea, argumentele legate de existenţa unei înţelegeri între inculpata D. şi A., precum şi împrejurarea că magistratul care le-a comis a primit foloase materiale însemnate din partea beneficiarului final al încălcărilor respective, au înlăturat în mod obiectiv posibilitatea ca ele să fi fost comise cu bună-credinţă, în cadrul unei munci solicitante şi a unui volum mare de activitate.
În ceea ce priveşte inculpata E., s-a reţinut că l-a ajutat pe inculpatul A. să comită actul material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată reţinută în sarcina sa, legat de emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011 şi care a şi beneficiat ulterior de acest act ilicit. Astfel, s-a considerat în primul rând, că inculpata E. a procedat la alegerea completului de judecată prin introducerea mai multor acţiuni identice, urmată de renunţarea la judecată în toate dosarele formate cu excepţia celui repartizat inculpatei D.. Deşi era îndreptăţită să primească teren agricol extravilan, inculpata E. a solicitat restituirea unui teren situat în intravilanul oraşului Năvodari, în nordul Staţiunii Mamaia, pe malul Mării Negre, pe care l-a indicat ca atare cu precizie, depunând la dosar şi o hartă pe care era identificat imobilul respectiv.
În continuare, s-a arătat că, după ce inculpata D. a pronunţat soluţia nelegală şi netemeinică analizată anterior, inculpata E. a înstrăinat o parte din teren unor apropiaţi ai inculpatului A.. Prin urmare, spre deosebire de ceilalţi notificatori, inculpata E. nu a avut o conduită pur pasivă până la momentul înstrăinării unei părţi a terenului primit de la Primăria oraşului Năvodari către persoane interpuse sau apropiate inculpatului A..
Dimpotrivă, s-a apreciat că inculpata E. a avut, încă de la început, iniţiativa de a-l sprijini pe inculpatul A. în comiterea faptei de abuz în serviciu, iar contribuţia ei a fost esenţială în atingerea scopului urmărit: reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren net superior ca valoare celui la care avea dreptul, în dauna patrimoniului oraşului Năvodari, urmată de vânzarea unei părţi din acest teren către persoane în legătură cu inculpatul A.. Procedând în această manieră, s-a apreciat că inculpata a contribuit în mod decisiv şi indispensabil la producerea rezultatului socialmente periculos produs, respectiv prejudicierea patrimoniului U.A.T. Năvodari şi obţinerea unor foloase pentru sine şi pentru alte persoane interpuse sau doar apropiate inculpatului A..
Astfel, procurorul a apreciat că inculpata E. a sprijinit grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii A., S.C. C. S.R.L. şi B., contribuind la săvârşirea infracţiunilor pentru care fusese constituit grupul, prin aceea că l-a ajutat pe inculpatul A. să comită infracţiunea de abuz în serviciu reţinută în sarcina acestuia în legătură cu emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011, iar, ulterior, a vândut o parte a terenului dobândit în mod fraudulos către B., apropiat al inculpatului A..
În ceea ce priveşte inculpatul F., procurorul a reţinut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2013 la B.N.P. H., a cumpărat la preţul de 80.000 RON, de la inculpatul OO., de asemenea, interpus al inculpatului A., suprafaţa de 22.540 m.p. provenită din săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu comisă de către inculpatul A., iar prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.05.2013 la B.N.P. H., a vândut inculpatului B., cumnatul inculpatului A., aceeaşi suprafaţă de teren, în schimbul sumei de 150.000 RON. S-a considerat că acest transfer al bunului imobil nu a urmărit scopul aparent legitim al contractelor de vânzare-cumpărare. Dimpotrivă, s-a considerat că scopurile urmărite prin acest transfer al bunului au fost ascunderea originii ilicite a terenului şi îngreunarea recuperării sale. În acest sens, s-a observat că, la doar o lună de la momentul la care inculpatul F. a dobândit terenul, a şi dispus de acesta, mărind în mod artificial de aproape două ori valoarea lui, fără ca acest spor să aibă vreo bază reală.
Deopotrivă, în aceeaşi privinţă, s-a mai precizat că inculpatul a cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere legăturile sale personale cu inculpatul A., fiind angajat la societatea acestuia, precum şi apartenenţa la acelaşi grup infracţional organizat constituit tocmai în vederea comiterii unor infracţiuni de gen. Faptul că inculpatul F. cunoştea provenienţa ilicită a bunului a mai rezultat şi din împrejurarea că el a cumpărat terenul de la OO., iresponsabil, fost angajat al aceleiaşi societăţi comerciale la care lucra şi el, iar în prezent angajat la societatea administrată de cumpărător.
Totodată, s-a apreciat că veniturile licite modeste declarate de inculpatul F. nu i-ar fi permis efectuarea unor asemenea tranzacţii imobiliare, motiv pentru care nu se putea aprecia în alt sens decât că el a reprezentat doar un interpus al inculpatului A., acţionând pentru a-i asigura acestuia folosul infracţiunii. De altfel, inculpatul F. a mai cumpărat, în ciuda veniturilor la limita subzistenţei, terenuri care proveneau din săvârşirea de către inculpatul A. a unei infracţiuni de abuz în serviciu, respectiv terenul cumpărat de la martorul TT. care, la rândul său, îl cumpărase de la moştenitorii defuncţilor HH. şi II..
S-a mai precizat că inculpatul F. nu a oferit nicio explicaţie plauzibilă pentru cumpărarea şi revânzarea, în scurt timp, a terenului în discuţie la un preţ de două ori mai mare faţă de cel la care îl dobândise el însuşi.
Astfel, procurorul a apreciat că inculpatul F. a sprijinit grupul infracţional constituit de inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L., acţionând ca paravan pentru activităţile ilicite ale acestora şi dobândind terenuri dintre cele care au făcut obiectul activităţilor ilicite investigate în prezenta cauză. S-a considerat că aceste acţiuni au constat în dobândirea de terenuri care proveneau din săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu de către inculpatul A., aparent în numele său dar, în realitate, exclusiv cu scopul de a camufla identitatea adevăratului beneficiar al terenurilor şi de a asigura acestuia folosul infracţiunilor. De asemenea, s-a arătat că inculpatul a înstrăinat, apoi, cea mai mare parte a terenurilor dobândite, în scopul disimulării originii lor ilicite, creării unei aparenţe de legalitate a provenienţei lor dar şi al îngreunării recuperării bunurilor respective.
Cu privire la inculpatul G., s-a arătat că, în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013, a transferat din conturile SS. suma de de 2.269.510,00 RON, despre care cunoştea că provenea din săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective. S-a reţinut în rechizitoriu că acest transfer a fost realizat în temeiul unor relaţii comerciale inexistente în fapt, prin disimularea realităţii şi crearea aparenţei livrării unor bunuri ori prestării unor servicii de către firmele în conturile cărora au fost virate fondurile provenite din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A. şi a fost urmat de retragerea sumelor de bani astfel spălate din conturile societăţilor fantomă, în numerar, prin folosirea unor borderouri de achiziţii cereale ori a unor contracte de împrumut, toate fictive. S-a mai arătat că inculpatul G. a cunoscut şi provenienţa ilicită a sumelor de care a dispus, transferându-le în conturile societăţilor tip fantomă. Această concluzie s-a întemeiat pe împrejurarea că inculpatul a reprezentat asociaţia şi îi cunoştea situaţia juridică şi avea cunoştinţă despre faptul că beneficiara nu era legal constituită ca persoană juridică, conform O.G. nr. 26/2000, ca asociaţie sportivă, conform Legii nr. 69/2000, nici nu fusese declarată asociaţie de utilitate publică prin Hotărâre a Guvernului, în condiţiile art. 38 din O.G. nr. 26/2000 şi avea datorii la bugetul de stat.
La data de 20.03.2017, procurorul a înaintat la dosar note scrise, prin care a adus precizări cu privire la normele de legislaţie primară încălcate de inculpaţii care au săvârşit infracţiuni de abuz în serviciu.
Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (activitatea în cadrul comisiei locale de fond funciar), procurorul a susţinut că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 10 din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999.
Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (vânzarea de terenuri către S.C. C. SRL) şi infracţiunea de tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (schimbul de terenuri cu S.C. C. SRL), procurorul a apreciat că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 10 din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (2) şi art. 45 din Legea nr. 393/2004, art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999.
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (finanţarea SS.), procurorul a considerat că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 69 din Legea nr. 69/2000, art. 6 din Legea nr. 350/2005, art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005, art. 15-17 din Legea nr. 350/2005, art. 21 din Legea nr. 350/2005, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006.
Cu privire la ambele infracţiuni de abuz în serviciu prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., reţinute în sarcina inculpatei D., procurorul a susţinut că inculpata a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1), art. 3 alin. (2) şi art. 4 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, art. 202 din C. proc. civ. din 1965, art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1965.
S-a apreciat că situaţia de fapt reţinută de procuror se susţine cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile martorilor UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., I., TT., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., L., M., N., T., P., O., V., LL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., Z., AA., X., ZZZ., AAAA., QQ., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., LL., WWWW., înscrisuri, rapoarte de constatare tehnico-ştiinţifică, raport de expertiză evaluatorie, procese-verbale, interceptări ale convorbirilor telefonice şi procese-verbale de redare, precum şi declaraţiile inculpaţilor.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, la data de 28.11.2014, sub nr. x/2014.
Prin încheierea nr. 2/CP/19.02.2015, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea nr. 430/02.04.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, au fost respinse cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii A. şi D.. S-a constatat că inculpaţii B., S.C. C. S.R.L., E., F., G. şi persoana vătămată Oraşul Năvodari nu au formulat cereri de excepţii.
În baza art. 346 alin. (1) din C. proc. pen., s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, la data de 27.11.2014, în dosarul x/2013 şi s-a dispus începerea judecăţii cu privire la inculpaţii: A. pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. B. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen., complicitate la tentativă la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. D. pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. E. pentru săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. F. pentru săvârşirea infracţiunilor de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen. şi constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.. G. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. .a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
Prin încheierea nr. 404/09.06.2015 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a fost admisă cererea inculpatei D. şi dosarul nr. x/2014 a fost strămutat de la Curtea de Apel Constanţa la Curtea de Apel Bucureşti şi a fost înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, la data de 18.06.2015, sub nr. x/2015.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, respectiv 18.09.2015, ulterior citirii în extras de către instanţă, în baza art. 374 din C. proc. pen., a actului prin care s-a dispus trimiterea în judecată, instanţa i-a întrebat pe inculpaţi dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi, aducându-le la cunoştinţă dispoziţiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen. În urma răspunsului negativ al inculpaţilor, s-a dispus efectuarea cercetării judecătoreşti.
În faza cercetării judecătoreşti au fost audiaţi inculpaţii A., D.(f. x CAB), E., G., F., B., martorii KKKK. OOOO., MMMM., WWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., F., CCCCC., KKK., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., NNN., MMM., HHHH., EEEE. (f. x CAB), GGGG.(f. x CAB), BBBB., IIII. (f. x CAB), JJJJ., HHHHH., DDDD., IIIII., CCCC., JJJJJ., KKKKK., AAAA., DDD., CCC., EEE., FFF., VV., ZZ., LLLLL., AAA., TT., UU., WW., XX., YY., I., GGG., LLL., UUU., TTT., III., SSS., VVV., ZZZ., XXX. (f x CAB), AA., Z., M., N., L., O., T., P., BBB., MMMMM., NNNNN., OOOOO., J., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., X. (f x CAB), UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ. (f x CAB), AAAAAA. (f x CAB), BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., HHH., MMMMMM., V., PPP., LL., FFFF., YYY., NNNNNN., OOO., LL., TTTT., RRRR., SSSS., QQQQ., OOOOOO.. .
La data de 30.03.2018, a fost efectuată o cercetare la faţa locului de către instanţă, procesul-verbal fiind ataşat la filele x CAB.
La termenul de judecată din data de 04.05.2018 a fost modificată componenţa completului de judecată, respectiv doamna judecător PPPPPP. a fost înlocuită cu domnul judecător QQQQQQ.. Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului dezvoltată în cauzele Beraru împotriva României şi Cutean împotriva României au fost întrebaţi inculpaţii dacă doresc reaudierea martorilor audiaţi de completul anterior şi toţi inculpaţii au precizat că nu doresc reaudierea martorilor audiaţi anterior, inculpaţii B., S.C. C. S.R.L., E. şi F. au făcut precizarea la termenul din data de 04.05.2018, iar inculpaţii A., D. şi G. la termenul din data de 25.05.2015 şi s-au opus solicitării formulate de procuror de reaudiere a unui număr de 13 martori. În aceste condiţii, instanţa nu a mai reaudiat martorii audiaţi de completul anterior, constatând că jurisprudenţa Curţii Europene operează în favoarea inculpaţilor. Au fost reaudiaţi inculpaţii A., F., D., G. şi audiaţi martorii RRRRRR., SSSSSS., VV., TTTTTT., I. .
În cursul judecăţii a fost încuviinţată proba cu expertiză tehnică topografică şi tehnică evaluatorie fiind întocmite mai multe rapoarte de expertiză, respectiv, de către expertul evaluator UUUUUU., VVVVVV., expert parte al inculpatului A., raport de expertiză evaluatorie de către experta WWWWWW., raport de expertiză evaluatorie de către experta XXXXXX., raport de expertiză topografică de către expert YYYYYY., raport de expertiză evaluatorie de către expert ZZZZZZ., raport de expertiză evaluatorie de către expert AAAAAAA., de către expertul parte al inculpatei E., BBBBBBB. .
S-a constatat că experţii au formulat şi răspunsuri la obiecţiuni, respectiv, XXXXXX., WWWWWW., UUUUUU., ZZZZZZ., YYYYYY., AAAAAAA. .
S-a reţinut că inculpaţii au mai depus la dosar numeroase înscrisuri, planuri, hărţi, rapoarte de expertiză tehnică evaluatorie, hotărâri ale Consiliului Local Năvodari, rapoarte de analiză, referate, procese-verbale, adrese, avize, studii, expuneri de motive, titluri de proprietate, diverse acte notariale, tabele, registre, caiete de sarcini, planşe foto, contracte de vânzare, facturi, chitanţe, extrase de carte funciară, articole de presă, dispoziţii ale primarului, ordonanţări de plată, certificate constatatoare ONRC, certificate de atestare fiscală, hotărâri ale consiliului local Năvodari, practică judiciară. S-a apreciat că acestea să fie analizate cu ocazia stabilirii situaţiei de fapt, a vinovăţiei sau nevinovăţiei inculpaţilor, în funcţie de relevanţa şi utilitatea lor în prezenta cauză.
În cauză, au fost introduşi în calitate de persoane interesate, moştenitorii care au obţinut terenurile ce fac obiectul titlurilor de proprietate nr. x/02.10.2010, y/14.03.2011, z/19.09.2011, w/28.09.2011, t/15.02.2012, cumpărătorii de drepturi litigioase, precum şi alte persoane care au dobândit părţi din aceste terenuri, respectiv: XX., YY., ZZ., AAA., BBB., UU., VV., WW., CCCCCCC., CCC., DDDDDDD., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE., J., L., FFFFFFF., I., GGGGGGG., HHHHHHH., IIIIIII., JJJJJJJ., KKKKKKK., T., P., O., V., LL., M., N., OO., W., X., Y., Z., AA., BB., VVV., LLLLLLL., WWW., MMMMMMM., XXX., J., Q., R., S., cu menţiunea de a formula apărări cu privire la o eventuală desfiinţare a titlurilor de proprietate, eventuală restabilire a situaţiei anterioare sau o eventuală confiscare a contravalorii terenurilor intrate în proprietatea lor.
Instanţa, din oficiu, a dispus emiterea unei adrese la OCPI Constanţa pentru a înainta la dosar cărţile funciare ale terenurilor dezmembrate din cele care au făcut obiectul celor 5 titluri de proprietate, actele fiind ataşate la dosar în volumele 36-42 CAB.
Au fost depuse concluzii scrise de către inculpatul A., persoanele interesate M., N., Q., J., R., S., LL., W., inculpata D., inculpata E., inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., inculpatul F. şi inculpatul F. (vol XLIX CAB). S-a apreciat ca aceste concluzii şi apărări ale inculpaţilor şi ale persoanelor interesate să fie analizate cu ocazia stabilirii situaţiei de fapt, stabilirii vinovăţiei ori nevinovăţiei inculpaţilor, precum şi analiza celorlalte dispoziţii luate de către instanţă.
Analizând materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi al cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:
I. Emiterea titlurilor de proprietate
S-a arătat că analiza ce face obiectul dosarului se referă la emiterea a 5 titluri de proprietate cu nr. x de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa, la propunerea Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, în baza a 5 hotărâri judecătoreşti nr. x, toate pronunţate de Judecătoria Constanţa, prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., JJ., KK., LL., MM.. S-a mai reţinut că pronunţarea hotărârilor judecătoreşti, cât şi punerea în posesie a moştenitorilor s-au făcut în baza Legii 1/2000 raportată la dispoziţiile Legii 18/1991.
Procedura reconstituirii dreptului de proprietate era prevăzută de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000.
S-a arătat că la momentul pronunţării sentinţelor judecătoreşti, art. 2 din Legea nr. 1/2000 avea următorul conţinut:
(1) În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament.
(2) Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinţe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rămân valabile fără nici o altă confirmare.
De asemenea, s-a arătat că, la momentul pronunţării sentinţelor judecătoreşti, art. 3 din Legea nr. 1/2000 avea următorul conţinut:
(1) Pentru aplicarea prezentei legi comisia locală dispune de totalitatea terenurilor proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale respective.
(2) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat.
(2^1) Pentru terenurile proprietarilor deposedaţi, persoane fizice, pe care se află păşuni şi fâneţe, reconstituirea se face pentru diferenţa dintre suprafaţa de 50 ha de familie şi cea adusă în cooperativa agricolă de producţie sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.
(3) În cazul în care în localitate nu există suprafeţe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în condiţiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafeţele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului, conform art. 49 din Legea nr. 18/1991, republicată, din terenul comunelor limitrofe pe raza cărora se află terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei judeţene, precum şi prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.
(4) În situaţia în care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate integral, în condiţiile alin. (2), se vor acorda despăgubiri pentru diferenţa de teren neretrocedat.
Din interpretarea textelor legale precizate, a rezultat că instanţele de judecată şi Comisiile locale şi judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, în primul rând, aveau obligaţia de a verifica dacă vechiul amplasament era liber, iar în caz afirmativ, persoana îndreptăţită trebuia pusă în posesie pe vechiul amplasament. Dacă vechiul amplasament nu era liber, autorităţile menţionate aveau obligaţia să identifice suprafeţe de teren agricol în localitate pentru a fi acordat persoanelor îndreptăţite, iar dacă nu exista teren agricol în localitate, autorităţile puteau face reconstituirea dreptului de proprietate din terenul agricol al comunelor limitrofe pe raza cărora se afla terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei judeţene, precum şi prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile. În cazul în care reconstituirea dreptului de proprietate nu se putea face în natură pe vechiul amplasament sau prin compensare cu teren agricol, autorităţile trebuiau să acorde despăgubiri total sau parţial pentru terenul neretrocedat.
S-a mai constatat că textele legale amintite nu prevedeau posibilitatea acordării de teren intravilan, din categoria Curţi - construcţii sau Nisipos - neproductiv în compensarea terenului agricol deţinut de persoanele deposedate, ci trebuia acordat teren agricol extravilan, iar categoria de folosinţă a terenului era cea de la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, nu de la 01.01.1990. Într-adevăr, s-a observat că art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 prevedea că pentru aplicarea legii Comisia Locală dispunea de totalitatea terenurilor proprietate privată a unităţii administrativ-teritoriale respective, ceea ce nu însemna că se putea reconstitui dreptul de proprietate fără parcurgerea paşilor prevăzuţi de art. 2 şi 3 alin. (3) din lege, în caz contrar, dispoziţiile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 ar fi devenit inutile.
1. Titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 - autori HH. şi II.
Moştenitorii autorilor HH. şi II., numiţii UU., FFFFFFF., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., CCCCCCC., BBB., CCC. şi I. au chemat în judecată Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari şi au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 10,32 ha, pe vechiul amplasament sau conform art. 3 din Legea nr. 1/2000, pe raza oraşului Năvodari, teren ce a aparţinut autorilor lor.
Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa, sub nr. x/2007.
S-a reţinut că reclamanţii au precizat că autorul lor a deţinut teren arabil, în acest sens fiind şi probele ataşate cererii de chemare în judecată.
Instanţa a dispus efectuarea unei expertize topografice şi a fost depus la dosar raportul de expertiză topografică întocmit în cauză de expert tehnic judiciar NNNNNNN. din cadrul Biroului Local de Expertize Galaţi din care a rezultat că vechiul amplasament aparţinând autorilor comuni HH. şi II., este în prezent ocupat, iar Primăria Năvodari nu a depus situaţia terenurilor libere. Comisia Locală de fond funciar Năvodari a înaintat la dosar adresa nr. x/27.02.2009 (f x dup), semnată de inculpatul A., în care a precizat că vechiul amplasament nu poate fi identificat deoarece Primăria Năvodari nu deţine planuri din perioada 1940-1950, dar că părţilor le poate fi retrocedat în natură, în compensare, suprafaţa de 8,8 ha teren, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158.
Prin sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009 (f x dup), pronunţată de inculpata D., judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, a fost admisă acţiunea reclamanţilor şi a obligat Comisia Locală de fond funciar Năvodari să propună reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., respectiv: UU., FFFFFFF., YY., AAA., XX., ZZ., VV., WW., HH., CCC., I. şi CCCCCCC., pentru suprafaţa de 8,8 ha teren agricol situat în loc. Năvodari, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, conform adresei nr. x/27.02.2009 emisă de Comisia Locală Năvodari.
A fost obligată pârâta Comisia Locală de fond funciar Năvodari să propună reconstituirea dreptului de proprietate, prin acordare de despăgubiri, în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., menţionaţi mai sus, pentru diferenţa de 1,52 ha teren arabil ce nu poate fi retrocedat în natură.
A fost obligată pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa să valideze propunerea comisiei locale conform atribuţiilor ce îi revin şi să emită titlul de proprietate în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., respectiv: UU., FFFFFFF., YY., AAA., XX., ZZ., VV., WW., HH., CCC., I. şi CCCCCCC., pentru suprafaţa de 8,8 ha teren agricol situat în loc. Năvodari, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, iar pentru diferenţa de 1,52 ha teren arabil ce nu poate fi retrocedat în natură, să valideze propunerea pentru acordarea despăgubirilor.
S-a apreciat că sentinţa pronunţată de inculpata D. a fost una legală şi temeinică, moştenitorilor fiindu-le acordat teren agricol, respectiv 6,8 ha păşune şi 2 ha arabil, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 1/2000. Hotărârea a rămas definitivă prin nerecurare la data de 11.08.2009.
De asemenea, prima instanţă a reţinut că, în şedinţa din data de 16.07.2010, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari a analizat cererea numitului J., mandatar al moştenitorilor defuncţilor HH. şi II.. În procesul-verbal încheiat cu această ocazie, la punctul 4, s-a menţionat faptul că, la momentul pronunţării sentinţei civile nr. 5222/17.03.2009 nu erau întocmite planurile de situaţie vizate de OCPI şi nu s-a putut înainta documentaţia către Comisia Judeţeană pentru aplicarea sentinţei. S-a mai menţionat în procesul-verbal faptul că planurile de situaţie vizate de OCPI au fost înaintate Comisiei Locale, la datele de 05.07.2010 şi 16.07.2010, şi, în aceste condiţii s-a stabilit ca moştenitorii să fie puşi în posesie în PS 22 lot. nr. 1 cu suprafaţa de 6,8 ha şi în parcela Ns 158/5 Trup 9 Mamaia Nord cu suprafaţa de 2 ha. În propunerea către Comisia Judeţeană, la rubrica ce ar fi trebuit să cuprindă semnăturile colectivului de lucru s-a menţionat că nu corespunde planul de situaţie cu sentinţa civilă pentru suprafaţa de 2 ha.
În acest context, titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 a fost emis de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa pe numele moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., numiţii DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE. FFFFFFF. şi I., pentru suprafaţa totală de 8,8 ha, compusă din 6,8 ha în parcela PS 22-păşune şi 2 ha in parcela Ns. 158/5 Trup 9 Mamaia Nord-teren intravilan categoria Neproductiv-Nisipos.
Instanţa a apreciat că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, cu intenţie, a încălcat dispoziţiile art. 2 şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 propunând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, pe plaja Mării Negre, deşi prin sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009 pronunţată de Judecătoria Constanţa, moştenitorilor li se acordase teren agricol. Chiar dacă nu corespundea planul de situaţie şi nu putea să îi pună în posesie pe moştenitori cu suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, inculpatul nu avea posibilitatea legală să înlocuiască un teren arabil de 2 ha cu un teren de 2 ha intravilan situat pe plaja din Mamaia Nord, într-o zonă în plină dezvoltare, unde preţurile unor asemenea terenuri sunt ridicate. S-a arătat că, dacă exista o imposibilitate obiectivă de acordare a terenului de 2 ha în parcela A/158, inculpatul trebuia să propună reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui alt teren, însă arabil extravilan, în nici un caz intravilan Nisipos - neproductiv. La dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, exista o suprafaţă de 95,21 ha păşune, obţinută prin desfiinţarea islazului oraşului Năvodari, prin HCL nr. 185/24.07.2009 (f x dup), iar din acest teren agricol putea să acorde moştenitorilor suprafaţa de 2 ha.
Instanţa a mai apreciat că prin acordarea terenului de 2 ha intravilan - plajă, inculpatul A. a cauzat un prejudiciu oraşului Năvodari în valoare de 1459200 RON (340000 de euro), după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .
Astfel, a considerat că acţiunea inculpatului A. de a propune spre reconstituirea dreptului de proprietate suprafaţa de 2 ha situat pe plaja din Mamaia Nord a avut ca scop obţinerea de către acesta, pentru sine, prin interpuşi a unei părţi importante din acest teren. S-a apreciat că declaraţiile martorilor, actele notariale încheiate şi cărţile funciare oglindesc intenţiile inculpatului.
S-a reţinut că numitul J., fiul moştenitoarei FFFFFFF. şi nepot al autorilor HH. şi II., îl cunoştea pe inculpatul A. şi, cu ocazia efectuării demersurilor pentru punerea în posesie a moştenitorilor pe terenul de 8,8 ha, s-a înţeles cu inculpatul ca, acesta din urmă, să propună Comisiei Judeţene o suprafaţă de teren intravilan - plajă, de 2 ha, în loc de cele 2 ha arabil, urmând ca terenul să fie împărţit între cei doi. Astfel, la data de 23.04.2010, moştenitorii DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE. FFFFFFF. şi I., toţi prin mandatar J. au promis că vor vinde promitentului cumpărător TT., căsătorit cu OOOOOOO., cota indiviză de 1/2 din întregul lor drept de proprietate asupra terenurilor de 6,8 ha din PS 22 şi 2 ha din A/158, actul fiind autentificat sub nr. x/23.04.2010 de către BNP H. .
S-a reţinut că, la data de 09.08.2011, moştenitorii menţionaţi mai sus, mai puţin I., toţi prin mandatar J., au vândut cumpărătorului TT. căsătorit cu OOOOOOO. suprafaţa de 10000 mp din terenul 18888 mp situat în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord, prin contractul autentificat sub. Nr. 1409/09.08.2011.
S-a arătat că, în aceeaşi zi, moştenitorii menţionaţi mai sus, mai puţin I., toţi prin mandatar J., au vândut suprafaţa de 8888 mp situată în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord către numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ., prin contractul autentificat sub nr. x/09.08.2011 de BNP H. .
În urma acestor contracte fictive, pe suprafaţa de 20000 de mp situată în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord au ajuns proprietari reali A. pe suprafaţa de 10000 mp, J. pe suprafaţa de 8888 mp şi I. pe suprafaţa de 1112 mp.
S-a mai arătat că, la data de 14.09.2011, a fost încheiat contractul de partaj voluntar, autentificat de BNP H. sub nr. x/14.09.2011, prin care TT. a luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 10000 mp formată din 8 loturi de teren, dintre care două de 500 mp, cinci loturi de câte 1000 mp şi un lot de 4000 mp., I., prin mandatar J., a luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 1112 mp, iar numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ. au luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 8888 mp .
În continuare, s-a reţinut că inculpatul A., prin interpusul său TT., a vândut suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x către numitul RRRRRRR., suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x numiţilor SSSSSSS. şi TTTTTTT., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x către numiţii UUUUUUU. şi VVVVVVV., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x numiţilor WWWWWWW. şi XXXXXXX., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x numiţilor YYYYYYY. şi ZZZZZZZ., suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x numiţilor AAAAAAAA. şi BBBBBBBB., suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x inculpatului F. şi suprafaţa de 4000 mp nr. cadastral x inculpatului F. (interpus al inculpatului A.), .
Referitor la numitul I., s-a reţinut că a vândut terenul de 1112 mp şi nr. cadastral x numitei CCCCCCCC. .
De asemenea, s-a precizat că numitul J. a dezmembrat, prin interpuşii săi PPPPPPP. şi QQQQQQQ., terenul de 8888 mp cu nr. cadastral x în două terenuri, unul de 8311 mp cu nr. cadastral x şi altul de 577 mp cu nr. cadastral x. Referitor la terenul de 577 mp şi nr. cadastral x, s-a arătat că a fost vândut de J. prin intermediul interpuşilor PPPPPPP. şi QQQQQQQ. numiţilor DDDDDDDD. şi EEEEEEEE.. În ceea ce priveşte terenul de 8311 mp cu nr. cadastral x, s-a constatat că a fost dezmembrat în 12 terenuri, dintre care suprafeţele de 441 mp şi nr. cadastral x, 466 mp şi nr. cadastral x, 650 mp şi nr. cadastral x, de 650 mp şi nr. cadastral x, 399 mp şi nr. cadastral x, 448 mp şi nr. cadastral x, 600 mp şi nr. cadastral x, 821 mp şi nr. cadastral x, de 69 mp şi nr. cadastral x şi 1376 mp cu nr. cadastral x au ajuns în proprietatea legală a numitului J., care le-a vândut ulterior altor cumpărători. Urmărind firul tranzacţiilor înscrise în cartea funciară, terenurile cu suprafaţa de 549 mp şi nr. cadastral x, de 1472 mp şi nr. cadastral x, de 370 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de J. prin intermediul interpuşilor PPPPPPP. şi QQQQQQQ. .
Instanţa a coroborat cartea funciară cu declaraţiile martorilor audiaţi în cauză. Astfel, martorul ZZ. a arătat că toţi moştenitorii autorilor HH. şi II. i-au dat procură vărului său, J., să se ocupe de obţinerea terenurilor care li s-ar fi cuvenit, însă J. a obţinut terenurile şi nu le-a dat decât sume modice din vânzarea terenurilor. Acelaşi martor a mai arătat că J. i-a spus într-o discuţie că 50% din teren a trebuit să-l dea, fără nicio plată, inculpatului A., primar al oraşului Năvodari, aceasta fiind o procedură standard, altfel nu ar fi fost puşi în posesie. Citându-l pe J., martorul a reprodus cuvintele acestuia: "Nu ne dă pământul dacă nu îi dăm jumătate." Martorul ZZ. a mai precizat că J. se ducea mereu în audienţă la inculpatul A. pentru obţinerea terenurilor şi în acest fel ar fi devenit apropiaţi. De asemenea, s-a arătat că martorul a aflat tot de la J. faptul că restul de teren, prin interpuşi a ajuns la el. După cum a reflectat cartea funciară, interpuşii au fost numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ..
În acelaşi sens, au fost şi declaraţiile martorului AAA. . Acesta a relatat că în cadrul unei reuniuni în casa fratelui său ZZ., fiind prezent alături de XX., J. le-a spus că el are relaţii la primărie pentru a obţine terenurile şi că îl cunoaşte pe inculpatul A.. S-a mai arătat că J. le-a spus "eu am relaţii la primărie la FFFFFFFF., eu deschid uşa la dl Matei ca la mine acasă". Acelaşi martor a confirmat faptul că numitul J. s-a ales cu aproape toată suprafaţa de teren care le revenea lor în zona GGGGGGGG., pe care a obţinut-o prin alţi interpuşi.
Din declaraţiile sintetizate ale martorului VV., instanţa a reţinut că J. le-a spus moştenitorilor că ar fi bine să-l împuternicească pe el pentru obţinerea terenurilor de pe urma defuncţilor VV. şi II. şi le-a mai spus şi faptul că a luat legătura cu A., primarul oraşului Năvodari, care i-a transmis să acţioneze în judecată primăria, că lucrurile vor decurge bine, urmând ca inculpatul A. să primească de la moştenitori un hectar din terenul retrocedat. Martorul a mai aflat de la J. că suprafaţa de 2 ha de lângă GGGGGGGG. a fost aleasă "cu dedicaţie", pentru ca din această suprafaţă să îi dea un hectar lui A.. S-a reţinut că martorul VV. a confirmat şi el faptul că J., prin interpuşi a ajuns proprietar pe aproape tot terenul lor, spunând că "J. s-a ocupat de punerea în posesie şi printr-o inginerie imobiliară a ajuns să fie proprietar pe tot terenul. Acesta a vândut în calitate de mandatar terenul unor persoane apropiate lui şi a cumpărat în nume propriu de la aceleaşi persoane terenul." Astfel cum rezultă şi din informaţiile cuprinse în cartea funciară, instanţa a constatat că aceste persoane au fost PPPPPPP. şi QQQQQQQ.. Martorul VV. a mai precizat că J. i-a spus expres că i-a dat inculpatului A. un hectar de teren în zona GGGGGGGG., dar că nu va recunoaşte acest lucru niciodată, pentru că nu vrea "să se înfunde singur".
Referitor la martorul I., instanţa a reţinut că acesta a confirmat declaraţiile anterioare. S-a arătat că martorul ştia de la J. că acesta se afla în relaţii apropiate cu inculpatul A.. De asemenea, martorul a arătat că J. i-a spus faptul că jumătate din terenul pe care moştenitorii urmau să-l obţină de pe urma defuncţilor HH. şi II. trebuia dat inculpatului A.. Totodată, s-a mai constatat că martorul a reprodus cuvintele lui J.:
"Nu poţi să fii atât de idiot şi să nu realizezi că jumătate din terenul revendicat urmează să meargă la primarul de la Năvodari." Instanţa a mai reţinut că martorul a mai aflat faptul că J. le-a înşelat pe toate celelalte rude ale sale, în sensul că acesta a vândut părţi din terenurile obţinute, iar celor îndreptăţiţi le-a dat sume nesemnificative, iar pe alte terenuri şi-a construit nişte cabane. Tot martorul I. a confirmat şi el faptul că J., prin interpuşi a ajuns proprietar pe aproape tot terenul lor, spunând că printr-o strategie premeditată a vândut în calitate de mandatar terenul unor persoane apropiate lui şi a cumpărat în nume propriu de la aceleaşi persoane terenul.
În ceea ce priveşte declaraţia martorului CCC., instanţa a considerat că se confirmă situaţia de fapt reţinută de instanţă. Acesta, în declaraţia dată, a arătat că J. le-a spus moştenitorilor că o parte din teren va trebui să i-o dea inculpatului A., primar al oraşului Năvodari, pentru a obţine terenuri într-o zonă cu potenţial economic.
Cu privire la martorul DDD., instanţa a precizat că toţi moştenitorii autorilor HH. şi II. i-au dat procură numitului J., să se ocupe de obţinerea terenurilor care li s-ar fi cuvenit pe raza oraşului Năvodari, acesta din urmă spunându-i că dacă îi dă procura îi poate reprezenta mai bine interesele în faţa primarului din Năvodari, A., cu care era prieten de afaceri.
S-a constatat că, deşi martorii EEE., FFF., UU., WW., XX., YY., BBB., în faţa instanţei, au spus că nu au ştiut dacă J. a dat din terenurile ce li se cuveneau vreo parte inculpatului A., în calitate de primar al oraşului Năvodari pentru obţinerea terenurilor, s-a constatat că aceştia au confirmat declaraţiile celorlalţi martori referitoare la acţiunile numitului J., care a fost mandatat de toţi moştenitorii să facă demersuri pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor care au aparţinut bunicilor lor, HH. şi II. pe raza oraşului Năvodari, să vândă terenul şi să le dea partea fiecăruia din bani, însă acesta a vândut o parte din terenuri, şi-a construit nişte cabane şi case pe alte terenuri, iar lor nu le-a dat decât sume modice, motiv pentru care l-au dat în judecată.
Chiar dacă declaraţiile analizate, date de martori în cursul urmăririi penale, nu coincid în totalitate cu declaraţiile date de aceştia în faza de judecată şi există posibilitatea ca persoana care a efectuat audierile să fi trecut în declaraţii afirmaţii pe care martorii nu le-au făcut, şi există şi necorelări între declaraţiile lor, având în vedere caracterul divizibil al declaraţiilor, instanţa a apreciat că declaraţiile martorilor, împreună cu actele notariale şi cărţile funciare, probează frauda concepută de inculpatul A. împreună cu numitul J., care, în mod regretabil, nu a fost cercetat de către parchet. S-a mai arătat că nici inculpatul F. nu a fost cercetat pentru dobândirea scriptică a terenului de 5000 mp.
Din declaraţiile coroborate ale martorilor ZZ., VV., I. şi CCC., a rezultat că terenul a fost vândut fictiv unor interpuşi ai inculpatului A. fără a se achita vreun preţ. În acest context, s-a considerat că TT. şi F. au fost interpuşi ai inculpatului A.. Faptul că inculpatul F. a fost doar un intermediar al inculpatului A., însă un intermediar mai apropiat decât TT., a fost demonstrat şi de faptul că inculpatul F. era angajat la S.C. PP. al cărei asociat unic era inculpatul Matei, firma fiind administrată de sora acestuia din urmă. De asemenea, din relaţiile comunicate de ITM Constanţa a rezultat că inculpatul F., în perioada 04.08.2006-31.12.2010, a obţinut de la PP. salarii de încadrare între 370 de RON şi 720 de RON, acestea fiind salarii modeste pentru a putea cumpăra 5000 de mp pe malul Mării Negre, în valoare de 364800 de RON.
S-a reţinut că inculpatul era asociat unic şi administrator al S.C. HHHHHHHH. S.R.L., însă această firmă a raportat doar pierderi contabile. Faptul că sediul social al S.C. HHHHHHHH. S.R.L. a fost declarant în baza unui contract de comodat cu inculpata S.C. C. S.R.L., firmă administrată în fapt de inculpatul A., era încă un argument care arăta legătura dintre inculpatul F. cu inculpaţii A. şi B., existând o multitudine de probe care arătau aceste legături. Totodată, s-a apreciat că a fost încheiat de TT. cu inculpatul F. contractul, la aproximativ o lună de când Vanghelescu a dobândit terenul, şi mai ales în aceeaşi zi, când TT. a ieşit din indiviziunea în care se afla cu I. şi PPPPPPP. şi QQQQQQQ. şi a intrat efectiv în posesia terenului, aspect care a condus la ideea că era puţin probabil ca un apropiat al inculpatului A. să cumpere terenul de la TT. dacă acesta nu ar fi avut şi el legătură cu A.. Chiar şi la preţurile fictive trecute de părţi în contractele autentificate la BNP H., la data de 14.09.2011, s-a apreciat că inculpatul F. nu ar fi avut suma de 60000 de euro pentru a plăti cele două suprafeţe de teren de 1000 mp şi 4000 mp.
Raportat la probele analizate anterior, instanţa a înlăturat declaraţiile martorilor TT., J., F., precum şi apărările inculpaţilor A. şi F.. S-a apreciat că aceste declaraţii şi apărări au fost făcute pro causa în scopul de a denatura adevărul şi de a creiona o altă situaţie de fapt, însă una care apare neverosimilă, greu de crezut chiar şi de persoane fără specializare juridică. S-a precizat că legătura dintre inculpaţi, intermediari şi J., precum şi frauda executată de inculpatul A. împreună cu numitul J. au fost dovedite de probele analizate mai sus.
În ceea ce priveşte suprafaţa de 6,8 ha acordată moştenitorilor în parcela PS 22, instanţa a constatat că terenul era unul agricol - păşune şi în mod legal s-a reconstituit dreptul de proprietate pe acest teren, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 1/2000.
2. Titlu de proprietate x/14.03.2011 - autor JJ.
În anul 2001, inculpata E. a solicitat Judecătoriei Constanţa reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 13 ha de teren, în calitate de moştenitoare a autorului JJ., fiind constituit dosarul nr. x/2001. Reclamanta a precizat că autorul său a deţinut teren arabil, în acest sens fiind şi probele ataşate cererii de chemare în judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin neapelare, instanţa a admis plângerea petentei E., ca moştenitoare a defunctului JJ. şi a obligat pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa să elibereze titlu de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha teren, situat în oraş Năvodari . Deşi instanţa nu a menţionat expres categoria de folosinţă a terenului care trebuia acordat inculpatei E., a avut în vedere dispoziţiile art. 9 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 18/1991, care se refereau la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole. De altfel, Legea 18/1991 şi şi Legea nr. 1/2000 au reglementat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere. Aşadar, s-a apreciat că terenul care trebuia acordat inculpatei E. are suprafaţa de 13 ha şi categoria de folosinţă agricol.
În baza acestei sentinţe, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa a emis pe numele inculpatei E. titlul de proprietate nr. x/25.06.2003, pentru suprafaţa de 1,8 ha teren arabil, situat în extravilanul satului Corbu, com. Corbu.
S-a reţinut că inculpata, nemulţumită că nu a primit întreg terenul de 13 ha, precum şi de faptul că a primit suprafaţa de 1,8 ha pe raza com. Corbu, a formulat mai multe cereri către Primăria Năvodari şi Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari pentru a fi pusă în posesie asupra suprafeţei de 13 ha în Năvodari, zona Peninsulă şi zona Pepinieră unde deţinuse terenurile autorul său.
S-a arătat că, în anul 2009, inculpata E. a formulat o nouă acţiune la Judecătoria Constanţa, prin care a solicitat obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari să o pună efectiv în posesie asupra suprafeţei de 11,12 ha teren în zonele Pepinieră şi Peninsulă, unde erau situate vechile amplasamente, sau pe alte amplasamente libere, conform titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin neapelare. Astfel, inculpata E. a formulat trei cereri cu acelaşi obiect: Dosarul nr. x/2009 a fost repartizat completului C 26ff prezidat de judecătorul IIIIIIII., iar dosarele cu nr. x/2009 şi y/2009 au fost repartizate completului C 29 ff prezidate de inculpata D.. Instanţa a constatat că primul înregistrat a fost dosarul nr. x/2009, la data de 21.10.2009, însă inculpata E. a dorit expres ca cererea sa să fie judecată de inculpata D.. Astfel, a renunţat la judecata din primul dosar, iar dosarele cu nr. x/2009 şi y/2009 au fost conexate de inculpata D., cauza fiind judecată sub nr. x/2009. La acel moment, nu erau în vigoare dispoziţiile din Regulamentul de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti care prevăd că cererea se judecă de primul complet învestit chiar dacă partea renunţă la judecată.
Inculpata D. a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza topografică cu obiectivul de a se verifica dacă terenul indicat de către reclamată era liber de construcţii şi nu formează obiectul unor solicitări de restituire în natură formulate în baza Legii 18/1991 sau a legii 1/2000, fiind desemnat expertul JJJJJJJJ. din cadrul BLET Constanţa. S-a menţionat că în acest dosar inculpata E. a depus un ortofotoplan unde a indicat expres terenul de 11,2 ha despre care a susţinut că era liber şi că dorea sa îi fie atribuit. S-a arătat că inculpata a susţinut că harta a fost întocmită de ea, aspect necredibil, în condiţiile în care, la o simplă analiză a ortofotoplanului aflat la f. x dup, se putea observa că acesta nu putea fi întocmit decât de o persoană cu pregătire topografică şi cunoştinţe despre fondul de terenuri ale oraşului Năvodari.
S-a considerat că inculpata D. nu a încălcat dispoziţiile art. 202 din C. proc. civ. din 1864 la numirea expertului JJJJJJJJ. indicat de reclamantă, deoarece, la momentul discutării probelor, în sala de judecată, nu s-a aflat reprezentanta pârâţilor, consilier juridic GGG.. La termenul din data de 12.01.2010, fiind întrebată dacă se opune efectuării expertizei sau doreşte să propună un expert parte, reprezentanta Comisiei Locale, a răspuns negativ. Însă consilierul juridic a solicitat aplicarea procedurii prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1/2000.
În opinia instanţei, chiar dacă dosarul avea ca obiect obligaţia de a face, respectiv punerea efectivă în posesie, tot trebuiau respectate dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000. În condiţiile în care suprafaţa de 11,2 ha nu fusese individualizată în sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, care lăsase în sarcina Comisiei Locale de Fond Funciar obligaţia de a face aplicarea art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, de a verifica dacă putea fi retrocedat vechiul amplasament sau în caz contrar să acorde un teren agricol în compensare, inculpata D. avea obligaţia să facă aceste verificări. Însă, inculpata D. a încălcat dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a dispus ca expertul să analizeze doar terenul indicat de către inculpata E. în ortofotoplan.
S-a arătat că expertul JJJJJJJJ. a depus la dosar raportul de expertiză tehnică judiciară topografică, la data de 25.01.2010, în care a precizat că terenul nu era afectat de construcţii sau reţele de utilităţi supraterane sau aeriene şi a solicitat instanţei să efectueze demersuri la Primăria Năvodari pentru a clarifica situaţia juridică actuală a terenului, dacă acel teren era afectat de programe de investiţii urbanistice, dacă face parte din intravilanul sau extravilanul oraşului Năvodari şi dacă este afectat de reţele de utilităţi subterane. Expertul a mai menţionat că a discutat cu inculpatul A., primar al oraşului Năvodari, care a precizat că terenul solicitat de inculpata E. face parte din intravilanul oraşului Năvodari, are regim de domeniu public de interes local şi pe teren era derulat un program de investiţii.
Instanţa a arătat că inculpata D., din nou cu încălcarea art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, în loc să ceară informaţii Primăriei Oraşului Năvodari despre vechiul amplasament, sau despre alte terenuri agricole ce puteau fi acordate în compensare, a solicitat informaţii doar despre terenul intravilan situat pe plaja Mării Negre, indicat de inculpata E.. Primăria Năvodari, prin adresa nr. x/29.01.2010, semnată de alt funcţionar în locul inculpatului A. a precizat că terenul cerut de inculpata E. nu putea fi retrocedat deoarece exista un PUZ privind amenajarea unui nod de circulaţie rutieră.
Fără a ţine seama de apărările formulate de Comisia Locală de Fond Funciar, având un raport de expertiză incomplet, cu încălcarea autorităţii de lucru judecat a sentinţei civile nr. 16765/19.11.2001 a Judecătoriei Constanţa care reconstituia dreptul de proprietate în favoarea inculpatei E. asupra unei suprafeţe de teren de 13 ha teren agricol, şi cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, inculpata D., prin sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010, a admis acţiunea inculpatei E. şi a obligat Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari să o pună în posesie asupra suprafeţei de 11,2 ha teren intravilan situat în Parcela Ns 158/5 zona Mamaia Nord, pe malul Mării Negre, pe care îl indicase în ortofotoplan, deşi, iniţial, solicitase teren în zonele Pepinieră şi Penisulă, unde se aflau terenuri extravilane agricole.
În opinia instanţei, s-a apreciat că a existat o înţelegere între inculpaţii A., E. şi D. încă dinainte de formularea cererii de chemare în judecată, iar harta depusă de inculpata E. la dosar i-a fost dată de inculpatul A., care cunoştea situaţia terenului de 11,2 ha şi avea interesul de a obţine pentru sine acest teren de o mare valoare situat pe plaja Mării Negre în Mamaia Nord. Această concluzie a fost susţinută de faptul că inculpata E. a introdus pe rolul Judecătoriei Constanţa prima cerere, la data de 21.10.2009 şi fiind nemulţumită că dosarul nu a fost repartizat inculpatei D., ci a fost repartizat unui alt complet de fond funciar, la data de 29.10.2009, a mai formulat încă două cereri pentru a fi sigură că una dintre cereri va fi repartizată acesteia, iar în cazul celor care s-ar fi repartizat altui complet ar fi renunţat la judecată. La data de 13.11.2009, practic, la două săptămâni de la formularea ultimelor două cereri, inculpata a încheiat un contract de vânzare a unui bun viitor autentificat la BNP KKKKKKKK. sub nr. x/13.11.2009 prin care a vândut numiţilor JJJ. şi LLLLLLLL., interpuşi ai inculpatului A., cotele indivize de 41,96 % şi respectiv 22,32 % din dreptul de proprietate asupra terenului de 11,2 ha situat pe raza oraşului Năvodari, ce reprezenta, la acel moment, un bun viitor. S-a apreciat că inculpatul A. era sigur că terenul indicat în ortofotoplanul pe care i l-a înmânat inculpatei E. va fi acordat de inculpata D. şi a vrut să fie sigur că îşi prezervă o mare parte din acest teren prin încheierea contactului asupra unui bun viitor. S-a considerat că dacă acesta nu ar fi fost sigur, nu i-ar fi pus pe interpuşii JJJ. şi LLLLLLLL. să încheie un contract asupra unui bun viitor, care nu se ştia ce fel de teren va fi, sau dacă se putea acorda inculpatei E. vreun teren şi nu ar fi fost trecută în anexa pentru despăgubiri. Chiar dacă aceasta avea o hotărâre definitivă, nu avea o suprafaţă de teren individualizată, iar punerea în executare a sentinţei civile nr. 16765/19.11.2001 a Judecătoriei Constanţa se putea face conform art. 3 din Legea nr. 1/2000, şi, deci, putea primi chiar despăgubiri.
S-a mai menţionat că un alt argument, care arată conivenţa celor trei inculpaţi, era legat de promovarea căii de atac a recursului împotriva sentinţei pronunţate de inculpata D.. Din declaraţiile corelate ale martorelor GGG., HHH. şi III., a rezultat că prima, care a şi reprezentat Comisia Locală de Fond Funciar şi pe Primarul oraşului Năvodari în faţa instanţei, a declarat recursul, cea de-a doua a redactat motivele de recurs în termenul legal şi le-a predat celei de-a treia, care îndeplinea funcţia de director executiv al direcţiei juridice a primăriei, pentru a le înmâna primarului, în vederea semnării şi ulterior depunerii lor la instanţă.
Prin decizia civilă nr. 675/14.09.2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa, s-a constatat nulitatea recursului declarat de pârâţii Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Primarul oraşului Năvodari împotriva sentinţei civile nr. 10530/23.04.2010 a Judecătoriei Constanţa, motivat de faptul că recursul nu a fost motivat şi timbrat în termen. În opinia instanţei, cel care a întârziat semnarea motivelor de recurs a fost inculpatul A., pentru ca sentinţa să rămână definitivă şi să îşi producă efectele contractul de vânzare a unui bun viitor încheiat prin interpuşi cu inculpata E., iar terenurile din zona Mamaia Nord de pe plaja Mării Negre să intre în sfera sa de stăpânire şi să îşi extindă proprietăţile imobiliare lângă terenul obţinut prin fraudă de la moştenitorii defuncţilor HH. şi II., în Parcela Ns 158.
Înainte ca inculpata E., JJJ. şi LLLLLLLL. să fie puşi în posesie, la data de 30.07.2010, după rămânerea definitivă a sentinţei 10530/23.04.2010, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/30.07.2010 la BNP H., prin care cei trei coproprietari menţionaţi mai sus au promis că vor vinde inculpatului B., un alt interpus mai apropiat al inculpatului A., suprafaţa indiviză de 4 ha din cele 11,2 ha atribuite (f x dup).
În şedinţa Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, din data de 09.12.2010, condusă de inculpatul A., în prezenţa inculpatei E., s-a constatat că terenul cu suprafaţa de 11,2 ha prevăzut în raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic JJJJJJJJ., nu putea fi restituit întocmai raportului de expertiză, deoarece se suprapunea cu terenuri care fuseseră restituite. Ţinând cont de aleea de promenadă şi aleile de străpungere către plaja Mării Negre, Comisia i-a propus inculpatei E. retrocedarea unui teren de 11,2 ha conform planului de situaţie întocmit de S.C. MMMMMMMM. S.R.L., ofertă pe care inculpata a acceptat-o. S-a arătat că aceste aspecte rezultă din procesul-verbal din data de 09.12.2010 aflat la f. x dup.
Instanţa a apreciat că inculpata E. a fost pusă în posesie aproape în totalitate asupra terenului pe care l-a cerut, pe care l-a indicat în harta pe care a depus-o la dosar şi care i-a fost atribuit de către inculpata D.. În realitate, s-a apreciat că terenul, indicat de inculpata E. şi expertizat de către expertul JJJJJJJJ., nu putea fi acordat în coordonatele indicate, deoarece expertul nu a avut toate datele tehnice când a întocmit raportul, iar terenul de 20000 mp aflat în parcela Ns 158/5 trup 9 deja intrase în sfera de stăpânire a inculpatului A. şi a numitului J., din luna iulie 2010. Însă, inculpata E. a fost pusă în posesie aproape pe acelaşi teren pe care l-a cerut, în continuarea lotului ce trebuia acordat moştenitorilor defunctului VV., după cum a rezultat din rapoartele de expertiză topografică şi harta depusă de inculpată la dosar, precum şi din ortofotoplanul aflat la fila x CAB.
S-a constatat că, la data de 17.12.2010, E., JJJ. şi LLLLLLLL. au fost puşi în posesie asupra terenului de 11,2 ha format din 6 loturi de teren situat în Parcela Ns 158/5 Trup 1/2, 4, 5, 6,7,8 Mamaia Nord, teren intravilan Nisipos neproductiv, adică plaja Mării Negre.
Inculpaţii A., E. şi D., prin acţiunile lor conivente, în opinia instanţei, au produs un prejudiciu oraşului Năvodari de 7966560 RON, reprezentând contravaloarea terenului de 11,2 ha, la data faptelor, după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .
S-a reţinut că, în cartea funciară, se oglindeşte frauda executată de inculpaţii A., E. şi B. cu ajutorul interpuşilor JJJ., LLL., LLLLLLLL. şi KKK. (a se vedea firul tranzacţiilor imobiliare în volumele XXXVI, XXXVII, XXXVIII, XLII CAB).
La data de 14.06.2011, E., JJJ. şi LLLLLLLL., prin actul notarial x/14.06.2011 autentificat de BNP H., au vândut inculpatului B., interpus al inculpatului A., terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 18998 mp. S-a arătat că, la aceeaşi dată, prin actul notarial autentificat sub nr. x/14.06.2011, de BNP H., cei trei coproprietari menţionaţi mai sus au vândut inculpatului B., interpus al inculpatului A., terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 20736 mp.
Prin actul notarial nr. x/11.07.2011 emis de BNP K. coproprietarii JJJ., E. şi LLLLLLLL. au ieşit din indiviziune. Inculpata E. a obţinut din suprafaţa totală de 11,2 ha, terenul de 11006 mp cu nr. cadastral x, terenul de 20311 mp. cu nr. cadastral x, 851 mp din terenul cu nr. cadastral x. JJJ. a obţinut din suprafaţa totală de 11,2 ha, terenul cu nr. cadastral x cu suprafaţa de 25098 mp, iar LLLLLLLL., suprafaţa de 15000 mp din terenul cu nr. cadastral cu nr. x.
Terenurile au fost dezmembrate şi vândute de inculpaţii E. şi A., fie personal, în cazul inculpatei E., fie prin interpuşi, în cazul inculpatului A.. Astfel, inculpata E. a vândut următoarele terenuri: suprafaţa de 469 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 490 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 1116 mp şi nr. cadastral x, suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x. Terenurile de câte 500 mp. fiecare cu nr. cadastral x şi terenul de 20311 mp. nr. cadastral x se aflau încă în proprietatea inculpatei. Aceasta a mai vândut suprafaţa de 463 mp şi nr. cadastral x şi suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x. Terenul de 18998 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B. şi vândut în acelaşi mod. Terenul cu suprafaţa de 25098 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A. prin intermediul numitelor JJJ. şi LLL. şi vândut în acelaşi mod. Terenul de 20736 mp cu nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B. şi a vândut terenul cu suprafaţa de 10000 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 457 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x. Terenurile de câte 500 mp. fiecare şi nr. cadastral x, 108811, terenul de 779 mp şi nr. cadastral x i-au revenit inculpatei E. (45 mp având şi KKK.) şi se află încă în proprietatea acesteia. Terenul cu suprafaţa de 15000 mp şi nr. cadastral x (mai puţin terenurile dezmembrate, cu nr. cadastral x şi 110105) a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul numitului LLLLLLLL., şi înstrăinat prin vânzare/donaţie în acelaşi mod. Suprafaţa de 851 mp, respectiv două terenuri (nr. cadastral x şi nr. cadastral x) dezmembrate din terenul cu nr. cadastral x au fost vândute de inculpata E..
Instanţa a apreciat că legătura dintre inculpaţii A. şi E. a fost făcută de martorii LLL. şi KKK.. S-a constatat că acest din urmă martor era o persoană apropiată inculpatei E., care îl considera ca pe un nepot, acesta i-a acordat ajutor în promovarea şi susţinerea mai multor acţiuni pentru retrocedarea de terenuri şi s-a ocupat şi de vânzarea unor terenuri astfel obţinute. De asemenea, s-a ocupat în prezentul dosar, ca reprezentant de facto al inculpatei E., de încheierea actelor prin care mare parte dintre terenuri au ajuns de facto la inculpatul A.. Martora LLL., avocat, l-a reprezentat pe inculpat în mai multe procese civile şi penale, precum şi pe concubina acestuia RRR., aspecte care au rezultat din probele analizate, respectiv, contractele şi antecontractele încheiate de E. cu interpuşii inculpatului A., din cărţile funciare şi din declaraţiile corelate şi intepretate ale martorilor JJJ., KKK. şi LLL..
Astfel, s-a reţinut că martora JJJ. a declarat, în cursul urmăririi penale, că l-a cunoscut pe KKK. prin intermediul martorei LLL.. A mai arătat că banii, pentru a cumpăra cota indiviză de 42,96 % din bunul viitor al inculpatei E., i-au fost daţi de LLL., iar când a vândut terenul către aceasta nu a primit niciun ban, vânzarea fiind formală, iar ea s-a ales "din afacere" doar cu o suprafaţă de 1000 mp de teren. Aşadar, a reieşit clar că LLL., avocat şi apropiată a inculpatului A., a găsit-o iniţial ca primă interpusă pe JJJ., iar, ulterior, terenurile au fost vândute în numele acesteia sau recuperate pe numele marorei LLL.. De asemenea, s-a arătat că martorul KKK. (f 129-132 dup, f x CAB) a declarat că a cunoscut-o pe JJJ. prin intermediul avocatei LLL., restul afirmaţiilor s-au apreciat a fi nesincere, întrucât s-a considerat că dorea protejarea inculpatei. În acest context, s-a apreciat că susţinerile martorei LLL., conform cărora nu l-a cunoscut pe martorul KKK., sunt nesincere pentru a nu se creea impresia că a fost şi ea implicată în fraudarea intereselor oraşului Năvodari.
De asemenea, s-a apreciat ca fiind nesinceră toată povestea inventată de LLL., conform căreia JJJ. i-a dat procură soţului său să-i vândă o parte din terenuri, precum şi că ea dorea să cumpere terenuri împreună cu soţul său deşi de aflau în proces de divorţ, fiind contrazisă de JJJ. în ceea ce priveşte remiterea banilor pentru terenurile care au intrat scriptic în proprietatea sa. S-a mai constatat că JJJ. nu a fost prezentă decât la cumpărarea cotei indivize - încheierea contractului autentificat la BNP KKKKKKKK. sub nr. x/13.11.2009, ea fiind reprezentată de KKK., în calitate de madatar, ulterior la încheierea actelor cu inculpatul B.. Astfel, a rezultat că JJJ. a fost doar un "paravan".
În ceea ce priveşte declaraţia martorei JJJ., Curtea a avut în vedere faptul că nu a putut fi audiată în mod nemijlocit de catre instanţă deoarece era plecată din ţară, aflându-se pe teritoriul Marii Britanii, după cum a rezultat din procesele-verbale de îndeplinire a mandatelor de aducere şi înştiinţărilor transmise de martoră către instanţă prin email.
S-a apreciat că, în fiecare cauză în care problema caracterului echitabil al procedurii se pune în raport cu o depoziţie a unui martor absent, este necesar să se stabilească dacă există elemente care să compenseze suficient inconvenientele legate de admiterea unei asemenea probe pentru a permite o apreciere corectă şi echitabilă a fiabilităţii acesteia. S-a precizat că examinarea acestei chestiuni permite pronunţarea unei condamnări numai în cazul în care depoziţia martorului absent este suficient de fiabilă ţinând seama de importanţa ei în cauză [Cauza Al-Khawaja şi Tahery (MC), pct. 147].
Analizând principiile arătate mai sus, instanţa a apreciat că, în prezenta cauză, există elemente care să compenseze suficient inconvenientele legate de imposibilitatea audierii martorei JJJ., pentru a permite o apreciere corectă şi echitabilă a fiabilităţii acesteia. Astfel, s-a considerat că neaudierea martorei în faţa instanţei este contrabalansată de declaraţiile coroborate ale martorilor KKK., LLL. şi mai ales de antecontractele şi contractele de vânzare încheiate, precum şi de extrasele de carte funciară aflate la dosar.
3. Titlul de proprietate nr. x/19.09.2011 - autor KK.
La data de 18.08.2006, reclamanţii L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O., toţi prin mandatar L., au solicitat Judecătoriei Constanţa anularea hotărârii nr. 322/29.06.2006 emisă de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa şi propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari şi să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului de 13 ha agricol, care a aparţinut autorului lor, KK.. Reclamanţii au precizat că autorul lor a deţinut teren arabil, în acest sens fiind şi probele ataşate cererii de chemare în judecată. Au fost ataşate actele prin care autorul KK. a dobândit terenul agricol înainte de 1945 .
Dosarul cu nr. x/2006 a fost repartizat, începând cu al doilea termen de judecată, inculpatei D., în acea perioadă, judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa.
Instanţa a încuviinţat pentru reclamanţi proba cu înscrisuri, proba cu martori şi proba cu expertiză tehnică topografică. După înlocuirea mai multor experţi a fost desemnat expertul NNNNNNN. din cadrul BLET Galaţi.
S-a arătat că, la data de 15.01.2009, expertul NNNNNNN. a depus la dosar raportul de expertiză topometrică prin care a precizat că datorită preţurilor foarte mari de tranzacţionare a terenurilor în zonă şi a intereselor financiare, Primăria Năvodari nu a colaborat cu expertul, invocând de fiecare dată o amnezie totală în privinţa proprietăţilor revendicate de urmaşii autorilor iniţiali, că nu are documente vechi sau noi, planând o veşnică atmosferă de mister. Deşi expertul s-a adresat primarului oraşului Năvodari, cererea a rămas fără răspuns. Expertul a mai precizat că datorită dezvoltării economice şi urbanizării zonei, pe terenurile care au aparţinut autorilor reclamanţilor sunt construite blocuri, vile, case, precum şi alte imobile, sau au fost puşi în posesie alţi cetăţeni, conform legilor fondului funciar, neputând fi identificate vechile amplasamente.
Astfel, s-a reţinut că, în urma concluziilor expertului, inculpata D. a emis o adresă către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari pentru a preciza situaţia terenurilor libere aflate pe raza oraşului Năvodari şi dacă din acele suprafeţe se pot retroceda reclamanţilor anumite parcele.
Instanţa a constatat că, la termenul din data de 17.03.2009, prin adresa nr. x/27.02.2009 (f x dup), semnată de inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate Năvodari, s-a propus acordarea către reclamanţi a suprafeţei de 13 ha, în compensare, situată în parcela A158, terenuri aflate la dispoziţia Comisiei Locale, care au fost preluate de la S.C. Ceres S.A. Mihail Kogălniceanu, conform procesului-verbal nr. x/1993, pentru a fi atribuite conform Legii.
De asemenea, s-a arătat că la termenul din data de 07.04.2009, inculpata D. a emis o nouă adresă către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari cu menţiunea de a depune planul de amplasament şi vecinătăţile, să menţioneze dacă se află în intravilan sau extravilan şi ce categorie a avut terenul, la data de 01.01.1990.
În continuare, s-a constatat că, la data de 23.06.2009, reclamanţii au depus la dosar un raport de expertiză tehnică topo-cadastrală, întocmit de expertul OOOOOOOO., prin care a identificat din totalul de 32 ha, care au aparţinut defunctului KK., un număr de 14,37 ha, dintre care: pe terenul de 8,1625 ha s-a menţionat că se găseşte o hală industrială care aparţine PPPPPPPP.; terenul de 0,83 ha a fost în administrarea IAS Mihail Kogălniceanu până în anul 1990, iar apoi au fost puse în posesie alte persoane conform legilor fondului funciar; pe terenul de 3037 mp (lot de casă) era construit Canalul Poarta Albă Midia Năvodari; un alt teren de 300000 mp (arabil la data preluării şi la data expertizei) a fost atribuit altor persoane conform legii fondului funciar şi, de asemenea, un alt teren de 20000 mp (arabil arabil la data preluării şi la data expertizei) a fost atribuit altor persoane conform legii fondului funciar.
S-a precizat că, la termenul din data de 23.06.2009, inculpata D. a trimis raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de expertul OOOOOOOO., Comisiei Locale cu menţiunea de a preciza dacă vechiul amplasament şi amplasamentul solicitat în compensare au aceeaşi categorie de folosinţă şi aceeaşi valoare.
Instanţa a reţinut că în procesul-verbal din data de 15.03.2010 al Comisiei Locale Năvodari a fost consemnat răspunsul care urma să fie înaintat instanţei, pentru termenul din 16.03.2010: "întrucât nu a fost întocmit planul pentru parcela A158, acesta fiind în lucru, nu putem preciza suprafaţa exactă a acestei parcele şi vecinătăţile acesteia. Precizăm că,la data de 01.01.1990, terenul la care faceţi referire în adresă (A158) se afla în extravilanul oraşului, având categoria de folosinţă - agricol, în prezent, fiind situat în intravilanul acestuia" . Acest răspuns nu a mai fost înaintat instanţei pentru termenul din data de 23.03.2010.
S-a menţionat că, la data de 17.03.2010, moştenitorii defunctului KK. au solicitat certificatul de grefă nr. x/17.03.2010, necesar pentru cesiunea drepturilor litigioase.
Prin contractul autentificat la B.N.P. H. sub nr. x/22.03.2010, moştenitorii defunctului KK. au vândut martorului LL., pentru suma de 8.200 RON, cota de 2/13 din terenul pentru care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă unei suprafeţe de 2 ha .
Prin contractul autentificat la B.N.P. H. sub nr. x/22.03.2010, moştenitorii defunctului KK. au vândut martorului V., pentru suma de 17.220 RON, o cotă indiviză de 34,615% din terenul pentru care solicitaseră reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă suprafeţei de 4,50 ha .
Imediat, după încheierea contractelor de vânzare a drepturilor litigioase, prin adresa nr. x/06.05.2010, avizată de inculpatul A., s-a arătat instanţei că retrocedarea nu se poate face pe vechiul amplasament, deoarece, în decursul timpului, au fost edificate diverse contrucţii, căi de comunicaţii şi a propus în compensare o suprafaţă de teren echivalentă formată din 3,7574 ha în Trup 1 Zona QQQQQQQQ., 5,0860 ha în Trup 1 DLşi 4,1566 ha în Trup 2 DL. Adresa nu a fost emisă de Comisia Locală de Fond Funciar, ci de către Primăria Oraşului Năvodari - Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat la cererea Direcţiei Juridice - Corp Control, de către martorele NNN. şi MMM.. Din declaraţiile acestora (f x dup, f. x CAB), a rezultat că inculpatul A. a dispus emiterea respectivei adrese.
S-a arătat că fără a mai face vreo verificare, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, inculpata D., prin sentinţa civilă nr. 16376/22.06.2010 a admis acţiunea moştenitorilor L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O. şi a dobânditorilor de drepturi litigioase V. şi LL. şi a dispus ca pârâtele să reconstituie în favoarea acestora dreptul de proprietate exact pe suprafeţele indicate în adresa nr. x/06.05.2010, respectiv 3,7547 ha în Trup 1 Zona QQQQQQQQ., 5,0860 ha în Trup 1 DLşi 4,1566 ha în Trup 2 DL, deşi autorul reclamanţilor deţinuse terenuri agricole, iar retrocedarea nu s-a putut face pe vechiul amplasament. S-a considerat că inculpata trebuia să verifice dacă cele trei terenuri erau agricole conform art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, însă a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor intravilane Curţi Construcţii, pe plaja Mării Negre, fără a mai respecta vreo procedură. În cazul în care pe raza oraşului Năvodari nu mai existau terenuri agricole, reclamanţii trebuiau trecuţi în anexa aferentă despăgubirilor.
Inculpata a invocat în motivarea sentinţei dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora care au fost înscrişi în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondurilor funciar. S-a arătat că acest text legea prevede că terenurile se restituie foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, însă reclamanţii din prezenta speţă nu erau moştenitorii foştilor proprietari ai celor trei terenuri intravilane, acestea nefiind deţinute anterior de către KK..
Împotiva acestei hotărâri, nu a declarat recurs Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, ci doar Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, al cărei recurs a fost respins, ca tardiv .
S-a constatat că reclamanţii au fost puşi în posesie, la data de 20.06.2011, asupra celor 13 ha teren cu categorie de folosinţă Curţi-Construcţii, conform procesului-verbal nr. x/20.06.2011, iar, la data de 19.09.2011, a fost emis titlul de proprietate nr. x pe numele martorilor L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O., V. şi LL. .
În opinia instanţei, inculpaţii A. şi D., prin acţiunile lor, au produs un prejudiciu oraşului Năvodari de 8553083,96 RON, reprezentând contravaloarea terenului de 13 ha, la data faptelor, după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .
S-a reţinut că terenurile cu suprafeţele de 50860 mp şi nr. cadastral x, 41566 mp şi nr. cadastral x, 37574 mp şi nr. cadastral x au fost dezmembrate, împărţite între moştenitori şi cumpărătorii de drepturi litigioase, ulterior, unele vândute, altele donate, iar altele rămase în posesia intermediarilor şi a moştenitorilor. Terenul cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x intrat în proprietatea moştenitoarei L. a fost adjudecat de S.C. RRRRRRRR. S.R.L., într-un dosar de executare silită; terenul cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de inculpatul A., prin intermediul interpusului LL.. Terenul de 215 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului M.; terenul cu suprafaţa de 3746 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii M. şi N.; terenul cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorul O.; terenul cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 517 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 516 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorul P.; terenul cu suprafaţa de 3901 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de dobânditorii Q., J., R. şi S.; terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de dobânditorii M. şi N.; terenurile cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x şi 116396, cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de dobânditorul T..
S-a mai constatat că suprafaţa de teren de 12786 mp. nr. cadastral x a rămas încă în posesia interpusului LL.; suprafeţele de teren de 1652 mp. nr. cadastral x, 12545 mp. nr. cadastral x au rămas în posesia interpusului V.; suprafaţa de teren de 1444 mp. nr. cadastral x a rămas în indiviziune pe numele interpusului V. şi al moştenitorilor O., T., P., Q., J., R., S. şi M.; suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului O.; suprafaţa de teren de 1016 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului T.; suprafaţa de teren de 1017 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului P.; suprafaţa de teren de 3049 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor Q., J., R., S.; suprafaţa de teren de 3049 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor M. şi N..
De asemenea, s-a precizat că terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii Q., J., R., S., M., N., P., O. şi T.; terenul cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de inculpatul A. prin interpusul V.; terenul cu suprafaţa de 3097 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii Q., J., R. şi S.; terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1597 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorii M. şi N..
În ceea ce priveşte suprafaţa de teren de 559 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 11840 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 533 mp. nr. cadastral x, s-a arătat că au rămas în posesia interpuslui V., iar terenurile cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către interpusul V., iar preţul a fost obţinut pentru sine, având în vedere că terenul a fost trecut în patrimoniul PFA V..
În opinia instanţei, V. şi LL. au fost interpuşii inculpatului A., prin aceştia inculpatul devenind proprietar de facto a aproximativ 50% din terenul retrocedat, cei doi intermediari fiind gratificaţi şi ei de către inculpat. De asemenea, s-a apreciat că un aspect important care denotă faptul că V. a fost interpusul inculpatului A. îl reprezintă antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.07.2010 la BNP H., încheiat de V. cu nepoata de soră a inculpatului A., OOO., prin care interpusul se obliga să vândă nepoatei inculpatului suprafaţa de 3,5 ha din totalul de 4,5 ha. Instanţa a apreciat că acest antecontract a fost încheiat pentru ca inculpatul A. să aibă un control mai bun asupra interpusului, în cazul în care acesta din urmă nu ar mai fi respectat înţelegerea şi ar fi vrut să-şi însuşească terenul. Din declaraţiile celor doi cocontractanţi a rezultat că se cunosc şi au colaborări în mass-media din Năvodari.
Instanţa a considerat că întreaga manoperă este descrisă fidel de către martorul QQQ. . Din declaraţia acestuia a rezultat că, în calitate de ginere al moştenitoarei L., a fost cel care a iniţiat demersurile pentru a obţine retrocedarea suprafeţei de 13 ha de teren, deţinută anterior de autorul KK.. După ce a formulat mai multe cereri către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, împreună cu moştenitorii a formulat cerere de chemare în judecată la Judecătoria Constanţa, însă procesul s-a derulat greoi, iar avocatul care îi reprezenta în proces i-a spus că vor primi acţiuni la Fondul Proprietatea. După ce inculpatul A. a devenit primar al oraşului Năvodari, QQQ. a mers în audienţă de mai multe ori, însă inculpatul i-a spus că în oraşul Năvodari nu mai există terenuri care să poată fi retrocedate. Însă, la întâlnirea avută la un local din Mamaia, numit SSSSSSSS., inculpatul A. i-a spus acestuia că are cunoştinţă că în Năvodari există teren intravilan disponibil care să le fie retrocedat. Inculpatul i-a spus martorului că îl lase să se mai gândească şi că vor găsi o soluţie, sens în care va trimite pe cineva să-l caute. La scurt timp după această întâlnire, martorul a fost sunat de către interpusul V. cu care a avut o primă întâlnire. La această întâlnire, V. i-a spus că "treaba se va rezolva" dar trebuie să "dea şi el ceva". Ulterior, martorul a avut mai multe întâlniri cu V., inclusiv la posturile radio TTTTTTTT., iar, într-o zi, l-a dus acasă la inculpatul A.. Inculpatul A. i-a cerut telefoanele mobile pe care le-a dus într-o cameră, după care au mers să discute într-un foişor de lemn din spatele casei. Atunci inculpatul i-a spus martorului că pentru a obţine retrocedarea terenurilor, din cele 13 ha, trebuie să-i dea lui 7 ha. Martorul i-a spus că este prea mult şi că trebuie să discute şi cu ceilalţi moştenitori. Inculpatul s-a enervat şi i-a spus că a auzit de la cineva din Primăria Năvodari că "ai lui UUUUUUUU. sunt neamuri proaste". Martorul a discutat cu ceilalţi moştenitori şi, după mai multe discuţii cu scandal, au fost de acord să renunţe la jumătate din terenul revendicat în favoarea inculpatului A.. Martorul l-a contactat pe V. şi i-a spus să meargă la inculpatul A. şi să-i spună că moştenitorii sunt de acord că-i dea acestuia 6 ha de teren. Ulterior a fost sunat de V. care i-a cerut să se prezinte la BNP H., împreună cu toţi moştenitorii pentru a semna contractul de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase unde s-au întocmit două contracte de vânzare-cumpărare, beneficiari fiind V. şi LL., pe care nu îi cunoştea. Deşi în contractele de vânzare-cumpărare se menţiona plata unor sume de bani, niciunul dintre moştenitorii lui KK. nu a primit vreun ban. S-a apreciat că terenurile care au făcut obiectul aşa-ziselor contracte de vânzare cumpărare îi erau date în realitate inculpatului A.. După finalizarea procesului şi punerea în posesie, martorul s-a certat cu V. care voia pentru inculpat terenuri numai pe plajă, însă până la urmă terenurile au fost împărţite în mod echitabil, dar cu scandal. Martorul a mai precizat că V. nu a fost decât un interpus, întrucât niciodată nu avea iniţiativă şi nu lua hotărâri decât după ce se consulta cu inculpatul A..
S-a arătat că declaraţia martorului QQQ. a fost confirmată de declaraţiile martorilor T., O., P., M., N., L. . Toţi aceşti martori au declarat că nu îl cunoşteau pe V. şi LL., că aceştia nici măcar nu au fost prezenţi la notar şi că nu au primit niciun ban de la cei doi pentru vânzarea drepturilor litigioase. În plus, martorul T. a arătat că QQQ. le-a spus că pentru a obţine terenurile trebuie să vândă jumătate din ele, în caz contrar nu vor obţine nimic şi că şi-a închipuit că pentru obţinerea terenului cei care s-au ocupat au făcut anumite intervenţii, însă nu a ştiut exact cum au decurs lucrurile.
S-a apreciat că principiile dezvoltate de Curtea Europeană a drepturilor Omului în Cauza Al-Khawaja şi Tahery (MC), pct. 147 sunt aplicabile şi în cazul martorului QQQ., care a decedat şi nu a mai putut fi audiat de către instanţă. Lipsa audierii acestuia a fost contrabalansată de declaraţiile martorilor T., O., P., M., N., L. coroborate cu antecontractele şi contractele încheiate, precum şi firul tranzacţiilor ulterioare prezente în cartea funciară.
Instanţa a înlăturat declaraţiile martorilor PPP., LL., V. şi OOO., declaraţiile fiind date pentru a exclude implicarea lor în frauda săvârşită şi pentru a-l proteja pe inculpatul A..
4. Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL.
Moştenitoarele autorului LL., numitele TTT., UUU. şi SSS. au chemat în judecată Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari şi au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 2,254 ha teren arabil, conform atributelor ce le reveneau conform legilor fondului funciar sau prin emiterea unui titlu de proprietate suplimentar conform art. 7 din Legea nr. 1/2000, teren ce a aparţinut autorilor lor. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. x/2010.
Prin contractul de vânzare cumpărare de drepturi litigioase autentificat de BNP H., reclamantele TTT., UUU. şi SSS. au vândut drepturile litigioase privind dreptul de proprietate asupra terenului situat pe raza oraşului Năvodari cu suprafaţa de 2,254 ha, teren ce le revenea în calitate de moştenitoare ale defunctului LL., numitului OO..
Prin sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010 (f x dup), pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, a fost admisă acţiunea reclamantului OO. şi a obligat pârâtele să reconstituie dreptul de proprietate, în natură, pe raza oraşului Năvodari (pe vechiul amplasament sau, dacă nu era posibil, pe amplasamente libere), sau, dacă această măsură nu era posibiliă, prin echivalent, pentru diferenţa de 2,254 ha teren, de pe urma autorului LL..
Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, în şedinţa din data de 05.05.2011, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari, a analizat sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare şi s-a stabilit acordarea către OO. a suprafeţei de 2,254 ha teren, în intravilanul oraşului Năvodari, pe plaja Mării Negre, 20000 mp în parcela Tf 158/6 trup 2/1 şi 2540 mp în parcela Tf 158/6 trup 3/1/1, după cum a rezultat din procesul-verbal din data de 05.05.2011.
La data de 20.06.2011, numitul OO. a fost pus în posesie asupra terenurilor menţionate, fiiind încheiat procesul-verbal nr. x/20.06.2011.
În acest context, Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011(f x dup) a fost emis de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa pe numele cumpărătorului de drepturi litigioase OO., pentru suprafaţa totală de 2,2540 ha, teren intravilan categoria tufărişuri, în zona Mamaia Nord, pe plaja Mării Negre.
Instanţa a apreciat că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, cu intenţie, a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 propunând reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului intravilan, pe plaja Mării Negre, deşi prin sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, cumpărătorului de drepturi litigioase i se acordase teren agricol. S-a arătat că inculpatul A. era obligat să verifice vechiul amplasament deţinut de defunctul LL. şi, dacă nu era identificat, trebuia să acorde o suprafaţă de teren 2,2540 ha agricol extravilan. S-a constatat că, la dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, exista o suprafaţă de 95,21 ha păşune, obţinută prin desfiinţarea islazului oraşului Năvodari, prin HCL nr. 185/24.07.2009 (f x dup), iar din acest teren agricol putea să acorde numitului OO. suprafaţa de 2,2540 ha.
Instanţa a apreciat că prin acordarea terenului de 2,2540 ha intravilan - plajă, inculpatul A. a cauzat un prejudiciu oraşului Năvodari în valoare de 1661302 RON după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA. .
S-a considerat că acţiunea inculpatului A. de a propune spre reconstituirea dreptului de proprietate suprafaţa de 2,2540 ha situată pe plaja din Mamaia Nord a avut ca scop obţinerea de către acesta, pentru sine, prin interpuşi, în totalitate a acestui teren. Situaţia personală a numitului OO. şi a inculpatului F., precum şi legăturile dintre aceştia cu inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., precum şi actele notariale încheiate şi cărţile funciare au oglindit intenţiile inculpatului.
După cum a mai procedat şi în cazul titlurilor terenurilor ce au făcut obiectul titlurilor de proprietate emise pe numele moştenitorilor autorilor HH. şi II. şi JJ., inculpatul A., pentru a se pierde urma terenurilor şi a apărea ca fiind obţinute licit în patrimoniul inculpatei S.C. C. S.R.L., i-a angrenat în această fraudă pe numitul OO., o persoană cu o sănătate mintală precară şi pe inculpaţii F., B. şi S.C. C. S.R.L.. S-a precizat că aceste aspecte se probează cu cartea funciară. Astfel, s-a arătat că terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 2000 mp a fost dezmembrat de inculpatul A. prin intermediul lui OO. în trei terenuri, unul de 500 mp cu nr. cadastral x, al doilea de 1000 mp şi nr. cadastral x şi al treilea de 500 mp şi nr. cadastral x. S-a reţinut că toate au fost vândute fictiv de OO. inculpatului F. care la rândul său le-a vândut fictiv inculpatului B., care le-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., care le-a adus aport la capitalul S.C. NN., care l-a vândut către S.C. VVVVVVVV. S.R.L.. S-a precizat că terenul cu suprafaţa de 540 mp şi nr. cadastral a urmat acelaşi traseu. De asemenea, s-a considerat că terenul de 20000 mp şi nr. cadastral x a fost vândut fictiv de OO. inculpatului F. care la rândul său l-a vândut fictiv inculpatului B., care l-a evaluat la 7300000 de RON şi l-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., care l-a adus aport la capitalul S.C. NN., al cărei acţionar era.
Instanţa a coroborat cartea funciară cu situaţia personală a numitului OO. şi a inculpatului F. şi circumstanţele în care aceştia au dobândit terenul. Astfel, din înscrisurile depuse de ITM Constanţa a rezultat că numitul OO. a fost o marionetă a inculpatului A., deoarece acesta a fost angajat iniţial la S.C. PP., al cărei patron era inculpatul, după care l-a angajat la S.C. C. S.R.L., al cărei beneficiar real era tot inculpatul Matei şi era administrată de un alt apropiat al acestuia, B.. Mai mult, din actele medicale emise de către Spitalul Judeţean Constanţa şi raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a rezultat că numitul OO. suferea de leucoencefalopatie etanolică, retard psihic uşor, având o inteligenţă nativă deficitară, comportament raportat la satisfacerea nevoilor primare de supravieţuire, uşor de manipulat, cu limitarea capacităţii de înţelegere şi practice având discernământul abolit. Astfel, s-a apreciat că, în situaţia în care se afla OO. era imposibil ca acesta să le abordeze pe moştenitoarele defunctului LL., să cumpere drepturi litigioase, să facă dezmembrări de terenuri, pe care ulterior să le vândă şi să obţină profit major, ca un veritabil specialist imobiliar. Singura concluzie logică, validată şi de celelalte mijloace de probă era aceea că inculpatul A. a acţionat prin intermediul lui OO. şi a obţinut pentru sine suprafaţa de 2,2540 ha teren intravilan - plajă.
După cum instanţa a arătat mai sus, inculpatul F. era angajat la S.C. PP. al cărei asociat unic era inculpatul A., firma fiind administrată de sora acestuia din urmă. De asemenea, din relaţiile comunicate de ITM Constanţa a rezultat că inculpatul F., în perioada 04.08.2006-31.12.2010, a obţinut de la PP. salarii de încadrare între 370 de RON şi 720 de RON, acestea fiind salarii modeste pentru a putea cumpăra pe lângă cei 5000 de mp cumpăraţi anterior, încă 2,254 ha de teren pe malul Mării Negre, în valoare de 1661302 RON. S-a constatat că inculpatul era asociat unic şi administrator al S.C. HHHHHHHH. S.R.L., însă această firmă a raportat doar pierderi contabile. Faptul că sediul social al S.C. HHHHHHHH. S.R.L. a fost declarat în baza unui contract de comodat cu inculpata S.C. C. S.R.L., firmă administrată în fapt de inculpatul A., era încă un argument care arăta legătura dintre inculpatul F. cu inculpaţii A. şi B..
Martora SSS. a precizat că a fost abordată de inculpatul OO. care i-a propus să cumpere drepturile litigioase referitoare la suprafaţa de 22540 mp care aparţinuseră tatălui său, LL., în schimbul sumei de 6000 de euro. S-a arătat că martorele TTT. şi UUU. nu au putut preciza cum au luat legătura cu OO., au declarat doar că au vândut drepturile litigioase cu suma de 6000 de euro.
5. Titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 - autor MM.
Z., în calitate de moştenitor al autorului MM., a chemat în judecată Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Trenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari şi a solicitat să i se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 20,7 ha de teren, dosarul fiind înregistrat pe rolul Judecătoriei Constanţa sub nr. x.
Prin sentinţa civilă nr. 4153/07.03.2008 (f x dup), pronunţată de inculpata D., judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, a fost admisă în parte acţiunea reclamantului şi a fost obligată Comisia Locală de fond funciar Năvodari să întocmească actele necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor defunctului MM., cu privire la diferenţa de teren nereconstituită, în suprafaţă de 17,7 ha de teren, în una din variantele alternative posibile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1/2000, respectiv în natură sau prin echivalent, precum şi să înainteze această documentaţie către Comisia Judeţeană Constanţa spre validare.
A obligat pe pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa să valideze propunerea de reconstituire asupra suprafeţei de 17,7 ha teren, potrivit atribuţiilor ce-i reveneau. Instanţa a constatat că reclamantul Z. era moştenitorul defunctului MM., în calitate de fiu, alături de alţi moştenitori, respectiv, AA.- fiu, WWWWWWWW.- fiică, W. - fiică şi XXXXXXXX. - fiică.
S-a arătat că, în cauză, a fost întocmit un raport de expertiză tehnică topografică de către expertul NNNNNNN., care a stabilit că localizarea vechilor amplasamente nu a fost posibilă, iar pentru suprafaţa de 2,7785 ha şi 5,3840 ha, identificate parţial, expertul a reţinut că acest teren a devenit intravilan situat la limita vestică a localităţii Năvodari, care în prezent era ocupat, fiind un cartier de vile, iar Primăria Năvodari nu mai deţinea teren liber pentru retrocedarea în natură, astfel că soluţia despăgubirilor băneşti apărea ca fiind oportună. Instanţa a impus obligaţia legală de a identifica terenuri libere pe raza oraşului Năvodari sau a localităţilor limitrofe cu avizarea Comisiei Judeţene, potrivit dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 1/2000 şi cu respectarea art. 10 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 890/2005.
S-a considerat că sentinţa pronunţată de inculpata D. a fost una legală şi temeinică, moştenitorilor fiindu-le acordat teren agricol, în conformitate cu art. 3 din Legea nr. 1/2000. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia civilă nr. 926/02.10.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa.
De asemenea, prima instanţă a arătat că, în şedinţa din data de 16.09.2011, Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari a analizat cererea moştenitorilor defunctului MM., formulată prin avocat, şi a propus reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafaţa de 17,7 ha de teren, astfel cum a fost menţionat în adresa nr. x/16.09.2011 emisă de Administraţia Domeniului Public şi Privat Năvodari. În opinia instanţei, după cum a procedat şi în cazul terenurilor propuse moştenitorilor autorului KK. şi în cazul terenurilor propuse pentru OO., inculpatul a ales personal terenurile şi de la ADP le-a indicat către Comisia Locală.
În acest context, la data de 17.10.2011, conform procesului-verbal nr. x, moştenitorii autorului MM., numiţii Z., AA., WWWWWWWW., W., X. şi Y. au fost puşi în posesie asupra a 17,7 ha de teren intravilan situat în Mamaia Nord pe plaja Mării Negre, după cum urmează: teren categoria intravilan nisipos neproductiv de 2,4720 ha zona YYYYYYYY. 1/1 parcela NNs 158/5, teren categoria intravilan tufărişuri de 6777 mp situat în Năvodari Trup 3/1/2 parcela Tf 158/6 lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6380 mp situat în Năvodari, Mamaia Sat, str. M9, teren categoria intravilan curţi construcţii de 4815 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6806 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6800 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 4573 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 2353 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6094 mp situat în Năvodari, str. D12, teren categoria intravilan arabil de 8 ha situat în Năvodari, zona platforma Midia lot x, teren categoria intravilan arabil de 2,7682 ha situat în Năvodari, zona platforma Midia lot x, cu menţiunea că ultimele două terenuri nu au fost terenuri arabile niciodată, ci terenuri de categoria neproductiv nisipuri după cum a rezultat din adresa nr. x/22.10.2013 emisă de OCPI Constanţa şi din raportul de expertiză topografică întocmit de expertul YYYYYY. .
Instanţa a apreciat că inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, cu intenţie, a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 propunând reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor loturi de teren intravilan, pe plaja Mării Negre, deşi, prin sentinţa civilă nr. 4153/07.03.2008 pronunţată de Judecătoria Constanţa definitivă prin decizia civilă nr. 926/02.10.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa, moştenitorilor li se acordase teren agricol. S-a considerat că inculpatul A. era obligat să acorde o suprafaţă de teren 17,7 ha agricol extravilan, deoarece vechiul amplasament nu fusese identificat, iar MM. deţinuse 17,7 ha teren arabil. La dispoziţia Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari exista o suprafaţă de 95,21 ha păşune, obţinută prin desfiinţarea islazului oraşului Năvodari, prin HCL nr. 185/24.07.2009, iar din acest teren agricol putea să acorde moştenitorilor defunctului MM. suprafaţa de 17,7 ha.
Instanţa a mai apreciat că prin acordarea terenului de 17,7 ha intravilan - plajă şi teren industrial, inculpatul A. a cauzat un prejudiciu oraşului Năvodari în valoare de 5368448,73 RON după cum a rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie şi suplimentul la raport întocmite de expertul AAAAAAA. .
De asemenea, instanţa de fond a considerat că acţiunea inculpatului A. de a propune spre reconstituirea dreptului de proprietate suprafaţa de 17,17 ha situat pe plaja din Mamaia Nord şi zona platforma Midia a avut ca scop obţinerea de către acesta, pentru sine, prin interpuşi, a unei mari părţi din acest teren, ceea ce s-a şi întâmplat. Prin urmare, contractele încheiate imediat după punerea în posesie şi legătura persoanelor interpuse cu inculpatul A., precum şi cartea funciară oglindesc frauda executată de inculpat în legătură cu acest titlu de proprietate.
La aproximativ o lună după punerea în posesie, dar înainte de emiterea titlului de proprietate, în aceeaşi zi, la data de 30.11.2011, inculpatul A., prin interpuşi, a încheiat patru antecontracte de vânzare-cumpărare cu moştenitorii autorului MM., prin care aceştia se obligau să înstrăineze interpuşilor suprafaţa totală de 13,4308 ha. Astfel, prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B., suprafaţa 11,035 ha din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate. Prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către numitul VVV. căsătorit cu LLLLLLL., suprafaţa de 12900 mp din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate.
S-a mai reţinut că, prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către numitul WWW. căsătorit cu MMMMMMM., suprafaţa de 6800 mp din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare-cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate. Prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011 (f x dup), moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către numita XXX., suprafaţa de 4573 mp din suprafaţa de 17,17 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, contractul de vânzare cumpărare urmând a fi semnat în cel mult 3 luni de la data emiterii titlului de proprietate.
Încheind aceste antecontracte de vânzare-cumpărare între moştenitori şi persoane apropiate lui, asupra cărora avea controlul, înainte de emiterea titlului de proprietate, inculpatul A. s-a asigurat că va obţine pentru sine suprafaţa de 13,4308 ha, urmând ca moştenitorilor să le mai rămână suprafaţa de 42692 mp.
S-a arătat că, la data de 15.02.2012, a fost emis titlul de proprieate nr. 8111/15.02.2012 pe numele moştenitorilor Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. asupra terenurilor cu care fuseseră anterior puşi în posesie şi încheiaseră antecontracte de vânzare-cumpărare cu interpuşii inculpatului A..
La data de 23.04.2012, la BNP H., au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare asupra terenurilor pentru care se încheiaseră antecontractele menţionate anterior.
În continuare, s-a constatat că terenul de 6777 mp cu nr. cadastral x a fost obţinut de moştenitori şi ulterior dezmembrat; terenul cu suprafaţa de 2000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1059 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB.; terenul cu suprafaţa de 744 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorul BB.; terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 974 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorii W., X., Y., Z. şi AA.; terenul cu suprafaţa de 6380 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de către moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. către martorul ZZZ., care la rândul său l-a vândut mai departe; terenul cu suprafaţa de 4815 mp şi nr. cadastral x i-a revenit inculpatei S.C. C. S.R.L., care l-a vândut mai departe; terenul de 6806 mp cu nr. cadastral a ajuns în sfera de proprietate a inculpatului A., care prin intermediul interpusului VVV. şi al soţiei acestuia, LLLLLLL. l-a dezmembrat; terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către inculpatul A. prin intermediul lui VVV. şi LLLLLLL.; terenul de 6800 mp a ajuns în proprietate scriptică a interpusului WWW. şi a soţiei acestuia MMMMMMM. şi în proprietatea reală a inculpatului A.; terenul a fost dezmembrat în două terenuri de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161 care au rămas încă în proprietatea scriptică a numiţilor WWW. şi MMMMMMM.; terenul de 4573 mp cu nr. cadastral x a ajuns în proprietatea scriptică a interpusei XXX. şi proprietatea reală a inculpatului A. şi a fost vândut de către inculpat.
S-a mai arătat că suprafaţa de teren de 2353 mp. nr. cadastral x a rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L., asupra căreia s-a instituit măsura sechestrului asigurator prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa; terenul de 6094 mp şi nr. cadastral x a ajuns în proprietatea scriptică a interpului VVV. şi a soţiei acestuia LLLLLLL. şi în proprietatea reală a inculpatului A., ulterior fiind dezmembrat; terenurile cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 390 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 481 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 434 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 373 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 817 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 450 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de inculpatul A. prin intermediul interpusului VVV. şi al soţiei acestuia, LLLLLLL.; terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa, acestea fiind date de inculpat mită şefului IPJ Constanţa, ZZZZZZZZ., prin intermediul interpuşilor VVV. şi MMMMM..
De asemenea, s-a mai arătat că suprafeţele de teren de 80000 mp. nr. cadastral x şi de 27682 mp. nr. cadastral x au rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L. şi asupra lor a fost instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa, iar terenul cu suprafaţa de 24720 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. .
Instanţa a coroborat cartea funciară cu situaţia persoanelor interpuse care au dobândit scriptic proprietatea terenurilor. Astfel, s-a constatat că inculpata S.C. C. S.R.L. era o firmă controlată de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B., fost concubin al surorii primului inculpat, RR.. Referitor la inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. s-a arătat că au mai fost folosiţi şi au dobândit terenuri şi în cazul titlurilor de proprietate emise de pe urma autorilor JJ. şi LL..
Cu privire la interpusul VVV. şi soţia sa, LLLLLLL., s-a precizat că locuiesc în com. Oboga, jud. Olt, în aceeaşi localitate în care locuiau părinţii inculpatului A., iar aceştia îl cunoşteau şi pe numitul MMMMM.. VVV. era persoană fără ocupaţie, însă LLLLLLL. figura angajată la firma S.C. PP., la care inculpatul A. era unic asociat. În acest context, legătura dintre AAAAAAAAA. şi inculpatul A. s-a apreciat a fi indubitabilă. De asemenea, un alt aspect relevant care a condus la concluzia că AAAAAAAAA. au fost doar nişte interpuşi, oameni de paie, folosiţi de inculpatul A., a fost condiţia financiară modestă, locuiau la mare distanţă de oraşul Năvodari şi nu aveau cum să cumpere terenurile care le-au intrat scriptic în proprietate. S-a mai menţionat şi faptul că aceştia nu s-au ocupat de dezmembrarea şi vânzarea terenurilor, ci l-au mandatat pe numitul MMMMM., care, sub comanda inculpatului A., a gestionat terenurile.
Un alt aspect deosebit de important, în sensul că VVV. a fost doar un interpus, iar beneficiarul real al terenurilor a fost inculpatul A. era acela că terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x, dezmembrate dintr-o suprafaţă de teren ce provenea de la moştenitorii defnctului MM. au fost date de inculpat şefului IPJ Constanţa, ZZZZZZZZ., prin intermediul lui MMMMM., cei doi fiind condamnaţi pentru dare de mită, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa. În aceste condiţii, a rezultat fără niciun dubiu că terenurile obţinute scriptic de VVV. de la moştenitorii defunctului MM. se aflau în sfera de dispoziţie a inculpatului A. şi că acesta din urmă a retrocedat terenurile intravilane menţionate mai sus, cu scopul de a-şi însuşi mare parte din ele şi de a acapara cât mai mare parte din plaja din Mamaia Nord şi de a obţine avantaje financiare majore, fără nicio justificare.
În opinia instanţei şi WWW. a fost tot un interpus al inculpatului A., acesta fiind şi el un apropiat prin prisma faptului că era director al S.C. NN., societate în cadrul căreia erau acţionari Consiliul Local Năvodari cu 40 % din acţiuni şi S.C. C. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A. şi în acte de inculpatul B.. Totodată, s-a constatat că WWW. era chiar secretarul Comisiei Locale de fond funciar Năvodari, după cum a rezultat din procesele-verbale de punere în posesie a moştenitorilor menţionate cu ocazia analizei fiecărui titlu de proprietate.
S-a mai precizat că martora XXX. era o cunoştinţă a inculpatului A., după cum cei doi au recunoscut în declaraţiile date.
În opinia instanţei, legătura dintre moştenitorii defunctului MM. şi inculpatul A. a fost făcută de martorul ZZZ., membru PSD, fost şef al Inspectoratului de Stat în Construcţii, coleg de facultate cu BBBBBBBBB. şi cunoscut de-al inculpatului A.. Din declaraţiile martorilor Z., AA. şi X. a rezultat că de revendicarea terenurilor s-a ocupat o casă de avocatură din Bucureşti, găsită de martorul ZZZ., fost coleg de facultate cu fiica martorului AA., acesta făcând demersuri şi pentru punerea în posesie. Martorii au mai arătat că ZZZ. a fost prezent şi la punerea în posesie şi la încheierea antecontractelor de vânzare-cumpărare. Niciunul dintre moştenitori nu îi cunoşteau pe cumpărători, iar aceştia au fost găsiţi de ZZZ.. De asemenea, ei l-au mandatat pe ZZZ. să le vândă din terenuri.
Instanţa a considerat că înţelegerea dintre inculpatul A. şi ZZZ. este relevată şi de coordonarea cu care au acţionat, antecontractele de vânzare-cumpărare cu interpuşii C., prin B., VVV., WWW. şi XXX. au fost încheiate în aceeaşi zi, ZZZ. fiind prezent. La fel şi contractele de vânzare au fost încheiate în aceeaşi zi, ZZZ. fiind mandatarul moştenitorilor Z., AA., WWWWWWWW. şi W.. S-a arătat că toţi cumpărătorii au fost găsiţi de ZZZ. şi nu era nicio coincidenţă ca toţi erau interpuşii inculpatului A.. S-a considerat că a existat o punere de acord a inculpatului A. cu ZZZ.. Mai mult decât atât, ZZZ. a obţinut de la moştenitori terenul de 6380 mp şi nr. cadastral x, pe care l-a vândut la scurt timp.
Raportat la probele analizate mai sus, instanţa a înlăturat declaraţiile martorilor VVV., LLLLLLL., WWW., ZZZ. şi XXX., precum şi apărările inculpaţilor A. şi B.. S-a considerat că aceste declaraţii şi apărări au fost făcute pro causa în scopul de a denatura adevărul şi de a creiona o altă situaţie de fapt, însă una care apare neverosimilă, greu de crezut chiar şi de persoane fără specializare juridică. În acest sens, martorii au urmărit să evite autoincriminarea, iar inculpaţii să scape de răspundere penală.
Referitor la activităţile inculpatului A. în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, cu ocazia retrocedării terenurilor ce au făcut obiectul celor cinci titluri de proprietate analizate mai sus, instanţa a apreciat că acesta a folosit aproximativ acelaşi mod de operare, însă adaptat fiecărei situaţii, respectiv refuza sau tergiversa reconstituirea dreptului de proprietate către moştenitori, aceştia formulau acţiuni în instanţă, după care inculpatul, prin interpuşi îi aborda pe moştenitori, iar după ce erau încheiate contracte de vânzare cumpărare a unui bun viiitor/de drepturi litigioase/antecontracte de vânzare cumpărare, propunea către instanţă terenuri intravilane pe plaja Mării Negre. Dacă moştenitorii aveau deja o hotărâre definitivă, fără a fi indicat terenul retrocedat, alegea "cu dedicaţie" terenuri intravilane pe plaja Mării Negre, cu privire la care moştenitorii erau obligaţi să încheie antecontracte de vânzare cumpărare, însă, înainte de emiterea titlului de proprietate, pentru a avea controlul asupra acestora. În toate cazurile, s-a arătat că inculpatul obţinea cea mai mare parte din terenuri, cele mai valoroase, pe plaja Mării Negre, din hărţile aflate la dosar, rapoartele de expertiză şi cărţile funciare rezultând că acesta dorea să acapareze aproape toată plaja din Mamaia Nord. Inculpatul a folosit în aceste activităţi mai mulţi interpuşi, unii "oameni de paie", uşor de controlat, precum OO., F., AAAAAAAAA., ori alţi oameni apropiaţi mai abili şi cu mai multă pregătire, precum inculpatul B., OOO., LLLLLLLL., LLL., V., LL., WWW.. Toţi aceşti interpuşi aveau de câştigat din sprijinul acordat inculpatului A., oamenii de paie mai puţin, ceilalţi mai mult.
Instanţa a constatat că prin acţiunile sale frauduloase, inculpatul A. a adus oraşului Năvodari un prejudiciu în valoare de 25008594,69 RON. S-a reţinut că inculpata D. a fost coautoare la producerea prejudiciului de 16519643,96 RON, din prejudiciul total. S-a arătat că aceste cifre au rezultat din raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA., iar instanţa s-a raportat la acest raport de expertiză şi a luat în considerare valorile stabilite de expert, deoarece expertiza a fost efectuată în faţa instanţei de judecată, de către un expert evaluator, cu toate garanţiile de contradictorialitate, cu experţi parte desemnaţi de către inculpaţi şi cu multiple obiecţiuni din partea acestora.
S-a precizat că nu a fost avut în vedere raportul de expertiză întocmit de expertul CCCCCCCCC., în faza de urmărire penală, deoarece concluziile sale au fost infirmate în faza de judecată de toţi ceilalţi experţi evaluatori, după cum s-a arătat cu ocazia analizei infracţiunilor. De asemenea, s-a constatat că expertul AAAAAAA. s-a raportat în cadrul evaluării la contracte de vânzare ale unor terenuri similare, iar expertul CCCCCCCCC. s-a raportat la anunţuri şi intenţii de vânzare şi la suprafeţe de teren mult mai mici, în cazul cărora preţul pe metru pătrat era mai mare.
S-a reţinut că raportul întocmit de expertul AAAAAAA. a fost confirmat şi de raportul de evaluare întocmit de expertul parte al inculpatului A., VVVVVV., care a concluzionat că terenurile aveau preţuri similare cu cele prezentate de expertul AAAAAAA.. În ceea ce priveşte raportul de evaluare întocmit de expertul parte propus de inculpata E., BBBBBBB. (f x CAB), nu a fost avut în vedere, acesta fiind subiectiv şi contrazis de rapoartele întocmite de experţii AAAAAAA. şi VVVVVV.. De asemenea, nu a fost avut în vedere nici raportul de expertiză întocmit de expertul ZZZZZZ. (f x CAB, f x CAB), deoarece, la stabilirea valorii de piaţă a terenului de 11,2 ha expertizat s-a raportat la anunţuri cu vânzări de terenuri şi mai puţin la contracte de vânzare încheiate efectiv şi, folosind metoda parcelării pentru lotul de 37574 mp, l-a împărţit în parcele de câte 1000 mp pe care le-a comparat cu parcele de 300-500 mp.
Instanţa nu a împărtăşit punctul de vedere al parchetului conform căruia prejudiciul este reprezentat de diferenţa dintre preţul terenurilor retrocedate şi preţul din grila notarială pentru suprafeţe similare agricole. În cauză, s-a considerat că procedura de reconstituire a dreptului de proprietate a fost fraudată complet, motiv pentru care a considerat că prejudiciul este reprezentat de preţul terenurilor care nu trebuiau acordate moştenitorilor (ajunse, ulterior, în mare parte, în stăpânirea inculpatului A.). În legile fondului funciar nu exista nicio obligaţie sau recomandare de evaluare a terenurilor atribuite, astfel că nu se poate preciza unde ar fi primit terenuri moştenitorii dacă procedura ar fi fost corectă, iar un calcul de genul celui indicat de procuror s-a apreciat a fi unul mai mult decât imprecis.
Instanţa a respins apărările inculpatului A. conform cărora nu se afla în relaţii apropiate cu inculpatul B.. Din nota privind supravegherea operativă a inculpatului B. într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi procesul-verbal aflat la fila x dup a rezultat că, la data de 30.07.2013, adică într-o perioadă relativ apropiată de comiterea faptelor, inculpatul B. a fost surprins în timp ce conducea autoturismul marca x proprietatea S.C. PP., al cărei asociat unic era inculpatul A. şi se deplasa la ferma avicola din com. Corbu, ce aparţinea S.C. PP.. De asemenea, cu ocazia punerii în executare a unui mandat de aducere în cauză, la data de 29.08.2014, inculpatul B. se afla la volanul autoturismului x, care aparţinea mamei inculpatului A., DDDDDDDDD. . În acest context, s-a apreciat că dacă nu se afla în relaţii apropiate, B. nu avea cum să frecventeze firma inculpatului A., S.C. PP. şi nici să conducă autoturismul acestei firme. Dacă inculpatul B. nu mai avea nicio relaţie cu RR., sora inculpatului A., acesta nu avea cum să conducă autoturismul mamei concubinei sale, DDDDDDDDD..
S-a reţinut că inculpaţii au fost contrazişi şi de inculpatul G., care a arătat faptul că l-a întâlnit pe inculpatul B. "la ziua" inculpatului A.. Astfel, dacă cei doi ar fi avut o relaţie rece, sau dacă inculpatul A. ar fi avut vreo aversiune faţă de B., nu l-ar fi invitat la aniversarea sa.
Instanţa a respins şi solicitarea inculpatului A. de a nu fi analizate notele scrise ale DNA Serviciul Teritorial Constanţa, având în vedere că acestea nu reprezintă un nou act de acuzare, ci reprezintă o detaliere a dispoziţiilor legale încălcate de către inculpaţi, precizări formulate după pronunţarea deciziei 405/2016, de către Curtea Constituţională a României.
Cu privire la sesizarea organului de urmărire penală, instanţa a reţinut că, în dosarul nr. x/2013, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanţa s-a sesizat din oficiu cu privire la comiterea unor infracţiuni legate de concesionarea unor terenuri de către primarul oraşului Năvodari. Dosarul a fost declinat la DNA Serviciul Teritorial Constanţa, cercetările fiind continuate în dosarul nr. x/2013. În dosarul nr. x/2013 a fost începută urmărirea penală cu privire la activitatea Comisiei Locale Năvodari, la sesizarea Prefectului Judeţului Constanţa. Ulterior, dosarele au fost reunite sub nr. x/2013. Aşadar, sesizările au fost cele prevăzute de lege, din oficiu şi denunţ. În urma cercetărilor s-au făcut extinderi de urmărire, schimbări de încadrare şi s-a ajuns la situaţia de fapt şi încadrările pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată.
S-a apreciat că nu există nicio dispoziţie legală care să oblige procurorul să întocmească un proces-verbal de sesizare din oficiu pentru fiecare infracţiune în parte, sesizarea priveşte o situaţie de fapt, iar în urma cercetărilor urmărirea poate fi extinsă şi cu privire la alte fapte şi alte persoane. Mai mult, s-a arătat că legalitatea actelor de urmărire penală a fost constatată prin încheierea nr. 2/CP/19.02.2015, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea nr. 430/02.04.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De asemenea, a fost respinsă şi solicitarea inculpatului de a fi înlăturate probele care au fost administrate în alte dosare. S-a arătat că în măsura în care sunt utile soluţionării cauzei şi se coroborează cu alte probe administrate în dosar, instanţa urmează a face referire la aceste probe, în caz contrar, dacă nu au legătură cu prezenta cauză, probele vor fi ignorate. Referitor la dosarul nr. x/2012, instanţa a învederat că se va raporta la sentinţa penală de condamnare, care a dobândit autoritate de lucru judecat şi nu vor fi analizate în prezentul dosar probele folosite la pronunţarea sentinţei.
Instanţa a respins susţinerile inculpatului A. conform cărora nu el a emis cele cinci titluri de proprietate analizate mai sus şi că nu se identifică cu Comisia Locală de Fond Funciar. După cum s-a arătat cu ocazia analizei fiecărui titlu de proprietate, inculpatul era preşedintele Comisiei Locale de Fond Funicar Năvodari, însă, în calitate de primar avea controlul şi asupra domeniului privat al oraşului Năvodari şi în şedinţele Comisiei Locale, când avea interesul, propunea terenurile asupra cărora urma să fie reconstituit dreptul de proprietate. De asemenea, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa avea un rol mai mult formal în emiterea titlurilor de proprietate şi nu făcea verificări cu privire la natura terenurilor care erau atribuite efectiv.
Faptul că UAT Năvodari nu s-a constituit parte civilă în cauză nu atestă faptul că prin acţiunile sale, inculpatul A. nu a produs niciun prejudiciu oraşului Năvodari, în condiţiile în care la momentul începerii cercetărilor, acesta era primarul Oraşului Năvodari, iar ulterior funcţia a fost ocupată de numitul TTTTT., care era un apropiat al inculpatului.
Inculpatul A., după cum s-a arătat cu ocazia analizării fiecărui titlu de proprietate a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000. Instanţa nu a primit interpretarea dată de inculpat art. 98 din Legea nr. 18/1991. S-a arătat că textul menţionat prevede că intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat în cadastrul funciar; el putând fi modificat numai în condiţiile legii. În opinia instanţei, textul legal marchează un reper al intravilanului şi extravilanului localităţilor, respectiv data de 01.01.1990, în condiţiile în care Legea nr. 18 a fost adoptată în anul 1991. S-a apreciat că, în niciun caz, nu se interpretează în sensul că autorităţile trebuie să aibă în vedere situaţia terenului la 01.01.1990, cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, indiferent de momentul reconstituirii, în condiţiile în care este menţionat în art. 98 că intravilanul poate fi modificat în condiţiile legii. Aşadar, s-a considerat că autorităţile trebuie să aibă în vedere situaţia terenului de la momentul reconstituirii dreptului de proprietate. În cauza de faţă, terenurile au avut destinaţia de extravilan, la 01.01.1990, însă situaţia lor a fost modificată în condiţiile legii, la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, devenind intravilan şi nu puteau fi acordate decât dacă reprezentau vechiul amplasament. Dacă interpretarea inculpatului ar fi acceptată ca fiind validă, ar însemna că orice teren, chiar şi aflat în domeniul public al statului, dacă la 01.01.1990 era extravilan, să poată fi astăzi retrocedat.
Referitor la aplicabilitatea art. 12 din Legea nr. 18/1991, instanţa a constatat că, în perioada comiterii faptelor, în Legea nr. 18/1991 nu exista un art. 12 care să aibă conţinutul indicat de către inculpat. La acel moment era în vigoare art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, care prevedea că stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţă a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii. Acest text legal se referea la întinderea suprafeţelor de teren deţinute de cooperativele agricole din care urma să se facă reîmproprietărirea. În niciun caz art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 nu prevedea ca data de 01.01.1990 să constituie moment de referinţă la care autorităţile să se raporteze până la finalizarea tuturor retrocedărilor, chiar şi după 20 de ani la destinaţia avută, în intravilanul sau extravilanul localităţii.
Nici art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, în vigoare la data faptelor nu confirmă susţinerile inculpatului. Dacă interpretarea dată de inculpat art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 ar fi fost validă, ar fi însemnat că art. 3 alin. (2) din Lege, care aminteşte de suprafeţe de teren agricol, nu ar mai fi avut niciun fel de aplicabilitate şi s-ar fi acordat terenuri care aparţineau domeniului privat al UAT, chiar dacă nu reprezentau vechiul amplasament.
Instanţa a apreciat că inculpatul A. (primar şi preşedinte al Comosiei Locale de Fond Funciar Năvodari) a încălcat şi dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 393/2004 care prevedeau că aleşii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, aveau îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credinţă şi fidelitate faţă de ţară şi de colectivitatea care i-a ales, însă inculpatul a acţionat cu rea-credinţă şi a creat pagube majore colectiviţăţii locale care l-a ales în scopul înavuţirii personale.
S-a arătat că inculpatul A. a încălcat şi dispoziţiile art. 5 din O.G. nr. 119/1999 care prevedeau că persoanele care gestionează fonduri publice sau patrimoniul public au obligaţia să realizeze o bună gestiune financiară prin asigurarea legalităţii, regularităţii, economicităţii, eficacităţii şi eficienţei în utilizarea fondurilor publice şi în administrarea patrimoniului public. Inculpatul având în gestiune patrimoniu public a realizat o gestiune feauduloasă a terenurilor UAT Năvodari, cauzând pagube oraşului şi mari beneficii pentru el şi apropiaţii săi.
Cu privire la inculpata D., s-a reţinut că, în calitate de judecător al Judecătoriei Constanţa, cu ocazia soluţionării dosarelor x/2009 şi y/2006, a încălcat, cu ştiinţă, dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, a vătămat patrimoniul oraşului Năvodari cu suma de 16519643,96 RON şi a obţinut foloase necuvenite moştenitorilor reclamanţi, inculpatului A. şi interpuşilor acestuia. Inculpata a încălcat şi dispoziţiile art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1864, care prevedeau că judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greşeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor şi prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunţării unei hotărâri temeinice şi legale. Dacă probele propuse nu sunt îndestulătoare pentru lămurirea în întregime a procesului, instanţa va dispune ca părţile să completeze probele. De asemenea, judecătorul poate, din oficiu, să pună în discuţia părţilor necesitatea administrării altor probe, pe care le poate ordona chiar dacă părţile se împotrivesc.
A fost respinsă solicitarea inculpatei D. de a nu fi analizate notele scrise ale DNA - Serviciul Teritorial Constanţa, având în vedere că acestea nu reprezintă un nou act de acuzare, ci reprezintă o detaliere a dispoziţiilor legale încălcate de către inculpaţi, precizări făcute după pronunţarea deciziei 405/2016, de către Curtea Constituţională a României. Procurorul a precizat, în actul de sesizare, că inculpata a încălcat dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi de asemenea a acuzat-o pe inculpată că nu a dorit aflarea adevărului, că nu a făcut o corectă aplicare a legii şi că a pronunţat două hotărâri judecătoreşti nelegale.
De asemenea, instanţa a respins cererea inculpatei D. de a înlătura raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul DNA, EEEEEEEEE., raportul de expertiză evaluatorie întocmit în faza de urmărire penală de expertul CCCCCCCCC.. A precizat că nu pot fi înlăturate toate probele administrate înainte şi după ce i s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi nici nu se poate constata nelegalitatea rechizitoriului, aspecte ce trebuiau rezolvate în procedura camerei preliminare, iar, prin încheierea nr. 2/CP/19.02.2015, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea nr. 430/02.04.2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, s-a constatat legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. x/2013 din data de 27.11.2014, a administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală. S-a apreciat că decizia nr. 802/05.12.2017 a Curţii Constituţionale nu este incidentă cu privire la aceste aspecte. S-a precizat că probele menţionate vor fi analizate şi avute în vedere în măsura în care se coroborează cu alte probe administrate în cauză.
În ceea ce priveşte susţinerile inculpatei conform cărora cererea inculpatei E. viza o obligaţie de a face, respectiv punerea în posesie asupra unei suprafeţe de 11,2 ha de teren, instanţa le-a considerat corecte, cu menţiunea că prin sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin neapelare, inculpatei E. i se recunoscuse dreptul de proprietate asupra a 13 ha de teren agricol, în niciun caz intravilan plajă. Totodată, în condiţiile în care terenul de 13 ha nu era individualizat, inculpata D. trebuia să urmeze paşii prevăzuţi de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi nu să o pună în posesie pe un teren intravilan pe care inculpata E. i l-a indicat.
Instanţa a apreciat că dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 invocate de inculpată nu au nicio înrâurire asupra situaţiei de fapt. Potrivit textului menţionat, terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora care au fost înscrişi în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondului funciar. Textul legal nu prevede niciunde că inculpata avea posibilitatea să acorde terenuri intravilane de categorie curţi construcţii şi Nisipoase (plajă) reclamanţilor din cele două dosare, ci putea acorda terenuri agricole neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere.
S-a apreciat că nici principiul prevalenţei restituirii în natură nu dădea dreptul judecătorului să acorde orice teren dorea, ci terenurile se restituiau tot în condiţiile Legii nr. 1/2000. Dacă în localitate nu mai era teren agricol şi nici în localităţile învecinate nu se mai găsea, principiul prevalenţei restiturii în natură era înfrânt şi trebuiau acordate despăgubiri.
Critica inculpatei conform căreia inculpata E. a fost pusă în posesie pe un alt teren decât cel menţionat în sentinţă nu schimbă cu nimic situaţia de fapt. După cum s-a arătat cu ocazia analizei titlului emis pe numele inculpatei E., terenul, indicat de inculpata E., expertizat de către expertul JJJJJJJJ. şi acordat de către inculpata D., nu putea fi dat în coordonatele indicate, deoarece expertul nu a avut toate datele tehnice când a întocmit raportul, iar terenul de 20000 mp aflat în parcela Ns 158/5 trup 9 deja intrase în sfera de stăpânire a inculpatului A. şi a numitului J., din luna iulie 2010. Însă inculpata E. a fost pusă în posesie aproape pe acelaşi teren pe care l-a cerut, în continuarea lotului ce s-a acordat moştenitorilor defunctului VV., după cum a rezultat din rapoartele de expertiză şi harta depusă de inculpată la dosar, precum şi din ortofotoplanul aflat la fila x CAB.
Instanţa a apreciat că rămân valabile considerentele expuse cu ocazia analizei apărărilor inculpatului A. referitoare la aplicarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi interpretarea art. 98 din Legea nr. 18/1991 şi în cazul susţinerilor inculpatei D.. De altfel, s-a considerat că inculpata încearcă să dea o interpretare eronată textelor legale menţionate pentru a induce în eroare instanţa şi pentru a demonstra că a procedat legal.
Instanţa nu a avut în vedere susţinerile procurorului aduse în acuzare, conform cărora inculpata a soluţionat prea repede cererea inculpatei E. şi a motivat prea repede hotărârile, aceste aspecte fiind nerelevante. Nu a fost avută în vedere nici susţinerea conform căreia moştenitorii autorului KK. primiseră despăgubiri pentru 7 ha de teren, având în vedere că nu exista nicio dovadă că aceştia fuseseră despăgubiţi de ANRP. S-a apreciat, de asemenea, că nu vor fi avute în vedere nici menţiunile care privesc titlul emis de pe urma defunctului LL. deoarece inculpata nu avea legătură cu acest caz.
Totodată, s-a arătat că nu va fi reţinută nici încălcarea art. 10 din Regulamentul adoptat prin H.G. nr. 890/2005, având în vedere că acest text nu era aplicabil în cauzele judecate de inculpată şi se referea la atribuţiile Comisiei Locale de Fiind Funciar.
Instanţa a mai constatat că practica judiciară invocată de către inculpată nu modifica cele reţinute de către instanţă, deoarece hotărârile indicate au avut în vedere alte situaţii de fapt. Astfel, în decizia nr. 618/2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa reconstituirea s-a făcut pe vechiul amplasament. La fel a fost situaţia şi în cazul deciziei civile nr. 66/29.01.2008 a Tribunalului Constanţa, unde reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe vechiul amplasament.
În ceea ce priveşte sentinţa civilă nr. 11526/26.06.2009, pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, instanţa a făcut unele precizări. Astfel, iniţial cererea reclamantului FFFFFFFFF., preot în Oraşul Năvodari, şi el un apropiat al inculpatului A., care a primit teren tot pe plaja Mării Negre, în vecinătatea loturilor primite de inculpata E., a fost judecată de inculpata D., în dosarul nr. x/2008. Prin sentinţa civilă nr. 10540/13.06.2008, inculpata D. a dispus reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctei GGGGGGGGG., pe o suprafaţă de 7,09 ha teren, intravilan, pe plaja Mării Negre, cu aceeaşi motivare, respectiv, interpretarea abuzivă a art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi art. 98 din Legea nr. 18/1991.
Însă, prin decizia civilă nr. 1333/16.12.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa, au fost admise recursurile declarate de pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, s-a casat sentinţa civilă nr. 10540/13.06.2008 şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Constanţa. La pagina 8 alin. (5) din decizie, tribunalul a reţinut că reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, prin echivalent nu se poate realiza decât cu terenuri din categoria celor care au fost deţinute de către autorul deposedat, în speţă, conform actelor de proprietate ale numitei GGGGGGGGG., cu terenuri agricole arabile extravilane, astfel încât era esenţial să se administreze probe referitoare la natura juridică a terenului ce a fost identificat de către reclamant şi cu privire la care instanţa de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate sau să se solicite relaţii cu privire la existenţa unor terenuri libere din aceeaşi categorie de folosinţă cu cea avută de terenul proprietatea autorului reclamantului.
În acest context, instanţa a apreciat că inculpata ştia că nu trebuie să acorde terenuri intravilane - curţi-construcţii şi nisipoase-plajă, întrucât decizia 1333/16.12.2008 a fost anterioară soluţiilor pronunţate în dosarele privind pe autorii JJ. şi KK..
Încă un argument care infirmă apărările inculpatei, care a invocat în apărarea sa decizia civilă nr. 66/29.01.2008 a Tribunalului Constanţa, a fost acela că din completul care a pronunţat decizia civilă nr. 66/29.01.2008 au făcut parte doi judecători care au pronunţat şi decizia civilă nr. 1333/16.12.2008, respectiv, HHHHHHHHH. şi IIIIIIIII., context în care nu aveau cum să acorde un teren intravilan unui moştenitor al cărui autor deţinuse teren agricol extravilan şi nu i s-a identificat vechiul amplasament.
Un alt argument care a arătat faptul că inculpata D. cunoştea procedura şi că a acordat terenurile preferenţial a fost acela că inculpata a procedat diferit în alte cauze civile similare, cu care a fost învestită. Spre exemplu, prin sentinţa civilă nr. 5226/17.03.2009, inculpata D. a respins acţiunea reclamanţilor şi a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5 ha teren agricol, prin acordarea de despăgubiri echivalente, a fost corectă, reclamanţii fiind validaţi în anexa nr. 23 şi a reţinut că această modalitate de restituire a fost singura modalitate echitabilă, având în vedere că la nivelul oraşului Năvodari nu există teren disponibil pentru a fi retrocedat în natură iar reclamanţii nu au dovedit contrariul, precum şi pentru faptul că vechiul amplasament nici nu a fost localizat. În dosarul privind pe moştenitorii defunctului KK. şi în dosarul privind cererea inculpatei E. a constatat că există teren în oraşul Năvodari şi le-a acordat teren intravilan.
În alte cazuri, inculpata a procedat corect când nu a fost identificat vechiul amplasament şi a acordat teren agricol, după cum a rezultat din sentinţa civilă nr. 18308/21.10.2008. De asemenea, inculpata a demonstrat că stăpânea perfect procedura în cauzele de fond funciar prin sentinţa civilă nr. 1316/14.01.2008 şi sentinţa civilă 14939/08.06.2010. Elocventă s-a considerat a fi şi sentinţa civilă nr. 20111/11.11.2008, prin care Comisia Locală de Fiind Funciar Năvodari a propus teren arabil extravilan, iar inculpata D. a admis acţiunea şi a acordat terenul arabil extravilan.
Instanţa a respins apărările inculpatei E. că acţiunea sa viza punerea în posesie asupra unui teren de 11,2 ha, însă a unui teren de 11,2 ha agricol, nu un teren de 11,2 ha pe plaja Mării Negre. În orice caz, după cum s-a arătat mai sus, deoarece sentinţa din anul 2001 nu individualiza terenul, trebuiau urmaţi paşii prevăzuţi de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000.
Referitor la aplicabilitatea art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi art. 98 din Legea nr. 18/1991, s-a apreciat că rămân valabile considerentele arătate cu ocazia analizei apărărilor inculpaţilor A. şi D. şi nu vor mai fi reluate.
S-au considerat susţinerile inculpatei, formulate prin apărător, conform cărora a introdus mai multe acţiuni pentru ca una să fie repartizată inculpatei D., din cauza modului de administrare a activităţii de către celălalt complet de judecată că reprezintă apărări pro causa, în condiţiile în care, cu ocazia audierii, inculpata nu a putut oferi o explicaţie pentru introducerea mai multor acţiuni cu acelaşi obiect şi aceleaşi părţi şi de ce a retras acţiunea care fusese repartizată completului C26ff (f x dup).
Inculpata nu a primit nicio suprafaţă de teren pe vechiul amplasament sau în apropierea vechiului amplasament, ea însăşi a cerut în acţiunea introductivă acordarea unor terenuri în zonele Pepinieră şi Peninsulă, unde deţinuse terenul bunicul său JJ.. Zona Peninsulă în oraşul Năvodari se afla departe de plaja Mării Negre, pe malul nord-vestic al Lacului Siutghiol. Nici zona Pepinieră nu era aproape de plaja Mării Negre, ci se afla dincolo de malul vestic al Canalului Midia-Năvodari. Actele deţinute de inculpată pe care le-a depus la dosar care atestau dreptul de proprietate al autorului său arătau că acesta deţinuse teren de cultură, adică arabil, nicidecum curţi construcţii sau nisipos ori tufărişuri.
S-a apreciat că explicaţia inculpatei cu privire la harta depusă la dosar era una neverosimilă, inculpata nu putea întocmi o asemenea hartă.
Inculpata E. nu a putut explica nici cum a ajuns să vândă trei sferturi din teren numiţilor JJJ., LLLLLLLL. şi B., precizând că nu a difuzat vreun anunţ din care să rezulte că doreşte să vândă terenul pe care nici nu îl obţinuse încă. În dezacord cu inculpata, instanţa a învederat că aceasta a avut o legătură cu inculpatul A., legătura fiind făcută de KKK. şi LLL., după cum s-a arătat cu ocazia analizei titlului de proprietate x/14.03.2011.
În ceea ce priveşte apărările inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L., instanţa a precizat că probele administrate în alte dosare pot fi folosite în prezenta cauză, în cazul în care nu prezintă elemente de nelegalitate şi sunt utile pentru aflarea adevărului. S-a menţionat că deşi supravegherea operativă a fost efectuată de DIPI, organ din cadrul IPJ Constanţa nu a fost încălcată nicio dispoziţie legală. Instanţa a precizat că nu va folosi declaraţii de martori care nu au fost audiaţi în prezentul dosar şi nu va avea în vedere interceptările efectuate în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în aplicarea deciziei nr. 26/2019 a CCR, deoarece unitatea de parchet nu a răspuns cine a efectuat interceptările, iar practica existentă era ca interceptarea să fie făcută de SRI.
S-a arătat că rămân valabile considerentele arătate cu ocazia analizei apărărilor inculpatului A. cu privire la legătura dintre acesta şi inculpatul B..
Au fost respinse apărările inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L. conform cărora nu au avut nicio legătură cu retrocedarea terenurilor către persoanele de la care au cumpărat unele suprafeţe, nu au cunoscut şi nici nu trebuia să cunoască dacă procedura de reconstituire a dreptului de proprietate s-a desfăşurat în mod legal. Instanţa a amintit circumstanţele în care terenurile de 20000 mp şi 540 mp au fost dobândite de inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L., după ce numitul OO., iresponsabil, a cumpărat drepturile litigioase de la moştenitoarele defunctului LL. şi după ce a fost pus în posesie a vândut terenurile inculpatului F., şi el un alt interpus al inculpatului A.. Nu au mai fost reluate considerentele arătate cu ocazia analizei titlului nr. 7966/28.09.2011, probele arătând clar faptul că inculpatul A. i-a coordonat pe numitul OO., pe inculpaţii F. şi B., şi era beneficiar real al inculpatei S.C. C. S.R.L.. De altfel, s-a reţinut că inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. au mai dobândit şi terenuri în urma reconstituirii frauduloase asupra celor 11,2 ha de teren către inculpata E., ceea ce denotă că nu a fost o întâmplare că au intrat în posesia terenurilor retrocedate de pe urma defunctului LL.. Probatoriul a arătat că inculpaţii B. şi C. S.R.L. au dobândit scriptic suprafeţele de teren cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., în scopul ascunderii originii ilicite a acestor bunuri.
Instanţa a înlăturat şi apărările inculpatului F. în sensul că inculpatul nu a cumpărat terenurile de 20000 şi 540 mp de la OO., care era iresponsabil, ci a fost doar un interpus al inculpatului A., care a mai fost folosit de acesta şi în cazul terenurilor retrocedate în cazul JJJJJJJJJ.. Inculpatul a intrat doar scriptic în proprietatea terenurilor, pe care le-a înstrăinat tot scriptic inculpatului B., cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., în scopul ascunderii originii ilicite a acestor bunuri. Probele, administrate în cauză şi analizate cu ocazia tratării situaţiei terenurilor obţinute în cazurile JJJJJJJJJ. şi LL., au demonstrat faptul că inculpatul era angajat al S.C. PP. al cărei asociat era inculpatul A. şi, totodată, nu dispunea de venituri pentru a putea să achiziţioneze terenuri în suprafaţă de aproape 3 ha pe malul Mării Negre.
II. Contractul de vânzare-cumpărare încheiat între S.C. PP. şi QQ.
La data de 19.10.2010, a fost încheiat contractul de vânzare-cumpărare autentificat de BNP KKKKKKKKK. şi LLLLLLLLL. sub nr. x/19.10.2010, prin care S.C. PP., reprezentată de RR., sora inculpatului A., a vândut către QQ., fiica inculpatei D., suprafaţa de 500 mp, situat în intravilanul Oraşului Năvodari, str. T3 nr. 2, lot x, identificat cu nr. cadastral x, la preţul de 8560 RON plus TVA, cumpărătoarea achitând suma totală de 10614,40 RON .
Procurorul a acuzat-o pe inculpata D. că, la data de 19.10.2010, în baza unei înţelegeri preexistente, a primit prin intermediul fiicei sale, QQ., de la inculpatul A., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarele nr. x/2009 şi nr. y/2006, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic era inculpatul A., iar administrator sora acestuia, RR., prin care fiica inculpatei a dobândit terenul respectiv la preţul de 8.560 de RON, deşi valoarea lui de circulaţie, era de 139.550 RON.
Argumentele procurorului au fost reprezentate de mai multe aspecte, respectiv, faptul că martora QQ. nu avea mijloace financiare pentru a cumpăra terenul, chiar şi la preţul de 8560 RON, faptul că raportul de expertiză întocmit în cursul urmăririi penale a concluzionat că preţul real al terenului era de 139550 RON, adică de 16 ori mai mare decât cel trecut în contract şi că terenul a fost cumpărat la aproximativ 6 luni şi respectiv patru luni de la pronunţarea soluţiilor în cele două dosare menţionate mai sus.
Procurorul a mai apreciat că toţi ceilalţi cumpărători de terenuri similare cu cel achiziţionat de martora QQ. au fost persoane care aveau legătură cu inculpatul A., cu Primăria Năvodari, sau ocupau funcţii publice. Astfel, S.C. MMMMMMMMM. S.R.L. şi administratorul acesteia, BBBB., s-au aflat în relaţii comerciale cu Primăria Năvodari, CCCC., era fiul martorei amintită anterior şi fost angajat al Gărzii de Mediu, DDDD. - membru al Consiliului Local Năvodari, EEEE., fiul unui alt consilier local şi fost director al O.C.P.I. Constanţa (NNNNNNNNN.), directorul S.C. OOOOOOOOO. S.A. care aparţine inculpatului A. (FFFF.), un fost membru al Consiliului Local Năvodari (GGGG.), un inspector superior al A.N.A.F. - Agenţia Fiscală Constanţa (HHHH.).
S-a apreciat că într-adevăr, cumpărarea de către fiica inculpatei D. de la S.C. PP., al cărei asociat era inculpatul A., administrată de sora acestuia, RR., a suprafeţei de 500 mp de teren, situat în oraşul Năvodari, la aproximativ 6 luni şi respectiv 4 luni de la pronunţarea cu încălcarea dispoziţiilor legale a soluţiilor în dosarele x/2009 şi nr. y/2006, poate ridica o suspiciune de luare de mită, însă, în opinia instanţei, în lipsa unor probe care să dovedească infracţiunea de corupţie, acest eveniment rămâne la stadiul de speculaţie.
Argumentul procurorului conform căruia terenul ar fi valorat 139550 RON a fost înlăturat de raportul de expertiză întocmit în faza de judecată de experta WWWWWW., care a concluzionat că valoarea suprafeţei de 500 mp, ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare nr. x/19.10.2010, la data contractului, era de 2500 de euro, adică 5 euro pe metru pătrat, preţ similar sumei de 10614,40 RON. Instanţa nu a avut în vedere concluziile raportului de expertiză evaluatorie întocmit în cursul urmăririi penale de expertul CCCCCCCCC., deoarece concluziile sale au fost infirmate în faza de judecată de toţi ceilalţi experţi evaluatori, iar la stabilirea valorii a ales ca repere de comparaţie terenuri din anunţuri de pe piaţa imobiliară, şi nu a comparat preţul cu preţuri din tranzacţii efective faţă de terenuri similare. În schimb, experta WWWWWW. s-a raportat la tranzacţii efective ale unor terenuri similare atât ca amplasament cât şi ca suprafaţă şi utilităţi.
Chiar dacă martora QQ. nu avea mijloace financiare pentru a cumpăra terenul, inculpata D. şi soţul acesteia îl puteau cumpăra fiicei lor cu suma de 10614,40 RON.
Instanţa a constatat că, la dosar, se află mai multe contracte de vânzare- cumpărare încheiate de S.C. PP. cu mai multe persoane, având ca obiect vânzarea unor loturi similare, din aceeaşi parcelă şi cu aceleaşi preţuri (f x dup), aspect care confirmă că preţul trecut în contractul x/19.10.2010 a fost cel real.
Martorii audiaţi, care au cumpărat terenuri similare celui achiziţionat de QQ., respectiv, HHHH., EEEE., GGGG., BBBB., HHHHH., DDDD., IIIII., CCCC., JJJJJ., KKKKK., FFFF. au confirmat versiunea inculpatei D., care a precizat că a aflat de vânzarea terenurilor de către S.C. PP. văzând nişte pancarte cu anunţuri pe câmp.
Toţi martorii au declarat că nu au nicio legătură cu inculpatul A., ceea ce face, în lipsa unor dovezi concrete, ca afirmaţiile procurorului potrivit cărora toţi cei care au cumpărat terenuri în zona în care a cumpărat QQ. erau apropiaţi ai inculpatului A. şi au cumpărat la preţuri subevaluate, să rămână doar presupuneri. În opinia instanţei, era puţin probabil ca inculpatul A. să fi vândut acestora suprafeţele de teren subevaluate de 16 ori, cum a susţinut procurorul şi să încheie în paguba sa, 22 de contracte de vânzare-cumpărare, în condiţiile în care acesta a dovedit o rapacitate imobiliară şi financiară deosebită.
III. Vânzarea terenurilor cu suprafeţe de 20,6419 ha, 15,985 ha şi 25,090 ha către S.C. C. S.R.L..
Prin H.C.L. nr. 298/20.12.2011, s-a decis vânzarea la licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 15,985 ha, situat în Năvodari, zona UT Midia lot x, aparţinând domeniului privat al oraşului, la preţul de pornire de 3.510,07 RON/ha, la care s-a adăugat TVA . Preţul de pornire a fost stabilit conform raportului de evaluare întocmit pentru Primăria Năvodari de S.C. RRRRRRRR. S.R.L. .
Prin H.C.L. nr. 297/20.12.2011, s-a decis vânzarea la licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 20,6419 ha, situat în Năvodari, zona UT Midia lot x, aparţinând domeniului privat al oraşului, la preţul de pornire de 3.510,07 RON/ha, la care s-a adăugat TVA (vol XI dup, filele x). Preţul de pornire a fost stabilit conform raportului de evaluare întocmit pentru Primăria Năvodari de S.C. RRRRRRRR. S.R.L. .
Prin H.C.L. nr. 299/20.12.2011, s-a decis vânzarea la licitaţie publică a terenului în suprafaţă de 25,09 ha, situat în Năvodari, str. x, lot x, aparţinând domeniului privat al oraşului, la preţul de pornire de 3.510,07 RON/ha, la care s-a adăugat TVA . Preţul de pornire a fost stabilit conform raportului de evaluare întocmit pentru Primăria Năvodari de S.C. RRRRRRRR. S.R.L. .
S-a arătat că toate cele trei hotărâri au fost adoptate de Consiliul Local al oraşului Năvodari, la iniţiativa inculpatului A..
S-a precizat că la licitaţia pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 25,09 ha s-au înscris doi ofertanţi, respectiv, S.C. C. S.R.L. şi martora IIII., câştigătoare fiind societatea comercială . În continuare, s-a constatat că, la licitaţia pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 15,985 ha s-au înscris doi ofertanţi, respectiv, S.C. C. S.R.L. şi JJJJ., câştigătoare fiind societatea comercială . La licitaţia pentru vânzarea terenului în suprafaţă de 20,6419 ha s-au înscris doi ofertanţi, respectiv, S.C. C. S.R.L. şi JJJJ., câştigătoare fiind societatea comercială .
În opinia instanţei, participarea la cele trei licitaţii a martorelor IIII. şi JJJJ. a fost una formală, menită ca terenurile să fie adjudecate de S.C. C. S.R.L., firmă controlată de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B., legătura dintre cei doi inculpaţi fiind demonstrată anterior, cu ocazia analizei titlurilor de proprietate. S-a apreciat că inculpatul A. s-a înţeles cu martora IIII. să participe la una dintre licitaţii, iar martora JJJJ. a fost pusă să participe (formal) de către martora IIII..
S-a constatat că, în cursul urmăririi penale, martora IIII. a declarat că nu cunoaşte unde erau amplasate terenurile respective însă a precizat că era vorba despre terenuri agricole situate în extravilanul oraşului. A precizat că a aflat despre organizarea licitaţiei de la Primăria Năvodari, în condiţiile în care societatea comercială pe care o administra era în relaţii comerciale cu această instituţie. A mai arătat că a intenţionat să cumpere terenul de aproximativ 25 ha pentru a se ocupa de agricultură, considerând că e un domeniu de viitor . În cursul judecăţii, martora a precizat că ştia unde era amplasat terenul, însă nu a putut spune care era scopul achiziţionării terenului . Martora IIII. a depus la dosar înscrisuri din care rezulta că S.C. PPPPPPPPP. S.R.L., administrată de ea, se afla în raporturi comerciale cu Primăria Năvodari . Toate aceste aspecte erau de natură să confirme legătura şi înţelegerea acesteia cu inculpatul A..
Astfel, din relaţiile comunicate de I.T.M. Constanţa a rezultat că martora JJJJ. era, din anul 2010, angajată la S.C. PPPPPPPPP. S.R.L., administrată de martora IIII. . Conform relaţiilor comunicate de A.N.A.F., JJJJ. a realizat, în anul 2011, venituri totale nete de 6.676 RON (cu o medie de 556,33 RON/lună) iar, în anul 2012, venituri totale nete de 7.314 RON (cu o medie de 609,5 RON/lună), sursa lor fiind salariul .
S-a arătat că, în cursul urmăririi penale, martora JJJJ. a declarat că, din anul 2010, era angajată a S.C. PPPPPPPPP. S.R.L. în funcţia de gestionar, iar, în anul 2012, a aflat că Primăria oraşului Năvodari organizase o licitaţie pentru vânzarea unor terenuri agricole. A arătat că s-a înscris la această licitaţie pentru a achiziţiona terenurile, cu scopul de a investi o sumă de bani . În cursul judecăţii, martora nu a justificat de ce voia să cumpere terenurile, a declarat că voia să facă o investiţie şi că a aflat de organizarea licitaţiilor de la şefa sa, IIII. (f x CAB). S-au apreciat susţinerile martorei ca neverosimile, în condiţiile în care era angajată şi obţinea venituri modeste. În orice caz, nici martora şi nici soţul său nu aveau la ce să utilizeze cele două terenuri.
Prima instanţă a reţinut că, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/23.07.2012 la B.N.P. H., oraşul Năvodari, reprezentat de inculpatul A., a vândut inculpatei S.C. C. S.R.L., reprezentată de administrator, inculpat B., suprafaţa de 250.900 m.p. teren, situată în intravilan, str. x, lotul nr. x, jud. Constanţa, la preţul de 112.003,94 RON RON .
De asemenea, s-a constatat că, prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/23.07.2012 la B.N.P. H., oraşul Năvodari, reprezentat de inculpatul A., a vândut inculpatei S.C. C. S.R.L., reprezentată de administrator, inculpat B., suprafaţa de 159.850 m.p. teren, situată în intravilan, Zona UT Midia, lotul nr. x, la preţul de 71.358,43 RON .
Prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/23.07.2012 la B.N.P. H., oraşul Năvodari, reprezentat de inculpatul A., a vândut inculpatei S.C. C. S.R.L., reprezentată de administrator, inculpat B., suprafaţa de 206.419 m.p. teren, situată în intravilan, Zona UT Midia, lotul nr. x, la preţul de 92.147,23 RON .
Din raportul de expertiză evaluatorie întocmit de expertul UUUUUU. a rezultat că terenurile 20,6419 ha, 15,985 ha şi 15,090 ha aveau o valoare similară cu cea la care au fost vândute către S.C. C. S.R.L., respectiv, terenul de 250900 mp, valora de 106055 RON, terenul de 206400 mp, valora de 87245 RON, iar terenul de 150850 mp, valora de 63764 RON. Raportul de expertiză evaluatorie întocmit de către experta XXXXXX. a reţinut de asemenea valori similare cu cele de vânzare la licitaţie şi cu cele stabilite de expertul UUUUUU., respectiv, pentru terenul de 250900 mp, o valoare de 99218 RON, pentru terenul de 206400 mp, o valoare de 81620 RON, iar pentru terenul de 150850 mp, o valoare de 59653 RON.
În aceste condiţii, instanţa a considerat că susţinerea procurorului, întemeiată pe raportul de expertiză evaluatorie întocmit în cursul urmăririi penale de expertul CCCCCCCCC., conform căruia terenul de 250900 mp avea o valoare de 865605 RON, terenul de 206400 mp avea o valoare de 712285 RON, iar terenul de 150850 mp avea o valoare de 551590 RON, că inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. ar fi produs o pagubă Oraşului Năvodari, nu subzistă. Instanţa nu a avut în vedere raportul întocmit de expertul CCCCCCCCC., întrucât acesta a fost contrazis de doi experţi evaluatori independenţi, din Bucureşti, fără vreo legătură cu părţile sau cu dosarul, experţi specializaţi pe evaluare de proprietăţi cu destinaţie comercială şi industrială. De asemenea, s-a arătat că toate evaluările efectuate de expertul CCCCCCCCC. au fost contrazise de experţii numiţi de instanţă.
IV. Schimbul de terenuri încheiat între Primăria Oraşului Năvodari şi S.C. C. S.R.L..
Prin H.C.L. nr. 178/28.07.2011, adoptată la iniţiativa inculpatului A., a fost aprobat un schimb de terenuri între oraşul Năvodari şi S.C. C. S.R.L.. Conform acestei hotărâri, oraşul Năvodari urma să dea mai multe terenuri aflate în domeniul privat, totalizând 15.463 m.p., la schimb pentru un teren de 7.315 m.p. care aparţinea S.C. C. S.R.L. .
În vederea realizării contractului de schimb, în cauză, au fost efectuate rapoarte de evaluare pentru imobilele ce urmau a fi schimbate.
Prin contractul de schimb a fost autentificat sub nr. x/07.09.2011 la B.N.P. H., Primăria Năvodari a transmis S.C. C. S.R.L. dreptul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 600 m.p., situat în oraş Năvodari, str. x, zona Lac Siutghiol, jud. Constanţa, 3.139 m.p., situat în oraş Năvodari, zona Digul de Sud, lot x, jud. Constanţa, 5.724 m.p., situat în oraş Năvodari, zona Digul de Sud, lot x, jud. Constanţa şi s-a obligat să transmită şi dreptul de proprietate asupra unui teren de 6.000 m.p. situat în oraşul Năvodari, str. M1, lot x, după intabularea dreptului de proprietate asupra acestuia, urmând să primească la schimb dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 7.315 m.p., situat în oraşul Năvodari, zona Mamaia Sat. Primăria oraşului Năvodari a achitat şi o sultă S.C. C. S.R.L., în cuantum de 2.592,74 RON.
Instanţa a constatat că inculpata S.C. C. S.R.L. a dobândit terenul schimbat de la numita E. şi făcea parte din suprafaţa de 11,2 ha atribuit fraudulos de către inculpaţii A. şi D..
La data de 20.12.2012, sub nr. x, la B.N.P. H. a fost încheiat actul adiţional la contractul de schimb cu sultă prin care părţile au renunţat la a mai transmite terenul în suprafaţă de 6.000 m.p. .
Expertul UUUUUU. a concluzionat că terenul de 7315 mp valora 1282830 RON, terenul de 600 mp valora 67790 RON, terenul de 3139 mp valora 280200 RON, terenul de 5724 mp valora 510900 RON, iar terenul de 6000 mp valora 1912500 RON. Dacă s-ar fi transmis dreptul de proprietate şi asupra terenului de 6000 mp, Primăria Oraşului Năvodari ar fi dat la schimb terenuri în valoare de 2771390 RON şi ar fi primit un teren cu valoare de 1282830 RON. În condiţiile în care terenul de 6000 mp nu a mai fost obţinut de către S.C. C. S.R.L., Primăria a dat la schimb terenuri în valoare de 858890 RON şi a plătit o sultă de 2592,74 RON. Aşadar, s-a considerat că inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. nu au produs nicio pagubă Oraşului Năvodari.
Instanţa nu a avut în vedere raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expertul CCCCCCCCC. care a stabilit că valoarea terenului în suprafaţă de 7.315 m.p. dobândit de oraşul Năvodari era de 929.440 RON, iar valoarea terenurilor dobândite de S.C. C. S.R.L. era pentru terenul în suprafaţă de 600 m.p. - 343.060 RON, pentru terenul în suprafaţă de 3.139 m.p. - 584.960 RON, pentru terenul în suprafaţă de 5.724 m.p. - 1.066.690 RON şi pentru terenul în suprafaţă de 6.000 m.p. - 2.922.360 RON. După cum s-a constatat, expertul CCCCCCCCC. a fost contrazis de toţi experţii numiţi de către instanţă, iar raportul întocmit de acesta nu a mai prezentat credibilitate.
Nu în ultimul rând, instanţa a avut în vedere şi decizia nr. 458/22.06.2017 a Curţii Constituţionale, prin care s-a statuat că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, raportate la art. 132din acelaşi act normativ, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, erau neconstituţionale. Aşadar, s-a apreciat că tentativa la infracţiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 32 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. nu mai era incriminată.
V. Constituirea grupului infracţional organizat îndreptat împotriva intereselor economice ale Oraşului Năvodari
În actul de acuzare, procurorul a susţinut că, în anul 2011 împreună cu inculpaţii S.C. C. S.R.L. şi B., inculpatul A. a constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni. Parchetul a reţinut acţiunea conjugată a inculpaţilor A., S.C. C. S.R.L. şi B. de constituire a unui grup al cărui scop a fost acela de a comite infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, cu consecinţa obţinerii de către inculpaţi a unor importante foloase materiale, grup care a funcţionat pânâ în anul 2013.
Infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. presupune iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
Art. 367 alin. (6) din C. pen. defineşte grupul infracţional organizat ca fiind grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.
Potrivit art. 135 alin. (1) din C. pen., persoana juridică, cu excepţia statului şi a autorităţilor publice, răspunde penal pentru infracţiunile săvârşite în realizarea obiectului de activitate sau în interesul ori în numele persoanei juridice.
Instanţa a reţinut că pentru a se constitui un grup infracţional organizat este nevoie de voinţa a minim trei persoane cu un scop infracţional comun, ulterior trebuie să existe o disciplină internă a grupului, reguli privind sarcinile membrilor, coordonarea acţiunilor, o anumită durată în care acţionează grupul şi obţinerea de beneficii materiale sau financiare.
În prezenta cauză, inculpata S.C. C. S.R.L. era administrată în fapt de inculpatul A. şi în acte de către inculpatul B.. În acest context, oricum s-ar interpreta, voinţa inculpatei S.C. C. S.R.L. a fost voinţa unuia dintre ceilalţi doi inculpaţi, în special a inculpatului A., care era administratorul de fapt al firmei şi nu putea fi disociată în două voinţe diferite.
S-a arătat că nu se poate considera că inculpatul A. a constituit grupul infracţional împreună cu B. şi cu el însuşi, în numele S.C. C. S.R.L., deoarece cele două voinţe se suprapun. Chiar dacă o persoană juridică, teoretic, poate fi membră a unui grup infracţional organizat, pe care îl poate iniţia, constitui, poate adera la grup sau îi poate sprijini, în opinia instanţei, o societate comercială şi administratorul său nu pot fi considerate voinţe diferite, pentru a putea forma un grup infracţional, doar împreună cu o altă singură persoană.
Un alt argument adus de către instanţă pentru care a considerat că nu se poate reţine constituirea grupului infracţional organizat de către cei trei inculpaţi a fost opinia exprimată în doctrină (a se vedea Andra - Roxana Ilie - Angajarea răspunderii penale a persoanei juridice editura CH Beck), potrivit căreia nu poate fi reţinută circumstanţa agravantă prevăzută de art. 75 alin. (1) lit. a) din C. pen. - săvârşirea faptei de către trei sau mai multe persoane împreună, când răspunderea sa penală este angajată de doi dintre administratorii săi, caz în care nu avem de-a face cu o participaţie în sensul legii penale.
Aşadar, având în vedere că la săvârşirea faptelor nu au existat decât voinţele a două persoane, voinţa inculpatului A. care se suprapune peste voinţa inculpatei S.C. C. S.R.L. şi a inculpatului B., instanţa a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile constituirii unui grup infracţional organizat.
VI. Finanţarea SS.
Prin hotărârea nr. 1/17.07.2010 a Adunării generale a membrilor fondatori a QQQQQQQQQ. nr. 1/17.07.2010, s-a aprobat comasarea prin absorbţie a QQQQQQQQQ. de către RRRRRRRRR.. S-a aprobat ca denumirea clubului să fie SS.. S-a mai aprobat ca sediul Clubului să fie în oraş Năvodari, str. x .
Prin hotărârea nr. 1/17.07.2010, membrii RRRRRRRRR. au aprobat comasarea prin absobţie de către RRRRRRRRR. a QQQQQQQQQ.. S-a aprobat ca denumirea clubului să fie SS.. S-a mai aprobat ca sediul Clubului să fie în oraş Năvodari, str. x. .
Prin hotărârea nr. 1/19.07.2010 a Adunării generale a SS. a fost ales comitetul directorial format din 11 membri. Preşedinte era YYYY., Vicepreşedinţi KKKK. şi SSSSSSSSS., secretar TTTTTTTTT., iar membri, UUUUUUUUU., VVVVVVVVV., WWWWWWWWW., XXXXXXXXX., YYYYYYYYY., ZZZZZZZZZ. şi AAAAAAAAAA. .
Prin hotărârea nr. 2/19.07.2010 a Adunării generale a SS. s-au aprobat culorile şi emblema clubului .
S-a arătat că, la data de 20.07.2010, numitul YYYY., în calitate de preşedinte al Asociaţiei "RRRRRRRRR." a depus şi înregistrat la Primăria Oraşului Năvodari, scrisoarea de intenţie nr. 24791/20.07.2010, prin care şi-a exprimat intenţia de a activa cu echipa de fotbal "RRRRRRRRR." în oraşul Năvodari şi pentru oraşul Năvodari, în cadrul Bazei Sportive a oraşului Năvodari .
Prin H.C.L. nr. 162/28.07.2010, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat asocierea dintre oraşul Năvodari şi SS. cu sediul în oraşul Năvodari, pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de reînnoire, având ca obiect sprijinirea, în mod exclusiv, a echipei de fotbal "SS.", conform contractului de asociere care face parte integrantă din hotărâre, alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 500.000 RON pe anul bugetar 2010, cedarea dreptului de folosinţă gratuită (comodat), pe durata valabilităţii contractului, asupra Bazei Sportive Năvodari situată în oraşul Năvodari, str. x, adresă la care s-a aprobat funcţionarea sediului SS. .
S-a menţionat că obiectul contractului de asociere era sprijinirea echipei de fotbal SS. în vederea dezvoltării fotbalului de performanţă în Oraşul Năvodari. În contractul de asociere s-a menţionat că suma de 500000 de RON se va aloca SS. numai după prezentarea hotărârii judecătoreşti şi înscrierea echipei sub noua denumire la Federaţia Română de Fotbal (f x dup). Plata sumei urma să se facă în două tranşe egale aferente trimestrului 3 şi trimestrului 4 ale anului 2010. În cazul în care în anul 2011 echipa de fotbal îşi îndeplinea obiectivul de promovare în Liga I, Oraşul Năvodari se obliga să contribuie cu suma de 500000 de RON din bugetul local, iar cuantumul contribuţiei Consiliului Local Năvodari la bugetul clubului pentru sezonul competiţional 2011-2012 urma să se negocieze între părţi, până la data de 15.07.2011. În situaţia în care echipa de fotbal nu şi-ar fi îndeplinit obiectivul de promovare în Liga I, oraşul Năvodari urma să contribuie cu suma de 300.000 RON şi numai dacă ocupa un loc între 3 şi 12 inclusiv, plata sumei pentru menţinerea în Divizia B urmând a fi efectuată până la data de 30.06.2011.
S-a arătat că, la data de 09.08.2010, a fost întocmit actul constitutiv şi statutul al SS., care au fost autentificate sub nr. x la BNP BBBBBBBBBB. .
Prin încheierea nr. 49/18.08.2010 pronunţată de Judecătoria Babadag, a fost admisă cererea formulată de petenta SS. cu sediul în Năvodari, str. x şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a modificărilor aduse actului constitutiv şi statutului fostei RRRRRRRRR., prin Hotărârea adunării generale a asociaţiei nr. 4709.08.2010. Actul constitutiv final şi statutul final al noii asociaţii rezultate în urma modificărilor- SS.- au fost cele autentificate sub nr. x/09.08.2010 la BNP BBBBBBBBBB.. S-a dispus şi comunicarea unei copii a încheierii către AFP Năvodari pentru înscrierea în evidenţa fiscală, precum şi Judecătoriei Constanţa în circumscripţia căreia se afla noul sediu .
La data de 29.07.2010, SS. a formulat cerere de înscriere în Federaţia Română de Fotbal . În opinia instanţei, cererea a fost una inutilă, deoarece RRRRRRRRR. era înregistrată la FRF din data de 27.06.2008, RRRRRRRRR. nu-şi încetase fiinţa, astfel că SS. nu mai trebuia să fie reînregistrată la FRF.
La data de 08.09.2010, a fost emis de către OSIM certificatul de înregistrarea a mărcii pentru SS. .
La data de 21.10.2010, a fost emis de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Certificatul de Identificare Sportivă nr. 005295 .
La data de 28.07.2011, pe baza H.C.L. nr. 165/28.07.2011, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind: alocarea sumei de 500.000 RON pe anul bugetar 2011, pentru sprijinirea echipei de fotbal SS., pentru turul campionatului 2011 - 2012; achitarea cheltuielilor de întreţinere a Bazei sportive, a cheltuielilor determinate de furnizare a utilităţilor (apa, canal, energie electrică, energie termică, ş.a.) de la data semnării actului adiţional, cad în sarcina Oraşului Năvodari - SS. .
La data de 15.09.2011, în temeiul H.C.L. nr. 239/15.09.2011, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind introducerea alin. (3) la art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010 cu următorul enunţ:
"Se aprobă achitarea cheltuielilor de transport ale Asociaţiei "SS." din bugetul local .
La data de 20.12.2011, în temeiul H.C.L. nr. 316/20.12.2011, s-a aprobat proiectul de hotărâre privind premierea sportivilor, antrenorilor şi personalului auxiliar ai echipei de fotbal SS., pentru rezultate deosebite obţinute la meciurile de fotbal, în baza adresei nr. x/15.12.2011 a Asociaţiei "SS." prin care se solicita premierea sportivilor de la echipa de fotbal cu suma de 100.000 RON de la bugetul local pe anul 2011 .
La data de 12.04.2012, în temeiul H.C.L. nr. 101/12.04.2012, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre oraşul Năvodari şi SS., privind completarea art. 2 cu alin. (5) şi (6) al H.C.L. nr. 162/28.07.2010, respectiv:
"Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 1.400.000 RON pentru returul campionatului 2011 - 2012/semestrul I al anului bugetar 2012, pentru sprijinirea Asociaţiei "SS." Năvodari şi "pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (5), se mandatează Primarul Oraşului Năvodari să încheie un act adiţional la Contractul de asociere dintre oraşul Năvodari, prin Consiliul Local al Oraşului Năvodari şi Asociaţia "SS." Năvodari" . În aceeaşi zi, 12.04.2012, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat, în temeiul H.C.L. nr. 107/12.04.2012, desemnarea martorului WWW. în vederea reprezentării intereselor oraşului Năvodari în cadrul Asociaţiei "SS." Năvodari .
La data de 12.07.2012, în temeiul H.C.L. nr. 197/12.07.2012, s-a aprobat încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind completarea art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010 cu alin. (7) şi (8) după cum urmează: alin. (7) - "Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 2.000.000 RON pentru turul campionatului 2012 - 2013/semestrul II al anului bugetar 2012, pentru sprijinirea Asociaţiei "SS." Năvodari" şi alin. (8) - "Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (7), s-a mandatat Primarul Oraşului Năvodari să încheie un act adiţional la Contractul de asociere dintre oraşul Năvodari, prin Consiliul Local al Oraşului Năvodari şi Asociaţia "SS." Năvodari .
La data de 27.02.2013, în temeiul H.C.L. nr. 25/27.02.2013, s-a aprobat completarea H.C.L. nr. 162/28.07.2010, H.C.L. nr. 165/28.07.2011 şi H.C.L. nr. 239/15.09.2011, prin încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere dintre Oraşul Năvodari şi SS., privind completarea art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010, respectiv:
"Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 1.200.000 RON pentru returul campionatului de fotbal 2012 - 2013/al anului bugetar 2013, pentru sprijinirea Asociaţiei "SS." Năvodari" şi completarea prevederilor H.C.L. nr. 165/28.07.2011, astfel: art. 2 alin. (3) "Se aprobă achitarea cheltuielilor de întreţinere a Bazei Sportive, a cheltuielilor determinate de furnizarea utilităţilor (apa, canal, energie electrică, energie termică), cheltuieli ce se vor suporta din bugetul SS." .
Prin intermediul actului adiţional nr. x la contractul de asociere - Anexa nr. 3 la hotărâre, art. 5 lit. l) a fost modificat după cum urmează:
"Pentru anul 2013 achitarea cheltuielilor de transport ale Asociaţiei "SS." Năvodari, de la data semnării prezentului act adiţional, cad în sarcina oraşului Năvodari - SS.. Orice prevedere contrară din contractul de asociere iniţial sau din contractul de comodat iniţial, încheiate între părţi, se abrogă" .
La data de 22.03.2013, în temeiul H.C.L. nr. 72/22.03.2013, s-a aprobat participarea S.C. Termica Distribuţie Năvodari S.R.L., în calitate de membru asociat în cadrul SS. şi desemnarea inculpatului G. ca reprezentant al S.C. Termica Distribuţie Năvodari S.R.L. în Adunarea generală a SS. .
La data de 25.06.2013, în temeiul H.C.L. nr. 141/25.06.2013, s-a aprobat completarea H.C.L. nr. 162/28.07.2010, H.C.L. nr. 165/28.07.2011, H.C.L. nr. 239/15.09.2011, H.C.L. nr. 197/12.07.2012 şi H.C.L. nr. 25/27.02.2013, prin încheierea actului adiţional nr. x la contractul de asociere dintre oraşul Năvodari şi SS., în sensul că la art. 1 s-a aprobat completarea prevederilor art. 2 al H.C.L. nr. 162/28.07.2010, după cum urmează:
"Se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 2.353.000 RON pentru returul campionatului de fotbal 2012 - 2013, pentru sprijinirea echipei de fotbal "SS." Năvodari, iar la art. 2 alin. (1) al H.C.L. nr. 141/25.06.2013 s-a menţionat:
"se aprobă alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 1 milion de euro, pentru anul campionatului 2013 - 2014, repartizată astfel: jumătate din sumă pentru retur şi jumătate pentru tur" .
În aceeaşi zi, 25.06.2013, în temeiul H.C.L. nr. 142/25.06.2013, s-a aprobat desemnarea numitului AAAAAAAAAA., în vederea reprezentării intereselor oraşului Năvodari în cadrul SS., în conformitate cu prevederile art. 10 din contractul de asociere aprobat prin H.C.L. nr. 162/28.07.2010, precum şi a Hotărârii Adunării Generale a SS. nr. 1/21.02.2013 pct. 2 şi a încheierii nr. 4276/19.03.2013 a Judecătoriei Constanţa. Numitul AAAAAAAAAA., l-a înlocuit pe martorul WWW., deoarece acesta s-a retras din asociaţie şi din toate funcţiile deţinute.
La data de 31.07.2013, în temeiul H.C.L. nr. 192/31.07.2013, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat ca oraşul Năvodari să dobândească calitatea de membru asociat al SS., prevederile H.C.L. nr. 162/28.07.2011 rămânând în vigoare până la adoptarea Hotărârii Generale a SS. şi înscrierea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor de pe lângă Judecătoria Constanţa a asocierii oraşului Năvodari cu SS. .
La data de 21.11.2013, pe baza H.C.L. nr. 292/21.11.2013, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat încheierea contractului de finanţare dintre oraşul Năvodari şi SS., privind alocarea sumei de 3.400.000 RON din bugetul local pentru sprijinirea SS., în baza prevederilor H.C.L. nr. 192/31.07.2013 privind dobândirea Oraşului Năvodari a calităţii de membru asociat în cadrul SS., prevederilor Hotărârii adunării generale a SS. nr. 2 din data de 12.09.2013, prevederilor încheierii nr. 16460 din Camera de Consiliu, prin care s-a admis cererea formulată de SS., prin care s-a dispus înscrierea modificărilor survenite în actul de constituire şi statutul asociaţiei în baza Hotărârii nr. 2/12.09.2013, prevederilor art. 27, art. 28, art. 67 alin. (3) lit. b), art. 69, art. 71 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 69/2000, a educaţiei fizice şi sportului, ale H.G. nr. 884/2001 pentru aprobarea Regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 69/2000 .
Din raportul de constatare tehnico-ştiinţifică efectuat în cursul urmăririi penale, a rezultat că, în perioada 29.07.2010 - 19.03.2014, de la bugetul local al oraşului Năvodari s-a plătit către SS., pentru sprijinirea echipei de fotbal a oraşului Năvodari suma de 12.653.000 RON. Sumele totale aprobate fuseseră de 16.535.200 RON şi 1.000.000 euro.
Instanţa a constatat că toată acuzaţia procurorului cu privire la finanţarea SS. de către Consiliul Local Năvodari s-a bazat pe o interpretare defectuoasă a dispoziţiilor legale care reglementau la data de 28.07.2010 înfiinţarea, reorganizarea şi încetarea persoanei juridice.
Conform art. 40 din Decretul nr. 31/1954, persoana juridică încetează de a avea fiinţă prin comasare, divizare sau dizolvare.
Conform art. 41 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954, comasarea se face prin absorbirea unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau prin fuziunea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.
Conform art. 46 alin. (1) din Decretul nr. x, în cazul fuziunii, drepturile şi obligaţiile persoanelor juridice fuzionate trec asupra noii persoane juridice astfel înfiinţate.
Conform art. 46 alin. (2) din Decretul nr. 31/1954 în cazul absorbţiei, persoana juridică dobândeşte drepturile şi este ţinută de obligaţiile persoanei juridice pe care o absoarbe.
Din interpretarea dispoziţiilor legale menţionate, instanţa a reţinut că persoana juridică absorbită îşi încetează existenţa, iar persoana juridică absorbantă nu îşi încetează existenţa, ci îşi sporeşte fiinţa şi activitatea.
În acest caz, nu au putut fi primite susţinerile parchetului conform cărora SS. nu era constituită conform legii, deoarece RRRRRRRRR. nu şi-a încetat fiinţa, ci a absorbit QQQQQQQQQ. şi şi-a modificat actul constitutiv, statutul, sediul şi denumirea. Aceste modificări au fost înregistrate prin încheierea nr. 49/18.08.2010 pronunţată de Judecătoria Babadag, care a fost comunicată şi Judecătoriei Constanţa, unde clubul avea noul sediu .
SS. păstra codul de înregistare fiscală, contul bancar şi numărul de înregistrare în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor aferente RRRRRRRRR. şi nici nu era nevoie de pronunţarea unei noi încheieri prin care asociaţia să fie din nou înregistrată, fiindcă RRRRRRRRR. nu şi-a încetat existenţa. De asemenea, carecteristicile persoanei juridice, acelea de persoană juridică fără scop patrimonial se menţineau şi era menţinută şi autorizaţia de funcţionare ca structură sportivă precum şi afilierea la FRF.
Contractul de finanţare încheiat, între Consiliul Local Năvodari şi SS., la data de 28.07.2010, nu încalcă dispoziţiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 350/2005, deoarece Legea nr. 350/2005 nu era aplicabilă în speţă şi mai mult decât atât, SS. era o persoană juridică fără scop patrimonial, respectiv o asociaţie şi era constituită conform legii, având capacitatea de a încheia contracte şi putea primi finanţări.
S-a mai arătat că nu mai subzistă nici susţinerile procurorului privind nelegalitatea hotărârilor adoptate de Adunarea generală a membrilor SS., referitoare la numărul membrilor, deoarece QQQQQQQQQ. fusese absorbită în fiinţa RRRRRRRRR., care doar îşi schimbase numele în SS.. Cei trei membri ai QQQQQQQQQ. şi cei 8 membri ai SS. nu puteau fi consideraţi ca fiind 11 membri fondatori ai SS., deoarece această din urmă ascociaţie nu era o asociaţie nouă.
Instanţa a constatat că toate actele adoptate de Adunarea Generală a SS., inclusiv cele referitoare la modificările de statut, de membri, de conducători, etc. respectă dispoziţiile legale, nefiind identificat niciun text legal încălcat. Aceeaşi este situaţia şi a contractului, actelor adiţionale şi a ordonanţărilor de plată, toată procedura de finanţare fiind, pe toată perioada, în limitele legii.
Finanţarea SS. s-a făcut de către Consiliul Local Năvodari în baza art. 69 şi art. 71 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 69/2000, iar contractul din data de 28.07.2010 cuprindea menţiunile prevăzute de art. 69 alin. (2) din Lege. Nu era obligatorie declararea SS., prin hotărâre a guvernului ca fiind de utilitate publică, pentru a putea primi finanţare. De altfel, art. 38 din O.G. nr. 26/2000 prevedea posibilitatea Guvernului României de a recunoaşte ca fiind de utilitate publică o asociaţie, fundaţie sau federaţie, dacă erau îndeplinite anumite condiţii.
Legea nr. 350/2005 nu era aplicabilă contractului din data de 28.07.2010. Acest din urmă act normativ are ca scop stabilirea principiilor, cadrului general şi a procedurii pentru atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, precum şi căile de atac al actului sau deciziei autorităţilor finanţatoare care aplică procedura de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă. Atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, ceea ce nu a fost cazul în speţă.
VII. Acuzaţia de spălare a sumelor de bani viraţe în conturile SS.
Procurorul l-a acuzat pe inculpatul G. că, în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013, a transferat din conturile SS. suma de 2.269.510,00 RON, despre care cunoştea că provenea din săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective.
Potrivit art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 constituie infracţiunea de spălare a banilor schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei.
La pct. VI. din sentinţă a fost analizată finanţarea SS., iar instanţa a stabilit că nu a fost încălcată nicio dispoziţie legală referitoare la finanţare, astfel s-a apreciat că nu există nicio infracţiune de abuz în serviciu săvârşită de inculpatul A. în legătură cu plăţile făcute către clubul de fotbal. În consecinţă, s-a considerat că nici suma de 2.269.510,00 RON nu provenea din săvârşirea unei infracţiuni şi neexistând o infracţiune predicat nu putea exista nici infracţiunea de spălare de bani.
Instanţa a arătat că, într-adevăr, la dosar existau probe din care rezultă că plăţile efectuate către societăţile S.C. CCCCCCCCCC. S.R.L., S.C. DDDDDDDDDD. S.R.L. şi S.C. EEEEEEEEEE. S.R.L. au fost făcute pentru servicii care nu au fost prestate în realitate de aceste societăţi în beneficiul SS.. În cauză s-a reţinut că ar putea fi vorba despre infracţiuni de abuz în serviciu ori de delapidare, însă instanţa nu are posibilitatea de a schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de spălare de bani într-una dintre infracţiunile menţionate şi să o reţină în sarcina inculpatului G. deoarece, raportat la maniera la care a fost formulată acuzaţia, ar avea loc o schimbare a obiectului trimiterii în judecată şi condamnarea inculpatului pentru o infracţiune pentru care nu s-au făcut cercetări.
Mai mult, din declaraţiile martorilor audiaţi în legătură cu această faptă, respectiv, KKKK. OOOO., MMMM., WWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., EEEE., LL., TTTT., RRRR., SSSS., QQQQ., OOOOOO., nu a rezultat că inculpatul G. a fost cel care a negociat contractele în baza cărora s-au facturat serviciile fictive de către cele 3 firme, că ar fi făcut personal plăţile, că ar fi iniţiat plăţile, că ar fi avut cunoştinţă că serviciile nu s-au prestat sau că ar fi avut vreo legătură cu persoanele care au administrat sau care au retras numerar, banii din conturile S.C. CCCCCCCCCC. S.R.L., S.C. DDDDDDDDDD. S.R.L. şi S.C. EEEEEEEEEE. S.R.L., respectiv, MMMM., NNNN., FFFFFFFFFF., OOOO., OOOOOO. sau că ar fi beneficiat personal de vreo sumă din cele retrase.
S-a considerat că procurorul ar fi trebuit să verifice contractele încheiate cu cele trei societăţi, să stabilească cine a negociat şi aprobat aceste contracte, precum şi cine a făcut efectiv plăţile pentru serviciile fictive, lucru care nu s-a întâmplat.
VIII. În drept, în primul rand, instanţa a reţinut că de la data comiterii faptelor până în prezent, a intervenit o succesiune de legi penale în timp, respectiv intrarea în vigoare a noului C. pen. la data de 01.02.2014, intrarea în vigoare a Legii 129/2019 şi s-a pus problema alegerii legii penale aplicabile în cauza ca fiind mai favorabilă conform art. 5 alin. (1) din noul C. pen.
Prin decizia nr. 265/06.05.2014, Curtea Constituţională a statuat că dispoziţiile art. 5 din C. pen. sunt constituţionale doar în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.
Astfel, instanţa de judecată are obligaţia de a aprecia care dintre legile succesive - C. pen. 1969, Legea nr. 656/2002-, în vigoare la data faptelor, respectiv - noul C. pen., Legea nr. 129/2019-, este mai favorabilă şi de a o aplica în ansamblul ei cu privire la toate institutiile de drept penal incidente în cauză.
Instanţa a făcut precizarea că soluţiile de achitare dispuse faţă de inculpaţi se vor raporta la încadrările juridice reţinute ca lege penală globală mai favorabilă.
1. Cu privire la situaţia inculpatului A., s-au reţinut următoarele aspecte:
Inculpatul A. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea a şase infracţiuni, respectiv, abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., dare de mită, prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1968 cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 din C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen., constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen.
Referitor la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată, instanţa a constatat că potrivit vechii reglementări, era încadrată în dispoziţiile art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi era pedepsită cu închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 309 C. pen. prevede o pedeapsă de la 4 la 14 ani închisoare şi interzicerea unor drepturi. Art. 42 C. pen. din 1969 prevedea posibilitatea aplicării pentru infracţiunea continuată a maximului pedepsei pentru infracţiunea în forma simplă la care se putea adăuga un spor de până la 5 ani. Art. 36 alin. (1) din C. pen. prevede pentru infracţiunea continuată aceelaşi mod de sancţionare, însă sporul aplicabil nu poate depăşi 3 ani.
Art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 prevedea, în cazul concursului de infracţiuni, posibilitatea aplicării pedepsei celei mai grele, care putea fi sporită până la maximul special, iar dacă era neîndestulător, se putea aplica şi un spor de până la 5 ani închisoare. Art. 39 alin. (1) lit. b) din C. pen. stabileşte un nou mod de contopire a pedepselor concurente, cu aplicarea pedepsei celei mai grele şi a unui spor de 1/3 din cuantumul celorlalte pedepse.
Chiar dacă actualul C. pen. prevede limite speciale mai reduse ale pedepsei pentru infracţiunea de abuz în serviciu şi sporul pentru infracţiunea continuată este şi el mai redus, instanţa a apreciat că pentru inculpatul A., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969. A avut în vedere faptul că inculpatul a mai fost condamnat anterior pentru o infracţiune concurentă, iar C. pen. din 1969 nu prevede obligativitatea aplicării unui spor în cazul concursului de infracţiuni, precum C. pen. actual. De asemenea, a arătat că întrucât s-a dispus achitarea pentru infracţiunea reţinută a fi comisă în perioada 01.09.2010-21.05.2014, nu mai are înrâurire asupra modului de calcul al pedepsei pentru concursul de infracţiuni.
S-a apreciat că fapta inculpatului A. de a da inculpatei D., un teren de 500 mp situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarele nr. x/2009 şi nr. y/2006, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic este inculpatul şi fiica magistratului, QQ., nu există. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul A., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.. (faptă 19.10.2010).
S-a reţinut că fapta inculpatului A. care, în calitate de primar al orasului Năvodari, a iniţiat vânzarea terenurilor de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha către S.C. C. S.R.L., vânzare concretizată la data de 23.07.2010 la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 RON şi 112.003,94 RON, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece lipseşte prejudiciul cauzat UAT Năvodari. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).
De asemenea, s-a reţinut că fapta inculpatului A., primar al oraşului Năvodari, de a încheia contractul de schimb cu sultă autentificat la BNP H. prin care oraşul Năvodari a transmis dreptul de proprietate asupra a trei terenuri (de 600 m.p., 3.139 m.p., 5.724 m.p.) şi s-a obligat să transmită şi dreptul de proprietate asupra unui teren de 6.000 m.p. situat în oraşul Năvodari, str. M1, lot x, după intabularea dreptului de proprietate asupra acestuia, urmând să primească la schimb dreptul de proprietate asupra unui teren în suprafaţă de 7.315 m.p., plătind şi o sultă în cuantum de 2.592,74 RON, către S.C. C. S.R.L., nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, deoarece prin decizia nr. 458/22.06.2017, Curtea Constituţională a României a stabilit că dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, raportate la art. 132din acelaşi act normativ, cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, sunt neconstituţionale. În acest caz, dispoziţiile privind sancţionarea tentativei la infracţiunea de abuz în serviciu fiind neconstituţionale, instanţa a apreciat că această formă de infracţiune este în prezent dezincriminată, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 20 C. pen. din 1969 rap. la art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).
Referitor la fapta inculpatului A. de a constitui un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii B. şi SC C. S.R.L., în anul 2011, al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului Oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor, s-a apreciat că nu există, deoarece, după cum s-a arătat la secţiunea V a sentinţei, cu ocazia analizei situaţiei de fapt, nu era îndeplinită condiţia numărului membrilor care constituie grupul. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
S-a considerat că fapta inculpatului A., care în perioada 01.09.2010-21.05.2014, în calitate de primar al oraşului Năvodari a efectuat mai multe plăţi către SS., în cuantum total de 12653000 RON, nu există, deoarece, după cum s-a arătat la secţiunea VI a sentinţei, finanţarea echipei de fotbal a fost legală. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul A. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi a art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă 01.09.2010-21.05.2014).
S-a apreciat că fapta inculpatului A., care în perioada 19.07.2010-17.10.2011, în calitate de primar şi de preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, a făcut diverse manevre frauduloase prin care s-a ajuns la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri cu suprafaţă totală de 46,15 ha, către moştenitorii a cinci autori, fiind emise titlurile de proprietate x/08.02.2010, y/14.03.2011, z/19.09.2011, w/28.09.2011 şi 8111/15.02.2012, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a cauzat o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 24964505,69 RON, cu consecinţa obţinerii de către sine, interpuşi şi apropiaţi ai săi a unor importante avantaje patrimoniale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.
S-a arătat că elementul material al laturii obiective este reprezentat de mai multe acţiuni frauduloase ale inculpatului, primar şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari de a propune reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a unor moştenitori asupra unor terenuri intravilane situate pe plaja Mării Negre, deşi aceştia aveau dreptul de a obţine teren extravilan agricol (autor HH.-II., autor MM. şi autor LL.) sau de a propune inculpatei D. să dispună reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a unor moştenitori asupra unor terenuri intravilane situate pe plaja Mării Negre, deşi aceştia aveau dreptul de a obţine teren agricol (defunct JJ. şi KK.), cu încălcarea sipoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 172000. S-a arătat că inculpatul a încălcat şi dispoziţiile art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi ale art. 5 din O.G. nr. 19/1999.
S-a considerat că urmarea imediată a fost reprezentată de paguba în valoare de 24964505,69 RON, cauzată oraşului Năvodari şi obţinerea de către sine, interpuşi şi apropiaţi ai săi a unor importante avantaje patrimoniale.
Legătura de cauzalitate a fost stabilită prin probele administrate în cauză.
Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea credinţă, în scopul păgubirii oraşului Năvodari obţinerii de mari avantaje imobiliare.
2. Referitor la situaţia inculpatului B., s-au reţinut următoarele aspecte:
Pentru infracţiunea de spălare de bani, Legea nr. 656/2002 prevedea, la art. 23 alin. (1) lit. c) (fapta din data de 23.07.2012) şi, ulterior, la art. 29 alin. (1) lit. a) (fapta din data de 15.05.2013), o pedeapsă de la 3 la 12 ani închisoare. Art. 49 alin. (1) din Legea nr. 656/2019 pedepseşte infracţiunea de spălare de bani cu închisoare de la 3 la 10 ani. Astfel, legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.
S-a reţinut că fapta inculpatului B., administrator de drept al S.C. C. S.R.L. care, la data de 23.07.2012, a încheiat trei contracte de vânzare cumpărare cu UAT Năvodari, prin care S.C. C. S.R.L. dobândit terenurile de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 RON şi112.003,94 RON, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare a banilor deoarece lipseşte infracţiunea predicat din care să provină bunurile. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa l-a achitat pe inculpatul B., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).
Având în vedere că dispoziţiile legale referitoare la infracţiunea de tentativă la abuz în seviciu au fost declarate neconstituţionale, după cum s-a arătat anterior, instanţa a apreciat că a operat o dezincriminare a infracţiunii, astfel că nu se mai poate reţine nici complicitatea la această infracţiune. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., inculpatul B. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).
S-a apreciat că fapta inculpatului B. de a constitui un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii A. şi S.C. C. S.R.L., în anul 2011, al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului Oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor, nu există, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. inculpatul B. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
S-a considerat că fapta inculpatului B., care, la data de 15.03.2013, a cumpărat fictiv de la inculpatul F. suprafaţa de 22540 mp despre care cunoştea că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., iar, la data de 14.07.2013, a adus suprafaţa de teren aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L., evaluând-o la preţul de 7454000 RON, în scopul de a ascunde originea ilicită a terenului, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare de bani, prevăzută de 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
S-a reţinut că elementul material al infracţiunii de spălare de bani este reprezentat de acţiunile inculpatului B. de a cumpăra fictiv de la inculpatul F. suprafaţa de teren de 22540 mp, despre care cunoştea că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A. şi de a o aduce aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L..
Urmarea imediată a fost reprezentată de schimbarea situaţiei terenului provenit din infracţiune.
Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.
Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, calificate prin scop, scopul fiind acela de a ascunde originea ilicită a terenului.
3. În ceea ce priveşte situaţia inculpatei S.C. C. S.R.L., s-a apreciat că este identică cu situaţia inculpatului B., având aceleaşi acuzaţii. S-a precizat că rămâne valabilă analiza făcută cu privire la legea penală mai favorabilă, care, şi în cazul inculpatei S.C. C. S.R.L., este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.
S-a considerat că fapta inculpatei S.C. C. S.R.L. care, la data de 23.07.2012, prin trei contracte de vânzare cumpărare încheiate cu UAT Năvodari a dobândit terenurile de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 RON şi 112.003,94 RON, nu întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare a banilor deoarece lipseşte infracţiunea predicat din care să provină bunurile. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa a achitat-o pe inculpata S.C. C. S.R.L., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).
Având în vedere că dispoziţiile legale referitoare la infracţiunea de tentativă la abuz în seviciu au fost declarate neconstituţionale, după cum s-a arătat anterior, instanţa a apreciat că a operat o dezincriminare a infracţiunii, astfel că nu se mai putea reţine nici complicitatea la această infracţiune. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., instanţa a achitat-o pe inculpata S.C. C. S.R.L. pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la tentativă la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 32 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 5 din C. pen. (faptă 20.12.2012).
S-a apreciat că fapta inculpatei S.C. C. S.R.L. de a constitui un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii A. şi B., în anul 2011, al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului Oraşului Năvodari, dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor, nu există, motiv pentru care, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpata S.C. C. S.R.L. a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011).
S-a considerat că fapta inculpatei S.C. C. S.R.L. care, la data de 14.07.2013, a dobândit suprafaţa de 22540 mp, de la administratorul de drept, inculpatul B., despre care ştia că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., pe care, ulterior, a adus-o aport în natură la capitalul social al S.C. NN., evaluând-o la preţul de 7300000 RON, în scopul de a ascunde originea ilicită a terenului, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
S-a arătat că elementul material al infracţiunii de spălare de bani este reprezentat de acţiunile inculpatei de a primi ca aport de la inculpatul B. suprafaţa de teren de 22540 mp, despre care cunoştea că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A. şi de a o aduce aport la capitalul inculpatei S.C. NN..
Urmarea imediată a fost reprezentată de schimbarea situaţiei terenului provenit din infracţiune.
Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.
Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, calificate prin scop, scopul fiind acela de a ascunde originea ilicită a terenului.
4. Cu privire la situaţia inculpatei D., instanţa a constatat că a fost trimisă în judecată pentru săvârşirea a trei infracţiuni, respectiv, luare de mită, prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 289 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., toate cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen.
Infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată era pedepsită de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 cu închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. În prezent, infracţiunea de abuz în serviciu săvârşită de un judecător este pedepsită de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 cu aplicarea art. 309 din C. pen. este pedepsită cu închisoare de la 4 la 14 ani şi interzicerea unor drepturi.
Chiar dacă noua reglementare prevede o pedeapsă mai mică pentru infracţiunea de abuz în serviciu, instanţa a apreciat că, în ceea ce o priveşte pe inculpata D., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969, având în vedere dispoziţiile art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. din 1969 care sunt mai favorabile decât dispoziţiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., în sensul că nu prevedeau aplicarea unui spor obligatoriu în cazul stabilirii pedepsei pentru concursul de infracţiuni.
Instanţa a apreciat că fapta inculpatei D. de a primi prin intermediul fiicei sale, QQ., de la inculpatul A., un teren în suprafaţă de 500 m.p., situat în oraşul Năvodari, în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, primirea fiind disimulată prin încheierea unui contract de vânzare cumpărare între S.C. PP., al cărei asociat unic este făptuitorul A. iar administrator sora acestuia, RR., nu există. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpata D. a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă 19.10.2010).
S-a reţinut că fapta inculpatei D. care, în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarul nr. x/2009, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1864, a dispus punerea în posesie a inculpatei E. asupra unui teren de 12 ha pe plaja Mării Negre, deşi, aceasta din urmă, trebuia să primească un teren agricol extravilan, şi a cauzat un prejudiciu UAT Năvodari de 7966560, obţinând foloase necuvenite pentru inculpaţii E., B., S.C. C. S.R.L., A. şi interpuşii săi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.
S-a arătat că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu este reprezentat de îndeplinirea atribuţiilor de seviciu de către inculpată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000. Inculpata a încălcat şi dispoziţiile art. 129 din C. proc. civ. din 1864.
Urmarea imediată este reprezentată de paguba creată în patrimoniul oraşului Năvodari şi foloasele necuvenite obţinute de către persoanele menţionate mai sus.
Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.
Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe.
De asemenea, s-a reţinut că fapta inculpatei D., care, în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarul nr. x/2006, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1864, a dispus obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari să reconstituie dreptul de proprietate moştenitorilor defunctului KK. şi cumpărătorilor de drepturi litigioase asupra unui teren de 13 ha pe plaja Mării Negre, deşi, aceştia din urmă, trebuiau să primească un teren agricol extravilan, şi a cauzat un prejudiciu UAT Năvodari de 8553083,96 RON, obţinând foloase necuvenite pentru moştenitori, pentru inculpatul A. şi interpuşii săi, întruneşte elementele de constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.
S-a arătat că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu este reprezentat de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu de către inculpată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000. Inculpata a încălcat şi dispoziţiile art. 129 din C. proc. civ. din 1864.
Urmarea imediată este reprezentată de paguba creată în patrimoniul oraşului Năvodari şi foloasele necuvenite obţinute de către persoanele menţionate mai sus.
Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.
Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe.
Instanţa a făcut anumite precizări cu privire la forma de vinovăţie a inculpatei D., judecător la data săvârşirii faptelor.
A fost împărtăşit punctul de vedere unanim acceptat de practica judiciară, în sensul că hotărârile judecătoreşti nu pot fi criticate decât prin exercitarea căilor de atac prevăzute de lege, însă numai când soluţia a fost pronunţată de magistrat cu bună-credinţă.
În practica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a statuat că răspunderea penală a magistraţilor poate fi pusă în discuţie cu referire la infracţiunea de abuz în serviciu, numai în situaţiile în care aceştia şi-au exercitat funcţia cu rea- credinţă, în sensul că au cunoscut caracterul vădit nelegal al acţiunilor lor, urmărind sau acceptând vătămarea intereselor legale ale unei persoane (decizia penală nr. 270/27.04.2011).
S-a arătat că răspunderea penală a magistratului vizează stabilirea culpei penale prin exercitarea atribuţiilor în mod abuziv, cu rea-credinţă, prin care urmăreşte deliberat pronunţarea unei hotărâri contrare realităţii şi deci, cu intenţie, încă de la începutul procesului, urmăreşte adoptarea unei soluţii favorabile unei părţi cu denaturarea vădită a stării de fapt, caz în care, în mod evident, nu se mai pune problema exercitării unei căi de atac (decizia penală nr. 398/19.01.2005).
În prezenta cauză, la stabilirea vinovăţiei inculpatei D., în aprecierea sa asupra probelor, instanţa s-a raportat la standardul de probă "dincolo de orice îndoială rezonabilă" legiferat în art. 396 alin. (2) din C. proc. pen., precum şi statuat în jurisprudenţa constantă a Curţii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de dovadă poate totuşi rezulta dintr-un mănunchi de indicii sau de prezumţii neinfirmate, suficient de grave, precise şi conforme (hotărârile Dumitru Popescu 1 c. României, Cobzaru c. României, Rupa c. României).
În opinia instanţei, inculpata D. a săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu cu rea-credinţă, pronunţând două soluţii vădit nelegale prin care a urmărit prejudicierea patrimoniului oraşului Năvodari şi mai ales obţinerea unor foloase necuvenite de către inculpatul A., inculpata E., de către moştenitorii defuncţilor cărora li se preluaseră terenurile în mod abuziv în regimul comunist, şi de către interpuşii inculpatului A.. S-a arătat că, într-adevăr, în cauză, nu există o probă irefragabilă din care să rezulte reaua-credinţă a inculpatei, însă faptul că inculpata E. şi-a ales completul C 29 ff, faptul că inculpata D. a dispus punerea în posesie exact asupra terenurilor intravilane aflate pe plaja Mării Negre, pe care le-a indicat inculpata E., că nu a făcut verificările prevăzute de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, faptul că în dosarul privind cazul KK. a admis acţiunea şi a acordat exact terenurile indicate de inculpatul A., prin adresa nr. x/06.05.2010, fără a mai face vreo verificare, faptul că inculpata cunoştea foarte bine dispoziţiile legilor fondului funciar şi în alte dosare a procedat în mod corect, faptul că prin decizia civilă nr. 1333/16.12.2008 Tribunalul Constanţa i-a atras atenţia inculpatei, într-un dosar similar că nu poate acorda reclamanţilor decât terenuri agricole extravilane, interpretarea abuzivă dată dispoziţiilor art. 98 din Legea nr. 1/2000, precum şi faptul că cele două soluţii nu au fost recurate în mod efectiv şi legal de către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, se constituie într-un mănunchi de indicii şi prezumţii neinfirmate, suficient de grave, precise şi conforme, care demonstrează reaua- credinţă a inculpatei.
5. Referitor la situaţia inculpatei E., instanţa a apreciat că rămâne valabilă analiza făcută anterior şi a constatat că în ceea ce o priveşte, legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000 în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen., având în vedere limitele de pedeapsă mai reduse prevăzute de art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. faţă de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000.
S-a reţinut că fapta inculpatei E. de a sprijini grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L. nu există, întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru constituirea grupului. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpata E. a fost achitată pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din anul 2011).
S-a reţinut că fapta inculpatei E. care l-a ajutat pe inculpatul A. să comită infracţiunea de abuz în serviciu, numai în ceea ce priveşte emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011, prin alegerea completului de judecată, prin depunerea la dosar a hărţii primite de la inculpatul Matei şi prin încheierea contractului de vânzare a unui bun viitor, cu consecinţa păgubirii UAT Năvodari cu suma de 7966560 RON şi a obţinerii de către inculpată, inculpatul A., inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. şi de către interpuşii inculpatului A. a unor foloase necuvenite, întruneşte elementele de tipicitate ale complicitate la abuz în serviciu prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 din C. pen.
Instanţa a arătat că elementul material al infracţiunii este reprezentat de acţiunile inculpatei de sprijinire a inculpatului A. să comită infracţiunea de abuz în serviciu, prin alegerea completului de judecată, prin depunerea la dosar a hărţii primite de la inculpatul Matei şi prin încheierea contractului de vânzare a unui bun viitor.
Urmarea imediată este reprezentată de păgubirea UAT Năvodari cu suma de 7966560 RON şi obţinerea de către inculpată, inculpatul A., inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L. şi de către interpuşii inculpatului A..
Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.
6. Cu privire la situaţia inculpatului F., instanţa a apreciat că rămâne valabilă analiza făcută în cazul inculpatului B. şi a constatat că, pentru acesta, legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 129/2019, în vigoare în prezent, precum şi de noul C. pen.
S-a reţinut că fapta inculpatului F., de a sprijini grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii A., B. şi S.C. C. S.R.L., nu există întrucât nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru constituirea grupului. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpatul F. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din anul 2011).
Instanţa a considerat că fapta inculpatului F., care, la data de 16.04.2013, prin contractul autentificat sub nr. x la BNP H., a cumpărat fictiv, la preţul de 80000 de RON, de la numitul OO., persoană iresponsabilă, suprafaţa de 22540 mp provenită din săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, după care, prin contractual autentificat sub nr. x/15.05.2013 de BNP H., a vândut tot fictiv, inculpatului B., aceeaşi suprafaţă de teren la preţul de 150000 de RON, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
Instanţa a arătat că elementul material al laturii obiective este reprezentat de acţiunile inculpatului de a cumpăra şi vinde, ulterior, terenul de 22540 mp, despre care ştia că fusese obţinut fraudulos de către inculpatul A. pe numele persoanei iresponsabile OO..
Urmarea imediată este reprezentată de schimbarea situaţiei terenului.
Legătura de cauzalitate a fost dovedită cu probele administrate în cauză.
Latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, scopul fiind acela de a se pierde urma terenului, de a i se ascunde originea ilicită.
7. Referitor la situaţia inculpatului G., instanţa a constatat că fapta reţinută în sarcina acestuia, constând în aceea că, în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013, a transferat din conturile SS. suma de 2.269.510,00 RON, despre care cunoştea că provenea din săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu de către inculpatul A., către societăţi de tip fantomă, sub acoperirea unor operaţiuni comerciale legale, în scopul ascunderii originii ilicite a sumelor respective, nu există, deoarece nu există o infracţiune predicat din care să provină banii. S-a apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate nici pentru o altă infracţiune, eventual delapidare sau abuz în serviciu, care să fie reţinută în sarcina inculpatului. În consecinţă, în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., inculpatul G. a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din perioada 22.05.2012-03.07.2013).
IX. Faţă de îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 396 alin. (2) C. proc. pen., pentru faptele încadrate în drept, reţinute de Curtea de Apel în sarcina inculpaţilor A., B., S.C. C. S.R.L., D., E. şi F., în sensul că faptele analizate există dincolo de orice îndoială rezonabilă, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de inculpaţi cu vinovăţia prevăzută de lege, instanţa a dispus condamnarea acestora.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor A. şi D., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. din 1969, respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaţilor B., S.C. C. S.R.L., E. şi F., instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 din C. pen., respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.
În concret, inculpatul A., în calitate de ales local, angajat al statului, a săvârşit o infracţiune de abuz în serviciu în formă continuată, de o gravitate ridicată, cu metode sofisticate, greu de descoperit, greu de instrumentat, cu un prejudiciu extrem de ridicat, împotriva intereselor comunităţii al cărei patrimoniu era administrator, prejudiciu imposibil de recuperat în natură, cu scopul de a obţine, în principal, pentru sine şi, în subsidiar, pentru alţii, suprafeţe întinse de teren pe plaja Mării Negre şi, ulterior, a iniţiat numeroase tranzacţii imobiliare pentru obţinerea de profit, aspecte de natură să releve o rapacitate imobiliară şi financiară ridicate, totodată şi o periculozitate majoră a inculpatului. S-a reţinut că inculpatul are antecedente penale, fiind condamnat definitiv pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 din C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa, mita dată fiind un teren parte dintr-o suprafaţă mai mare ce a făcut obiectul prezentului dosar. Acesta nu a recunoscut fapta, dar a avut o conduită procesuală corectă prezentându-se la fiecare termen de judecată.
Faţă de aceste circumstanţe, în baza art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., Curtea de Apel l-a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată (faptă din perioada 19.07.2010 - 17.10.2011), pedeapsă pe care a considerat-o proporţională cu fapta comisă şi aptă să asigure scopul prevăzut de art. 52 C. pen. din 1969. Pedeapsa aplicată a fost orientate spre mediu, având în vedere numărul de acte materiale, gravitatea faptei, prejudiciul major şi metodele sofisticate folosite de inculpat la comiterea faptei.
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.
Faţă de natura şi gravitatea faptei, conform art. 65 C. pen. din 1969, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale. Pedeapsa complementară se justifică deoarece inculpatul a săvârşit fapta din funcţia de primar şi preşedinte al comisiei locale de fond funciar, astfel că devine nedemn să ocupe vreo funcţie precum cele interzise de către instanţă.
Instanţa a constatat că infracţiunea pentru care inculpatul A. a fost condamnat în prezentul dosar este concurentă cu infracţiunea de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 5 C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, pentru care a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.
Aşadar, în baza art. 34 alin. (1) lit. b) si art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, a contopit pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin prezenta cu pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa şi a aplicat pedeapsa cea mai grea, aceea de 9 ani închisoare.
S-a reţinut că inculpatul A. are de executat pedeapsa de 9 ani închisoare în regim de detenţie.
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, instanţa a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar.
Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, instanţa a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de primar, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
În baza art. 88 alin. (1) C. pen. din 1969, s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii, arestării preventive şi perioada executată de la data de 14.11.2012 la data de 17.04.2013, data de 29/30.08.2014, de la data de 10.09.2014 la data de 24.04.2015 şi de la data de 19.02.2016 la data de 31.07.2016.
Inculpatul B. a săvârşit o infracţiune de spălare de bani cumpărând fictiv suprafaţa de 22540 mp de la inculpatul F., care o cumpărase fictiv de la OO., persoană iresponsabilă, iar, ulterior, a adus terenul aport în natură la capitalul S.C. C. S.R.L., pentru a se pierde urma imobilului şi pentru a asigura produsul infracţiunii pentru inculpatul A., inculpatul B. având şi el beneficii. S-a apreciat că fapta este una gravă cu consecinţe care nu mai pot fi surmontate, terenurile fiind vândute ulterior, ajunse în proprietatea unor dobânditori de bună-credinţă şi care nu mai pot fi aduse în proprietatea UAT Năvodari. S-a reţinut că inculpatul B. a participat activ la fraudarea patrimoniului oraşului Năvodari, acesta dobândind terenuri şi din alte titluri de proprietate, dar nu a fost cercetat şi trimis în judecată. Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei. S-a constatat că nu are antecedente penale.
Având în vedere circumstanţele arătate mai sus, în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., instanţa l-a condamnat pe inculpatul B. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă din 15.05.2013). Pedeapsa a fost orientată peste minimul special pentru faptul că inculpatul B. se afla în relaţii de afinitate cu inculpatul A., administra inculpata S.C. C. S.R.L., pe care a angrenat-o în activitatea infracţională.
Faţă de natura şi gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen., instanţa a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată, durata reţinerii din data de 29/30.08.2014.
Inculpata S.C. C. S.R.L. a săvârşit, prin organul de conducere, o infracţiune de spălare de bani, primind aport suprafaţa de 22540 mp de teren de la inculpatul B., suprafaţă pe care ulterior a adus-o aport la capitalul S.C. NN., pentru a se pierde urma imobilului şi pentru a asigura produsul infracţiunii pentru inculpatul A., inculpata sporindu-şi patrimoniul în mod injust. Inculpata S.C. C. S.R.L. a participat activ la fraudarea patrimoniului oraşului Năvodari, aceasta dobândind terenuri şi din alte titluri de proprietate, dar nu a fost cercetată şi trimis în judecată. Inculpata a fost coordonată în fapt de inculpatul A. şi în acte de inculpatul B., cei doi deturnând obiectul său de activitate în scopul comiterii de infracţiuni.
În raport de circumstanţele arătate, în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., instanţa a condamnat-o pe inculpata S.C. C. S.R.L. la pedeapsa amenzii de 500000 RON, stabilită în condiţiile art. 137 alin. (1), (2) şi (4) lit. c) din C. pen. (250 de zile amendă cu 2000 de RON cuantumul zilei amendă) pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 15.05.2013).
În baza art. 138 din C. pen., instanţa a aplicat inculpatei pedeapsa complementară prevăzută de art. 136 alin. (3) lit. a) din C. pen., respectiv, dizolvarea persoanei juridice S.C. C. S.R.L., având în vedere că obiectul său de activitate a fost deturnat în scopul comiterii de infracţiuni.
Inculpata D., în calitate de judecător al Judecătoriei Constanţa, a săvârşit două infracţiuni de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave, prin acţiunile sale cauzând un prejudiciu intereselor publice, respectiv ale UAT Năvodari, în valoare de 16519643,96 RON, consecinţe care nu mai pot fi reparate în natură, cunoscând foarte bine modul de soluţionare a cererilor în materia fondului funciar, în scopul de a obţine pentru ceilalţi inculpaţi foloase majore necuvenite.
La data faptelor, inculpata era judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, aspect care imprimă faptelor o gravitate şi mai mare, faptele sale fiind de natură să decredibilizeze justiţia în ochii opiniei publice. Instanţa a apreciat că a creat aparenţa de părtinire, de favorizare a anumitor persoane şi de defavorizare a altora, fără criterii cunoscute de justiţiabili, însă relevate în prezentul dosar. Inculpata nu a recunoscut săvârşirea faptelor şi a încercat să acrediteze ideea că a procedat corect, încercând să dea o interpretare nereală normelor legale. Instanţa a orientat pedepsele peste minimul special, având în vedere funcţia deţinută de inculpată, prejudiciul major cauzat şi modul de comitere a faptelor.
Faţă de circumstanţele arătate, în baza art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., instanţa a condamnat-o pe inculpata D. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010).
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător.
Raportat la natura şi gravitatea faptei, conform art. 65 C. pen. din 1969, instanţa a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
În baza art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., a condamnat-o pe inculpata D. la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 16736/22.06.2010).
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător.
Raportat la natura şi gravitatea faptei, conform art. 65 C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale.
În baza art. 34 alin. (1) lit. b) şi art. 33 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969, instanţa a contopit cele două pedepse de câte 7 ani închisoare şi a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea, aceea de 7 ani inchisoare.
Instanta a dispus ca inculpata D. să execute pedeapsa de 7 ani închisoare în regim de detenţie.
Conform art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969, a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa o funcţia de judecător.
Conform art. 35 alin. (3) C. pen. din 1969, s-a aplicat inculpatei pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale. Inculpata a devenit nedemnă să poată ocupa o funcţie publică aleasă ori numită şi de a ocupa funcţia de judecător, întrucât a nesocotit menirea funcţiei în care se afla.
Inculpata E. a săvârşit o infracţiune de complicitate la abuz în serviciu, prin care, împreună cu inculpaţii A. şi D., a adus oraşului Năvodari un prejudiciu 7966560 RON, în scopul obţinerii pentru sine, pentru inculpaţii A., B., S.C. C. S.R.L. şi pentru alţi interpuşi. Inculpata nu a recunoscut comiterea infracţiunii. La alegerea pedepsei, instanţa a avut în vedere şi faptul că inculpata E. avea dreptul la retrocedarea unui teren agricol cu suprafaţa de 11,2 ha, iar autorităţile i-au încălcat drepturile pe o perioadă lungă de timp. Fapta inculpatei este grefată pe refuzul autorităţilor de a-i respecta drepturile, motiv pentru care pedeapsa aplicată inculpatei s-a orientat spre minimul special.
În baza art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen. şi art. 5 C. pen., instanţa a condamnat-o pe inculpata E. la pedeapsa de 4 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu (titlu de proprietate nr. x/14.03.2011).
Faţă de natura şi gravitatea faptei, baza art. 67 alin. (2) din C. pen., s-a interzis inculpatei cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatei ca pedeapsă accesorie drepturile prevazute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
Inculpatul F. a săvârşit o infracţiune de spălare de bani, sub coordonarea inculpatului A., cumpărând fictiv suprafaţa de 22540 mp de la OO., persoană iresponsabilă, iar, ulterior, l-a vândut fictiv inculpatului B., pentru a se pierde urma imobilului şi pentru a asigura produsul infracţiunii pentru inculpatul A., inculpatul F. având şi el beneficii. Fapta este una gravă cu consecinţe care nu mai pot fi surmontate, terenurile fiind vândute, ulterior, ajungând în proprietatea unor dobânditori de bună credinţă şi care nu mai pot fi aduse în proprietatea UAT Năvodari. Inculpatul F. a participat activ la fraudarea patrimoniului oraşului Năvodari, acesta dobândind terenuri şi din alte titluri de proprietate, dar nu a fost cercetat şi trimis în judecată. Inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei. S-a constatat că inculpatul nu are antecedente penale. Fiind doar un interpus, marionetă a inculpatului A., care avea ascendent asupra sa prin faptul că l-a angajat la o societate pe care o deţinea, instanţa i-a aplicat inculpatului F., pedeapsa minimă.
Aşadar, în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 din C. pen., instanţa l-a condamnat pe inculpatul F. la pedeapsa de 3 ani închisoare, în regim de detenţie, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor (faptă 16.04.2013).
Faţă de natura şi gravitatea faptei, în baza art. 67 alin. (2) din C. pen., instanţa a interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
În baza art. 65 alin. (1) din C. pen., s-a interzis inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a) şi b), respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.
X. Instanţa a constatat că persoana vătămată Oraşul Năvodari nu s-a constituit parte civilă în cauză.
XI. Având în vedere că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanţa a făcut aplicarea art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.
Potrivit textului menţionat, instanţa, chiar dacă nu există constituire de parte civilă, s-a pronunţat cu privire la desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris sau la restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.
Tot ca o consecinţă a faptului că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, instanţa a făcut şi aplicarea art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen.. Potrivit textului legal menţionat, sunt supuse confiscării speciale bunurile dobândite prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate şi în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia.
S-au avut în vedere şi dispoziţiile art. 901 alin. (1) şi (2) din C. civ.
Instanţa a aplicat textele legale menţionate după următorul raţionament: pentru suprafeţele de teren dezmembrate din terenurile ce au făcut obiectul retrocedărilor frauduloase şi care se mai află în proprietatea inculpaţilor, a interpuşilor, ori a altor dobânditori de rea-credinţă, s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare; pentru terenurile care au fost dezmembrate şi vândute unor dobânditori de bună-credinţă, s-a confiscat contravaloarea fiecărui teren de la inculpatul, interpusul ori persoana de rea-credinţă care l-a vândut. Totodată s-au instituit măsuri asigurătorii asupra terenurilor pentru care s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, pentru a se evita înstrăinarea imobilelor.
Instanţa a considerat că toate terenurile vândute în numele interpuşilor inculpatului A., au fost vândute de către acesta din urmă care a beneficiat şi de contravaloarea imobilelor şi numai dacă probele au arătat fără dubiu că interpuşii au intrat în proprietatea efectivă a terenurilor şi au fost beneficiari reali, confiscarea s-a făcut de la ei. Pentru terenurile vândute de inculpata S.C. C. S.R.L. s-a considerat că valoarea acestora i-au sporit patrimoniul, iar confiscarea a fost operată de la societate.
Instanţa a confiscat contravaloarea terenurilor vândute pentru a aplica un tratament unitar şi pentru că bunurile care au fost dobândite în urma săvârşirii infracţiunilor au fost terenurile în sine, iar preţurile la care au fost vândute ulterior puteau să nu mai reflecte valoarea reală a terenurilor la momentul intrării în posesie. De asemenea, inculpaţii au dat dovada capacităţii unei multitudini de inginerii imobiliare, tranzacţiile având de multe ori preţuri fictive.
Toţi dobânditorii care şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară, cu respectarea art. 901 alin. (2) din C. civ. şi care nu au avut legătură cu inculpaţii, interpuşii ori moştenitorii din prezentul dosar, sau chiar dacă au avut legătură cu vreuna dintre persoanele menţionate, nu au existat probe din care să rezulte reaua-credinţă, au fost consideraţi a fi de bună-credinţă, în condiţiile în care nu au existat emenente din care să rezulte reaua-credinţă, mai ales în cazul vânzărilor succesive, unde reaua-credinţă a ultimului dobânditor poate fi cu atât mai puţin stabilită. Totodată, au fost desfiinţate şi titlurile de proprietate şi actele subsecvente, dar acestea din urmă doar în situaţia restabilirii situaţiei anterioare, iar actele prin care dobânditorii de bună-credinţă au ajuns în proprietatea terenurilor s-a dispus a nu fi desfiinţate.
Instanţa a urmărit firul tranzacţiilor imobliare din cartea funciară în volumele XXXVI-XLV CAB şi a făcut trimitere la secţiunea privind analiza situaţiei de fapt pentru fiecare titlu de proprietate în parte, unde s-a precizat tot parcursul terenurilor de la punerea în posesie până la zi. Cartea funciară a fost analizată odată cu situaţia de fapt, fiindcă a oferit elemente importante pentru clarificarea faptelor, fiind oglinda atitudinii psihice a inculpaţilor, interpuşilor şi a moştenitorilor.
T.P 7668/02.12.2011
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a desfiinţat parţial Titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, doar în ceea ce priveşte suprafaţa de 20000 mp situată în oraş Năvodari, parcela A158 cu nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 36480 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 36480 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpatul A. suma de 72960 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
Terenurile menţionate mai sus au fost vândute de către inculpatul A., prin interpusul său TT. şi s-a impus confiscarea contravalorii imobilelor de la inculpat.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.., s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 4000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/09.08.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x şi x), a actului notarial, a actului notarial x/14.09.2011(doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x şi x), a actului notarial nr. x/14.09.2011, şi a actului notarial nr. x/14.09.2011, toate autentificate de BNP H. din oraşul Năvodari.
S-a arătat că terenurile se află, şi în prezent, în proprietatea inculpatului F. şi se poate dispune restabilirea situaţiei anterioare.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la numitul I. suma de 81131,52 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1112 mp şi nr. cadastral x, deoarece acesta a vândut suprafaţa de teren menţionată.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 42097,92 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 577 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 32175,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 441 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 33999,36 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 466 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 47424 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 650 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 47424 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 650 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 29111,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 399 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 32686,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 448 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 42776 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 600 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 59900,16 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 821 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 40055,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 549 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 107397,12 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1472 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 26995,2 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 370 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 5034,24 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 69 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la numitul J. suma de 100392,96 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1376 mp şi nr. cadastral x.
Instanţa a respins apărările numitului J. apreciind că acesta nu a fost un dobânditor de bună-credinţă, ci, împreună cu inculpatul A., a pus în practică planul de fraudare a patrimoniului Oraşului Năvodari. A devenit proprietarul suprafeţei de 8888 mp de teren prin intermediul interpuşilor PPPPPPP. şi QQQQQQQ., după care a dezmembrat terenul în mai multe loturi şi l-a vândut, prin aceiaşi interpuşi. S-a arătat că probele analizate la secţiunea TP 7668/02.12.2010 au relevat reaua-credinţă a numitului J..
T.P 7757/14.03.2011
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., s-a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/14.03.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 33359,97 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 469 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 34853,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 490 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 26816,01 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 377 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 79381,08 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1116 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., s-a confiscat de la inculpata E. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
S-a reţinut că terenurile enumerate mai sus au fost vândute de către inculpata E., iar contravaloarea lor reprezenta bunuri obţinute din săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnată. S-a constatat că terenurile nu mai puteau fi restituite persoanei vătămate şi nu exista nici constituire de parte civilă în cauză.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x.
S-a constatat că cele patru terenuri enumerate mai sus se află încă în proprietatea inculpatei E. şi se poate restabili situaţia anterioară săvârşirii infracţiunii cu privire la ele.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/22.05.2013 şi a actului notarial nr. x/11.07.2011(doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x), ambele autentificate de BNP K. din mun. Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 32933,19 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 463 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 25393,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 357 mp şi nr. cadastral x.
S-a constatat că cele două terenuri menţionate mai sus au fost vândute de către inculpata E., iar contravaloarea lor reprezintă bunuri obţinute din săvârşirea infracţiunii pentru care a fost condamnată, terenurile nu mai puteau fi restituite persoanei vătămate şi nu nici nu exista constituire de parte civilă în cauză.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 20311 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa. S-a constatat că terenul se afla încă în proprietatea inculpatei E. şi se putea restabili situaţia anterioară cu privire la el.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1351327,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 18998 mp şi nr. cadastral x (dezmembrat ulterior). S-a constatat că terenul de 18998 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculpatul A., prin intermediul inculpatului B. şi vândut în acelaşi mod.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1122146,88 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 25098 mp şi nr. cadastral x (dezmembrat ulterior). S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 25098 mp şi nr. cadastral x a fost dezmembrat de inculaptul A. prin intermediul numitelor JJJ. şi LLL. şi vândut în acelaşi mod.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 711300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 10000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 32506,41 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 457 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35565 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
S-a reţinut că terenurile menţionate mai sus au fost vândute de inculpatul A. prin intermediul inculpatului B., iar contravaloarea acestora reprezenta bun obţinut prin săvârşirea infracţiunii, care nu servea la despăgubirea persoanei vătămate, întrucât nu exista constituire de parte civilă în cauză.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 500 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 779 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. FN/21.07.2011 şi nr. 1213/18.07.2011 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x).
S-a constatat că cele trei terenuri se aflau încă în proprietatea inculpatei E. şi se putea restabili situaţia anterioară cu privire la ele.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 1066950 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 15000 mp şi nr. cadastral x (mai puţin terenurile dezmembrate, cu nr. cadastral x şi 110105). S-a constatat că terenul a fost dezmembrat de către inculpatul A. prin intermediul interpusului LLLLLLLL., în mai multe loturi care au fost vândute în acelaşi mod, iar contravaloarea lor a fost bun obţinut din săvârşirea infracţiunii.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata E. suma de 60531,63 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 851 mp, respectiv două terenuri (nr. cadastral x şi nr. cadastral x). S-a constatat că cele două terenuri au fost vândute de inculpata E., iar contravaloarea lor a fost bun obţinut din săvârşirea infracţiunii.
T.P 7960/19.09.2011
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/19.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditoarea L. suma de 2674375 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x a intrat în proprietatea moştenitoarei L. şi a fost adjudecat de S.C. RRRRRRRR. S.R.L., într-un dosar de executare silită, dechis împotriva acesteia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 543176,26 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 6347 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de inculpatul A., prin intermediul interpusului LL., iar contravaloarea s-a impus a fi confiscată de la inculpatul A., adevăratul beneficiar al terenului.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra suprafeţei de teren de 215 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1486/22.10.2015, 174/174/31.01.2013, 1486/22.10.2015 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenul cu nr. cadastral x). S-a constatat că terenul de 215 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului M. şi putea fi restabilită situaţia anterioară cu privire la el.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 160291 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3746 mp şi nr. cadastral x, deoarece a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, deoarece a fost vândut de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R. şi S. suma de 86387,645 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3901 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 66435 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 111254 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1300 mp şi nr. cadastral x şi 116396, deoarece terenul a fost vândut de către acesta.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12786 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1652 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12545 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1444 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1016 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1016 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1017 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3049 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3049 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenurilor cu nr. cadastrale x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 996/06.04.2016, 223/22.03.2010, 174/31.01.2013 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 3988/14.09.2018 autentificat de BNP U. din mun. Constanţa (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x).
S-a constatat că suprafaţa de teren de 12786 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia interpusului LL.; suprafeţele de teren de 1652 mp. nr. cadastral x, 12545 mp. nr. cadastral x au rămas în posesia interpusului V.; suprafaţa de teren de 1444 mp. nr. cadastral x a rămas în indiviziune pe numele interpusului V. şi al moştenitorilor O., T., P., Q., J., R., S. şi M.; suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului O.. Suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului T.; suprafaţa de teren de 1017 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului P.. Suprafaţa de teren de 3049 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor Q., J., R., S.; suprafaţa de teren de 3049 mp. şi nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor M. şi N.. Astfel, pentru aceste terenuri s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R., S., M., N., P., O. şi T. suma de 14263,33 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 221095,68 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 256825,58 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii Q., J., R. şi S. suma de 66260,315 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3097 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 3097 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii Q., J., R. şi S. şi s-a impus confoscarea contravalorii de la aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 128370 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul O. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul T. suma de 88318,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1032 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 42790 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 4279 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 559 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 559 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 999/31.03.2017, 1470/05.05.2017 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44244,86 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 517 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul P. suma de 44159,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 516 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost înstrăinat de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 68335,63 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1597 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii M. şi N. suma de 21395 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 11840 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 11840 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 4803/29.11.2017 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenul cu nr. cadastral x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 519898,5 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 1000 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 1000 mp. nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 533 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu suprafaţa de 533 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1279 şi 1280 din data de 19.04.2018, nr. 1131/03.04.2018 şi nr. 3988/14.09.2018 autentificate de BNP U. din mun. Constanţa şi nr. 1187/27.06.2013 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x).
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 61275,28 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul V. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 85580 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 2496 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3001 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1500 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 50 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de inculpatul A. prin interpusul V. şi s-a dispus confiscarea contravalorii acestora de la inculpatul A..
De asemenea, s-au mai reţinut următoarele:
- terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1597 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorii M. şi N. şi s-a dispus confiscarea contravalorii imobilelor de la aceştia;
- suprafaţa de teren de 559 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 11840 mp. şi nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 1000 mp. nr. cadastral x, suprafaţa de teren de 533 mp. şi nr. cadastral x au rămas în posesia interpuslui V. şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare;
- terenurile cu suprafaţa de 6075 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 716 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către interpusul V., iar preţul a fost obţinut pentru sine, având în vedere că terenul a fost trecut în patrimoniul PFA V.. De această dată, instanţa a apreciat că există elemente care arată că terenul a avut ca beneficiar real pe numitul V..
Au fost respinse apărările numiţilor P., T. şi O., conform cărora titlul de proprietate poate fi desfiinţat doar de judecătorul de cameră preliminară în procedura prevăzută de art. 5491 C. proc. pen. Chiar dacă faţă de cei trei nu s-a dispus vreo soluţie de clasare şi chiar dacă nu au fost trimişi în judecată în prezentul dosar, fiindcă titlul de proprietate x/19.09.2011 a fost emis în urma săvârşirii unor infracţiuni, titlul de proprietate a fost desfiinţat. De asemenea, s-a apreciat că situaţia anterioară poate fi restabilită, conform art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., în măsura în care nu a fost dobândit cu bună-credinţă dreptul real înscris în cartea funciară, în temeiul unui act juridic cu titlu oneros, conform art. 901 din C. civ.. S-a constatat că cei trei intimaţi nu au dobândit dreptul real asupra terenurilor cu titlu oneros şi nu au fost nici de bună-credinţă, după cum a rezultat din declaraţia dată de martorul QQQ., confirmată de declaraţia lui T., conform cărora pentru a obţine terenurile trebuiau să dea jumătate din ele inculpatului A..
Instanţa a reţinut că moştenitorii au vândut cota-parte asupra unei suprafeţe cumulate de 6,5 ha, jumătate din 13 ha, interpuşilor inculpatului A., LL. şi V. şi nu au primit niciun ban pentru această vânzare, aşa cum aceştia au recunoscut. În acest context, instanţa a apreciat că nu pot fi consideraţi a fi de bună-credinţă. Pentru aceleaşi motive, s-a reţinut că poate fi confiscată de la aceştia contravaloarea terenurilor vândute de moştenitori, chiar dacă nu au fost inculpaţi în cauză, art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. neimpunând o asemenea condiţie. Instanţa a apreciat că toate celelalte susţineri referitoare la corectitudinea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafaţa totală de 13 ha sunt contrazise de situaţia de fapt reţinută de către instanţă la secţiunea unde a fost analizată emiterea titlului de proprietate x/19.09.2011.
Nu au fost primite nici apărările intimaţilor N., M., Q., J., R. şi S., deoarece s-a apreciat că nici aceştia nu au dobândit terenurile conform art. 901 C. civ., cu titlu oneros şi autorii lor nu au fost de bună-credinţă. Faptul că autorii lor au vândut drepturile litigioase pentru jumătate din teren interpuşilor LL. şi V., coroborat cu faptul că nu au primit niciun ban pentru vânzare şi cu declaraţia martorului QQQ., arată că moştenitorii iniţiali, autori ai intimaţilor N., M., Q., J., R. şi S. nu au fost de bună-credinţă. S-a mai constatat că intimaţii au cunoscut că pe terenul vândut fictiv interpuşilor autorii lor nu au primit niciun ban.
Pentru aceste considerente, instanţa a apreciat că sunt posibile şi chiar se impun desfiinţarea titlului de proprietate nr. x/19.09.2011, restabilirea situaţiei anterioare pentru terenurile pe care intimaţii le mai au în proprietate şi confiscarea contravalorii terenurilor vândute de ei personal, de care au beneficiat în mod injust. Astfel, contravaloarea terenurilor vândute de moştenitori s-a apreciat că poate fi confiscată de la aceştia, chiar dacă nu au fost inculpaţi în cauză, art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. neimpunând o asemenea condiţie.
Chiar dacă nu a fost sesizată cu judecarea unor infracţiuni de fals, s-a apreciat că instanţa penală poate să desfiinţeze titlurile de proprietate emise în baza sentinţelor civile definitive, în condiţiile în care au fost emise în urma unei fraude de proporţii descrise cu ocazia analizei situaţiei de fapt, iar judecătorul care a pronunţat sentinţele a fost condamnat. Celelalte susţineri referitoare la corectitudinea procedurii de retrocedare a terenurilor au fost înlăturate de considerentele arătate cu ocazia analizei emiterii titlului de proprietate nr. x/19.09.2011.
S-a mai arătat că apărările numitului LL. sunt contrazise de declaraţia martorului QQQ. care a arătat că acesta a fost un interpus al inculpatului A., declaraţie care se coroborează cu declaraţiile moştenitorilor care au precizat că nu au primit niciun ban pentru vânzarea drepturilor litigioase. Susţinerile privind corectitudinea procedurii de retrocedare a terenurilor au fost infirmate de probele enunţate cu ocazia analizei situaţiei de fapt. De asemenea, s-a considerat că rămân valabile considerentele arătate anterior, referitoare la posibilitatea instanţei penale de a desfiinţa titlurile de proprietate, deşi nu a fost învestită cu săvârşirea unor infracţiuni de fals. Restabilirea situaţiei anterioare s-a apreciat a fi posibilă întrucât numitul LL. a fost un dobânditor de rea-credinţă. În orice caz, într-o situaţie reală, obişnuită, s-a considerat că ar fi fost absurd ca printr-o cumpărare de drepturi litigioase cu un preţ de 8200 de RON, LL. să obţină un teren de 2 ha cu o valoare de aproape 1700000 de RON, adică de peste 200 de ori mai mare decât investiţia.
Referitor la susţinerile numitului V., instanţa a apreciat că sunt contrazise de declaraţia martorului QQQ. care a arătat că acesta a fost un interpus al inculpatului A., declaraţie care se coroborează cu declaraţiile moştenitorilor care au precizat că nu au primit niciun ban pentru vânzarea drepturilor litigioase. S-a constatat că antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.07.2010 la BNP H. (f x dup), încheiat de V. cu nepoata de soră a inculpatului A., OOO., prin care interpusul se obliga să vândă nepoatei inculpatului suprafaţa de 3,5 ha din totalul de 4,5 ha este încă un element care denotă că acesta a acţionat ca un interpus al inculpatului A.. Nu în ultimul rând, s-a arătat că la preţul de 17220 de RON acesta intra în proprietatea unor terenuri cu o valoare de aproximativ 3500000, adică de aproape 200 de ori mai mare, apreciind că în realitatea vieţii de zi cu zi nu se întâmplă niciodată, iar cumpărarea unor drepturi litigioase cu 17220 de RON asupra unor terenuri cu o valoare de 3500000 de RON apare ca o operaţiune fantasmagorică.
T.P 7966/28.09.2011
În baza art. 25 alin. (3) C din C. proc. pen., instanţa a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 81300 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 40560 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 43902 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 540 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 1454800 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 20000 mp şi nr. cadastral x(15617).
S-a reţinut că toate au fost vândute fictiv de OO. inculpatului F., care, la rândul său, le-a vândut fictiv inculpatului B., care le-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., care le-a adus aport la capitalul S.C. NN., care le-a vândut către S.C. VVVVVVVV. S.R.L.. După cum s-a arătat cu ocazia analizei situaţiei de fapt, OO., persoană iresponsabilă, F. şi B. au fost interpuşi de-ai inculpatului A.. Chiar dacă toate operaţiunile s-au desfăşurat sub controlul inculpatului A., contravaloarea terenurilor a fost confiscată de la inculpata S.C. C. S.R.L., întrucât şi-a sporit patrimoniul cu aceste imobile în mod injust şi fraudulos.
T.P 8111/15.02.2012
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., instanţa a desfiinţat Titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 26080 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 2000 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 13809,36 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1059 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorul BB. suma de 58210,56 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 744 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 15648 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 15648 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z. şi AA. suma de 14169 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 974 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 69329 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 6380 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpata S.C. C. S.R.L. suma de 397622,7 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4815 mp şi nr. cadastral x, deoarece a fost vândut de către acesta.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 281019,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 281019,74 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x.
S-a constatat că terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 3403 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către inculpatul A. prin intermediul lui VVV. şi LLLLLLL. şi s-a dispus confiscarea contravalorii acestora de la inculpatul A..
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3400 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 3400 mp. şi nr. cadastral x.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenurilor cu suprafaţa de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 662/23.04.2012 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 277/29.03.2019 autentificat de BNP CC. din mun. Constanţa (cu privire la terenurile cu nr. cadastrale x).
S-a constatat că terenurile de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161 au rămas în proprietatea scriptică a numiţilor WWW. şi MMMMMMM. şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare. S-a arătat că WWW. era un apropiat de-al inculpatului A., respectiv director al S.C. NN., societate în cadrul căreia erau acţionari Consiliul Local Năvodari cu 40 % din acţiuni şi S.C. C. S.R.L., administrată în fapt de inculpatul A. şi în acte de inculpatul B.. WWW. era chiar secretarul Comisiei Locale de fond funciar Năvodari, după cum a rezultat din procesele-verbale de punere în posesie a moştenitorilor menţionate cu ocazia analizei fiecărui titlu de proprietate.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 377638,34 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 4573 mp şi nr. cadastral x. S-a constatat că terenul a ajuns în proprietatea scriptică a interpusei XXX. şi în proprietatea reală a inculpatului A. şi a fost vândut de către inculpat. În realitate, s-a apreciat că XXX. nu avea cum să ajungă proprietară asupra unui teren ce ar fi aparţinut moştenitorilor defunctului MM..
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 2353 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa.
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/23.04.2012 autentificat de BNP H. din oraş Năvodari.
S-a constatat că suprafaţa de teren de 2353 mp. nr. cadastral x a rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L. şi s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36946 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 29556 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x.
Instanţa a constatat că terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 28817,1 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 390 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 35541,09 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 481 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 32068,26 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 434 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 27560,97 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 373 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 60368,13 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 817 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36945 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 36945 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 33250 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 450 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 24827,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la inculpatul A. suma de 24827,04 RON, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x.
S-a constatat că terenul de 6094 mp şi nr. cadastral x a ajuns în proprietatea scriptică a interpusului VVV., a soţiei acestuia LLLLLLL. şi în proprietatea reală a inculpatului A., ulterior, fiind dezmembrat. De asemenea, s-a constatat că terenurile cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 390 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 481 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 434 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 373 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 817 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 450 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de inculpatul A., prin intermediul interpusului VVV. şi al soţiei acestuia, LLLLLLL.. Astfel, contravaloarea acestor terenuri s-a dispus a fi confiscată de la inculpatul A..
În baza art. 25 alin. (3) C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 80000 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa, deoarece se afla încă în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L..
În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 27682 mp. nr. cadastral x, asupra căruia era instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa, deoarece se află în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L..
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., a confiscat de la dobânditorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. suma de 304426,8 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 24720 mp şi nr. cadastral x, deoarece terenul a fost vândut de către aceştia.
Instanţa a respins susţinerile numiţilor BB. şi W. referitoare la corectitudinea reconstituirii dreptului de proprietate de către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari în baza sentinţei civile nr. 4153/07.03.2008, circumstanţele fiind arătate cu ocazia analizării titlului de proprietate nr. x/15.02.2012, unde a reţinut că terenurile au fost acordate în mod fraudulos.
S-a apreciat, în ceea ce priveşte confiscarea, că aceasta poate fi operată, în condiţiile în care moştenitoarele WWWWWWWW. şi W. nu au dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor cu titlu oneros şi nu fost de bună- credinţă.
S-a arătat că toţi moştenitorii defunctului MM., înainte de emiterea titlului de proprietate, în aceeaşi zi, la data de 30.11.2011, în nume personal, au încheiat patru antecontracte de vânzare-cumpărare, prin care se obligau să înstrăineze interpuşilor inculpatului A. din suprafaţa de 17,7 ha, suprafaţa totală de 13,4308 ha, respectiv către inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B., suprafaţa 11,035 ha, către numitul VVV. căsătorit cu LLLLLLL., suprafaţa de 12900 mp, către numitul WWW. căsătorit cu MMMMMMM., suprafaţa de 6800 mp şi către numita XXX., suprafaţa de 4573 mp.
S-a constatat că, la data de 23.04.2012, la BNP H. au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare asupra terenurilor pentru care se încheiaseră antecontractele menţionate anterior. În opinia instanţei, dacă cumpărătorii ar fi fost unii reali, exista o probabilitate de 1 la 100000000 să se prezinte, la acelaşi notar, B., concubin al surorii inculpatului A., VVV., prin intermediul căruia inculpatul A. l-a mituit pe ZZZZZZZZ., ofiţer de poliţie în cadrul IPJ Constanţa, chiar cu un teren din cele ce au făcut obiectul TP 8111/15.12.2012, WWW., secretarul Comisiei Locale de Fond Funciar, apropiat al inculpatului A. şi XXX. şi ea o cunoştinţă a inculpatului A.. De altfel, moştenitorii au declarat că nu îi cunosc pe cumpărători. S-a constatat că moştenitorii au fost prezenţi în nume propriu la încheierea antecontractelor de vânzare-cumpărare, iar preţurile de vânzare erau de 6-7 ori mai mici decât cele reale, astfel încât scopul economic al vânzărilor a fost inexistent, antecontractele şi ulterior contractele fiind unele fictive.
XII. Conform art. 249 alin. (1) din C. proc. pen., procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, din oficiu sau la cererea procurorului, în procedura de cameră preliminară ori în cursul judecăţii, poate lua măsuri asigurătorii, prin ordonanţă sau, după caz, prin încheiere motivată, pentru a evita ascunderea, distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune.
Conform art. 50 din Legea nr. 129/2019, în cazul în care s-a săvârşit o infracţiune de spălare a banilor sau de finanţare a terorismului, luarea măsurilor asigurătorii este obligatorie, în condiţiile Legii nr. 135/2010 privind C. proc. pen., cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa a făcut aplicarea textelor legale menţionate de la caz la caz pentru fiecare inculpat, interpus ori moştenitor, cu menţiunea că măsurile asiguratorii sunt dispuse pentru toate persoanele, în scopul evitării înstrăinării terenurilor care fac obiectul restabilirii situaţiei anterioare (s-a dispus măsura sechestrului pentru fiecare teren de acest tip), precum şi în vederea confiscării speciale a bunurilor care pot face obiectul confiscării speciale.
În consecinţă, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanţa a menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa asupra imobilelor înscrise în cărţile funciare cu numerele x, aflate în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L..
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra imobilelor înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului F..
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., va menţine măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa asupra imobilului înscris în cartea funciară CF x, aflat în proprietatea inculpatului A..
În baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., a menţinut măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa asupra cotei devălmaşe aparţinând inculpatei E., din imobilele înscrise în cărţile funciare cu numele: x.
Având în vedere soluţia de achitare a inculpatului, în baza art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., instanţa a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituite prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 asupra cotei devălmaşe din bunurilor imobile înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului G..
În baza art. 249 C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatului A., până la concurenţa sumei de 7925871,87 RON, sumă ce reprezintă contravaloarea terenurilor vândute de inculpat prin interpuşii săi şi totodată, sumă obţinută din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi care s-a apreciat că nu serveşte la despăgubirea persoanei vătămate.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatei S.C. C. S.R.L., până la concurenţa sumei de 2058744,7 RON, sumă ce reprezintă contravaloarea terenurilor intrate în patrimoniul său în mod fraudulos, ce provine din comiterea infracţiunilor de abuz în serviciu şi spălare de bani, de către inculpaţii A., B. şi societatea însăşi.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale inculpatei E., până la concurenţa sumei de 701128,41 RON, ce reprezintă contravaloare a terenurilor vândute de către inculpată, terenuri intrate în patrimoniul său în urma comiterii infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A. cu complicitatea inculpatei.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului J., până la concurenţa sumei de 647468,48 RON, sumă ce reprezintă contravaloare a terenurilor intrate în proprietatea sa în mod fraudulos, ca dobânditor de rea- credinţă, vândute ulterior de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului V., până la concurenţa sumei de 666753,78 RON, ce reprezintă terenuri vândute efectiv de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei Q., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către aceasta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului J., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei R., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către aceasta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei S., până la concurenţa sumei de 166911,29 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către aceasta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei L., până la concurenţa sumei de 2674375 RON, ce reprezintă contravaloarea terenului care a intrat în proprietatea acesteie şi asupra căruia a fost executată silită.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului M. până la concurenţa sumei de 373509,96 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei N. până la concurenţa sumei de 373509,96 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către aceasta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului O. până la concurenţa sumei de 213835,89 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului P. până la concurenţa sumei de 213921,47 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului T. până la concurenţa sumei de 213835,89 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei W. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către aceasta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei X. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către aceasta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitei Y. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către aceasta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului Z. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON, ce reprezintă contravaloare terenuri vândute de către acesta.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului AA. până la concurenţa sumei de 443462,16 RON.
În baza art. 249 din C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului BB. până la concurenţa sumei de 471855,72 RON.
Conform art. 397 alin. (4) din C. proc. pen., dispoziţiile privind luarea măsurilor asiguratorii sunt executorii.
XIII. În baza art. 274 alin. (1) din C. proc. pen., instanţa i-a obligat pe inculpatul A. la plata sumei de 20000 de RON, pe inculpatul B. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata S.C. C. S.R.L. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata D. la plata sumei de 15000 de RON, pe inculpata E. la plata sumei de 10000 de RON şi pe inculpatul F. la plata sumei de 10000 de RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, neputând reţine pentru fiecare inculpat acelaşi cuantum al cheltuielilor judiciare. Stfel, pentru inculpatul A. s-au reţinut cheltuieli judiciare în valoare de 10000 în faza de urmărire penală şi 10000 de RON în faza de judecată; pentru inculpaţii B., S.C. C. S.R.L. şi D. s-au reţinut câte 7500 de RON pentru fiecare fază procesuală; pentru inculpaţii E. şi F. s-au reţinut câte 5000 de RON pentru fiecare fază procesuală.
Instanţa a apreciat rezonabile aceste cheltuieli judiciare, având în vedere complexitatea dosarului, volumul mare de acte de urmărire penală întocmite şi numărul mare de termene de judecată.
În baza art. 217 alin. (7) din C. proc. pen., a dispus ca suma de 10000 de RON achitată de inculpatul B., cu titlu de cauţiune după luarea măsurii controlului judiciar pe cauţiune, prin încheierea nr. 6/P/DL/30.08.2014 pronunţată de Judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Constanţa, definitivă prin încheierea din data de 10.09.2014 a ÎCCJ, să fie utilizată pentru plata parţială a cheltuielilor judiciare (recipisă nr. x/1 din data de 12.09.2014 GGGGGGGGGG. 10000 RON.)
Onorariile avocaţilor din oficiu DD., EE., FF., care au asigurat asistenţa juridică a inculpaţilor F., G., S.C. C. S.R.L., în cuantum de 5000 de RON, fiecare, s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei.
Onorariul avocatului din oficiu, GG., care a asigurat asistenţa juridică a persoanei vătămate oraşul Năvodari, în cuantum de 3000 de RON, s-a dispus a se avansa din fondurile Ministerului Justiţiei. Diferenţa de onorariu faţă de ceilalţi apărători din oficiu s-a justificat prin aceea că doamna avocat GG. nu s-a prezentat la fiecare termen de judecată.
Prin încheierea din 26.02.2021 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 278 din C. proc. pen., s-a admis cererea formulată de intimaţii persoane interesate Q., J., R. şi S., privind îndreptarea erorii materiale din minuta sentinţei penale nr. 225/F/20.11.2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2015, care s-a modificat, astfel:
- la pct. 9 - TP. 7960/19.09.2011 alin. (2), în sensul că în loc de:
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. confiscă de la dobânditorii Q., J., R., S. şi L. suma de 534875 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x.
S-a dispus a se menţiona:
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. confiscă de la dobânditoarea L. suma de 2674375, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x.
- la pct. 10 alin. (11)-15, în sensul că pentru numiţii Q., J., R., S. sechestrul asigurator este instituit până la concurenţa sumei de 166911,29 RON, pentru fiecare, în loc de 701786 RON pentru fiecare, iar pentru numita L. până la concurenţa sumei de 2674375 RON în loc de 621262,645 RON.
În baza art. 279 din C. proc. pen., s-a admis sesizarea formulată de doamna avocat GG., privind înlăturarea omisiunii vădite din minuta aceleiaşi sentinţe penale, care s-a dispus a se completa, la pct. 11 cu menţiunea:
"Onorariul avocatului din oficiu, GG., care a asigurat asistenţa juridică a persoanei vătămate oraşul Năvodari, în cuantum de 3000 de RON, se avansează din fondurile Ministerului Justiţiei."
Împotriva sentinţei penale nr. 225/20.11.2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, îndreptată prin încheierea din 26.02.2021, au declarat apel Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, inculpaţii S.C. C. S.R.L, A., B., F., E., D. şi persoanele interesate J. (ns. 1944), L., I., T., P., O., V., LL., M., N., W., X., Y., Z., BB., WWW., MMMMMMM., J. (ns. 1962), Q., R. şi S..
A. Prin motivele formulate în scris şi concluziile orale susţinute, reprezentantul Ministerului Public a invocat următoarele:
Greşita achitare a inculpatului A., în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită, prevăzute de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din 19.10.2010) şi a inculpatei D., în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, prevăzute de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din 19.10.2010).
Astfel, cu privire la inculpatul A., a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. f) din C. proc. pen., încetarea procesului penal sub aspectul infracţiunii de dare de mită întrucât termenul de prescripţie a răspunderii penale prevăzute de dispoziţiile art. 154 alin. (1) lit. d) coroborat cu dispoziţiile art. 155 alin. (4) din C. pen., s-a împlinit la data de 19.10.2020.
Cu privire la inculpata D., a solicitat pronunţarea unei soluţii de condamnare pentru infracţiunea de dare de mită prevăzută 289 C. pen. din 1969 şi art. 7 lit. b) din Legea 78/2000, având în vedere limitele de pedeapsă cuprinse între 3 şi 10 ani de închisoare.
În temeiul dispoziţiilor art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi g), art. 67 din C. pen., a solicitat interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică dreptul de a ocupa o funcţie a autorităţii de stat şi a exercitării dreptului de a ocupa funcţia de magistrat, ca pedeapsă complementară, prevăzute expres în textul incriminator al art. 289 C. pen. din 1969.
Procurorul a apreciat că temeiul achitării, art. 16 lit. a) din C. proc. pen. este greşit, acesta fiind contrar chiar argumentelor de achitare a instanţei de fond.
De asemenea, s-a susţinut greşita achitare a inculpatului A., în temeiul ar. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, prevăzute de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (faptă din 23.07.2012);
În fapt, cu privire la această învinuire, s-a reţinut în sarcina inculpatului, că, în calitate de primar al oraşului Năvodari, a iniţiat vânzarea terenurilor de 20.6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha către S.C. C. S.R.L., vânzare efectuată la data de 23.07.2012 la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 RON şi 112003,94 RON şi care aparţineau patrimoniului oraşului Năvodari. S-a apreciat că a fost obţinut şi un folos necuvenit pentru cumpărătoare, reprezentând diferenţa dintre preţul plătit şi valoarea net superioară a bunului dobândit.
S-a apreciat astfel că inculpatul A., în exercitarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu, ca reprezentant al oraşului Năvodari, prin aceste tranzacţii imobiliare, cu bună ştiinţă, a urmărit păgubirea persoanei vătămate, situaţie de fapt pe care a considerat-o dovedită cu probele aflate la dosarul cauzei.
Procurorul a mai invocat greşita achitare a inculpatului A.:
- în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă anul 2011);
- în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi a art. 35 alin. (1) din C. pen. (faptă 01.09.2010-21.05.2014), privind finanţarea SS..
Sub acest aspect, în privinţa inculpatului A., s-a reţinut că a fost trimis în judecată, printre altele, şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzut de art. 132 din Legea 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen., constând în aceea că, în perioada 01.09.2010 - 21.05.2014, în calitate de Primar al Oraşului Năvodari, a efectuat mai multe plăţi către SS., în cuantum de 12.653.000 RON, cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.
Deşi a primit sume importante de bani de la bugetul local al U.A.T. Năvodari, SS. nu a avut niciodată personalitate juridică.
Raportat la prevederile art. 69 şi art. 71 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea 69/2000 - Legea educaţiei fizice şi sportului privind finanţarea activităţii sportive rezultă că SS. avea dreptul de a primi subvenţii de la bugetul local doar în situaţia în care era constituită şi autorizată ca club sportiv de drept public în subordinea organelor administraţiei publice locale din unitatea respectivă, în speţă Administrativ teritorială.
S-a precizat că între oraşul Năvodari şi SS. nu s-a încheiat un contract de finanţare, în condiţiile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale în vederea programelor sportive.
Astfel, în perioada 28.07.2010-25.06.2013, Consiliul Local Năvodari a aprobat 7 hotărâri prin care s-a dispus alocarea sumei de 7.953.000 RON şi a sumei de un milion de euro de la bugetul local al Oraşului Năvodari către SS., asociaţie neidentificată printr-un număr de înregistrare la organul fiscal teritorial şi fără a avea personalitate juridică, contrar prevederilor contractului de asociere încheiat la data de 29.07.2010.
În temeiul prevederilor Legii nr. 350/2005, în situaţia în care SS. nu era persoană juridică fără scop patrimonial -asociaţii ori fundaţii constituite conform legii, nu avea dreptul de a participa la procedura privind atribuirea contractului de finanţare nerambursabilă din fondurile publice alocate pentru activităţile nonprofit de interes general. Pe cale de consecinţă, deşi a primit sume importante de bani de la bugetul local al UAT Năvodari, SS. nu a avut niciodată personalitate juridică.
Greşita achitare a inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L., în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată, prevăzute de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 din C. pen. şi a art. 5 din C. pen. (faptă 23.07.2012).
Astfel, s-a reţinut că inculpatul B., administrator de drept al S.C. C. S.R.L., la data de 23.07.2012, a încheiat trei contracte de vânzare cu UAT Năvodari, prin care S.C. C. S.R.L. a dobândit terenurile de 20.6419 ha; 15,9850 ha şi 25.090 ha la preţurile de 92.147,23 RON, 71.358,43 şi 112.003,94 RON.
S-a reţinut că spălarea banilor este o infracţiune autonomă, astfel încât nu era necesar ca inculpatul care o săvârşeşte să aibă reprezentarea în detaliu a infracţiunii predicat, iar răspunderea penală pentru prima infracţiune poate subzista şi în lipsa identificării sau tragerii la răspundere penală a autorului infracţiunii principale.
Cu toate acestea, deşi nu este necesară dovedirea dincolo de orice îndoială rezonabilă a unei astfel de infracţiuni predicat sau că sunt îndeplinite toate condiţiile de existenţă ale acesteia, trebuie dovedit faptul că bunurile au origine ilicită, iar autorul spălării de bani a avut reprezentarea că bunurile provin dintr-o activitate infracţională.
Astfel, având în vedere posibilitatea existenţei autonome a infracţiunii de spălare a banilor nu este necesară prezenţa unei condamnări anterioare sau concomitente pentru infracţiunea predicat.
Greşita achitare a inculpaţilor A., S.C. C. S.R.L., B., D., G., F. şi E., în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din anul 2011).
Inculpaţii A., S.C. C. S.R.L., B., D., G., F. şi E. au fost trimişi în judecată, printre alte infracţiuni şi pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.
În fapt, sub aspectul acestei învinuiri, s-au reţinut următoarele:
În anul 2011, inculpatul A. împreună cu inculpaţii S.C. C. S.R.L. şi B., au constituit un grup infracţional organizat al cărui scop a fost săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari dar şi a unor infracţiuni de spălare a banilor care să le asigure folosul acestor infracţiuni.
Parchetul a reţinut acţiunea conjugată a inculpaţilor A., S.C. C. S.R.L. şi B. de constituire a unui grup al cărui scop a fost acela de a comite infracţiuni îndreptate împotriva patrimoniului oraşului Năvodari, cu consecinţa obţinerii de către inculpaţi a unor importante foloase materiale, grup care a funcţionat până în anul 2013.
În cadrul acestui grup care a acţionat până în 2013, inculpatul A. a avut rolul de a iniţia hotărâri de consiliu local prin care să creeze premisele fraudării, economice ale UAT Năvodari iar, ulterior, de a dispune în mod ilicit de bunuri şi sume de bani aparţinând oraşului Năvodari, cu efectul păgubirii bugetului local şi obţinerii unor avantaje patrimoniale pentru alte persoane.
În cadrul acestei asocieri infracţionale, inculpaţii S.C. C. S.R.L. şi B., având legături comerciale cu A. au avut ca scop dobândirea bunurilor obţinute din săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu de către inculpatul A..
Acest grup infracţional astfel constituit a fost sprijinit de către inculpaţii E. şi F., care au fost integraţi în structura asocierii ajutându-i pe inculpaţii A., S.C. C. S.R.L., B., F. la comiterea infracţiunii pentru care au fost trimişi în judecată.
Instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din C. proc. pen., a dispus achitarea inculpaţilor pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. cu aplicarea art. 5 din C. pen. faţă de inculpaţii A., S.C. C. S.R.L., B., F. şi E..
Motivarea instanţei de fond faţă de această soluţie de achitare a fost apreciată ca fiind netemeinică având în vedere următoarele argumente:
În cazul infracţiunii de constituire de grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) din C. pen., numărul membrilor grupării, al subiecţilor activi este prevăzut în art. 367 alin. (6) din C. pen., fiind suficientă participarea a cel puţin 3 persoane pentru existenţa acestei infracţiuni.
Având în vedere fapta reţinută în sarcina inculpaţilor în actul de acuzare, s-a considerat că aceasta îndeplineşte cerinţa privind numărul minim al subiecţilor activi.
Persoana juridică potrivit dispoziţiilor art. 135 din C. pen. are voinţă proprie întocmai ca voinţa individuală, răspunderea persoanei juridice este o răspundere penală pentru fapta proprie şi care intervine din momentul dobândirii personalităţii juridice şi până la încetarea activităţii într-unul din modurile prevăzute de art. 244 din C. civ. când aceasta nu mai are calitatea de subiect de drept (activ sau pasiv).
De la momentul dobândirii personalităţii juridice, persoana are capacitate de folosinţă şi de exerciţiu în nume propriu.
Atât din punct de vedere penal cât şi din punct de vedere civil, voinţele nu se suprapun în drept, potrivit legii.
Răspunderea persoanelor juridice poate fi angajată de orice persoană care acţionează pentru aceasta, cu respectarea celorlalte condiţii necesare pentru angajarea răspunderii penale a unei astfel de entităţi (Andra Roxana Ilie - Angajarea răspunderii persoanei juridice, op. cit. 2011, p 135).
Argumentul privind reţinerea circumstanţei agravante prevăzute de art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. din 1969 exprimat în doctrina de specialitate, în sensul că această circumstanţă agravantă nu poate fi reţinută când răspunderea penală este angajată de doi dintre administratorii săi, deoarece nu există o participaţie în sensul legii penale, nu are relevanţă în cauză, întrucât participaţia pe care o are în vedere această circumstanţă agravantă se regăseşte în norma de incriminare din art. 367 alin. (1) din C. pen., fiind absorbită şi, pe cale de consecinţă, circumstanţa agravantă nu putea fi reţinută concomitent la încadrarea juridică a faptei, motivarea instanţei de judecată fiind străină de datele cauzei penale.
Grupul infracţional, astfel cum a fost constituit, a fost sprijinit şi de către inculpaţii E. şi F., integraţi în structura grupului infracţional şi cu privire la care instanţa de judecată a pronunţat în baza aceluiaşi temei de drept (art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.) achitarea ultimilor doi inculpaţi sub aspectul infracţiunii prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen.
Participaţia inculpaţilor E. şi F., sub forma complicităţii, este asimilată cu însăşi săvârşirea ca autor al infracţiunii aşa cum s-a dispus trimiterea în judecată.
Greşita achitare a inculpatului G., în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, prevăzute de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din perioada 22.05.2012-03.07.2013).
Astfel, s-a apreciat că este nefondată susţinerea instanţei cu privire la învinuirea adusă inculpatului G. întrucât infracţiunea de spălare a banilor poate avea o existenţă autonomă nefiind necesară existenţa unei condamnări anterioare sau concomitente pentru infracţiunea predicat. Rezultă fără îndoială faptul că sumele virate către societăţile fantomă enumerate nu au avut o origine licită.
S-a considerat a fi nefondată şi susţinerea privind imposibilitatea schimbării încadrării juridice a faptei pretins săvârşite de inculpatul G., deoarece schimbarea încadrării juridice în cursul judecăţii, potrivit dispoziţiilor art. 386 din C. proc. pen. înseamnă corespondenţa dintre fapta materială şi norma legală care i se aplică din textul incriminator şi totalitatea normelor care-i determină încadrarea juridică.
În consecinţă, s-a susţinut că din probele cauzei rezultă că în baza pretinselor relaţii comerciale dintre SS. şi S.C. CCCCCCCCCC. S.R.L., S.C. DDDDDDDDDD. S.R.L. şi S.C. EEEEEEEEEE. S.R.L. au fost virate sume importante de bani din bugetul local al oraşului Năvodari, deşi aceste societăţi comerciale nu au existat niciodată.
În concluzie, s-a precizat că fiind dovedit lanţul operaţiunilor frauduloase ce au fost realizate cu ocazia spălării de bani, instanţa de judecată, în mod greşit, a pronunţat o soluţie de achitare faţă de inculpaţi sub aspectul infracţiunii de spălare a banilor, solicitând condamnarea inculpaţilor în sensul celor arătate mai sus.
Deopotrivă, reprezentantul Ministerului Public, cu privire la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat a solicitat, ca reţinând existenţa acesteia şi vinovăţia inculpaţilor, aplicarea legii penale mai favorabile şi să se constate că a intervenit prescripţia răspunderii penale, în raport de limitele de pedeapsă cerute de lege, termenul de prescripţie a răspunderii penale de 8 ani şi în raport de decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu referire la Deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 şi, în temeiul art. 16 lit. f) şi art. 396 C. proc. pen., încetarea procesului penal.
De asemenea, a solicitat, în temeiul art. 16 lit. f) cu referire la art. 154 lit. c) C. pen., încetarea procesului penal faţă de inculpatul A., pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., având în vedere împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale care este de 8 ani, în raport de ultimul act material care a fost săvârşit la data de 23 iulie 2012 şi care s-a împlinit în cursul anului 2020, întrucât nu s-au reţinut consecinţe deosebit de grave cu privire la această infracţiune.
Totodată, a precizat că şi pentru infracţiunea de spălarea banilor reţinută în sarcina inculpaţilor S.C. C. S.R.L. şi B. s-a împlinit termenul de prescripţie de 8 ani, prevăzut de dispoziţiile art. 154 lit. c) C. pen., astfel încât, a solicitat să se dispună încetarea procesului penal, în temeiul dispoziţiilor art. 16 lit. f) C. proc. pen.
Deşi a considerat oportună o soluţie de condamnare faţă de inculpatul G. pentru infracţiunea de spălare a banilor, având în vedere limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. şi ultimul act material săvârşit la 03.07.2013, precum şi termenul de prescripţie general de 8 ani, a solicitat să se constate că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale şi încetarea procesului penal, în temeiul aceloraşi dispoziţii respectiv art. 16 lit. f) C. proc. pen. raportat la art. 154 lit. c) C. pen.
Totodată, a solicitat să se constate existenţa faptelor de dare şi luare de mită şi vinovăţia inculpaţilor în comiterea acestora, însă, având în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunea de dare de mită de la 2 la 7 ani închisoare, respectiv de la 3 la 10 ani închisoare, majorate cu o treime, în cazul inculpatei D. căreia i-au fost reţinute dispoziţiile art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000, privind existenţa circumstanţei agravante, prin aplicarea legii penale mai favorabile, respectiv prin încadrarea celor trei infracţiuni potrivit legii noi şi Deciziile nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022 ale Curţii Constituţionale şi Decizia nr. 67/25.10.2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, să se constate că a intervenit prescripţia răspunderii penale, întemeiată pe dispoziţiile art. 154 lit. c) C. pen., în privinţa infracţiunii de dare de mită şi art. 154 lit. b) C. pen., pentru infracţiunea de luarea mită, motiv pentru care a solicitat încetarea procesului penal.
Pentru aceste motive, a solicitat admiterea apelului faţă de toţi inculpaţii, inclusiv pentru infracţiunile pentru care au fost condamnaţi şi care nu au făcut obiectul apelului, întrucât au fost criticate doar soluţiile de achitare, aplicarea legii penale mai favorabile şi constatarea intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
În completare, în ceea ce priveşte infracţiunea de luare de mită, a solicitat confiscarea sumei echivalentă a terenului sau a terenului propriu, în măsura în care acesta mai există în patrimoniul inculpatei.
Totodată, a solicitat menţinerea măsurilor asigurătorii dispuse în cauză, având în vedere că prescripţia răspunderii penale nu are influenţă asupra laturii civile.*
B. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de apelantul inculpat A., s-a solicitat admiterea apelului, în principal, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, desfiinţarea sentinţei penale apelate cu privire la infracţiunea pentru care a fost condamnat şi la măsurile de siguranţă aferente acesteia şi trimiterea cauzei spre rejudecare la instanţa de fond.
În subsidiar, într-o primă teză subsidiară, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii atacate cu privire la infracţiunea pentru care a fost condamnat şi la măsurile de siguranţă aferente acesteia şi să se dispună achitarea întrucât fapta nu există, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.
Într-o a doua teză subsidiară, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii atacate cu privire la infracţiunea pentru care a fost condamnat şi la măsurile de siguranţă aferente acesteia şi să se dispună achitarea întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală [art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din Codul de procedură penalăşi nici nu a fost săvârşită cu forma de vinovăţie prevăzută ele lege [art. 16 alin. (1) lit. b) teza a II-a din C. proc. pen..].
Într-o a treia teza subsidiară, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii atacate cu privire la infracţiunea pentru care a fost condamnat şi să se dispună încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale, în conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.
În fine, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea în parte a hotărârii atacate cu privire la infracţiunea pentru care a fost condamnat şi, ţinând cont şi de dispoziţiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, reindividualizarea pedepsei atât din perspectiva cuantumului acesteia, cât şi a modalităţii de executare. A solicitat, astfel, reducerea pedepsei până la minimul special rezultat din aplicarea cauzei de reducere menţionate şi suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.
Au fost invocate următoarele critici privind nelegalitatea sentinţei penale:
1. Din perspectiva schimbării încadrării juridice a faptei de abuz în serviciu în formă continuată, din fapta prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (19.07.2010 - 17.10.2011) prin soluţia pronunţată în cauză, în art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., prin sentinţă, nu prin încheiere, încălcându-se astfel nu numai dispoziţiile art. 386 din C. proc. pen., aşa cum au fost interpretate în mod obligatoriu prin Decizia nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale, ci şi dreptul inculpatului A. la apărare, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Prin Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019 publicată în M. Of. nr. 500 din 20 iunie 2019, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 386 alin. (1) din C. proc. pen. "sunt constituţionale în măsura în care instanţa de judecată se pronunţă cu privire la schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare printr-o hotărâre judecătorească care nu soluţionează fondul cauzei".
În motivarea acestei decizii, instanţa de contencios constituţional a statuat "(...) ca schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare să se realizeze de către instanţa de judecată prin hotărâre care nu soluţionează fondul cauzei, ulterior punerii în discuţia părţilor a noii încadrări juridice a faptei, însă anterior soluţionării fondului cauzei." (pct. 46).
O interpretare contrară este de natură să încalce dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare consacrate atât de art. 21 alin. (3) şi art. 24 alin. (1) din Constituţie, cât şi de art. 6 par. 1 şi 3 lit. a) şi b) din Convenţie.
Prin urmare, apelantul, prin apărător a considerat că schimbarea încadrării juridice la finalul procesului are drept rezultat privarea inculpatului de posibilitatea reală de a se apăra.
S-a făcut trimitere la opinia INM expusă în Minuta întâlnirii preşedinţilor secţiilor penale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi ale curţilor de apel din 18 decembrie 2020 (pagina 69), la hotărârea din 12 aprilie 2011, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Adrian Constantin împotriva României, cât şi la punctul 29 din considerentele deciziei 250/2019 unde Curtea Constituţională şi-a însuşit opinia instanţei europene în sensul că este irelevant dacă noua încadrare este mai favorabilă.
Contrar celor statuate de Curtea Constituţională, Curtea de Apel Bucureşti, în cazul inculpatului A., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor nu printr-o încheiere de şedinţă, ci direct prin sentinţa atacată, hotărâre prin care a soluţionat şi fondul cauzei.
Aşadar, pe tot parcursul judecăţii, chiar şi cu ocazia concluziilor pe fond, instanţa a apreciat că ar fi aplicabilă în cauză legea nouă, nu a pus în discuţia părţilor problema schimbării de încadrare juridică invocată de procuror care a solicitat aplicarea în cauză a legii penale vechi şi a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei, în sensul aplicării legii vechi (C. pen. din 1969, Legea nr. 78/2000, Legea nr. 39/2003), direct prin sentinţă... "Constată că în ceea ce îl priveşte pe inculpatul A., legea penală mai favorabilă este reprezentată de Legea nr. 78/2000, Legea nr. 39/2003, în varianta în vigoare la data faptelor, precum şi de C. pen. din 1969. (...) În baza art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. condamnă pe inculpatul A. la o pedeapsă de 9 ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu informă calificată şi continuată, (fapta din perioada 19.07.2010 -17.10.2011)" - pagina 39 din sentinţa atacată.
S-a menţionat că instanţa, prin încheierea din octombrie 2020, se mai pronunţase asupra unei cereri de schimbare de încadrare pe care o admisese, reţinând că în cauză s-ar aplica legea nouă. În mod global, s-a apreciat că legea mai favorabilă era legea veche, care, însă, prevedea un tratament sancţionator mai drastic pentru infracţiunea continuată. Conform art. 42 C. pen. anterior raportat la art. 34 (1) lit. b) din C. pen. anterior, în cazul infracţiunii continuate, când maximul nu este îndestulător, se poate adăuga un spor de până la 5 ani, în timp ce în conformitate cu art. 36 alin. (1) din C. pen. actual, maximul pedepsei se poate majora cu cel mult 3 ani. Aşadar, din această perspectivă, s-a apreciat că răspunderea i-a fost agravată de către instanţa de fond, fără să aibă posibilitatea să-şi pregătească apărarea.
Cu titlu de practică judiciară, s-a invocat decizia nr. 847 din 10 iunie 2021, pronunţată în apel de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2018, precum şi decizia nr. 897/2019 din 4 noiembrie 2019 a Curţii de Apel Piteşti care a considerat că nesoluţionarea de către instanţa de fond a unei cereri de schimbare de încadrare juridică reprezintă o încălcare a deciziei nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale, împrejurare ce atrage desfiinţarea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
Aşadar, s-a considerat că soluţia în cazul încălcării deciziei nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale este trimiterea spre rejudecare a cauzei, numai în acest mod putând fi respectate pe deplin atât drepturile inculpatului A. la un proces echitabil şi la apărare, cât şi principiul dublului grad de jurisdicţie în materie penală, consacrat de articolul 2 din Protocolul nr. 7 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În acest sens, a apreciat că art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen. trebuie interpretat prin raportare la art. 6 din Convenţie şi la art. 2 din Protocolul nr. 7 la aceasta.
2. Sub aspectul soluţionării aspectelor relative la infracţiunea de abuz în serviciu în forma continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (19.07.2010 - 17.10.2011), prin fundamentarea soluţiei pronunţate pe notele scrise depuse de Ministerul Public apreciate de aceeaşi instanţă ca fiind în afara criteriilor procedurale din această fază procesuală .
În acest mod, instanţa de fond a adăugat la acuzaţia iniţială de abuz în serviciu pretinse noi încălcări de norme legale, extinzând astfel cadrul procesual în mod nelegal.
S-a apreciat că acuzaţia de abuz în serviciu menţionată mai sus nu îndeplineşte condiţiile de legalitate şi previzibilitate impuse de deciziile Curţii Constituţionale nr. 405/2016 şi nr. 392/2017, vizează doar încălcarea a două norme legale încălcate, şi anume, art. 3 din Legea nr. 1/2000 şi art. 49 din Legea nr. 18/1991 şi nu a fost detaliată sau lămurită în conformitate cu procedura prevăzută de art. 345 C. proc. pen., pe parcursul camerei preliminare, procedură care a fost parcursă anterior datei de 22 iunie 2015 când a început judecata în fond.
La data de 20.03.2017, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa a depus la dosarul cauzei note scrise prin care a încercat completarea/extinderea acuzaţiei descrise în rechizitoriu cu alte dispoziţii de legislaţie primară pretins a fi fost încălcate de către A., în referire la infracţiunile de abuz în serviciu în discuţie care nu au fost puse în discuţia părţilor până la finalizarea cercetării judecătoreşti.
Ca urmare a acestor împrejurări, instanţa de fond a încălcat dreptul la apărare al inculpatului consacrat de art. 6 par. 3 lit. a) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sensul că nu a fost informat în termenul cel mai scurt şi în mod amănunţit despre natura acuzaţiei care i-a fost adusă ca urmare a extinderii acuzaţiei prin "notele scrise" ale DNA - ST Constanţa, însuşite de către instanţa de fond trei ani şi jumătate mai târziu, prin sentinţa din 30 noiembrie 2020.
În acest context, s-a subliniat că absolut toate probele administrate în cursul judecăţii în fond au fost administrate doar cu privire la acuzaţia iniţială din rechizitoriu, înainte de acceptarea extinderii acuzaţiei şi implicit a cadrului procesual prin sentinţă atacată, privându-l pe inculpatul A. de posibilitatea de a-şi putea exercita efectiv dreptul la apărare.
3. Au fost avute în vedere mijloace de probă rezultate din metodele speciale de supraveghere depuse în cauză din alte dosare şi care nu îl privesc pe inculpat considerând că prima instanţă a apreciat greşit probele, nu a motivat alegerea probelor analizate .
În baza art. 102 alin. (2)-(4) C. proc. pen., inculpatul a solicitat excluderea de la analiza materialului probator, a înscrisurilor şi a suporţilor optici care stochează rezultatele activităţilor de supraveghere tehnică, respectiv vol.l d.u.p. - 2 suporţi optici cu înregistrări ambientale realizate de investigatori cu identitate reală; vol.l CAB (pag. 44) -plic sigilat ce conţine 11 CD-R - Interceptări, înregistrări efectuate în faza de urmărire penala în alte cauze (Dosar nr. x/2012, Dosar nr. x/2012), motivată din perspectiva faptului ca nu au legătură cu acuzaţiile care i se aduc în cauza pendinte, dar şi a faptului că Ministerul Public - D.N.A. nu a comunicat instanţei dacă aceste înregistrări au fost obţinute cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii sau cu sprijinul altor structuri neautorizate să efectueze acte de urmărire penală (Direcţia Generală Anticorupţie din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne).
Din adresa transmisă la solicitarea instanţei de Direcţia Naţionala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Constanta a rezultat ca interceptările au fost făcute anterior înregistrării cauzei la Direcţia Naţională Anticorupţie, în dosarul de urmărire penală nr. 987/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa (...).
În speţă, s-a arătat că există certitudinea că supravegherea tehnica a fost executată de SRI, ceea ce conduce la înlăturarea tuturor mijloacelor de probă rezultate din aceasta activitate, dar şi a actelor procesuale subsecvente, ce deriva din acestea.
S-a invocat Decizia definitivă nr. 92/2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2017, în care s-a reţinut că,,(...) punerea în executare a măsurilor de supraveghere tehnică constând în interceptarea convorbirilor purtate în mediul ambiental (...) au fost realizate folosind echipamentele SRI (...)". Totodată, în decizia definitivă nr. 346/24/2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a considerat că,,(. . . . . . . . . .) punerea în executare a autorizaţiilor de interceptare/înregistrare a convorbirilor telefonice a fost realizată de un organ fără atribuţii de urmărire/cercetare penală, fiind încălcate normele de competenţă materială funcţională".
Ca efect direct al Deciziei nr. 55/2020 a Curţii Constituţionale a României, s-a solicitat excluderea tuturor înregistrărilor aflate la dosarul cauzei, cu sau fără referire la inculpatul A., parte din aceste probe obţinute nelegal stând la baza fundamentării soluţiei de condamnare pronunţată de prima instanţă.
4. Soluţia de admitere a cererii de îndreptare de eroare materială este nelegală, fiind pronunţată în afara cadrului procesual, după finalizarea dezbaterilor .
S-a arătat că prin desfiinţarea actului notarial (partaj voluntar) autentificat sub nr. x/31.01.2013 de BNP, soluţia primei instanţe, relativă la cererea de îndreptare de eroare materială, este în totală contradicţie cu decizia adoptată în cauză. Prin soluţia pronunţată cu referire la cererea de îndreptare de eroare materială, prima instanţă a revenit practic asupra deciziei adoptate prin sentinţa penală 225 F/20.11.2020, dând eficienţă unui act lipsit de efecte juridice. Astfel, s-a apreciat că actul, prin care se îndreaptă o eroare materială, are o existenţă juridică numai în raport cu actul îndreptat.
De asemenea, s-a mai arătat că, în cauză, sentinţa penală nu poate produce efecte juridice în raport cu încheierea de îndreptare de eroare materială, conţinutul celor două fiind vădit contradictoriu.
5. Soluţionarea acţiunii civile cu cadrul procesual incomplet, în sensul introducerii în cauză doar a unor moştenitori şi nu a tuturor moştenitorilor, aşa cum s-a dispus prin încheierea de şedinţă din data de 21.02.2020;
6. Nu s-a examinat şi nu s-a motivat înlăturarea probelor propuse de apărare (înscrisuri, declaraţii martori, expertize, etc.), filele x;
7. Omisiunea de a motiva înlăturarea apărărilor formulate de inculpat cu referire la latura civilă .
De asemenea, au fost invocate critici privind netemeinicia sentinţei penale:
1. Greşita condamnare a inculpatului pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.;
2. Încălcarea şi interpretarea greşită a prevederilor legilor fondului funciar aplicabile la data emiterii titlurilor de proprietate, respectiv cu încălcarea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi lit. d), art. 6, art. 8 alin. (1), art. 11 alin. (3), art. 14 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 18 alin. (3), art. 24 alin. (2), art. 25 alin. (1), art. 26 alin. (1), art. 31 alin. (2), art. 35 (cu referire la constituirea domeniului privat al statului sau al UAT), art. 36 alin. (1) [cu referire la modul de constituire a patrimoniului UAT], alin. (5) [terenuri intravilane aflate la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar], art. 50 (delimitarea amplasamentelor), art. 51 (competenţa comisiei judeţene), art. 64 alin. (2) [toate titlurile au la baza hotărâri judecătoreşti definitive si irevocabile], art. 98 din Legea nr. 18/1991, art. 3 alin. (1) şi alin. (3), art. 12 alin. (1) [cu referire la stabilirea si delimitarea amplasamentelor ce trebuie avute in vedere la reconstituirea dreptului de proprietate] din Legea nr. 1/2000, Legea 67/2010 (privind restituirea in fizic a terenurilor), art. 6 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin H.G. nr. 890/2005; art. 38, art. 42, art. 43, art. 48, art. 49, art. 67, art. 68, art. 125 din Legea nr. 215/2001.
S-a precizat că sentinţa apelată nu cuprinde o analiză completă a probelor care au servit ca temei pentru soluţionarea laturii penale, că instanţa a analizat trunchiat probele, a selectat în mod nelegal o serie de declaraţii contradictorii care nu se coroborează cu mijloacele de probă reţinute de aceasta, a ignorat în parte probatoriul testimonial, nu a menţionat probele concrete în raport de care a apreciat că inculpatul a săvârşit infracţiunea de abuz în serviciu .
3. Invocarea excepţiei autorităţii de lucru judecat a: sentinţei civile nr. 5222/17.03.2009 pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2007; sentinţei civile nr. 16765/19.11.2001 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2001; sentinţei civile nr. 10530 din 23.04.2010 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2009; sentinţei civile nr. 26288 din 30.11.2010 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2010; sentinţei civile nr. 16376/22.06.2010 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2006; sentinţei civile nr. 4153/07.03.2008 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2006, pronunţate în cauzele ce au avut ca obiect obligarea Comisiei Locale de fond funciar Năvodari şi a Comisiei Judeţene Constanţa la reconstituirea dreptului de proprietate a moştenitorilor, autorilor HH., JJ., KK., LL. şi MM.;
4. Latura civilă a fost soluţionată greşit .
În aceste condiţii, a solicitat să se constate că nu se impune desfiinţarea celor cinci titluri de proprietate şi a actelor subsecvente acestora şi că nu se impune nici restabilirea situaţiei anterioare ceea ce ar însemna reîntoarcerea terenurilor în patrimoniul fostului CAP, aflat în lichidare, deoarece aceste terenuri nu au aparţinut niciodată oraşului Năvodari, faptul că sunt situate pe raza UAT Năvodari nu poate fi asimilat că ar fi aparţinut patrimoniului oraşului Năvodari.
A mai solicitat admiterea excepţiei autorităţii de lucru judecat a: sentinţei civile nr. 5222/17.03.2009 pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2007; sentinţei civile nr. 16765/19.11.2001 pronunţate de Judecătoria Constanţa în dosarul nr. x/2001, sentinţei civile nr. 10530/23.04.2010 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2009; sentinţei civile nr. 26288/30.11.2010 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2010; sentinţei civile nr. 16376/22.06.2010 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2006; sentinţei civile nr. 4153/07.03.2008 pronunţate de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2006, pronunţate în cauzele ce au avut ca obiect obligarea Comisiei Locale de fond funciar Năvodari şi a Comisiei Judeţene Constanţa la reconstituirea dreptului de proprietate a moştenitorilor, autorilor HH., JJ., KK., LL. şi MM., ca efect al Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 102/17.02.2021 publicată în M.Of. nr. 357 din 07.04 2021 şi, pe cale de consecinţă, să se constate autoritatea de lucru judecat a acestora, precum şi legalitatea titlurilor de proprietate desfiinţate nejustificat de prima instanţă şi menţinerea tuturor actelor subsecvente. În acest sens, potrivit prevederilor art. 64 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, dacă instanţa admite plângerea, primarul va fi obligat să execute de îndată punerea efectivă în posesie şi înmânarea titlului de proprietate sub sancţiunea condamnării la daune-cominatorii pentru flecare zi de întârziere."
S-a apreciat că primarul nu avea posibilitatea exercitării altor căi de atac împotriva hotărârilor de consiliu local, sens în care, prin Decizia 4/2003, a Curţii Supreme de Justiţie, s-a admis recursul în interesul legii, declarat de către procurorul general de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi s-a decis că, în aplicarea dispoziţiilor art. 68 alin. (1), lit. b), cu referire la art. 27 alin. (1) şi art. 46 şi 76 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei locale, actele emise de consiliul local şi primar au caracter independent şi niciuna din aceste autorităţi nu pot să exercite direct o cale de atac împotriva celeilalte.
Referitor la apelul parchetului, a solicitat respingerea criticilor apelantului Ministerul Public şi menţinerea ca legală şi corectă soluţia de achitare pentru infracţiunea de abuz în serviciu în forma calificată şi continuată, prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (fapta din data de 23.07.212).
În ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu în forma tentativei, cu referire la schimbul de terenuri, pentru care prima instanţa a pronunţat o soluţie de achitare în baza prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., iar Ministerul Public nu a înţeles să formuleze apel, a solicitat menţinerea ca legală şi temeinică soluţia pronunţată de instanţa fondului.
S-a solicitat respingerea apelului formulat de Ministerul Public şi, pe cale de consecinţă, menţinerea ca legală şi temeinică a sentinţei penale nr. 225/20.11.2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în ceea ce priveşte soluţia pronunţată în referire la infracţiunile de dare de mită fapta prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 (fapta din 19.10.2010), abuz în serviciu în forma calificată şi continuată fapta prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen. (fapta din 23.07.2012), constituire a unui grup infracţional organizat faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (fapta din anul 2011), abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 35 alin. (1) din C. pen. (fapta 01.09.2010-21.05.2014).
C. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate, inculpata E. a apreciat hotărârea instanţei de fond ca fiind, în parte, nelegală şi netemeinică şi, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea, în parte, a sentinţei primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună:
În principal:
1. Stabilirea legii favorabile ca fiind dată de dispoziţiile art. 248 C. pen. din 1969, rap. la art. 2481 C. pen. din 1969, rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (în forma în vigoare la data săvârşirii faptei-anul 2011). S-a arătat că instanţa de judecată trebuie sa ia în considerare ansamblul dispoziţiilor penale favorabile şi nu numai cuantumul limitelor de pedeapsă, aşa cum, în mod greşit, a procedat prima instanţă.
2. Achitarea pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, indiferent de încadrarea juridică, respectiv art. 248 C. pen. din 1969, rap. la art. 2481 C. pen. din 1969, rap la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (în forma în vigoare la data săvârşirii faptei - anul 2011) sau art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 309 din C. pen., în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., în referire la art. 16 alin. (1) lit. a), lit. c) sau lit. b) din C. proc. pen., întrucât fapta nu există sau nu există probe că a săvârşit infracţiunea ori fapta nu este prevăzută de legea penală şi nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege. A arătat că nu se poate susţine că prin desfăşurarea de activităţi independente, în realizarea propriului interes legitim, fără nicio intenţie de a frauda, inculpata a realizat acte de participaţie penală sub forma complicităţii.
A apreciat că nu se poate susţine că activitatea sa a fost una pregătitoare şi premergătoare actelor materiale care definesc infracţiunea de abuz în serviciu, în condiţiile în care nu există nicio dovadă că inculpata a cunoscut sau ar fi putut cunoaşte ce anume fapte/infracţiuni se vor săvârşi în viitor şi pentru că nu este arătată nicio legătură cu persoana inculpatului A. sau alt funcţionar al Primăriei Năvodari, astfel încât să se poată constata dacă inculpata a cunoscut sau ar fi putut cunoaşte natura atribuţiilor de serviciu care urmau a fi încălcate sau îndeplinite în mod defectuos.
Inculpata a desfăşurat activităţile necesare şi a efectuat demersurile legale pentru a satisfice un interes personal legitim, anume reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor suprafeţe de teren moştenite de la autori deposedaţi pe nedrept, fără nicio intenţie de a frauda.
A susţinut că nu s-a dovedit existenţa şi nu a existat conivenţa în legătură cu vreo faptă penală şi în legătură cu un eventual ajutor în vederea comiterii unei fapte penale.
A apreciat că acuzaţiile, astfel cum au fost preluate de prima instanţă, nu sunt întemeiate şi au fost formulate în contra tuturor probelor cauzei, cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie şi a principiului in dubio pro reo.
Astfel:
a. Instanţa a interpretat în mod eronat declaraţia inculpatei din faza de urmărire penală, potrivit căreia înscrisul (ortofotoplan) ar fi fost întocmit de aceasta.
b. Situaţia reţinută de instanţa de judecată cu privire la acţiunea inculpatei, care constă în "alegerea completului de judecată", nu are la bază nicio probă care să susţină că aceasta a urmărit un astfel de scop.
c. Apărările inculpatei au fost respinse şi cu motivarea potrivit căreia explicaţiile formulate cu ocazia audierii la procuror nu coincid cu ceea ce s-a susţinut în apărare în concluziile scrise depuse la dosar.
3. A solicitat exonerarea de la obligaţia de plată a cheltuielilor judiciare în sumă de 10.000 RON, precum şi exonerarea de răspundere civilă, ridicarea/înlăturarea măsurilor asigurătorii şi păstrarea actelor juridice încheiate asupra terenurilor care au făcut obiectul cercetărilor şi judecăţii în cauză.
A arătat că a deţinut un titlu executoriu neexecutat de aproximativ 8 ani de la rămânerea definitivă a sentinţei civile 16765/19.11.2001, titlul executoriu obligă la emiterea unui titlu de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha de teren în oraşul Năvodari, terenul indicat de inculpată şi în legătură cu care s-au administrat probe, fiind delimitat prin raportul de expertiză, nu avea construcţii şi nici nu se dovedise a fi revendicat de alte persoane, îndeplinind, totodată, condiţiile prevăzute de art. 3 alin. (1) din Legea 1/2000 şi ale art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, fiind proprietatea privată a unităţii administrativ teritorială, iar, la data de 01.01.1991, a avut categoria de folosinţă teren agricol, potrivit art. 98 din Legea 18/1991.
Astfel, s-a considerat că desfiinţarea înscrisurilor nu este o modalitate de reparare a prejudiciului şi, ca atare, nu este o modalitate de soluţionare a acţiunii civile. De asemenea, s-a arătat că desfiinţarea înscrisului nu are legătură cu latura civilă a cauzei, ci cu latura penală a procesului penal. Astfel, s-a apreciat că desfiinţarea totală sau parţială a oricăror înscrisuri existente la dosar nu este posibilă, în condiţiile în care, prin rechizitoriu, inculpatul A. nu a fost trimis în judecată pentru infracţiuni de fals în înscrisuri şi nici procurorul ori vreo persoană interesată nu au formulat cereri cu privire la legalitatea/validitatea titlurilor de proprietate.
Prin urmare, s-a considerat că, în absenţa unui prejudiciu sau a unei pagube, măsura restabilirii situaţiei anterioare apare ca fiind imposibilă.
În ceea ce priveşte măsurile asigurătorii dispuse de organul de urmărire penala, s-a solicitat ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit asupra imobilelor aparţinând inculpatei, întrucât menţinerea acesteia nu mai este justificată.
În subsidiar, în primă teză, s-a solicitat admiterea apelului inculpatei şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., să se dispună încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale. Astfel, s-a apreciat că, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., se impune admiterea apelului Ministerului Public şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încetarea procesului penal, întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale.
În considerarea Deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, precum şi a Deciziei nr. 67 din 25.10.2022, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt aplicabile dispoziţiile art. 154 din Noul C. pen., legea penală mai favorabilă fiind dată de dispoziţiile Noului C. pen. şi de legea 78/2000 în forma în vigoare.
În a doua teză, a solicitat condamnarea pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 248 C. pen. din 1969, rap. la art. 2481 C. pen. din 1969 rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000 (în forma în vigoare la data săvârşirii faptei - anul 2011), în condiţiile reţinerii de circumstanţe atenuante, conform art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. din 1969, cu efectele prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. din 1969, la o pedeapsă situată sub minimul prevăzut de lege, cu aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. din 1969, privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau art. 861 C. pen. din 1969, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Astfel, cu privire la individualizarea pedepsei, s-a solicitat reţinerea de circumstanţe atenuante, faţă de vârsta, nivelul de integrare socială şi lipsa oricăror abateri de la normele de convieţuire socială, conform art. 74 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) C. pen. din 1969, cu efectele prevăzute de art. 76 alin. (1) C. pen. din 1969, la o pedeapsă situată sub minimul prevăzut de lege, cu aplicarea dispoziţiilor art. 81 C. pen. din 1969, privind suspendarea condiţionată a executării pedepsei sau art. 861 C. pen. din 1969, privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
D. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de inculpata S.C. C. S.R.L., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi, pe cale de consecinţă:
Pe latură penală:
A. În principal, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., desfiinţarea în tot a sentinţei penale apelate şi:
1) rejudecarea cauzei de către instanţa de fond prin admiterea excepţiei nulităţii absolute a mijloacelor de probă administrate în alte dosare de către un organ necompetent, în care supravegherea operativă a fost realizată de DIPI, respectiv Nota privind supravegherea operativă a inculpatului B. efectuată într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa şi procesul-verbal aflat la fila x dup., în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.
2) rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., coroborat cu art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., art. .20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât instanţa de fond s-a limitat doar la a prelua din Rechizitoriu starea de fapt;
3) rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, întrucât instanţa de fond a omis sa dispună schimbarea încadrării juridice dată faptei prin Rechizitoriu, atât în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) din C. pen. pentru care inculpata a fost achitată, cât şi în privinţa infracţiunii de spălarea banilor prev. de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, pentru care inculpata a fost trimisă în judecată în infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, pentru care a fost condamnată;
4) rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 371 din C. pen., art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. S-a arătat că, în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu pretins a fi fost comisă de inculpatul A., din care ar fi provenit terenul în suprafaţă de 22540 mp, DNA ST Constanta a depus la instanţa de fond, la data de 20.03.2017, practic după un interval de 2 ani de la parcurgerea procedurii de cameră preliminară note scrise prin care a completat legislaţia iniţial invocată în susţinerea infracţiunilor de abuz în serviciu pretins a fi fost comise de inculpatul A., referitor la Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, încălcându-se astfel dispoziţiile imperative ale art. 371 C. proc. pen., fără ca inculpata să aibă posibilitatea de a formula cereri şi excepţii cu privire la noile acuzaţii în legătură cu care inculpata a fost condamnată.
B. În subsidiar, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. şi făcând aplicarea art. 420 alin. (9) din C. proc. pen., desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale apelate şi, pe cale de consecinţă, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:
1) achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. .a) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, întrucât fapta nu există, constatând că nu exista infracţiunea predicat în sensul săvârşirii de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu;
2) achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, întrucât nu sunt întrunite elementele de tipicitate a infracţiunii de spălare a banilor, sub aspectul elementului material în sensul incidenţei sintagmei "cunoscând că provin din săvârşirea unei infracţiuni";
3) achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, raportat la faptul că hotărârea de condamnare trebuie să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, iar, în caz de îndoială cu privire la vinovăţia inculpatei, se aplică regula in dubio pro reo, potrivit căreia orice îndoială operează în favoarea inculpatei;
4) în temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., ridicarea măsurii sechestrului asigurător dispusă prin Ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a D.N.A. - S.T. Constanţa, prin care s-a dispus luarea măsurilor asigurătorii a sechestrului asupra imobilelor proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L. menţinută de instanţa de fond până la concurenţa sumei de 275.509,6 RON .
5) încetarea procesului penal, în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. .(6) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penalăşi raportat la art. 153 alin. (1) din C. pen. cu referire la art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. prin raportare la art. 5 din C. pen., art. 155 alin. (1) din C. pen., în considerarea şi respectarea Deciziei CCR nr. 358 din data de 26.05.2022 şi, pe cale de consecinţă, înlăturarea pedepsei amenzii în cuantum de 500.000 RON şi a pedepsei complementare constând în dizolvarea persoanei juridice, aplicate de instanţa de fond;
II. Pe latură civilă:
S-a solicitat:
1) admiterea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune în răspunderea civilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 1394 din C. civ., ca normă specială, derogatorie de la dreptul comun în privinţa termenului de prescripţie a acţiunii civile şi, pe cale de consecinţă, să se constate că, la data de 14.07.2021, s-a împlinit termenul de prescripţie a dreptului la acţiunea civilă (data împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, care nu a fost întrerupt în conformitate cu prevederile art. 2537 pct. 3 din C. civ., întrucât oraşul Năvodari nu s-a constituit parte civilă în cauză), cu toate consecinţele ce decurg din această împrejurare, sub aspectul existenţei unui impediment obiectiv de exercitare din oficiu de către instanţa de judecată a acţiunii civile prin aplicarea art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., în sensul desfiinţării totale sau parţiale a înscrisurilor şi restabilirea situaţiei anterioare, precum şi al menţinerii măsurilor asigurătorii instituite în cauză;
2) desfiinţarea măsurii prevăzute de art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., cu raportare la desfiinţarea înscrisurilor şi restabilirea situaţiei anterioare, ca efect al admiterii pct. 1;
3) ridicarea măsurilor asigurătorii instituite faţă de inculpata S.C. C. S.R.L., în temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., ca efect al admiterii pct. 1.
E. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de inculpatul B., s-a solicitat admiterea apelului împotriva sentinţei penale nr. 225/F din data de 20.11.2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, astfel cum a fost formulat, desfiinţarea sentinţei apelate şi, pe cale de consecinţă:
I. Pe latură penală:
A. În principal, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., desfiinţarea sentinţei penale apelate şi:
1. Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, prin admiterea excepţiei nulităţii absolute a mijloacelor de probă administrate în alte dosare de către un organ necompetent, în care supravegherea operativă a fost realizată de DIPI, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., coroborat cu art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.
S-a precizat că ofiţerii şi agenţii din cadrul D.G.P.I. nu aveau (nici măcar la data efectuării acestor procedee probatorii) şi nu au, nici în prezent, competenţa de a efectua niciun act de urmărire penală, ca atare nici procedee probatorii, iar dacă acestea sunt totuşi efectuate, sancţiunea procesuală este nulitatea absolută a actului de procedură respectiv.
În consecinţă, s-a arătat că toate procedeele probatorii efectuate sunt lovite de nulitate absolută, determinată de necompetenţa, nu numai materială, ci şi funcţională a lucrătorilor DIPI Constanţa, fiind astfel incidente dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen., în interpretarea dată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 302/2017.
2. Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., coroborat cu art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
S-a precizat că instanţa de fond nu a indicat înscrisurile: contractul de vânzare-cumpărare prin care inculpatul B. ar fi dobândit fictiv suprafaţa de teren de la inculpatul F. şi actul prin care suprafaţa de teren dobândită de inculpatul B. a fost adusă aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L..
Or, argumentele pentru care s-a respins solicitarea inculpatului de achitare a acestuia în privinţa infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, nu au fost arătate, motivele invocate de acesta cu ocazia dezbaterilor orale, cât şi prin concluziile scrise depuse, nefiind deloc analizate.
S-a considerat că soluţia pronunţată în aceste condiţii nu este consecinţa unei activităţi efective de judecată, ci o apreciere incompletă a probelor administrate în cursul judecăţii şi echivalează cu nerezolvarea fondului cauzei, întrucât hotărârea judecătorească trebuie să se bazeze pe fapte veridice, dovedite neechivoc, care să nu dea naştere niciunei îndoieli.
De asemenea, s-a solicitat să se constate că, din hotărârea pronunţată de instanţa de fond nu rezultă:
- o modalitate coerentă de determinare şi aplicare a legii penale mai favorabile. Instanţa de fond nu a motivat opţiunea de a reţine încadrarea juridică a infracţiunilor potrivit legislaţiei în vigoare ulterior datei de 01.02.2014.
- analiza tipicităţii obiective şi subiective a infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, pentru care a fost condamnat. Referitor la legătura de cauzalitate, instanţa de fond se limitează a afirma, generic, că aceasta a fost dovedită cu probele administrate în cauză, fără a indica, în concret, care probe susţin existenţa legăturii de cauzalitate.
- care sunt probele din care se poate reţine modul de comitere a infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019;
- analiza apărărilor formulate de inculpat, în scopul reţinerii sau înlăturării acestora, prin raportare la probele în acuzare.
S-a precizat că realizarea în apel a întregii cercetări judecătoreşti ar răpi inculpatului un grad de jurisdicţie şi i-ar afecta, în mod grav, dreptul la apărare, câtă vreme acesta nu ar mai avea la dispoziţie nicio cale de atac, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fiind definitivă.
3. Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Schimbarea încadrării juridice a faptei constituie un aspect esenţial pentru inculpat, de natură a-i garanta drepturile şi de a influenţa soluţia procesului, omisiunea instanţei de a dispune schimbarea încadrării juridice echivalând cu nesoluţionarea fondului cauzei.
Or, dat fiind că inculpatul B. a fost trimis în judecată, printre altele, pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, prevăzute de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, după ce a determinat legea penală mai favorabilă, se impunea ca instanţa de judecată să procedeze la schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 - pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, pe care instanţa de fond a determinat-o ca fiind legea penală mai favorabilă.
4. Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., coroborat cu art. 371 din C. proc. pen., art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului.
S-a solicitat a se observa că mecanismul depunerii, la data de 20.03.2017, a notelor scrise, astfel încât să cuprindă elemente complet noi faţă de acuzaţia cu care instanţa a fost iniţial învestită, în sensul reţinerii în sarcina inculpatului A., sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, în raport de care inculpatul B. a fost condamnat, încalcă noţiunea de previzibilitate - art. 7 CEDO, cât şi dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzaţiei în materie penală - art. 6 par. 3 lit. a) din CEDO şi, ca urmare, echivalează cu lipsa cercetării judecătoreşti în prima instanţă, determinând lipsa judecăţii de către instanţa de fond, sub aspectul arătat, privându-l pe inculpat de exercitarea unui drept efectiv la apărare în accepţiunea art. 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
B. În subsidiar, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. şi făcând aplicarea art. 420 alin. (9) din C. proc. pen., s-a solicitat desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale apelate şi, pe cale de consecinţă, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:
1. Achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. a) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
S-a solicitat să se constate că dispoziţiile normative, pretins a fi fost încălcate de inculpatul A., respectiv art. 2 alin. (1) şi art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000, prin comiterea infracţiunii de abuz în serviciu, referitor la Titlul de proprietate x/28.09.2011, emis de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, în concret, au fost respectate întocmai de către inculpatul A..
Constatând ca nu există infracţiunea predicat, în sensul săvârşirii de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, s-a solicitat achitarea inculpatului B. pentru infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, întrucât fapta nu există.
2. Achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
Instanţa de fond nu a probat certitudinea că inculpatul B. avea cunoştinţă că terenul pe care l-a cumpărat şi adus aport ulterior la capitalul social al S.C. C. S.R.L., provenea din săvârşirea unei infracţiuni de către inculpatul A.. Din contră, raportat atât la împrejurarea că nu există o hotărâre definitivă de condamnare pentru infracţiunea de abuz în serviciu presupus a fi fost comisă de inculpatul A. cu privire la terenul în suprafaţă de 22.540 mp, cât şi la împrejurarea că nu exista o altă circumstanţă concretă din care să rezulte că inculpatul B. cunoştea că terenul provenea din săvârşirea unei infracţiuni, s-a apreciat că există dubii serioase care nu puteau profita decât celor acuzaţi, conform principiului in dubio pro reo.
S-a arătat că nu a disimulat provenienţa bunului, în niciun fel, traseul juridic al imobilului fiind public din punct de vedere administrativ, fiscal şi juridic şi a beneficiat de transparenţă imobiliară în privinţa întregului circuit juridic, de la reconstituirea dreptului de proprietate până în prezent, înregistrarea terenului fiind făcută transparent pe numele deţinătorilor de fapt şi de drept în Registrul Agricol al Primăriei Năvodari.
3. Achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019;
Astfel, s-a arătat că, din materialul probator administrat rezultă, fără putinţă de tăgadă, că nu exista nicio dovadă care să probeze comiterea de către inculpat a infracţiunii de spălarea banilor pentru care a fost condamnat, după cum nu exista nicio altă probă care să demonteze susţinerile sale, câtă vreme, din declaraţiile pe care le-a făcut, rezultă că a exprimat, în mod constant, o poziţie procesuală corespunzătoare realităţii şi confirmată de probele pe care acesta le-a depus la dosar şi la care instanţa nu a făcut nicio referire, în sensul înlăturării lor din susţinerea de achitare formulată de inculpat.
S-a apreciat că instanţa nu a realizat o evaluare judicioasă a tuturor criteriilor prevăzute de textul de lege care reglementează spălarea banilor şi, raportat la actele şi materialele aflate la dosarul cauzei, nu a apreciat corect existenţa probelor care să conducă la o condamnare, astfel că nu a realizat o evaluare judicioasă a probatoriului şi nu şi-a fundamentat soluţia pe argumente puternice, clare, lipsite de echivoc, coroborate şi bine structurate, în măsură să convingă asupra justeţei acestei soluţii. Astfel, condamnarea unei persoane în lipsa unor probe temeinice şi legal administrate, convingătoare şi ferme, care să fie de natură a înlătura cea mai mică îndoială, reprezintă, totodată, şi o nerespectare a dreptului inculpatului la un proces echitabil.
4. Încetarea procesului penal, în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi raportat la art. 153 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. prin raportare la art. 5 din C. pen., art. 155 alin. (1) din C. pen., în considerarea şi respectarea Deciziei CCR nr. 358 din data de 26.05.2022.
5. Aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special al acesteia şi, sub aspectul regimului de executare, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul dispoziţiilor art. 91 din C. pen.
La individualizarea judiciară a pedepsei, a solicitat a se avea în vedere buna conduită avută anterior în societate, aspect ce rezulta din fişa de cazier judiciar, fiind fără antecedente penale, având un comportament general adecvat normelor de convieţuire socială, este încadrat în muncă, este o persoană integrată în societate şi prezintă posibilităţi reale de îndreptare, deţinând capacitatea de a înţelege beneficiile suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi de a crea premisele conformării la rigorile legii.
II. Pe latura civilă, s-a solicitat:
1. admiterea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune în răspunderea civilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 1394 din C. civ.
2. desfiinţarea măsurii prevăzute de art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., cu raportare la desfiinţarea înscrisurilor şi restabilirea situaţiei anterioare, respectiv art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., ca efect al admiterii punctului 1.
S-a arătat că restabilirea situaţiei anterioare nu se poate face prin desfiinţarea unui înscris (instrumentum) falsificat, pentru această operaţiune existând chiar instituţia desfiinţării înscrisurilor, care reprezintă, în realitate, o modalitate de soluţionare a acţiunii penale.
3. ridicarea măsurilor asigurătorii instituite faţă de inculpatul B., în temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., ca efect al admiterii pct. l.
III. S-a solicitat respingerea apelului Parchetului, ca nefondat.
F. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de inculpatul F., s-a solicitat admiterea apelului împotriva sentinţei penale nr. 225/F din data de 20.11.2020, pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, astfel cum a fost formulat, desfiinţarea sentinţei apelate şi, pe cale de consecinţă:
I. Pe latură penală:
A. În principal, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., s-a solicitat desfiinţarea, în tot, a sentinţei penale apelate şi să se dipună:
1. Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., coroborat cu art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Prin prisma respectării cerinţelor legale de indicare a motivelor de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, s-a considerat că instanţa de fond nu a luat în considerare argumentele indicate de inculpat în susţinerea solicitării de achitare, în privinţa infracţiunii de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, nefiind deloc analizate susţinerile invocate şi înscrisurile depuse care fac dovada contrară a împrejurării reţinute de instanţa de fond, în sensul că inculpatul nu avea veniturile necesare achiziţionării terenului de 22.540 mp.
S-a precizat că instanţa de fond nu a analizat prin coroborare probatoriile administrate pe parcursul urmăririi penale şi în etapa judecăţii şi nu a realizat un examen propriu al faptelor descrise în actul de sesizare faţă de conţinutul constitutiv al infracţiunii de spălarea banilor reţinută în sarcina inculpatului.
De asemenea, s-a considerat că hotărârea instanţei de fond nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia, respectiv au fost lăsate neanalizate probele propuse de inculpat, apărările formulate, prima instanţă nerăspunzând niciunei critici sau probe propuse în apărare de către inculpat.
2. Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen. coroborat cu art. 386 alin. (1) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Or, dat fiind că, inculpatul F. a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor prevăzută de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, după ce a determinat legea penală mai favorabilă, s-a apreciat că se impunea ca instanţa de judecată să procedeze la schimbarea încadrării juridice a faptei din infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, pe care instanţa de fond a determinat-o ca fiind legea penală mai favorabilă.
Întrucât instanţa de fond a omis să dispună schimbarea încadrării juridice dată faptei prin Rechizitoriu, s-a arătat că soluţia procesuală corectă este desfiinţarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare pentru a se asigura o corectă apărare şi un dublu grad de jurisdicţie, întrucât această împrejurare echivalează cu nepronunţarea instanţei, sub aspectul schimbării încadrării juridice, asupra unei fapte reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare.
De asemenea, s-a susţinut că, dacă pronunţarea asupra schimbării de încadrare juridică se face prin hotărârea instanţei de apel care soluţionează fondul cauzei, nu există vreo cale de atac care să ofere posibilitatea respectării dreptului la apărare şi a dreptului la un proces echitabil.
3. Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., coroborat cu art. 371 din C. proc. pen., art. 346 alin. (2) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
B. În subsidiar, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. şi făcând aplicarea art. 420 alin. (9) din C. proc. pen., a solicitat desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale apelate şi, pe cale de consecinţă, pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună:
1. Achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. a) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019;
Constatând că nu există infracţiunea predicat, în sensul săvârşirii de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, a solicitat achitarea inculpatului pentru infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, întrucât fapta nu există.
2. Achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. b) teza I din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
S-a precizat că elementul material al laturii obiective este reprezentat de acţiunile inculpatului de a cumpăra şi vinde, ulterior, terenul de 22.540 mp despre care ştia că fusese obţinut fraudulos de către inculpatul A. pe numele persoanei iresponsabile OO.. S-a arătat că, atâta timp cât împotriva inculpatului A. nu exista pronunţată o hotărâre de condamnare definitivă pentru infracţiunea de abuz în serviciu, nu se putea pronunţa condamnarea inculpatului F. pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor, în lipsa certitudinii că terenul cumpărat şi vândut este produsul unei infracţiuni, iar inculpatul a cunoscut acest lucru.
Având în vedere considerentele expuse în ceea ce priveşte latura obiectivă a infracţiunii de spălare de bani, a rezultat că lipseşte elementul intenţional, sub aspectul finalităţii urmărite de inculpat, singurul scop, avut în vedere de acesta la operaţiunile de cumpărare şi vânzare a terenului, fiind obţinerea unui profit.
Astfel, s-a apreciat că lipseşte atât cerinţa esenţială a laturii obiective, cât şi elementul intenţional al laturii subiective şi nu au fost dovedite, dincolo de orice îndoială rezonabilă, elementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani.
3. Achitarea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 lit. c) din C. proc. pen., în ceea ce priveşte infracţiunea banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
S-a arătat că din materialul probator administrat rezultă, fără putinţă de tăgadă, că nu există nicio dovadă care să probeze comiterea de către inculpat a infracţiunii de spălarea banilor pentru care a fost condamnat, după cum nu există nicio altă probă care să demonteze susţinerile inculpatului, câtă vreme, din declaraţii rezultă că a exprimat, în mod constant, o poziţie procesuală corespunzătoare realităţii şi confirmată de probele pe care acesta le-a depus la dosar şi la care instanţa nu a făcut nicio referire, în sensul înlăturării lor din susţinerea de achitare formulată de inculpat.
4. Încetarea procesului penal, în ceea ce priveşte infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. coroborat cu art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. şi raportat la art. 153 alin. (1) din C. pen., cu referire la art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. prin raportare la art. 5 din C. pen. art. 155 alin. (1) din C. pen., în considerarea şi respectarea Deciziei CCR nr. 358 din data de 26.05.2022.
5. Sub aspectul regimului de executare, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în temeiul dispoziţiilor art. 91 din C. pen.
II. Pe latură civilă, a solicitat:
- admiterea excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune în răspunderea civilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 1394 din C. civ.
- desfiinţarea măsurii prevăzute de art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. cu raportare la desfiinţarea înscrisurilor şi restabilirea situaţiei anterioare, respectiv art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., ca efect al admiterii punctului l.
S-a arătat că desfiinţarea înscrisurilor nu poate fi dispusă decât cu privire la înscrisurile care au făcut, după caz, obiectul acţiunii penale sau al urmăririi penale privind infracţiuni din Capitolul "Falsuri în înscrisuri" (art. 320 - 328 din C. pen.), privind infracţiunea prevăzută de art. 311 alin. (1) din C. pen. sau privind infracţiuni similare acestora, din legile speciale.
S-a considerat că restabilirea situaţiei anterioare ar trebui să fie strict o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat părţii civile. Cu alte cuvinte, s-a susţinut că numai desfiinţarea înscrisurilor falsificate ar trebui să poată fi dispusă în absenţa constituirii de parte civilă.
- ridicarea măsurilor asigurătorii instituite faţă de inculpatul F., în temeiul dispoziţiilor art. 404 alin. (4) lit. c) din C. proc. pen., ca efect al admiterii punctului l.
G. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de persoana interesată LL., prin apărător ales, s-a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie înlăturate dispoziţiile instanţei de fond cu privire la desfiinţarea titlului de proprietate nr. x/19.09.2011, a Contractului de partaj voluntar cu sultă nr. 174/31.01.2013 autentificat de H. în ceea ce priveşte terenul identificat cu nr. cadastral x, a actului de dezmembrare si contract de partaj voluntar cu sultă nr. 996/06.04.2016 autentificat de BNP H., restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12.786 m.p. nr. cadastral x, precum şi cu privire la instituirea măsurilor asigurătorii dispuse asupra terenului menţionat, solicitând ridicarea acestora.
S-a arătat că afirmaţia instanţei, conform căreia ar fi acţionat ca un interpus al inculpatului A. cu privire la dobândirea acestei suprafeţe de teren, nu este susţinută de niciun mijloc de probă, din contră, este contrazisă de mijloacele de probă administrate în faza cercetării judecătoreşti din fond.
Văzând şi dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, s-a susţinut că reconstituirea dreptului de proprietate a moştenitorilor defunctului KK. a fost legală, iar concluzia instanţei de fond cu privire la faptul că acest text de lege nu şi-ar fi găsit aplicabilitatea în cauză, deoarece autorul nu ar fi deţinut teren în zona în care s-a reconstituit dreptul de proprietate este neîntemeiată, atât timp cât legea nu impune această obligaţie pentru a se dispune reconstituirea şi, oricum, astfel cum rezultă din rapoartele de expertiză topometrică, terenurile expropriate erau în imediată vecinătate.
În concluzie, s-a precizat că reconstituirea dreptului de proprietate a moştenitorilor defunctului KK., în baza adresei nr. x/06.05.2010 a Primăriei Năvodari, s-a făcut cu respectarea condiţiilor legale reglementate de Legea nr. 18/1991 şi a Legii nr. 247/2005.
De asemenea, s-a arătat că instanţa de fond nu face, în cuprinsul sentinţei apelate, nicio menţiune cu privire la Raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de experţii YYYYYY. şi HHHHHHHHHH. şi suplimentul acestuia şi nici nu înlătură motivat aceste mijloace de probă, motiv pentru care s-a apreciat că soluţia pronunţată este netemeinică.
S-a mai subliniat că nu ar fi avut cum să cunoască amplasamentul iniţial al terenului ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase şi nici, ulterior, pe parcursul desfăşurării cercetării judecătoreşti în dosarul nr. x/2006, nu i-au fost aduse la cunoştinţă informaţii sau documente de natură să se îndoiască cu privire la faptul că amplasamentul acordat de instanţă ar fi fost diferit faţă de cel deţinut de defunctul KK., astfel încât concluzia, că este un cumpărător de bună-credinţă, nu poate fi răsturnată.
Cu privire la categoria de folosinţă a terenului asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate, instanţa de fond a apreciat că terenul ce a fost acordat moştenitorilor defunctului KK. ar fi fost un teren intravilan categoria curţi construcţii, pe când autorul deposedat ar fi deţinut un teren extravilan arabil.
Cu toate acestea, s-a arătat că acuzarea şi instanţa de fond au făcut o confuzie între categoria de folosinţă a terenului asupra căruia se solicită reconstituirea dreptului de proprietate, care este reglementată prin dispoziţiile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 şi au interpretat această dispoziţie legală în mod eronat, apreciind că trebuia să fie avută în vedere categoria de folosinţă de la momentul emiterii titlului de proprietate.
Contrar opiniei instanţei de fond, s-a apreciat că, în mod evident, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 alin. (3) şi art. 35 alin. (1) din Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar, la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, se are în vedere categoria de folosinţă a terenului acordat în compensare la momentul 1 ianuarie 1990 şi nu categoria de folosinţă a terenului la momentul reconstituirii efective a dreptului de proprietate.
Astfel, s-a arătat că, în spiritul legilor ce reglementează materia retrocedărilor ca urmare a exproprierilor abuzive, este ca proprietarii să dobândească, dacă este posibil, exact imobilul de care au fost deposedaţi abuziv, iar dacă acest lucru nu este posibil să le fie restituit un imobil similar.
Or, în condiţiile în care prin adresa nr. x/06.05.2010 a Primăriei Năvodari s-a stabilit că terenul oferit în compensare avea la data de 1 ianuarie 1990 categoria de folosinţă extravilan agricol, s-a apreciat că soluţia pronunţată prin sentinţa civilă nr. 16376/22.06.2010 este legală.
Cu privire la valoarea terenului asupra căruia s-a reconstituit dreptul de proprietate a arătat că, la semnarea contractului de vânzare-cumpărare de drepturi litigioase, nu cunoştea dacă instanţa o să admită cererea reclamanţilor moştenitori şi, în al doilea rând, dacă urma să fie atribuită o suprafaţă de teren în natură şi nici unde urma să fie atribuită aceasta.
Pe de altă parte, s-a arătat, şi în faţa instanţei de fond, că s-a precizat că probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti dovedesc că valoarea terenurilor dobândite este diminuată din cauza unor reglementări legale ce instituie o reală interdicţie de construire pe terenul retrocedat.
A solicitat să se constate că l-a cunoscut pe QQQ. prin intermediul lui PPP., anterior încheierii contractului de vânzare-cumpărare drepturi litigioase nr. 222 din 22 martie 2010, autentificat de BNP H.; propunerea de vânzare a drepturilor litigioase a fost făcută de QQQ. cu care a discutat şi preţul vânzării; nu a cunoscut pe niciunul dintre ceilalţi moştenitori ai defunctului KK., decât ulterior încheierii Contractului de vânzare-cumpărare drepturi litigioase nr. 222 din 22 martie 2010, autentificat de BNP H.; a achitat preţul Contractului de vânzare-cumpărare drepturi litigioase nr. 222 din 22 martie 2010 martorului QQQ.; nu a cunoscut şi nu a existat şi nu există nicio legătură cu inculpaţii A. şi D.; nu a cunoscut şi nici nu avea cum să cunoască toate documentele şi procedurile ce s-au desfăşurat în cursul cercetării judecătoreşti ce a avut loc în dosarul nr. x/2006 până la momentul cumpărării drepturilor litigioase; chiar şi după achiziţionarea drepturilor litigioase, nu s-a implicat în desfăşurarea procedurilor judiciare ce s-au derulat în dosarul nr. x/2006; nu a cunoscut amplasamentul originar al terenurilor solicitate spre reconstituirea dreptului de proprietate de moştenitorii defunctului UUUUUUUU.; probele administrate în faza cercetării judecătoreşti dovedesc că reconstituirea dreptului de proprietate s-a făcut pe amplasamentul originar sau în vecinătatea acestuia; categoria de folosinţă, atât a terenului deţinut de defunctul Spilcea, cât şi a terenului oferit în compensare, era aceeaşi la data de 1 ianuarie 1990; nu există diferenţe valorice majore între terenul deţinut de defunctul KK. şi terenul oferit în compensare de Primăria Năvodari; nu a acţionat ca un interpus al inculpatului A., fiind un dobânditor de bună-credinţă al suprafeţelor de teren pe care le-a obţinut ca urmare a încheierii Contractului de vânzare-cumpărare drepturi litigioase nr. 222 din 22 martie 2010.
Astfel, a considerat că dispoziţiile instanţei de fond privind restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12,786 m.p., nr. cadastral x, precum şi desfiinţarea contractului de partaj voluntar cu sultă nr. 174/31.01.2013 autentificat de H., în ceea ce priveşte terenul identificat cu nr. cadastral x, sunt netemeinice, motiv pentru care a solicitat, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi pronunţarea unei noi hotărâri prin care să fie înlăturate dispoziţiile instanţei de fond cu privire la aspecte sus menţionate.
De asemenea, au fost invocate critici de nelegalitate a sentinţei penale atacate. În acest sens, s-a apreciat că instanţa de fond a încălcat flagrant principiul autorităţii de lucru de judecat şi a procedat la rejudecarea unor aspecte soluţionate definitiv prin sentinţa civilă nr. 16376/22.06.2010 a Judecătoriei Constanţa, definitivă şi irevocabilă prin decizia civilă nr. 1076/07.12.2010 a Tribunalului Constanţa, ca urmare a respingerii ca tardiv a recursului declarat de Comisia Judeţeană de fond funciar Constanţa.
S-a mai arătat că instanţa de fond a fost sesizată cu săvârşirea unor infracţiuni de abuz în serviciu şi/sau infracţiuni de corupţie care nu îi confereau acesteia vocaţia de a cerceta condiţiile de întocmire ale titlului de proprietate nr. x/19.09.2011 şi a contractului de partaj voluntar cu sultă nr. 174/31.01.2013 autentificat de H., astfel încât desfiinţarea acestor înscrisuri s-a făcut nelegal, cu încălcarea de către instanţa de fond a limitelor învestirii sale.
În concluzie, s-a considerat că sentinţa apelată este nelegală cu privire la soluţia de desfiinţare a titlului de proprietate nr. x/19.09.2011 şi a contractului de partaj voluntar cu sultă nr. 174/31.01.2013 autentificat de H..
Cu privire la restabilirea situaţiei anterioare, s-a apreciat că, în lipsa desfiinţării înscrisurilor ce ar sta la baza situaţiei anterioare a cărei restabilire s-a dispus prin sentinţa apelată, ar lipsi instrumentul juridic în baza căruia s-ar putea pronunţa o astfel de soluţie.
Cu alte cuvinte, s-a susţinut că dacă s-ar admite că desfiinţarea Titlului de proprietate nr. x/19.09.2011, ca instrumentam probationis nu este posibilă decât ca urmare a constatării înscrisului ca fals sau ca urmare a promovării şi admiterii unei căi extraordinare de atac în faţa unei instanţe civile, după rămânerea definitivă a unei eventuale soluţii de condamnare dispusă de instanţa penală atunci, pe cale de consecinţă, instanţa penală avea la dispoziţie instrumentele pentru a putea anula manifestarea de voinţă a părţilor (negotium juris) şi drept urmare, pentru a dispune restabilirea situaţiei anterioare.
Din acest motiv, s-a apreciat că, în lipsa desfiinţării, în mod legal a Titlului de proprietate nr. x/19.09.2011 şi a Contractului de partaj voluntar cu sultă nr. 174/31.01.2013 autentificat de H., restabilirea situaţiei anterioare, în temeiul dispoziţiilor art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. şi reîntoarcerea în patrimoniul Oraşului Năvodari a suprafeţei de teren de 12.786 m.p. şi nr. cadastral x, este nelegală.
H. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de inculpata D., având în vedere că, din tot materialul probator administrat pe parcursul celor 8 ani de la data la care apelanta a fost trimisă în judecată, nicio probă nu a dovedit mai presus de orice îndoială că a săvârşit pretinsele faptele fapte de abuz în serviciu, s-au solicitat următoarele:
1. În baza art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 225 din data de 20.11.2020, în ceea ce priveşte condamnarea pentru cele două infracţiuni de abuz în serviciu în formă calificată (sentinţa civilă nr. 16736/22.06.2010) dispusă în baza art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., precum şi desfiinţarea pedeapsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi c) C. pen. din 1969, respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, dispusă în baza art. 71 alin. (1) C. pen. din 1969 şi desfiinţarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) şi lit. c) C. pen. din 1969 respectiv, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a ocupa funcţia de judecător, pe o perioadă de 5 ani de la executarea pedepsei principale, dispusă în baza art. 65 C. pen. din 1969 şi, rejudecând, cauza pe fond, achitarea sa pentru cele două infracţiuni de abuz în serviciu, în temeiul art. 396 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) lit. a)/b) din C. proc. pen., fapte prevăzute de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen., precum şi desfiinţarea dispoziţiei privind obligarea la plata cheltuielilor de judecată şi menţinerea dispoziţiei referitoare la achitarea pentru infracţiunea de luare de mită, singura dispoziţie legală şi temeinică din sentinţa apelată.
A arătat că, deşi nu a administrat probe specifice în materie de fond funciar pentru a "rejudeca" dosarele de fond funciar, prima instanţă penală a efectuat totuşi cercetări de fond în dosarele civile, a interpretat legile fondului funciar şi a formulat opinii directe în legătură cu legea civilă aplicabilă şi cu privire la cele care le consideră "corecte" şi la cele apreciate "incorecte" comportându-se ca o veritabilă instanţă de control judiciar penală asupra hotărârilor judecătoreşti civile intrate în puterea de lucru judecat.
A menţionat că, la data la care sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 a fost pronunţată de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2001, nu avea calitatea de judecător, nu a cunoscut nicio persoană din dosarele soluţionate în calitate de judecător şi în niciun caz pe fostul primar A., pe moştenitoarea reclamantă E. sau vreo altă parte din cauza de faţă şi nu a avut niciun fel de legături cu aceştia aşa cum, în mod nelegal, se afirmă în rechizitoriu şi în sentinţa penală apelată, situaţie dovedită pe deplin cu probele administrate în cauză şi, de asemenea, cu lipsa oricăror probe în acuzare care să răstoarne prezumţia de nevinovăţie.
Referitor la nelegalitatea sentinţei, a arătat că instanţa de fond a reţinut o modalitate de săvârşire a infracţiunilor de luare de abuz în serviciu pe baza unor elemente constitutive cu care nu a fost sesizată în mod legal ori vădit nereale bazate pe prezumţii care nu au niciun suport probator şi pe baza unor interpretări date sentinţelor de fond funciar pronunţate în calitate de judecător de instanţa penală care nu au niciun corespondent în jurisprudenţa în materie de fond funciar în cauzele reanalizate de instanţa penală.
De asemenea, a mai arătat că instanţa a dat o interpretare nelegală probatoriului administrat în cursul judecăţii şi chiar dacă a reţinut că nu există niciun fel de probă care să susţină acuzaţiile totuşi, cu încălcarea principiului in dubio pro reo, a dispus condamnarea sa pe propriile prezumţii care nu pot fi coroborate cu probele administrate nemijlocit în faţa instanţei şi care dovedesc fără nicio urmă de îndoială că soluţiile pronunţate în calitate de judecător erau legale şi temeinice şi că nu a avut niciodată niciun fel de "înţelegere" nici cu "IIIIIIIIII." şi nici cu o altă persoană.
Deopotrivă, a susţinut că instanţa a înlăturat prezumţia de nevinovăţie în mod nelegal, încălcând principiul impus de art. 396 alin. (2) din C. proc. pen. privind standardul probei dincolo de orice dubiu rezonabil şi făcând abstracţie de imperativul ca hotărârea de condamnare să se bazeze pe probe certe de vinovăţie, care exclud orice posibilitate ca inculpatul să fie nevinovat.
De altfel, referitor la netemeinicia sentinţei, a arătat că opiniile exprimate de instanţa penală de fond, în reanalizarea soluţiilor pronunţate în hotărârile pronunţate în materie de fond funciar, sunt vădit eronate şi nu corespund cu probele efectiv administrate de instanţa civilă la data pronunţării lor şi nici cu modul de interpretare a legilor fondului funciar date de instanţa penală. De asemenea, a arătat că interpretarea şi analiza probelor dată de judecător l-a condus la greşitele concluzii că, în cauzele de fond funciar, nu trebuia să fie pronunţată o soluţie în care să se individualizeze terenul asupra căruia trebuia să fie dispusă reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie efectivă, ci trebuia pronunţată o soluţie "potrivit art. 3" din Legea nr. 1/2000 pe care tot acesta susţine că s-ar fi încălcat art. 3 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 şi art. 2 alin. (1) din aceeaşi lege. Astfel, s-a considerat că motivarea este contradictorie şi condamnarea pentru cele două infracţiuni de abuz în serviciu, fără a exista niciun fel de probă în dovedirea vinovăţiei sale, se bazează doar pe prezumţii incerte şi incorecte, încălcându-i cele mai importante drepturi: dreptul la un proces echitabil, dreptul la libertate şi dreptul la muncă.
A menţionat că petenta E. deţinea titlul executoriu constând în sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă şi executorie, prin care pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa erau obligate să elibereze titlu de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha teren, situată în oraş Năvodari (f 99-104 vol. XLIX), fără a se menţiona expres categoria de folosinţă a terenului care trebuia acordat inculpatei E.. S-a arătat că Legea nr. 18/1991, încă de la intrarea sa în vigoare, a prevăzut în mod expres, că "Intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în condiţiile legii iniţial" mai întâi la art. 77, în forma din anul 1991, şi, ulterior, la art. 98, în forma valabilă în anul 2001, când a fost pronunţat primul titlu executoriu (sentinţa 16765/19.11.2001) şi art. 98, în anul 2010, când s-a pronunţat sentinţa 10530/23.04.2010, pentru că această dată era reperul absolut de la care se stabilea categoria terenurilor.
A precizat că nu au putut fi identificate dispoziţii cuprinse în legislaţia primară care să reglementeze vreo atribuţie de serviciu în sarcina acesteia, fiind condamnată pentru "încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1964", ca urmare a soluţionării celor două cauze de fond funciar în cauza reclamantei E. şi cauza reclamanţilor moştenitori ai defunctului KK., în calitatea sa de judecător specializat în cauze de fond funciar.
A arătat că acuzaţiile vizând presupusa infracţiune de luare de mită reţinută în sarcina apelantei D. nu respectă standardele enunţate, sub aspectul învinuirii aduse, prin aceea ca realizează o prezentare vagă si generală a acuzaţiilor, care face imposibilă decelarea elementelor constitutive ale acesteia.
În realitate, a arătat că elementele constitutive ale infracţiunii imputate nu sunt descrise nici sub aspectul laturii obiective, nici al laturii subiective si nici sub aspectul coerenţei încadrării juridice, astfel că în cauză lipseşte elementul obligatoriu al descrierii în fapt şi în drept a faptei care a făcut obiectul acuzării.
Sub aspectul nedescrierii faptei de luare de mită, în ceea ce priveşte elementele constitutive ale acesteia, a precizat că săvârşirea oricăreia dintre faptele care pot determina elementul material al laturii obiective, pretinderea, acceptarea sau nerespingerea trebuie sa fie anterioare sau concomitente cu îndeplinirea, neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii actului privitor la îndatoririle de serviciu ale funcţionarului, ori cu efectuarea unui act contrar acestor îndatoriri.
A precizat că Ministerul Public nu a reuşit să probeze şi nu a detaliat niciodată, nici măcar sumar existenţa unei presupuse conivenţe între aceasta şi apelantul A., întinderea şi obiectul presupusei conivenţe, data şi locul la care s-ar fi încetat presupusa conivenţă.
De asemenea, s-a susţinut că, dincolo de inexistenţa vreunui element de fapt în baza căruia să se fi putut aprecia asupra realităţii unei înţelegeri intervenite între cei doi apelanţi, probele administrate în cauză nu confirmă nici primirea de către apelanta D. a vreunui bun de la apelantul A. şi cu atât mai puţin existenţa unei legături cu atribuţiile sale de serviciu.
Sintetizând, în raport cu probele adminstrate în cauză, a considerat că nu s-a făcut dovada existenţei împrejurărilor de fapt care s-ar fi circumscris tipicităţii obiective ale infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată.
Suplimentar, prin concluziile scrise formulate de aceeaşi inculpată, s-a arătat că, în mod eronat, Parchetul a susţinut că trebuia avută în vedere categoria de folosinţă a terenului de la momentul reconstituirii dreptului de proprietate, în condiţiile în care, atât textele de lege, cât şi întreaga practică judiciară stipulează, fără nicio altă interpretare, că aplicarea/stabilirea categoriei de folosinţă în materie de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit Legii nr. 18/1991 se face potrivit datei de referinţă de la 01.01.1990.
Potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 rep., "stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situaţiei terenurilor deţinute de cooperativa agricolă de producţie la 1 ianuarie 1990, înscrisă în sistemul de evidenţa a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectată cu înstrăinările legal efectuate de către cooperativă până la data intrării în vigoare a legii".
Potrivit art. 98 din Legea nr. 18/1991 rep., "intravilanul localităţilor este cel existent la data de 1 ianuarie 1990, evidenţiat în cadastrul funciar; el poate fi modificat numai în condiţiile legii". Aşadar, această dată de referinţă este singura la care se putea verifica categoria terenului pentru care se dispunea reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie în materie de fond funciar.
Aşa cum s-a menţionat, în tot timpul urmăririi penale i-a fost restricţionat în mod grav accesul la dosar şi la actele de urmărire penală, fiind lăsată să studieze doar părţi din dosar care nu au mai ajuns în aceeaşi formă la instanţa penală, adică aşa cum erau organizate şi ca număr, dar şi conţinut, iar toate probele administrate în faza de urmărire penală s-au realizat în lipsa sa.
Faptul că instanţa a apreciat că inculpata E. a fost pusă în posesie aproape în totalitate asupra terenului pe care l-a cerut, l-a indicat pe harta pe care a depus-o la dosar şi care i-a fost atribuit de inculpata D. (pag. 17 aliniat 2 teza a III-a din sentinţa apelată) nu numai că este nesusţinută de probe, dar dovedeşte în mod evident lipsa oricărei pretinse înţelegeri şi totodată buna-credinţă în soluţionarea cauzei de fond funciar.
2. Respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi menţinerea dispoziţiei referitoare la achitarea apelantei pentru infracţiunea de luare de mită, singura dispoziţie legală şi temeinică din sentinţa apelată în ceea ce o priveşte pe apelantă, faptă prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen.
3. În subsidiar, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) si 8 rap. la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen. şi art. 5 din C. pen. cu referire la art. 155 alin. (1) din C. pen., declarat neconstituţional prin deciziile CCR nr. 297/2018 şi 358/2022, încetarea procesului ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.
I. Prin motivele de apel formulate de apelantul persoană interesată V., s-a solicitat, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului formulat împotriva sentinţei penale 225/2020, pronunţate de către Curtea de Apel Bucureşti, desfiinţarea în parte a sentinţei penale şi înlăturarea măsurilor dispuse faţă de acesta.
Motivele de nelegalitate care justifică admiterea apelului în raport cu cele reţinute de către instanţa de fond faţă de persoana interesată, dobânditor de bună- credinţă V., se circumscriu, în principal, imposibilităţii afectării stabilităţii circuitului civil în raport cu dobânditorii de bună-credinţă. În prezenta cauză, apelantul V. a cumpărat o cotă dintr-un drept litigios, iar titlul cu care acesta s-a legitimat a fost chiar o hotărâre judecătoreasca, care, dincolo de orice altă apreciere, se bucură de prezumţia de legalitate.
A arătat că nu exista nici măcar un minim indiciu din care rezulta că V., putea sau trebuia, să pună la îndoială o hotărâre judecătorească în baza căreia a intrat in posesia unui teren. Astfel, s-a susţinut că apelantul este beneficiar al prezumţiei bunei-credinţe în materia cărţilor funciare, fiind un terţ dobânditor cu titlu oneros al drepturilor reale imobiliare ca şi efect al hotărârii judecătoreşti.
De asemenea, a precizat că apelantul este o persoană cu o probitate morală în societate, cunoscut prin prisma activităţii desfăşurate la nivel local, care, în anul 2010, a achiziţionat, printr-un act autentic, un procent de 34,615% de la moştenitorii autorului KK. (adica 4,5 ha teren din cele 11 ce făceau obiectul litigiului).
În ceea ce priveşte toate măsurile asigurătorii dispuse în raport cu V., faţă de toate bunurile mobile, imobile, conturi bancare, prezente şi viitoare până la concurenţa sumei de 666.753,78 RON, s-a apreciat că acestea au fost dispuse în mod nelegal, solicitând în acest sens desfiinţarea acestora ca o consecinţă a admiterii apelului pentru următoarele argumente:
Temeiul reţinut pentru instituirea măsurii este menţionat ca fiind generic art. 249 din C. proc. pen., fără a exista o individualizare concretă, nefiind îndeplinite condiţiile generale pentru a dispune o astfel de măsură.
S-a apreciat că incidenţa dispoziţiilor art. 25 alin. (3) din C. proc. pen., art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. şi art. 249 din C. proc. pen. pot fi circumscrise în raport cu subiectul activ al unei infracţiuni, iar V. nu a săvârşit nicio infracţiune şi nu s-a reţinut vreo participaţie în vreun fel faţă de actul de sesizare al DNA Constanţa.
Prin urmare, s-a considerat că instanţa de fond a dispus măsura în mod nelegal, V. nu este inculpat, nu a produs nicio pagubă, pentru că nu a săvârşit nicio infracţiune, nu poate fi obligat la plata de cheltuieli judiciare şi nici nu este persoană responsabilă civilmente.
J. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de persoana J. (n.1962), s-a solicitat admiterea apelului şi desfiinţarea, în tot, a sentinţei apelate, în ceea ce priveşte desfiinţarea parţială a titlului de proprietate nr. x/02.12.2011 pentru suprafaţa de 20000 mp situată în Oraşul Năvodari, parcela A158 cu nr. cadastral x, măsura confiscării speciale dispusă în baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. pentru suma totală de 647.468,48 RON reprezentând contravaloarea loturilor de teren cu următoarele numere cadastrale: x şi desfiinţarea măsurii sechestrului asigurător dispuse în baza art. 248 din C. proc. pen., asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare până la concurenţa sumei de 647468,48 RON.
S-a apreciat că dispunerea confiscării concomitent cu măsura sechestrului asigurător este nelegală, măsura asiguratorie fiind permisă doar cu caracter temporar, până la pronunţarea sentinţei.
S-a arătat că nemulţumirea vizează aprecierea greşită a probelor administrate în faţa primei instanţe de judecată care a dat relevanţă numai declaraţiilor martorilor ZZ., VV., I. şi CCC.. De altfel, s-a susţinut că niciunul dintre martori nu a contestat vânzările făcute şi nici preţul acestora, dimpotrivă au primit banii care li se cuveneau în urma vânzărilor.
În realitate, a arătat că toţi moştenitorii au fost de acord să-l mandateze deoarece aceştia nu se puteau deplasa toţi odată pentru a îndeplini diverse proceduri administrative sau în faţa instanţei de judecată, astfel că le-a fost mai uşor şi comod să procedeze astfel, fiind de notorietate faptul că în foarte multe cazuri care privesc retrocedările de imobile, unde există mai mulţi moştenitori, se practică împuternicirea unui mandatar care să se ocupe de toată procedura. Din acest punct de vedere, s-a arătat că demersurile au fost legale şi au profitat exclusiv moştenitorilor/martorilor/proprietari.
Prin urmare, s-a considerat că singurii beneficiari ai terenurilor au fost moştenitorii care au avut cunoştinţă de toate demersurile efectuate, de vânzările făcute şi au fost de acord cu preţul vânzării. În caz contrar, ar fi putut revoca procura pe care i-au dat-o şi nu ar fi putut face absolut nimic fără acordul lor.
A solicitat ca instanţa de apel să aibă în vedere toate înscrisurile din care reiese calitatea de mandatar, faptul că mandatul a fost dat cu titlu gratuit având în vedere calitatea de rude, aceştia au cunoscut situaţia reală atât în ceea ce priveşte demersurile legale făcute, cât şi amplasamentul terenurilor, cumpărătorii acestor terenuri şi preţul vânzării, au fost de acord cu toate acestea, fapt care demonstrează indubitabil că s-a acţionat doar în limitele mandatului care i-a fost dat şi că nu a profitat cu nimic de pe urma acestor terenuri. Din întreg ansamblul probator a reieşit clar că cei care au avut interes şi cărora le-a profitat restituirea terenurilor în discuţie au fost moştenitorii defuncţilor HH. şi II..
De asemenea, a susţinut că nu există nicio probă care să conducă la reţinerea faptului că PPPPPPP. şi QQQQQQQ. sunt interpuşii săi, între aceştia nu există relaţii de prepuşenie, rudenie sau de afaceri, anterior sau ulterior vânzării-cumpărării.
Prin urmare, a solicitat să fie avută în vedere şi Decizia nr. 102/17.02.2021 a Curţii Constituţionale, în sensul că sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009 este una definitivă, iar titlul de proprietate emis în baza acestei sentinţe nu poate fi desfiinţat de către instanţa penală având în vedere legătura de subsidiaritate existentă între aceste acte. Astfel, a arătat că desfiinţarea titlului de proprietate ar fi trebuit să fie subsecventă desfiinţării hotărârii judecătoreşti civile care a stat la baza emiterii lui, iar aceste operaţiuni juridice exced competenţei instanţei penale.
În concluzie, s-a solicitat, analizând întreg materialul probator, admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 225/F/2020 din 20.11.2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pronunţarea unei noi hotărâri în sensul de a se reţine calitatea de dobânditor de bună-credinţă al terenurilor cumpărate de la PPPPPPP. şi QQQQQQQ., desfiinţarea măsurii confiscării speciale, iar, în baza art. 397 din C. proc. pen. coroborat cu art. 249 din C. proc. pen., ridicarea măsurilor asigurătorii instituite.
K. Prin motivele de apel formulate de persoana interesată P., s-a solicitat admiterea apelului formulat în cauză, desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale nr. 225/F/20.11.2020 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2015, cu privire la titlul de proprietate nr. x/2011 de pe urma defunctului KK., care a fost emis cu respectarea tuturor dispoziţiilor legale în materie.
S-a arătat că din sentinţa civilă nr. 16376/22.06.2010 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2006, a rezultat că moştenitorii lui KK. şi cumpărătorii bunurilor litigioase au formulat plângere împotriva hotărârii nr. 322/29.06.2006 a Comisiei Judeţene Constanţa, prin care a fost respinsă contestaţia acestora şi au solicitat anularea hotărârii şi obligarea pârâtelor la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha teren de pe urma autorului lor. De asemenea, a mai arătat că, la data formulării contestaţiei de către moştenitorii lui KK., A. nu îndeplinea funcţia de primar al oraşului Năvodari şi nici pe aceea de preşedinte al Comisiei Locale Năvodari, astfel că nu se poate dovedi o înţelegere frauduloasă între moştenitorii lui KK. şi persoanele cu atribuţii în cadrul Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari.
A susţinut că rezultă, neîndoielnic, faptul că, în ceea ce priveşte terenurile ce fac obiectul titlului de proprietate nr. x/19.09.2011 de pe urma defunctului KK., nu s-au încălcat prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000 şi nu a fost prejudiciată vreo persoană fizică sau juridică, aspecte confirmate de declaraţiile martorilor LL., PPP., V., N., M., L., O., T. şi P..
S-a mai precizat că a împuternicit-o pe L. la cererea acesteia să îi reprezinte la instanţa de judecată împreună cu ginerele ei, QQQ..
În concluzie, a apreciat că nu se impune niciuna din măsurile puse în discuţie de instanţa de judecată referitoare la eventualitatea desfiinţării titlului de proprietate, eventualitatea restabilirii situaţiei anterioare, eventualitatea confiscării contravalorii terenurilor, procedura de punere în posesie şi de eliberare a titlurilor de proprietate fiind legală şi temeinică.
L. Prin motivele de apel şi concluziile scrise formulate de persoanele interesate Z., X. şi Y., s-a solicitat în baza art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei penale nr. 225 din data de 20.11.2020 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a Penală, în dosarul nr. x/2015, în ceea ce priveşte măsurile dispuse împotriva acestora, respectiv anularea titlului de proprietate nr. x din 15.02.2012, restabilirea situaţiei anterioare în ceea ce priveşte terenul ce a format titlul de proprietate mai sus arătat, instituirea măsurii sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare prezente şi viitoare ale acestora şi confiscarea sumei de 443462,16 RON pentru Z., X., Y. şi a sumei de 471855,62 RON pentru BB. (decedat).
În urma desfiinţării, a solicitat să se pronunţe o nouă hotărâre, prin care să fie înlăturate dispoziţiile instanţei de fond, cu privire la măsurile dispuse şi, în temeiul dispoziţiilor art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 249 C. proc. pen., să se dispună ridicarea măsurilor asigurătorii institute asupra bunurilor acestora.
A considerat că instanţa de fond nu a avut niciun temei juridic şi nici competenţa procesuală stabilită de lege pentru a desfiinţa titlul de proprietate şi a repune în situaţia anterioară, aceasta neputând realiza nici măcar pur teoretic o legătură de natură a demonstra participarea lor, în calitate de terţi dobânditori de rea-credinţă, la săvârşirea infracţiunilor inculpaţilor.
Mai mult decât atât, prin desfiinţarea titlului de proprietate, s-a apreciat că se creează o situaţie abuzivă în care statul român printr-o instanţă penală ar prelua în aceeaşi modalitate ca în regimul trecut proprietăţile ce le-au aparţinut, fiindu-le încălcate drepturile constituţionale, ajungând să nu mai poată cere din nou retrocedarea terenurilor, termenul de solicitare fiind astăzi cu mult depăşit, rămânând astfel fără proprietăţile de mult confiscate.
Au mai precizat că, în calitate de moştenitori ai lui MM., ce a fost proprietarul terenurilor confiscate de regimul comunist, sunt în continuare îndreptăţiţi să solicite restituirea în natură a terenurilor ce le-au aparţinut, iar instanţa de judecată, prin sentinţa pronunţată nu a pronunţat nicio soluţie în această privinţă, respectiv ce terenuri ar trebui să li se restituie în natură.
S-a solicitat rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost desfiinţată deoarece nu li s-a asigurat în mod real dreptul de a administra probe în dosarul instanţei de fond ca urmare a faptului că au fost introduşi în cauză abia după ce au fost administrate toate probele în dosar (declaraţii inculpaţi, martori, expertize etc), fapt ce le-a prejudiciat dreptul de a se apăra şi a propune probe în dovedirea faptului că între aceştia şi inculpaţii din dosar nu există niciun fel de înţelegeri ce ar putea duce la aplicarea unei confiscări extinse de la terţi.
Au arătat că moştenitorii lui MM., au solicitat, în temeiul prevederilor Legii nr. 247/2005, reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma autorului pentru diferenţa de până la 27,7 ha, respectiv 17,7 ha (cerere înregistrată sub nr. x/31.08.2005 Ia Primăria Oraşului Năvodari), celelalte 10 ha fiind deja restituite în baza Legii 18/1991.
S-a constatat că, potrivit sentinţei civile nr. 4153 din data de 07.03.2008 pronunţate de Judecătoria Constanţa, rămasă definitivă şi irevocabilă prin respingerea recursului formulat în dosarul nr. x/2006 prin decizia civilă 926/02.10.2008, investită cu titlu executoriu, Primăria oraşului Năvodari a fost obligată să întocmească actele necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor din prezenta cauză, punându-i în posesia terenurilor din titlul de proprietate nr. x/15.02.2012.
De asemenea, au menţionat că instanţa a reţinut că, din coroborarea probelor administrate, în cauză, nu rezultă decât în parte situaţia vechiului amplasament, iar amplasamentele ce au fost identificate în cuprinsul raportului de expertiză sunt în prezent, ocupate de un cartier de vile, sens în care nu se poate dispune de instanţă reconstituirea diferenţei de 17,7 ha în natură, existând riscul pronunţării unei sentinţe care să nu poată fi pusă în executare.
Au arătat faptul că terenurile anterior deţinute de autorul lor aveau o valoare economică cu mult mai mare decât cele retrocedate şi ar fi dorit restituirea acestora pe vechile amplasamente.
Au precizat faptul că nu au cunoscut şi, nici acum, nu cunosc faptul că persoanele ce ar fi cumpărat de la aceştia ar fi interpuşii primarului A. şi, chiar mai mult, legătura de interpunere şi posibila colaborare nu se poate demonstra în persoana acestora, deoarece, în urma înstrăinării terenurilor ce au făcut obiectul antecontractelor arătate de instanţă, au primit de la cumpărători contravaloarea reală, de la acel moment, a terenurilor promise a fi vândute şi apoi vândute.
Astfel, au considerat că, prin desfiinţarea titlului de proprietate, se crează o situaţie fără precedent, abuzivă, respectiv o situaţie în care statul român printr-o instanţă penală ar prelua abuziv, în aceeaşi modalitate ca în regimul trecut proprietăţile ce le-au aparţinut, fiindu-le încălcate drepturile constituţionale, rămânând astfel fără proprietăţile de mult confiscate.
Au menţionat că nu sunt rude cu posibilii autori ai faptelor a căror cercetare judecătorească face obiectul prezentei cauze şi nici prepuşi ai acestora, iar, din dosarul de urmărire penală şi din probele administrate la judecarea fondului cauzei, nu rezultă că ar avea vreo legătură cu aceştia, necunoscându-i efectiv.
Au subliniat că sunt dobânditori de bună-credinţă, raportat la modul în care au obţinut titlul de proprietate, probele şi actele de la dosar demonstrând acest aspect.
În concluzie, s-a considerat că măsurile dispuse de Curtea de Apel Bucureşti ce privesc desfiinţarea titlului de proprietate, repunerea în situaţia anterioară şi confiscarea contravalorii terenurilor sunt măsuri nelegale şi neîntemeiate, în totală contradicţie cu situaţia de fapt, aceştia sunt dobânditori de bună-credinţă, nefiind anchetaţi şi condamnaţi penal în prezenta cauză, şi, mai mult, aşa cum rezultă din întreg materialul probator, sunt beneficiarii reali ai dreptului de proprietate la momentul retrocedării.
Au considerat că le-a fost încălcat dreptul la apărare, la un proces echitabil şi la posibilitatea de a propune şi administra probe în probarea faptului că bunurile ce ar putea fi confiscate nu provin din activităţi infracţionale şi nu sunt interpuşi sau terţi ai inculpaţilor din prezentul dosar, iar terenurile, restituite prin titlul de proprietate nr. x/15.02.2012, nu sunt rezultatul unei infracţiuni de care să fi avut cunoştinţă.
Prin urmare, au arătat că instanţa de fond nu putea să dispună confiscarea extinsă, având în vedere faptul că nu sunt terţi de rea-credinţă, ci ar fi putut să dispună confiscarea prin echivalent de la inculpaţii din prezenta cauză, fapt ce s-a şi întâmplat şi astfel prin dubla confiscare şi de la terţii de bună-credinţă, instanţa a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală.
M. Prin motivele de apel formulate de persoanele interesate N., M., Q., J., R., S., T. şi O., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate cu privire la măsurile de restabilire a situaţiei anterioare şi, în rejudecare:
1. Menţinerea, ca valabil, a titlului de proprietate nr. x/19.09.2011, ce consfinţeşte dreptul de proprietate asupra terenurilor reconstituite în baza legilor fondului funciar;
2. Înlăturarea măsurii confiscării speciale a contravalorii terenurilor vândute de aceştia ulterior reconstituirii;
3. Ridicarea măsurilor asigurătorii, respectiv a sechestrului şi a popririi asigurătorii, instituite asupra tuturor bunurilor şi a veniturilor prezente şi viitoare ale acestora.
Astfel, au apreciat că instanţa penală a interpretat greşit prevederile legislaţiei fondului funciar. În realitate, sentinţa nr. 16376/22.10.2010 este rezultatul aplicării întocmai a prevederilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, astfel că titlul de proprietate nr. x/19.09.2011, emis în baza acesteia, nu este rezultatul vreunui abuz în serviciu.
Au arătat că soluţia de condamnare a judecătorului de fond funciar pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi desfiinţarea titlului apelanţilor, are la bază o interpretare proprie, dar eronată a legislaţiei fondului funciar de către judecătorul specializat în materie penală, potrivit căreia:
i) art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 n-ar prevedea posibilitatea acordării de teren intravilan, din categoria curţi-construcţii sau nisipos-neproductiv în compensare, ci alternativa ar fi fost de acordare de teren agricol extravilan;
ii) categoria de folosinţă a terenului atribuit în compensare ar fi cea de la momentul reconstituirii dreptului de proprietate şi nu de la data de 01.01.1990.
Astfel, s-a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafaţă de 13 ha ce a aparţinut autorului a fost admisă în mod corect, iar dreptul de proprietate a fost reconstituit în natură asupra parcelei A/158, preluată de oraşul Năvodari de la S.C. JJJJJJJJJJ., aşa cum rezultă din propunerea Comisiei Locale, comunicată instanţei prin adresa nr. x/27.02.2009.
S-a susţinut că singurul impediment în atribuirea întregii suprafeţe de 13 ha din amplasamentul originar a vizat faptul că o parte din teren se afla într-o ipoteză de exceptare de la o asemenea atribuire, conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 1/2000, din cauza Canalului Poarta Albă-Midia Năvodari ce traversa o parte din terenul originar. Din acest motiv, şi adresele Comisiilor de fond funciar menţionau expres, în cadrul identificării terenului propus spre atribuire, că anumite parcele se învecinează cu Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, încât loturile au fost determinate în aşa fel încât să nu încalce exceptarea anterior menţionată.
Contrar opiniei instanţei de fond, în ceea ce priveşte categoria de folosinţă a terenului atribuit, au apreciat că se stabileşte prin raportare la momentul 01.01.1990, conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, nicidecum la data reconstituirii dreptului, cum a reţinut instanţa de fond. Or, potrivit scopului instituirii acestui moment - 01.01.1990, s-a considerat că acesta vizează, pe de o parte, limitarea reconstituirii la suprafeţele existente în evidenţele CAP la acel moment, iar, pe de altă parte, asigurarea aceloraşi categorii de beneficii tuturor solicitanţilor, indiferent de eventualele fluctuaţii/modificări administrativ teritoriale sau funciare ulterioare.
Au subliniat că nu au beneficiat de o "injustă reparaţie" şi nici nu s-au "îmbogăţit fără just temei", iar sentinţa nr. 16376/22.06.2010, pronunţată de doamna judecător D., nu este decât o recunoaştere a dreptului la reconstituire şi asupra terenului de 13 ha, suprafaţă care nu a putut forma obiectul reconstituirii în anul 1991, odată cu prima cerere de reconstituire, din cauza limitei maxime de 10 ha/autor, impusă de forma iniţială a Legii nr. 18/1991.
De asemenea, au mai precizat că sunt dobânditori de bună-credinţă, iar pe parcursul litigiului de fond funciar au făcut dovada întrunirii tuturor condiţiilor prevăzute de Legea nr. 18/1991 pentru reconstituirea dreptului în favoarea lor.
Astfel, au susţinut caracterul nelegal al confiscării speciale, în condiţiile în care reconstituirea dreptului de proprietate a fost dispusă în mod legal şi printr-o hotărâre judecătorească definitivă, ce se bucură de autoritate de lucru judecat.
Concluzionând, au solicitat admiterea apelului, iar, în rejudecare, să se schimbe, în parte, sentinţa apelată, cu privire la desfiinţarea titlului de proprietate şi a măsurilor asigurătorii instituite asupra tuturor bunurilor şi a veniturilor, cu efectul recunoaşterii şi al menţinerii valabilităţii titlului de proprietate nr. x din 19.03.2011.
N. Prin motivele de apel formulate de persoana interesată WWW., s-a solicitat, în conformitate cu dispoziţiile art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admiterea apelului formulat împotriva sentinţei penale nr. 225/2020, pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti, desfiinţarea, în parte, a sentinţei penale şi înlăturarea măsurilor dispuse în raport cu acesta.
S-a considerat că WWW. nu a beneficiat de un proces echitabil, iar instanţa de fond, prin introducerea în cauză a acestuia după ce au fost administrate toate probele, i-a încălcat dreptul la apărare. Faţă de faptul că persoana interesată nu a putut să se apere în prezentul dosar, nu a beneficiat de un proces echitabil şi nici nu a beneficiat de posibilitatea de a administra probe, a solicitat admiterea apelului, întrucât sentinţa atacată este netemeinică şi nelegală.
În prezenta cauză, apelantul WWW. a cumpărat un teren în temeiul unu titlu de proprietate care se bucura de prezumţia de legalitate. A arătat că apelantul este beneficiar al prezumţiei bunei-credinţe în materia cărţilor funciare, fiind un terţ dobânditor cu titlu oneros al drepturilor reale imobiliare.
Buna-credinţă este prezumată în condiţiile art. 1899 alin. (2) din C. civ., iar această prezumţie nu a fost răsturnată de către instanţa penală de fond, în condiţiile în care WWW. nu a avut calitate în cadrul dosarului, decât aceea de opozabilitate prin această titulatură de persoana interesată.
A susţinut că instanţa de fond, în mod neîntemeiat, nu a constatat faptul că, în cauză, este incidentă excepţia subdobânditorului de bună-credinţă şi cu titlu oneros al unui imobil, astfel că nu se poate face aplicarea principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis.
Astfel, a apreciat că simpla relaţie de autoritate versus persoană subordonată ce ar fi existat între inculpatul A. şi WWW. nu este suficientă pentru răsturnarea bunei-credinţe, ci sunt necesare şi alte date sau informaţii pe baza cărora să se concluzioneze că acesta ar fi putut să aibă reprezentarea faptului că transferul de proprietate ar fi constituit o măsură menită să protejeze averea inculpatului şi să o sporească prin atribuirea către interpuşi a o parte din terenuri.
De asemenea, a mai arătat că instanţa de fond nu a putut demonstra contrariul celor rezultate din probatoriul administrat şi anume că WWW. nu a avut nicio contribuţie la facilitarea activităţii infracţionale a inculpaţilor, acesta fiind dobânditor de bună- credinţă.
În consecinţă, a solicitat admiterea apelului declarat împotriva sentinţei apelate pe care o consideră netemeinică şi nelegală în ceea ce priveşte măsurile dispuse, respectiv anularea contractului de vânzare-cumpărare şi restabilirea situaţiei anterioare în ceea ce priveşte terenul ce a format obiectul acestuia şi, în urma administrării probelor, în apel, să se desfiinţeze hotărârea în ceea ce priveşte măsurile dispuse împotriva lui WWW..
O. Prin motivele de apel formulate de persoana interesată I. s-a solicitat diminuarea sumei pe care o are de achitat reţinută în sentinţa apelată. Pe de altă parte, a arătat că, întrucât nu a avut nicio întrevedere cu inculpatul A., toate discuţiile legate de retrocedarea terenurilor s-au efectuat prin intermediul vărului său, J. pe care familia sa l-a împuternicit să-i reprezinte legal în demersurile necesare retrocedării, acesta ar trebui să suporte aceste cheltuieli, însă este de acord cu orice decizie ar pronunţa instanţa şi se obligă să plătească voluntar suma pentru a nu se recurge la executare silită. A mai arătat că el deţine o suprafaţa de teren mai mică în comparaţie cu cea confiscată.
Prin concluziile scrise formulate de intimatul inculpat G., s-a arătat că toate hotărârile Consiliului Local Năvodari au fost luate cu respectarea procedurilor legale, au avut avizul favorabil al comisiilor de specialitate, inclusiv a direcţiei juridice (consilier juridic KKKKKKKKKK.), de asemenea, au fost supuse controlului de legalitate a Prefectului fără a se constata nelegalitatea acestor hotărâri de consiliu. Prin HCL nr. 162/28.07.2010, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat asocierea dintre oraşul Năvodari si SS. - pentru o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de reînnoire.
Chiar şi în situaţia în care s-ar reţine faptul că hotărârile de consiliu prin care s-a decis alocarea unor sume de bani pentru SS. ar fi ilegale, respectiv ar fi consecinţa săvârşirii unei infracţiuni de abuz în serviciu comisă de inculpatul A., s-a subliniat că probatoriul certifică faptul că inculpatul G. nu a cunoscut despre faptul că alocarea sumelor respective echivalează cu săvârşirea unei infracţiuni, mai exact că provin din săvârşirea unei infracţiuni.
Din perspectiva împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, pentru infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 din C. pen. (faptă din perioada 22.05.2012-03.07.2013), s-a apreciat că termenul general de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., este de 8 ani şi acesta s-a împlinit la data de 03.07.2021.
În faza apelului, în faţa Înaltei Curţi, cauza a avut următoarele termene:
1. 29 aprilie 2021, când s-au încuviinţat cererile de amânare, în vederea pregătirii apărării formulate de apelantele inculpate E., D. şi apărătorul ales al apelantului persoană interesată LL., precum şi pentru imposibilitate de prezentare a apelantului intimat inculpat A.;
2. 12 mai 2021, când s-a constatat lipsa de procedură cu o apelantă persoană interesată şi cu anumite intimate persoane interesate; s-a admis cererea de amânare în vederea pregătirii apărării formulate de apărătorul ales al apelantei intimate inculpate S.C. C. S.R.L.
3. 23 iunie 2021, când s-a respins declaraţia de abţinere formulată de domnul judecător LLLLLLLLLL.; s-a amânat pronunţarea asupra cererilor de probe şi asupra cererilor privind măsurile asigurătorii la data de 1 iulie 2021; s-a introdus în cauză în calitate de intimat persoană interesată numita BBBBBBBBB., moştenitoarea defunctului AA.;
4. 1 iulie 2021, când s-au admis cererile de probatorii în următoarele limite:
- cererea formulată de procuror, constând în audierea martorilor nominalizaţi în cererea de probe, respectiv: KKKK., OOOO., MMMM., WWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., EEEE., LL., TTTT., RRRR., SSSS., QQQQ., OOOOOO., IIII. şi JJJJ.;
- cererea de probe formulată de apelantul inculpat A., constând în înscrisuri şi audierea martorilor: PPPPPPP., RRRRRRR., VVVVVVV., YYYYYYY., BBBBBBBB., J., TT., VV., CCC., DDD., LLLLLLLL., KKK., LL., V., T., L., III., SSS., VVV., LLLLLLL., WWW., MMMMMMM., XXX., ZZZ.;
- cererea de probe formulată de apelanţii inculpaţi B. şi F., constând în înscrisuri şi audierea martorului LL.;
- cererea de probe formulată de apelanta inculpată E., constând în înscrisuri;
- cererea de probe formulată de apelanta inculpată D., constând în înscrisul depus la dosar;
- cererea de probe formulată de apelanta inculpată S.C. C. S.R.L., constând în înscrisuri;
- cererea de probe formulată de apelantul persoană interesată LL., constând în audierea în calitate de martori a numiţilor MMMMMMMMMM. şi PPP..
S-a prorogat discutarea cererii privind efectuarea unei expertize evaluatoare bunuri imobile formulată de apelanţii persoane interesate Z., X. şi Y..
5. 6 iulie 2021, când s-au menţinut măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală şi de judecată în primă instanţă, în următoarele limite:
- asupra bunurilor imobile indisponibilizate în vederea restabilirii situaţiei anterioare;
- asupra bunurilor imobile şi mobile (sume de bani), în limitele valorice stabilite prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
S-a constatat că, prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale apelantului persoană interesată T. până la concurenţa sumei de 213.835,89 RON, măsură ce vizează şi indisponibilizarea prin poprire a sumei de 75.196,82 RON, obţinută în urma deciziei de expropriere nr. x din 18 mai 2020, asupra imobilului situat în Mihail Kogălniceanu, jud. Constanţa, având CF x, nr. cadastral x, parcela x, lot. 2, în suprafaţă de 23000 mp., proprietatea numiţilor T. şi T..
S-a ridicat măsura sechestrului asigurător instituită asupra cotei devălmaşe din imobilele înscrise în CF x - C1- U16/Constanţa şi CF x aparţinând apelantei inculpate E., dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa şi menţinută prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
S-a menţinut ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra cotei devălmaşe din bunurile imobile înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului G., dispuse prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa.
S-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de către apelanta inculpată E. împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
6. 6 octombrie 2021, când s-a procedat la audierea martorilor KKKK., OOOO., WWW., YYYY., XXXX.;
7. 17 noiembrie 2021, când:
- s-a procedat la audierea martorilor AAAAA., ZZZZ., BBBBB., EEEE.;
- s-a admis cererea de suplimentare a probatoriului solicitată de apelantul inculpat A. prin apărător ales;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 666.753,78 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI V. - IBAN: x sold 666.753,78 RON şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului V., cu excepţia sumei de bani menţionate.
S-a prorogat discutarea măsurii asiguratorii cu privire la persoana interesată AA. (decedat) la solicitarea expresă a apărătorului ales al succesoarei BBBBBBBBB. pentru termenul următor, în vederea clarificării situaţiei persoanei interesate; precum şi cererea formulată de S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L., privind ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra terenului în suprafaţă de 1016 mp, din oraşul Năvodari, lotul x, identificat cu nr. cadastral x.
8. 02 decembrie 2021, când:
- s-a procedat la audierea martorilor LL., TTTT., RRRR., SSSS. şi MMMM.;
9. 15 decembrie 2021, când:
- s-a procedat la audierea martorilor IIII., OOOOOO.;
- s-a amânat pronunţarea asupra cererilor privind măsurile asigurătorii susţinute la acest termen de judecată pentru data de 16 decembrie 2021;
10. 16 decembrie 2021, când:
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 701128,41 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI E. - IBAN: x, sold 518543,57 RON şi ANABI E. - IBAN: x sold 37479 euro (curs BNR 4,9490 din 25.11.2021) şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei E.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Q. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei Q.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI J. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului J.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI R. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei R.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI S. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei S.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373509,96 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI M. - IBAN: x, sold 75.500 euro (curs BNR 4,9492 din 14.11.2021) şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului M.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 213835,89 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI T. - IBAN: x, sold 213836 RON şi ridică măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului T.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare, până la concurenţa sumei de 443462,16 RON, în privinţa numitului AA., (moştenitor BBBBBBBBB.), astfel cum a fost instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;
- s-a constatat transferul în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, sold 300 euro (ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, sold 0 RON);
- s-au menţinut măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor supuse restabilirii situaţiei anterioare, conform sentinţei penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;
- s-a respins cererea formulată de S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. prin care a solicitat ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra terenului cu nr. cadastral x, precum şi cererea formulată de P. prin care a solicitat desfiinţarea sechestrului asigurator asupra terenului în suprafaţă de 1017 mp cu nr. cadastral x.
11. 19 ianuarie 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorilor JJJJ. şi PPPPPPP.;
- s-au menţinut măsurile asiguratorii instituite asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi a conturilor bancare prezente şi viitoare ale numiţilor W., în limita valorică de 443.462,16 RON şi BB., în limita valorică de 471.855,72 RON, conform sentinţei penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;
- s-au menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373.509,96 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI N. - IBAN: x - sold 1000 RON şi ANABI N. - IBAN: x - sold 75.371,82 euro (curs BNR 4,9489 din 15.12.2021) şi ridică măsura sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile ale numitei N.;
- s-a constatat transferul în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x - sold 551 RON.
12. 27 ianuarie 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorilor RRRRRRR., VVVVVVV., BBBBBBBB., J. (n.1962), TT., VV.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Z. - IBAN: x sold 443.607,09 RON şi ridică măsura sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile ale numitului Z..
13. 04 februarie 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorilor KKK., LL. şi T.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI X. - IBAN: x - sold 77.209,51 Euro (curs BNR 4,9491 din 28.12.2021) şi ANABI X. - IBAN: x - sold 61.323,59 RON şi ridică măsura sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile ale numitei X.;
- s-a constatat transferul în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Y. - IBAN: x - sold 3.026,73 USD.
14. 18 februarie 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorilor SSS., VVV., WWW., MMMMMMM. şi ZZZ.;
15. 04 martie 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorului V.;
- s-a admis cererea formulată de apărătorul ales al apelantului inculpat A., de renunţare la audierea martorei LLLLLLL., propusă de apelantul inculpat A.;
- s-a luat act de renunţarea la discutarea cererii privind efectuarea unei expertize evaluatoare bunuri imobile formulată de apelanţii persoane interesate Y., X. şi Z..
16. 18 martie 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorilor DDD., YYYYYYY., III., XXX. şi MMMMMMMMMM.;
17. 30 martie 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorului PPP.;
18. 13 aprilie 2022, când:
- s-a procedat la audierea inculpatului F.;
- a luat act de manifestarea de voinţă a apelantului inculpat B. şi a apelantei inculpate E., în sensul că nu doresc să dea declaraţie în faţa instanţei de apel, prevalându-se de dreptul la tăcere;
- având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunţarea asupra cererilor de suplimentare a probatoriului;
19. 27 aprilie 2022, când:
- s-au admis, în parte, cererile de suplimentare de probatorii în următoarele limite:
- cererea formulată de apelantul inculpat A., constând în audierea martorilor: UUUUUUU. şi AAAAAAAA. şi înscrisuri constând în: proces-verbal nr. x/03.04.2000, încheiat între CN Apele Române S.A. - Direcţia Apelor Române Dobrogea Litoral şi Oraşul Năvodari prin primar - PPPPPPPPPP. - pct. II 3; dispoziţia de sancţionare a consilierului juridic HHH. - pct. II 4; note scrise din data de 10.02.2010, înaintate la dosarul nr. x/2009 pentru termenul din 16.02.2010, semnate de primarul A.; adresa internă nr. x/17.02.2010 emisă de Direcţia Juridică către Direcţia ADPP şi adresa nr. x/23.02.2010 a Direcţiei ADPP către Direcţia Juridică Corp Control, referitoare la titlul de proprietate nr. x/14.03.2011, precum şi înscrisuri în circumstanţiere;
- cererea de probe formulată de apelanta inculpată S.C. C. S.R.L. şi apelantul inculpat B., constând în înscrisuri reprezentând cele 4 contracte de prestări servicii încheiate de S.C. C. S.R.L. şi Primăria Oraşului Năvodari - pct. 1;
- cererea de probe formulată de apelantul inculpat F., constând în înscrisuri reprezentând copie declaraţie de impunere privind impozitele şi taxele locale pentru suprafaţa de teren 2.254 ha - pct. 3; planşe foto a terenului în suprafaţă de 5000 mp - pct. 5;
- cererea de probe formulată de apelantele persoane interesate N., M. şi Q., constând în audierea acestora;
- cererea de probe formulată de apelanta inculpată E., constând în înscrisuri reprezentând ortofotoplan eliberat de Corpul Arhitecţilor din judeţul Constanţa primit de la inculpatul A.;
- cererea de probe formulată de apelantul persoană interesată LL. constând în înscrisul reprezentând furnizare informaţii QQQQQQQQQQ. S.A. de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului;
- cererea de probe formulată de apelanta persoană interesată J. (ns. 1962) şi constată administrarea probelor prin depunerea înscrisurilor la dosar, precum şi registrul olograf întocmit de acesta, în original, privind parte din preţul de vânzare al terenurilor încasat de moştenitori de la apelanta persoană interesată J.;
- cererea formulată de apelanta inculpată D. constând în depunerea la dosar a jurisprudenţei solicitate de aceasta.
- s-au respins celelalte cereri de suplimentare de probatorii formulate de inculpaţii S.C. C. S.R.L., A., B., F., E. şi D. şi persoanele interesate J. (ns. 1962) şi LL..
20. 18 mai 2022, când:
- s-a procedat la audierea martorului AAAAAAAA. şi la audierea inculpatei D.;
21. 25 mai 2022, când:
- s-a luat act de manifestarea de voinţă a intimatului inculpat G., în sensul că se prevalează de dreptul la tăcere în faţa instanţei de apel;
- s-a procedat la audierea martorului UUUUUUU. şi s-a continuat cu audierea apelantei inculpate D.;
- s-a admis cererea formulată de apelanta inculpată E. privind îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul minutei încheierii pronunţate la data de 27 aprilie 2022 privind cererea de suplimentare de probatorii formulată de apelantă, în sensul precizării corecte a emitentului ortofotoplanului ca fiind eliberat de Ordinul Arhitecţilor din România şi nu de Corpul Arhitecţilor din judeţul Constanţa.
22. 08 iunie 2022, când:
- s-a luat act de manifestarea de voinţă a reprezentantului legal al apelantei inculpate S.C. C. S.R.L., RRRRRRRRRR., în sensul că se prevalează de dreptul la tăcere în faţa instanţei de apel;
- s-a procedat la audierea intimatului SSSSSSSSSS. şi la audierea apelanţilor persoane interesate Q., N. şi M.;
- s-a acordat cuvântul asupra subzistenţei temeiurilor care au determinat instituirea măsurilor asigurătorii dispuse cauză;
23. 22 iunie 2022, când:
- s-au menţinut măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală şi de judecată în primă instanţă, în limitele decelate prin încheierile din 6 iulie 2021, 17 noiembrie 2021, 16 decembrie 2021, 19 ianuarie 2022, 27 ianuarie 2022 şi 4 februarie 2022, definitive, asupra bunurilor imobile indisponibilizate în vederea restabilirii situaţiei anterioare şi asupra bunurilor imobile şi mobile (sume de bani) în vederea confiscării, în limitele valorice stabilite prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală care au fost menţinute prin încheierile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
24. 22 iunie 2022, când:
- s-a procedat la audierea apelantului persoană interesată O. şi audierea apelantului inculpat A.;
25. 21 septembrie 2022, când:
- s-a procedat la continuarea audierii apelantului inculpat A.;
26. 05 octombrie 2022, când:
- s-a procedat la continuarea audierii apelantului inculpat A.;
- a admis cererea formulată de apelantul inculpat B., prin apărător ales, a încuviinţat administrarea probei solicitate şi a constatat-o administrată prin depunerea înscrisurilor medicale la dosar.
****
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând sentinţa apelată, în raport de criticile formulate, de actele şi lucrările dosarului, în limitele impuse de art. 417 din C. proc. pen., constată că apelurile sunt fondate numai în privinţa împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale şi a desfiinţării parţiale a titlurilor de proprietate.
Analizând întreg materialul probator administrat în cauză, Înalta Curte constată că situaţia de fapt a fost corect reţinută de către prima instanţă.
Amintim că în cauză, persoana vătămată UAT Năvodari nu s-a constituit parte civilă în procesul penal, astfel că acţiunea civilă nu a fost exercitată, iar instanţa de apel este derobată de a analiza elementele răspunderii civile delictuale.
În condiţiile în care analiza realizată de către judecătorul fondului cu privire la starea de fapt este amplă, cu referire la toate probele administrate, instanţa de apel nu va mai relua toate elementele faptice reţinute în hotărâre, urmând a fi analizate punctual numai criticile apelanţilor.
Cereri de trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanţă pentru motive de nelegalitate
1. Inculpatul A.
a. "Sentinţa penală apelată este nelegală din perspectiva schimbării încadrării juridice a faptei de abuz în serviciu în forma continuată, din fapta prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 C. pen. si art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen. (9.07.2010 - 17.10.2011) prin soluţia pronunţată în cauză, în art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu apl. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen.."
Această schimbare de încadrare juridică a faptelor a fost dispusă în mod nelegal prin sentinţă, nu prin încheiere, încălcându-se astfel nu numai dispoziţiile art. 386 din C. proc. pen., aşa cum au fost interpretate în mod obligatoriu prin Decizia nr. 250/2019 a Curţii Constituţionale, ci şi dreptul inculpatului A. la apărare, componentă esenţială a dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului".
Înalta Curte constată că motivul de nelegalitate invocat este nefondat, deoarece prima instanţă a procedat la schimbarea încadrării juridice ca o consecinţă a stabilirii legii penale mai favorabile, fără a stabili că fapta imputată inculpatului ar realiza elementele constitutive ale unei infracţiuni diferite de cea pentru care inculpatul a fost trimis în judecată. În speţă, alegerea legii penale mai favorabile nu este o veritabilă schimbare a încadrării juridice, fapta urmând a dobândi caracterizarea în drept a normei penale mai favorabile, astfel încât condiţiile de formă ce trebuie respectate în cazul schimbării încadrării juridice nu sunt incidente în cauză.
Din încheierea de şedinţă din 9 octombrie 2020 rezultă faptul că procurorul a solicitat să se constate că legea penală mai favorabilă este legea veche, sens în care a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) C. pen.. Inculpaţii, prin avocaţi, au avut posibilitatea să formuleze concluzii cu privire la legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză. În acest context, prima instanţă nu a încălcat dispoziţiile art. 386 alin. (1) C. proc. pen. şi nici Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019 a Curţii Constituţionale.
De altfel, urmare evaluării deciziilro nr. 297/2018 şi 358/2022 ale Curţii Constituţionale, astfel cum se va dezvolta în cuprinsul acestei hotărâri, caracterizarea în drept conform legii penale mai favorabile va fi cea prevăzută de legea nouă.
b. "Hotărârea primei instanţe este nelegală din perspectiva soluţionării aspectelor relative la infracţiunea de abuz în serviciu în forma continuată, fapta prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap.la art. 297 C. pen. şi art. 309 C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen. (19.07.2010 - 17.10.2011), prin fundamentarea soluţiei pronunţate pe notele scrise depuse de Ministerul Public apreciate de aceeaşi instanţă ca fiind în afara criteriilor procedurale din aceasta faza procesuală. În acest mod, instanţa de fond a adăugat la acuzaţia iniţială de abuz în serviciu pretinse, noi încălcări de norme legale, extinzând astfel cadrul procesual în mod nelegal".
Această critică a fost formulată şi de către inculpaţii D. şi B..
Înalta Curte constată următoarele:
Urmare a Deciziei nr. 405 din 15.06.2016 a Curţii Constituţionale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, prin adresa din data de 16.03.2017, a înaintat la dosarul cauzei note scrise prin care s-au precizat normele de legislaţie primară încălcate de inculpaţii A. şi D. care au fost trimişi în judecată pentru infracţiuni de abuz în serviciu.
Referitor la inculpatul A., s-au precizat următoarele:
- în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. (activitatea în cadrul comisiei locale de fond funciar), s-a arătat că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 61 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, art. 10 din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (2) din Legea nr. 393/2004, art. 45 din Legea nr. 393/2004, art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999;
- în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu în formă continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen. (vânzarea de terenuri către S.C. C. SRL) şi infracţiunii de tentativă la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 32 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 77 lit. a) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen. (schimbul de terenuri cu S.C. C. SRL), s-a arătat că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 215/2001, art. 10 din Legea nr. 215/2001, art. 3 alin. (2) şi art. 45 din Legea nr. 393/2004, art. 5 alin. (1) din OG119/1999;
- în privinţa infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. (finanţarea SS.), s-a arătat că inculpatul A. a încălcat dispoziţiile art. 69 din Legea nr. 69/2000, art. 6 din Legea nr. 350/2005, art. 4 lit. g) din Legea nr. 350/2005, art. 15-17 din Legea nr. 350/2005, art. 37 din Legea nr. 350/2005, art. 21 din Legea nr. 350/2005, art. 22 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 273/2006.
Referitor la inculpata D., cu privire la ambele infracţiuni de abuz în serviciu prevăzute de art. 132 din Legea nr. 7 8/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., s-a arătat că a încălcat dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Legea 1/2000, art. 3 alin. (2) din Legea 1/2000, art. 4 alin. (3) din Legea nr. 1/2000, art. 202 din C. proc. civ. din 1865, art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1865.
La termenul din data de 4.04.2017, prima instanţă a constatat că înscrisul ce cuprinde precizările cu privire la normele de legislaţie primară pretins a fi fost încălcate de către inculpaţii A. şi D., nu a fost depus de procurorul care participă la judecarea cauzei şi reprezintă parchetul, ci de procurorul de caz care s-a dezînvestit, în urmă cu aproximativ 3 ani, prin sesizarea instanţei cu rechizitoriul, apreciind că nu se circumscrie criteriilor procedurale din această fază procesuală.
Reprezentantul Ministerului Public a arătat că îşi însuşeşte notele scrise şi că în concluziile sale pe fondul cauzei se vor regăsi şi acestea, însă Curtea i-a pus în vedere să îşi exprime punctul său de vedere în scris. Procurorul de şedinţă nu a formulat în scris un punct de vedere.
Înalta Curte constată că motivul de nelegalitate invocat este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit art. 328 alin. (1) C. proc. pen., rechizitoriul se limitează la fapta şi persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reţinută în sarcina inculpatului şi încadrarea juridică a acesteia, probele şi mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, menţiunile prevăzute la art. 330 şi 331, dispoziţia de trimitere în judecată, precum şi alte menţiuni necesare pentru soluţionarea cauzei.
Ulterior emiterii rechizitoriului şi finalizării procedurii de cameră preliminară, prin Decizia nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale s-a constat că dispoziţiile art. 246 C. pen. din 1969 şi ale art. 297 alin. (1) din C. pen. sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestora se înţelege "îndeplineşte prin încălcarea legii".
Prin notele scrise depuse la dosar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa nu s-a completat şi nu s-a modificat conţinutul rechizitoriului, nu au fost formulate acuzaţii noi, nu au fost schimbate datele privitoare la faptele reţinute în sarcina inculpaţilor, ci, urmare a Deciziei nr. 405/2016 a Curţii Constituţionale, acuzarea a precizat normele de legislaţie primară încălcate de inculpaţii A. şi D.. Judecata în prezenta cauză s-a realizat cu privire la faptele menţionate în rechizitoriu, precizarea textului legal încălcat prin acţiunile inculpaţilor, în contextul menţionat, respectiv ca urmare a intervenirii deciziei Curţii Constituţionale, neavând semnificaţia schimbării obiectului judecăţii. În acest sens este şi jurisprudenţa instanţei supreme (Decizia nr. 177/A/6 iulie 2020 pronunţată în dosarul nr. x/2018).
Faptul că notele scrise au fost întocmite de procurorul care a efectuat urmărirea penală şi a emis rechizitoriul, nu afectează valabilitatea acestora, în condiţiile în care procurorul de şedinţă a precizat, la termenul din 4.04.2017, că îşi însuşeşte notele scrise şi că în concluziile sale pe fondul cauzei se vor regăsi şi acestea. În acest sens, sunt dispoziţiile art. 363 alin. (3) C. proc. pen., conform cărora, în cursul judecăţii, procurorul formulează cereri, ridică excepţii şi pune concluzii.
Totodată, împrejurarea că procurorul nu s-a conformat dispoziţiei completului de judecată de a exprima în scris un punct de vedere, nu constituie un motiv care să atragă nelegalitatea însuşirii şi susţinerii notelor scrise, având în vedere dispoziţiile art. 351 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora, judecata cauzei se face în faţa instanţei constituite potrivit legii şi se desfăşoară în şedinţă, oral, nemijlocit şi în contradictoriu.
Indiferent de procurorul care a întocmit notele scrise, procurorul de caz sau procurorul de şedinţă, efectele sunt identice având în vedere unitatea de acţiune a Ministerului Public, precizarea profită cauzei, făcând corp comun cu actul de sesizare.
Inculpaţilor nu li s-a produs vreo vătămare, în condiţiile în care au avut posibilitatea să formuleze apărări în raport de precizările acuzării, iar prima instanţă a analizat elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu prin prisma normelor de legislaţie primară detaliate în notele scrise.
c. "Hotărârea instanţei fondului este nelegală întrucât au fost avute în vedere mijloace de probă rezultate din metodele speciale de supraveghere depuse în cauză din alte dosare şi care nu îl privesc pe inculpat: prima instanţă a apreciat greşit probele, nu a motivat alegerea probelor analizate. În baza art. 102 alin. (2) - (4) C. proc. pen. inculpatul a solicitat excluderea de la analiză a materialului probator, a înscrisurilor şi a suporţilor optici care stochează rezultatele activităţilor de supraveghere tehnică, respectiv vol. 1 D.U.P - 2 suporţi optici cu înregistrări ambientale realizate de investigatori cu identitate reala; vol. l CAB (pag. 44) -plic sigilat ce conţine 11 CD-R - interceptări. Solicitarea inculpatului de excludere de la analiza a probelor, respectiv a suporturilor optice cu înregistrări efectuate în faza de urmărire penală în alte cauze (Dosar nr. x/2012, Dosar nr. x/2012), a fost motivată din perspectiva faptului ca acestea pe de o parte, nu au legătură cu acuzaţiile care i se aduc în cauza pendinte, iar pe de alta parte, Ministerul Public - D.N.A. nu a comunicat instanţei dacă aceste înregistrări au fost obţinute cu sprijinul Serviciului Român de Informaţii sau cu sprijinul altor structuri neautorizate să efectueze acte de urmărire penală (Direcţia Generală Anticorupţie din Cadrul Ministerului Afacerilor Interne). Din sentinţa penală pronunţată de prima instanţă, rezultă indubitabil faptul că aceasta a omis să se pronunţe asupra aspectelor invocate de inculpat, şi făcând abstracţie de cererea acestuia, la fila x din sentinţa penala, judecătorul fondului menţionează:
"Instanţa va respinge apărările inculpatului A. conform cărora nu se afla în relaţii apropriate cu inculpatul B.. Din nota privind supravegherea operativa a inculpatului B. într-un dosar al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanta...şi procesul-verbal aflat la fila x d.u.p. rezultă că la data de 30.07.2013, adică într-o perioada relativ apropiată de comiterea faptelor...". Rezultă cu certitudine, că cererea inculpatului A. nu a fost soluţionată, ba mai mult, prima instanţă a înţeles să uzeze de probele administrate de acuzare din alte dosare, fără a justifica alegerea acestora, probe care se referă la inculpatul B. şi care au la baza activităţi de interceptare desfăşurate cel mai probabil de S.R.I. şi să îşi fundamenteze soluţia de condamnare a lui A. pe probe obţinute nelegal şi fără legătură cu acest inculpat".
Această critică a fost invocată şi de inculpatul B..
Înalta Curte constată următoarele:
Prima instanţă a avut în vedere şi înscrisurile existente la al dosarului de urmărire penală pentru a respinge apărările inculpatului A. conform cărora nu se afla în relaţii apropiate cu inculpatul B..
Înscrisul existent la fila x din vol. XXXVI al dosarului de urmărire penală a fost întocmit, la data de 7.08.2013, sub nr. x, de către Ministerul Afacerilor Interne - Departamentul de informaţii şi protecţie internă, fiind intitulat Notă privind supravegherea operativă a numiţilor A., TTTTT., B., G., efectuată în baza autorizaţiei nr. x din 22.07.2013 emisă de Curtea de Apel Constanţa. În acest înscris se descrie activitatea desfăşurată de numitul B. în data de 30.07.2013 între orele 10:30 - 21:00.
La fila x a aceluiaşi volum, se află un proces-verbal întocmit, la data de 3.09.2013, în dosarul x/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, de către cms. TTTTTTTTTT., ofiţer de poliţie judiciară în cadrul IPJ Constanţa - Serviciul de Investigare a Fraudelor. În procesul-verbal s-a consemnat rezultatul verificărilor efectuate în baza de date a autovehiculelor folosite de învinuiţii A., TTTTT., B. şi făptuitorul G. conform înregistrărilor video ambientale efectuate în baza autorizaţiei nr. x din 22.07.2013 emisă de Curtea de Apel Constanţa.
Cele două înscrisuri au fost întocmite în urma înregistrărilor video ambientale efectuate în baza autorizaţiei nr. x din 22.07.2013 emisă de Curtea de Apel Constanţa, dată la care era în vigoare C. proc. pen. din 1968, fiind aplicabile normele cuprinse în Secţiunea V1 din Capitolul II, Titlul III, Partea generală.
Deşi prima instanţă a solicitat Ministerului Public - Direcţia Naţională Anticorupţie să precizeze cine a efectuat înregistrările şi interceptările în dosarul de urmărire penală nr. 987/P/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, nu s-a răspuns acestei solicitări, motivat de faptul că a fost înaintat doar dosarul de urmărire penala nr. 987/P/2012, nu şi corespondenţa purtată pentru efectuarea interceptărilor.
Înalta Curte constată că prima instanţă s-a pronunţat asupra cererii inculpatului, în condiţiile în care, în sentinţa apelată, se arată că "Nu vor fi avute în vedere interceptările efectuate în dosarul nr. x/2012 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în aplicarea deciziei nr. 26/2019 a CCR, deoarece unitatea de parchet nu a răspuns cine a efectuat interceptările, iar practica existentă la acel moment era ca interceptarea să fie făcută de SRI" (pag. 31). Cu privire la înscrisul existent la fila x din vol. XXXVI al dosarului de urmărire penală, prima instanţă arată, în mod corect, că "Supravegherea operativă a fost efectuată de DIPI, organ din cadrul IPJ Constanţa şi nu a fost încălcată nicio dispoziţie legală" (pag. 31).
Astfel, potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 30/2007 (în vigoare la data de 30.07.2013, când a fost efectuată supravegherea operativă):
"Ministerul Internelor şi Reformei Administrative îndeplineşte următoarele atribuţii principale: (...) în domeniul ordinii, siguranţei publice şi securităţii naţionale: (...) "asigură, potrivit competenţelor, desfăşurarea activităţii pentru efectuarea cercetărilor în legătură cu săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală".
Ministerul Public poate pune în executare mandatul de supraveghere tehnică, fie prin intermediul procurorului, fie prin intermediul structurilor din cadrul Ministerului Afacerilor Internelor care deţin aparatura necesară. De asemenea, măsurile de supraveghere se mai pot efectua şi prin utilizarea mijloacelor tehnice şi concursul specialiştilor din cadrul unor autorităţi publice cum fi: Ministerul Administraţie şi Internelor - Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, Direcţia Generală de Combatere a Criminalităţii Organizate, Direcţia Generală Anticorupţie, Direcţia Operaţiuni Speciale.
Potrivit art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 modificată prin Hotărârea Guvernului nr. 156/2013 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, în subordinea, în coordonarea sau, după caz, în cadrul ministerului funcţionează unităţile, instituţiile şi structurile enumerate în anexa 2. În această anexă la punctul 1 este menţionat Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.
Ulterior, prin art. 1 din O.U.G. nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale s-a înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Art. 10 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 (în vigoare la data de 30.07.2013) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, modificată, prevede că Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) este structura specializată a ministerului care desfăşoară activităţi de informaţii, contrainformaţii şi securitate, în vederea asigurării ordinii publice, prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale privind misiunile, personalul, patrimoniul şi informaţiile clasificate din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
În cadrul DIPI, îşi desfăşoară activitatea ofiţeri şi agenţi de poliţie ori funcţionari publici cu statut special care au drepturi şi obligaţii prevăzute de Legea 360/2002 privind Statutul poliţistului. Conform competenţelor, DIPI cooperează cu structurile din cadrul Ministerului Afacerilor Internelor, cu alte autorităţi naţionale specializate şi instituţii publice în scopul verificării şi documentării informaţiilor obţinute, pentru asigurarea unui schimb operativ de informaţii şi pentru elucidarea cazurilor de interes comun, în baza prevederilor legale.
Ca urmare, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, la data de 30.07.2013, era o structură specializată din cadrul Ministerului Afacerilor Interne cu atribuţii de obţinere, verificare, procesare, stocare, protecţie şi valorificare a informaţiilor necesare asigurării ordinii publice, context în care putea pune în executare mandatele de supraveghere tehnică.
Astfel, mandatul de supraveghere a fost pus în executare de lucrători specializaţi cu statut de poliţişti, supuşi rigorilor şi specializărilor profesiei, iar efectuarea activităţii în aceste condiţii nu contravine Deciziei nr. 51 din 16 februarie 2016 a Curţii Constituţionale.
d. "Soluţia pronunţată de prima instanţă, cu referire la cererea de îndreptare a erorii materiale, este în contradicţie cu soluţia pronunţată asupra fondului cauzei. Soluţia de admitere a cererii de îndreptare de eroare materiala este nelegală, fiind pronunţată în afara cadrului procesual, după finalizarea dezbaterilor. Prima instanţă a admis cererea de indreptare a erorii materiale, reţinând, în esenţă, existenţa actului juridic autentificat sub nr. x/31.01.2013, în condiţiile în care, la data de 20.11.2020, prin sentinţa penală 225 F/20.11.2020 s-a pronunţat în sensul desfiinţării actului juridic autentificat sub nr. x/31.01.2013 . Desfiinţarea actului juridic autentificat sub nr. x/31.01.2013 atrage implicit nulitatea operaţiei juridice".
Înalta Curte reţine următoarele:
Prin sentinţa apelată s-a dispus, referitor la titlul de proprietate nr. x/19.09.2011, desfiinţarea actelor notariale nr. 996/06.04.2016, 223/22.03.2010, 174/31.01.2013 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 3988/14.09.2018 autentificat de BNP U. din mun. Constanţa.(doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x, 113897, 113898, 113899,113900,113901, 113902,113903, 113904).
Prin încheierea din 26.02.2021, s-a admis cererea formulată de intimaţii persoane interesate Q., J., R. şi S., privind îndreptarea erorii materiale din minuta sentinţei penale nr. 225/F/20.11.2020, pe care a modificat-o astfel: la pct. 9 - TP. 7960/19.09.2011 alin. (2), în sensul că în loc de: "În baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de la dobânditorii Q., J., R., S. şi L. suma de 534875 RON pentru fiecare, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x" se va menţiona: "În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen. confiscă de la dobânditoarea L. suma de 2674375, reprezentând contravaloare teren cu suprafaţa de 31250 mp şi nr. cadastral x.
Prin urmare, sentinţa şi încheierea din 26.02.2021 nu sunt în contradicţie, deoarece îndreptarea erorii materiale priveşte suprafaţa de teren de 31250 mp şi nr. cadastral x, în timp ce actele notariale nr. 996/06.04.2016, 223/22.03.2010, 174/31.01.2013 autentificate de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 3988/14.09.2018 autentificat de BNP U. din mun. Constanţa au fost desfiinţate doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x, 113897, 113898, 113899,113900,113901, 113902,113903, 113904.
În altă ordine de idei, Înalta Curte apreciază că această critică priveşte în ansamblu modul de soluţionare a cauzei, urmând a fi analizată ulterior.
e. "Introducerea în calitate de intimaţi a moştenitorilor la circa cinci ani de la data declanşării cercetării judecătoreşti, aceştia fiind nevoiţi să se apere fără să cunoască în concret acuzaţiile şi probatoriul administrat până la data introducerii lor în cauză. Intimaţii persoane interesate introduse în cauză, din dispoziţia judecătorului, au fost audiaţi în calitate de martori, atât în faza de cercetare penală, cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, aceştia neavand posibilitatea concretă să formuleze apărări, nefiind acuzaţi de săvârşirea vreunei infracţiuni. Introducerea în cauză şi citarea martorilor în calitate de intimaţi - persoane interesate, calitate care nu se regăseşte în categoria participanţilor în procesul penal, apare ca fiind nelegală".
Înalta Curte constată că aceste critici sunt nefondate, pentru următoarele motive:
Potrivit art. 118 alin. (3) C. proc. pen., declaraţia de martor dată de o persoană care, în aceeaşi cauză, anterior declaraţiei a avut sau, ulterior, a dobândit calitatea de suspect ori inculpat nu poate fi folosită împotriva sa. Acest articol nu se aplică în speţa de faţă în condiţiile în care martorii audiaţi nu au dobândit, ulterior, calitatea de suspect sau inculpat, fiind introduşi în cauză în vederea respectării principiului contradictorialităţii cu privire la aspectele referitoare la restabilirea situaţiei anterioare, pentru a le acorda posibilitatea să-şi exercite drepturile procesuale, fiind direct interesate în privinţa titlurilor de proprietate ce urmau să fie analizate de către prima instanţă. Persoanele interesate fac parte din categoria alţi subiecţi procesuali prevăzută de art. 34 C. proc. pen., respectiv orice alte persoane sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligaţii sau atribuţii în procedurile judiciare penale. Chiar dacă persoanele interesate au fost introduse în cauză în cursul procedurii, acestea au avut posibilitatea să-şi exercite dreptul la apărare atât în faţa primei instanţe, cât şi în cursul soluţionării apelurilor declarate împotriva sentinţei, prin formularea de cereri şi administrarea de probe, astfel cum rezultă din secţiunea privind administrarea probelor.
f. Cadrul procesual incomplet; introducerea în cauză doar a unor moştenitori şi nu a tuturor moştenitorilor, aşa cum s-a dispus prin încheierea de şedinţă din data de 21.02.2020. AA. moştenitor de pe urma defunctului autor MM., a decedat pe parcursul cercetării judecătoreşti. De la data pronunţării sentinţei penale până la data înregistrării apelului pe rolul Înaltei Curţi, a decedat şi W. - declarată interzisă la data introducerii în cauză (demenţă Alzheimer). Succesorii direcţi ai intimatului AA. (decedat la data de 25.02.2020), nu au fost citaţi, respectiv nu au fost introduşi în cauză, nu au avut posibilitatea să-şi exercite drepturile procesuale care decurg din calitatea pe care aceştia au dobândit-o în procesul penal.
Înalta Curte constată că, în încheierea din data data de 9.10.2020, prima instanţă a arătat că, din relaţiile comunicate de Camera Notarilor Publici şi Direcţia Generală de Evidenţă a Persoanei Sector 4, rezultă faptul că nu s-a deschis procedura succesorală pentru persoana decedată AA. şi nu există moştenitori ai acestuia. Totodată, aşa cum rezultă din aceeaşi încheiere, la data respectivă, nu existau informaţii că persoana interesată era decedată, fiind reprezentată de curatorul special Z., acesta fiind asistat de apărători aleşi UUUUUUUUUU. şi VVVVVVVVVV..
Instanţa de apel a făcut demersuri pentru a se stabili dacă a fost dezbătută succesiunea în cazul persoanelor decedate AA., W., BB., AAA., W. şi FFFFFFF.. S-a stabilit că, în privinţa persoanei decedate AA. (decedat la data de 24.02.2020), a fost acceptată moştenirea de către BBBBBBBBB., conform certificatului de moştenitor nr. x din 13.04.2021 întocmit de Biroul Individual Notarial WWWWWWWWWW., persoană ce a fost introdusă şi citată în cauză (încheierile din 23.06.2021, 6.10.2021). Moştenitoarea BBBBBBBBB. nu a invocat aspecte privind necitarea sa de către prima instanţă. Totodată, în privinţa persoanei decedate AAA. (decedat la 02.05.2021), din certificatul de moştenitor nr. x din 32.06.2021, întocmit de H. şi XXXXXXXXXX., rezultă că moştenirea a fost acceptată de către YYYYYYYYYY. şi ZZZZZZZZZZ., persoane care au fost introduse şi citate în cauză. Din adresa nr. x/2021 din 07.01.2022 emisă de Camera Notarilor Publici Bucureşti rezultă că procedura succesorală privind pe defunctul BB. (decedat în luna iunie 2021), respectiv defuncta W. (decedată la 22.11.2020), nu a fost înregistrată pe rolul vreunui Birou Notarial Public.
g. Criticile inculpaţilor A., B., F. şi S.C. C. S.R.L., privind omisiunea primei instanţe de a examina şi de a motiva înlăturarea probelor propuse de apărare (înscrisuri, declaraţii martori, expertize etc.), şi a apărărilor formulate de inculpaţi, nu privesc legalitatea sentinţei, ci temeinicia acesteia, în condiţiile în care judecătorul fondului a arătat motivele pentru care la stabilirea stării de fapt nu s-a raportat la anumite probe.
Faptul că inculpaţii nu sunt de acord cu motivarea sentinţei, nu constituie un aspect de legalitate, ci de temeinicie, iar apelurile devoluează integral cauza. De altfel, instanţa de apel apreciază hotărârea ca fiind motivată, în acord cu normele procesuale în vigoare, considerentele răspunzând acuzaţiilor şi apărărărilor formulate.
2. Inculpaţii B. şi F.
a. "Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) din C. proc. pen., coroborat cu art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful (1) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; Expunerea nu cuprinde motivarea soluţiei în sensul dispoziţiilor art. 403 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., instanţa de fond limitându-se doar la a prelua din Rechizitoriu starea de fapt. Instanţa de fond - fila x din hotărâre - precizează că:,fapta inculpatului B., care la data de 15.03.2013, a cumpărat fictiv, de la inculpatul F. suprafaţa de 22.540 mp despre care cunoştea ca provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu (. . . . . . . . . . . . .). Or, instanţa de fond - fila x din hotărâre - arată că data comiterii infracţiunii de spălare de bani, pentru care inculpatul a fost condamnat în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019, este data de 15.05.2013. Instanţa de fond nu a indicat înscrisurile - contractul de vânzare-cumpărare prin care inculpatul B. ar fi dobândit fictiv suprafaţa de teren de la inculpatul F. şi actul prin care suprafaţa de teren dobândită de inculpatul B. a fost adusă aport în natură la capitalul social al S.C. C. SRL- sub aspectul precizării nr. de autentificare şi nici a biroului notarial care a emis aceste înscrisuri".
Înalta Curte constată că aceeaşi critică a fost invocată şi de către inculpatul A., însă, în opinia instanţei de apel, sentinţa cuprinde raţionamentul logico-juridic şi motivele care au stat la baza pronunţării soluţiei, fiind efectuată o analiză critică a probelor administrate în cauză. Faptul că inculpatul nu este de acord cu motivarea sentinţei, nu constituie un aspect de legalitate, ci de temeinicie, iar apelurile devoluează integral cauza. De altfel, instanţa de apel apreciază hotărârea ca fiind motivată, în acord cu normele procesuale în vigoare, considerentele răspunzând acuzaţiilor şi apărărărilor formulate.
Împrejurarea că prima instanţă nu a indicat înscrisurile - actul prin care B. a cumpărat de la F. suprafaţa de teren, şi actul în baza căruia aceea suprafaţă a fost adusă cu titlu de aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L., precum şi faptul că, referitor la infracţiunea de spălare de bani, la fila x din sentinţă este precizată data comiterii infracţiunii - 15.03.2013, iar la fila x, este arătată data de 15.05.2013, nu sunt motive care să atragă nelegalitatea hotărârii atacate, ci privesc starea de fapt reţinută de către prima instanţă, devoluată şi instanţei de apel, astfel cum se va dezvolta ulterior. DE altfel, se pune în discuţie o eroare materială din cuprinsul sentinţei.
În altă ordine de idei, la dosarul cauzei se află copii ale înscrisurilor referitoare la convenţiile încheiate cu privire la suprafeţele de teren înscrise în titlurile de proprietate nr. x/02.12.2010, y/14.03.2011, z/19.09.2011, w/28.09.2011 şi 8111/15.02.2012 emise de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa, din care rezultă cu exactitate data şi locul incheierii convenţiilor. În concret, în sentinţa atacată (pag. 23, 44), prima instanţă descrie în detaliu şirul tranzacţiilor ce au avut ca obiect terenul în suprafaţă de 22.540 m.p., ce figurează în titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL..
b. "Rejudecarea cauzei de către instanţa de fond, în temeiul dispoziţiilor art. 421 alin. (2) lit. b) C. proc. pen., coroborat cu art. 386 alin. (1) C. proc. pen., art. 20 alin. (2) din Constituţia României, raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului; Instanţa de fond a omis să dispună schimbarea încadrarii juridice dată faptei prin Rechizitoriu, atât în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. - pentru care inculpatul a fost achitat - cât şi în privinţa infracţiunii de spălare de bani din art. 29 lit. a) din Legea nr. 656/2002 - pentru care inculpatul a fost trimis în judecată - in infracţiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 -pentru care a fost condamnat".
Înalta Curte reţine următoarele:
La termenul din 9.10.2020, prima instanţă, în urma solicitării apărătorilor inculpaţilor A., F., E., în baza art. 386 alin. (1) C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., reţinută în sarcina celor trei inculpaţi, în infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) C. pen.
La termenul respectiv, deşi inculpatul B. a fost prezent fiind asistat de avocat ales, nu a formulat cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor în privinţa infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat şi spălare de bani. Apărătorul inculpatului B. a formulat concluzii cu privire la cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către apărătorul inculpatului A..
Prin sentinţa apelată s-a dispus:
- achitarea inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi a art. 5 C. pen. (faptă 23.07.2012);
- achitarea inculpatului B. pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă anul 2011);
- în baza art. 49 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 C. pen., condamnarea inculpatului B. la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălarea banilor (faptă 15.05.2013).
Privitor la infracţiunile de spălarea banilor, Înalta Curte constată că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra unor infracţiuni diferite faţă de cele pentru care inculpatul B. a fost trimis în judecată, ci a stabilit forma legii aplicabile în speţă, ca o consecinţă a stabilirii legii penale mai favorabile, fără a stabili că fapta imputată inculpatului ar realiza elementele constitutive ale unor infracţiuni diferite. Din încheierea de şedinţă din 9 octombrie 2020 rezultă faptul că procurorul a solicitat să se constate că legea penală mai favorabilă este legea veche, sens în care a solicitat aplicarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) C. pen.
Inculpaţii, prin avocaţi au avut posibilitatea să formuleze concluzii cu privire la legea penală mai favorabilă aplicabilă în cauză. În acest context, prima instanţă nu a încălcat dispoziţiile art. 386 alin. (1) C. proc. pen. şi nici Decizia nr. 250 din 16 aprilie 2019 a Curţii Constituţionale.
Referitor la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, inculpatul B. nu a solicitat schimbarea încadrării juridice, iar prima instanţă a avut în vedere acelaşi text de lege arătat în rechizitoriu. Faptul că instanţa de fond nu a dispus schimbarea încadrării juridice la fel ca în cazul inculpaţilor A., F., E., nu constituie un motiv ce poate influenţa situaţia sa juridică în condiţiile soluţiei de achitare pentru această infracţiune.
3. Persoana juridică S.C. C. SRL
"Sentinţa penală apelată este nelegală în ceea ce priveşte condamnarea persoanei juridice S.C. C. S.R.L. deoarece nu a beneficiat de apărător calificat, nici in faza de cercetare penală când apărările s-au limitat la persoana lui B. şi nu a beneficiat de timp necesar pentru organizarea apărării în faza de cercetare penală, iar în faza de cercetare judecătoreasca, de asemenea, (...) persoana juridica nu a beneficiat de apărare calificată, pentru că desemnarea apărătorului ales, domnul Av. AAAAAAAAAAA., nu a fost ales, plătit si coordonat de către mandatarul procesual, în speţă RRRRRRRRRR., ci de către inculpatul B.. Persoanei juridice S.C. C. S.R.L., prin mandatar procesual RRRRRRRRRR., nu i s-au adus la cunoştinţă, procedural, învinuirile, la începutul judecăţii".
Înalta Curte constată că aspectele privitoare la legalitatea efectuării actelor de urmărire penală puteau fi invocate în procedura camerei preliminare.
Referitor la modul de desfăşurare a cercetării judecătoreşti în faţa primei instanţe, Înalta Curte reţine următoarele:
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, respectiv 18.09.2015, s-a dat citire actului de sesizare a instanţei, inculpata S.C. C. S.R.L. fiind reprezentată de avocatul ales AAAAAAAAAAA. şi de avocatul desemnat din oficiu FF..
La termenul din 13.11.2015, administratorul B. a depus la dosar un înscris din care rezultă că S.C. C. S.R.L. prin administrator îl mandatează pe domnul RRRRRRRRRR., să reprezinte societatea, conform art. 361 alin. (5) C. proc. pen.. Începând cu data mandatării, domnul RRRRRRRRRR. avea dreptul să formuleze cereri în numele S.C. C. S.R.L., să invoce aspecte de nelegalitate cu privire la măsurile dispuse de instanţa de fond sau la actele îndeplinite anterior de către administratorul societăţii, să încheie contracte de asistenţă juridică cu un avocat, însă nu a uzat de acest drept.
Contractul de asistenţă juridică încheiat între avocat şi administratorul S.C. C. S.R.L. - inculpatul B. nu a creat niciuna din situaţiile de conflict de interese prevăzute de art. 115 lit. a)-c) din Hotărârea nr. 64/2011 privind adoptarea Statutului profesiei de avocat. În condiţiile în care contractul de asistenţă juridică nu a încetat, avocatul a continuat să acorde asistenţa juridică persoanei juridice S.C. C. S.R.L..
Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte constată că inculpatei S.C. C. S.R.L. nu i s-a încălcat dreptul la apărare.
4. Persoanele interesate L., N., M., Q., J., R., S., T., O., BB., W., Z., X., Y., WWW., MMMMMMM., P. au invocat faptul că nu au avut calitatea de parte în dosarul de urmărire penală nr. 178/P/2013 şi nici în dosarul penal nr. x/2015, motiv pentru care nu au putut propune probe, nu au putut asista la actele de urmărire penală, nu au putut desemna experţi parte care să participe la efectuarea expertizelor dispuse în acest dosar penal, fiind introduşi în cauză la sfârşitul cercetării judecătoreşti, încălcându-li-se dreptul al apărare.
Înalta Curte constată că prima instanţă a dispus introducerea în cauză în calitate de persoane interesate, moştenitorii care au obţinut terenurile ce fac obiectul titlurilor de proprietate nr. x/02.10.2010, y/14.03.2011, z/19.09.2011, w/28.09.2011, t/15.02.2012, cumpărătorii de drepturi litigioase, precum şi alte persoane care au dobândit părţi din aceste terenuri, aducându-le la cunoştinţă dreptul de a formula apărări cu privire la o eventuală desfiinţare a titlurilor de proprietate, eventuală restabilire a situaţiei anterioare sau o eventuală confiscare a contravalorii terenurilor intrate în proprietatea lor.
Aşa cum s-a arătat anterior (critica formulată de apelantul - inculpat A.), persoanele interesate au fost introduse în cauză în vederea respectării principiului contradictorialităţii cu privire la aspectele referitoare la restabilirea situaţiei anterioare, pentru a le acorda posibilitatea să-şi exercite drepturile procesuale, fiind direct interesate în privinţa titlurilor de proprietate ce urmau să fie analizate de către prima instanţă. Chiar dacă persoanele interesate au fost introduse în cauză în cursul procedurii, acestea au avut posibilitatea să formuleze cereri de probatorii, să-şi exercite dreptul la apărare atât în faţa primei instanţe, cât şi în cursul soluţionării apelurilor declarate împotriva sentinţei.
Motive privind temeinicia sentinţei apelate
A. Apelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti
I. Greşita achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a inculpaţilor A., S.C. C. S.R.L., B., F. şi E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1) şi (2) C. pen., cu aplicarea art. 5 C. pen. - fapta din anul 2011
Înalta Curte apreciază că, în mod corect, prima instanţă i-a achitat pe inculpaţi, însă nu va reţine argumentul că au existat doar voinţele a două persoane, ale inculpaţilor A. şi a inculpatului B., ci are în vedere faptul că nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru existenţa unui grup infrcţional organizat din perspectiva scopului grupului, duratei de timp, structurii pe paliere orizontale şi verticale.
Inculpaţii A., B., S.C. C. S.R.L., F. şi E. au fost trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 C. pen., primii trei, în modalitatea constituirii grupului infracţional organizat, iar ceilalţi, în modalitatea sprijinirii grupului.
Asocierile criminale sunt fapte de pluralitate constituită de infractori constând în alcătuirea unei grupări de persoane în vederea săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni.
Pluralitatea de infractori presupune pluralitate de persoane, unitate de infracţiune, cooperare materială şi cooperare subiectivă implicând un efort comun al mai multor persoane materializat în producerea unui rezultat ilicit unic. Pluralitatea evidenţiază caracterul indivizibil al contribuţiei tuturor făptuitorilor la săvârşirea infracţiunii.
În cazul pluralităţii constituite, răspunderea participanţilor derivă din apartenenţa lor la un grup infracţional organizat al cărui scop este săvârşirea uneia sau mai multor fapte penale, chiar dacă acestea nu au fost săvârşite. Normele de incriminare sunt delicta sui-generis deoarece sancţionează o activitate pregătitoare în raport cu infracţiunea care reprezintă scopul asocierii. Raţiunea incriminării actelor pregătitoare se fundamentează pe pericolul social sporit care este independent de pericolul infracţiunii care reprezintă scopul constituirii pluralităţii, un pericol care izvorăşte din însăşi existenţa grupului criminal. Acest pericol este definit în norma de incriminare sub forma unor cerinţe esenţiale pentru existenţa infracţiunii, respectiv: colaborarea a cel puţin trei persoane, existenţa grupului o perioadă îndelungată sau nedefinită de timp, stabilirea rolului şi sarcinilor pentru fiecare participant, grupul să acţioneze în mod coordonat după un plan de organizare în scopul săvârşirii cel puţin a unei infracţiuni.
Acţiunea de constituire presupune asocierea efectivă a trei sau mai multe persoane, prin acord de voinţă, pentru a organiza un grup care să pregătească şi să pună în aplicare planul săvârşirii uneia sau mai multor infracţiuni. Pentru a fi considerat un grup infracţional organizat este necesară existenţa unei minime organizări - reguli de organizare, stabilirea unei ierarhii, repartizarea rolurilor şi a responsabilităţilor, precum şi stabilitate în timp, proiectarea unui program infracţional.
O faptă concretă poate să atragă răspunderea penală dacă poate fi încadrată în tiparul stabilit de norma de incriminare. Premisa esenţială pentru examenul de tipicitate o constituie identificarea elementelor prin prisma cărora se va analiza concordanţa dintre fapta comisă de inculpat şi modelul descris de legiuitor în norma de incriminare.
Or, în speţă, instanţa de apel constată că inculpaţii A., S.C. C. S.R.L., B., F., E. nu au avut roluri bine definite, nu a existat o delimitare precisă a sarcinilor între aceştia şi o executare pe baza unui mod de operare complex, bine structurat.
Pentru existenţa infracţiunii se cere ca pluralitatea să fie constituită dintr-un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care să aibă o existenţă în timp şi care să-şi propună săvârşirea de infracţiuni.
Asocierii inculpaţilor din prezenta cauză îi lipseşte o structură ierarhică, dar şi o reprezentare generală a faptelor ce urmau a fi săvârşite. Comiterea fiecărei fapte a fost determinată de împrejurări distincte, care au avut legătură cu inculpatul A.. Hotărârea de a săvârşi infracţiuni a fost luată de fiecare dată, în împrejurări din activitatea desfăşurată de inculpatul A. în calitate de primar al oraşului Năvodari, respectiv, în funcţie de momentul emiterii fiecărui titlu de proprietate. Inculpaţii nu aveau cum să cunoască faptul că, în viitor, vor fi formulate cereri de emitere a celor cinci titluri de proprietate, şi, implicit, nu puteau concepe un mod de operare bine structurat, nu puteau să stabilească repartizarea rolurilor şi a responsabilităţilor. Procedurile de emitere a titlurilor de proprietate s-au desfăşurat în perioade diferite, iar la vânzarea-cumpărarea succesivă a terenurilor pentru care au fost emise titluri de proprietate au participat, pe lângă inculpaţi, şi alte persoane, unele fiind de bună credinţă.
Nu a fost o acţiune organizată a inculpaţilor, deoarece fiecare a avut legătură cu titluri de proprietate diferite. Astfel, inculpata E. a săvârşit infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu privitor doar la procedura de emitere a titlului de proprietate nr. x/14.03.2011, iar inculpaţii S.C. C. S.R.L., B., F. au comis infracţiunea de spălare a banilor, participând la tranzacţii ce au avut ca obiect suprafeţe de teren înscrise în titlul de proprietate nr. x/28.09.2011.
Inculpatul A. este cel care a fost implicat în emiterea celor cinci titluri de proprietate şi le-a propus celorlalţi inculpaţi să comită infracţiuni, dar, fără să existe o organizare a grupului, reguli de acţionare, o ierarhie a membrilor şi repartizare a rolurilor, nu există infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, ci fiecare dintre inculpaţi va răspunde pentru infracţiunea săvârşită, respectiv: inculpatul A., pentru abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, inculpata E., pentru complicitate la la abuz în serviciu, inculpaţii B., S.C. C. S.R.L., F., pentru infracţiunea de spălare a banilor.
II. Greşita achitare în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. a inculpatului A. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. (faptă 01.09.2010-21.05.2014). Finanţarea SS.
Înalta Curte constată că acest motiv de apel este nefondat pentru următoarele motive:
Prin hotărârea nr. 1/17.07.2010 a Adunării generale a membrilor fondatori a QQQQQQQQQ. s-a aprobat comasarea prin absorbţie a QQQQQQQQQ. de către RRRRRRRRR.. Prin hotărârea nr. 1/17.07.2010 a membrilor RRRRRRRRR. s-a aprobat comasarea prin absobţie de către RRRRRRRRR. a QQQQQQQQQ., stabilindu-se ca denumirea clubului să fie SS..
Prin hotărârea nr. 1/19.07.2010 a Adunării generale a SS. a fost ales comitetul directorial format din 11 membri.
Critica privind modalitatea de adoptare a hotărârii adunării generale nr. 1/19.07.2010 a membrilor SS., în sensul că nu au participat toţi membrii care aveau drept de vot în organul de conducere, este neîntemeiată, deoarece, pe de o parte, Ministerul Public nu a invocat niciun text de lege potrivit căruia era obligatorie participarea tuturor membrilor cu drept de vot, iar, pe de altă parte, potrivit art. 23 alin. (1) din O.G.26/2000 "hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii şi ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau au votat împotrivă". Totodată, conform alin. (2) al aceluiaşi articol "hotărârile adunării generale, contrare legii sau dispoziţiilor cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre membrii asociaţi care nu au luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz". În speţă, hotărârea nr. 1/19.07.2010 a Adunării generale a SS. nu a fost atacată în justiţie.
Prin H.C.L. nr. 162/28.07.2010, Consiliul Local al Oraşului Năvodari a aprobat asocierea dintre oraşul Năvodari şi SS. cu sediul în oraşul Năvodari, pentru o perioadă de 5 ani, având ca obiect sprijinirea echipei de fotbal "SS." prin alocarea din bugetul local al Oraşului Năvodari a sumei de 500.000 RON pe anul bugetar 2010 şi cedarea dreptului de folosinţă gratuită (comodat), pe durata valabilităţii contractului, asupra Bazei Sportive Năvodari situată în oraşul Năvodari, str. x. S-a menţionat că suma de 500000 de RON se va aloca echipei "SS." numai după prezentarea hotărârii judecătoreşti şi înscrierea echipei sub noua denumire la Federaţia Română de Fotbal.
Susţinerea Ministerului Public în sensul că SS. nu era constituită legal şi nu era înregistrată fiscal, nu are suport probator.
Astfel, după ce a avut loc comasarea prin absorbirea QQQQQQQQQ. de către RRRRRRRRR., noua denumire a clubului fiind SS., la data de 09.08.2010 a fost întocmit actul constitutiv şi statutul al SS., care au fost autentificate sub nr. x la BNP BBBBBBBBBB..
Prin încheierea nr. 49/18.08.2010 pronunţată de Judecătoria Babadag, a fost admisă cererea formulată de petenta SS. cu sediul în Năvodari, str. x şi s-a dispus înregistrarea în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor a modificărilor aduse actului constitutiv şi statutului fostei RRRRRRRRR., prin Hotărârea adunării generale a asociaţiei nr. 4/09.08.2010. S-a dispus şi comunicarea unei copii a încheierii către Administraţia Finanţelor Publice Năvodari pentru înscrierea în evidenţa fiscală, precum şi Judecătoriei Constanţa în circumscripţia căreia se află noul sediu.
La data de 29.07.2010, SS. a formulat cerere de înscriere în Federaţia Română de Fotbal, iar la data de 21.10.2010 a fost emis de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Certificatul de Identificare Sportivă nr. 005295.
În acest context, se constată că a fost îndeplinită condiţia stabilită în H.C.L.Năvodari nr. 162/28.07.2010 privind pronunţarea hotărârii judecătoreşti - încheierea nr. 49/18.08.2010 a Judecătoriei Babadag, precum şi înscrierea în Federaţia Română de Fotbal.
Ulterior, prin H.C.L. Năvodari nr. 165/28.07.2011, nr. 239/15.09.2011, nr. 101/12.04.2012, nr. 197/12.07.2012, s-a aprobat încheierea actelor adiţionale la contractul de asociere şi la contractul de comodat dintre Oraşul Năvodari şi SS., iar prin H.C.L. Năvodari nr. 25/27.02.2013, nr. 141/25.06.2013, s-a aprobat completarea hotărârilor adoptate anterior.
Prin H.C.L. Năvodari nr. 192/31.07.2013 s-a aprobat ca oraşul Năvodari să dobândească calitatea de membru asociat al SS., iar prin H.C.L.Năvodari nr. 292/21.11.2013 s-a aprobat încheierea contractului de finanţare dintre oraşul Năvodari şi SS. privind alocarea sumei de 3.400.000 RON din bugetul local.
În acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că, în speţă, nu este aplicabilă Legea nr. 350/2005 privind regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general, care, în capitolul II, prevede proceduri de atribuire a contractelor de finanţare nerambursabilă. Astfel, conform art. 5 din L.350/2005 "atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie, cu respectarea principiilor prevăzute la art. 4". Totodată, art. 6 din aceeaşi lege prevede mai multe etape ale procedurii de selecţie de proiecte, respectiv: publicarea programului anual pentru acordarea finanţărilor nerambursabile, publicarea anunţului de participare, înscrierea candidaţilor, transmiterea documentaţiei, prezentarea propunerilor de proiecte, verificarea eligibilităţii, înregistrării şi a îndeplinirii criteriilor referitoare la capacitatea tehnică şi financiară, evaluarea propunerilor de proiecte, comunicarea rezultatelor, încheierea contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă, publicarea anunţului de atribuire a contractului sau contractelor de finanţare nerambursabilă.
Contractul de finanţare încheiat între Consiliul Local Năvodari şi SS. nu a fost încheiat pe baza selecţiei publice de proiecte, ci în temeiul art. 69 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, care prevede în alin. (1) că "structurile sportive fără scop patrimonial şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, în condiţiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat şi de la bugetele locale pentru finanţarea de programe sportive. Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective şi organele administraţiei publice centrale sau locale, după caz".
Deşi în motivele de apel se susţine că, potrivit dispoziţiilor art. 69 şi 67 alin. (2) lit. a) şi b) din Legea nr. 69/2000, SS. avea dreptul de a primi subvenţii de la bugetul local doar în situaţia în care era constituită şi autorizată ca club sportiv de drept public în subordinea organelor administraţiei publice locale din unitatea administrativă teritorială, respectiv Oraşul Năvodari, această interpretare nu are suport, textele de lege respective neprevăzând astfel de condiţii.
III. Greşita achitare a inculpatului G., în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 5 C. pen. (faptă din perioada 22.05.2012- 3.07.2013)
În concluziile formulate de procurorul de şedinţă în timpul dezbaterilor s-a arătat că se poate discuta despre săvârşirea unor acţiuni ilicite în relaţia de colaborare dintre Consiliul Local Năvodari şi SS., având în vedere că fondurile virate de Consiliul Local Năvodari nu au fost verificate cu privire la modul în care au fost folosite, aşa cum prevăd dispoziţiile legale, întrucât din declaraţiile martorilor rezultă vag că banii au fost cheltuiţi pe cazări şi pe deplasări, fără a se indica în concret cât au reprezentat aceste sume. Astfel, inculpatul G. a săvârşit infracţiunea de spălare a banilor, având în vedere că în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013 a transferat din conturile SS. peste 2 milioane de RON, despre care ştia că provin din săvârşirea unei fapte ilicite.
Înalta Curte constată că acest motiv de apel este nefondat pentru următoarele motive:
Infracţiunea de spălare a banilor are un caracter corelativ derivat, presupunând preexistenţa unei infracţiuni predicat (premisă, principală, primară) din care sunt extrase fonduri ilicite (bani sau bunuri mobile ori imobile), ajungându-se la disimularea originii ilicite a acestora prin intermediul unor operaţiuni complexe juridice, economice sau financiare.
Sub aspectul laturii subiective, infracţiunea prevăzută în art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 se comite cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, calificată prin scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a bunurilor provenite din infracţiunea premisă, ceea ce înseamnă că autorul prevede rezultatul socialmente periculos al faptei sale şi urmăreşte producerea lui prin comiterea acesteia.
În ce priveşte calificarea formei de vinovăţie specifică infracţiunii de spălare a banilor, relevantă este sintagma folosită de legiuitor în cuprinsul normei de incriminare şi care se referă la cunoaşterea de către autor a faptului că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni, ceea ce înseamnă că reprezentarea mentală a subiectului activ cu privire la acest aspect constituie o condiţie sine qua non pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută în art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002.
Potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol "cunoaşterea provenienţei bunurilor sau scopul urmărit poate fi dedusă/dedus din circumstanţele faptice obiective".
Conform jurisprudenţei instanţei supreme, nu este necesar ca subiectul activ (când nu este el însuşi autorul faptei principale) să cunoască cu exactitate natura, circumstanţele temporale, locul şi calificarea în drept a infracţiunii din care provine bunul supus spălării şi nici identitatea autorilor sau participanţilor la aceasta ori dacă răspund penal sau nu pentru infracţiunea comisă, fiind suficient ca, în momentul operaţiunii de spălare a fondurilor ilicite (bani sau bunuri mobile ori imobile), să aibă reprezentarea că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni (Decizia nr. 89/A/2016).
Organele judiciare sunt obligate să dovedească dincolo de orice dubiu că bunurile sau banii provin dintr-o faptă prevăzută de legea penală, deci care îndeplineşte condiţiile de tipicitate instituite de o anumită normă de incriminare, neavând relevanţă dacă autorul infracţiunii primare a fost sau nu identificat sau condamnat ori dacă există în privinţa lui o cauză de neimputabilitate (constrângerea fizică/morală, minoritatea, iresponsabilitate), de nepedepsire sau care înlătură răspunderea sa penală (amnistia, prescripţia, lipsa/retragerea plângerii prealabile, împăcarea). Altfel spus, infracţiunea de spălare a banilor poate subzista în lipsa sancţionării penale a autorului infracţiunii primare (cu excepţia situaţiei în care se stabileşte că fapta imputată acestuia nu există sau nu are caracter penal), deci inclusiv în ipoteza unei soluţii de clasare determinată de împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale pentru infracţiunea principală, însă numai dacă se constată că fapta premisă realizează elementele unei infracţiuni, fiind, astfel, exclusă cu certitudine provenienţa legală a bunurilor.
Raportând aceste consideraţii teoretice la speţa de faţă, instanţa de apel apreciază că, în mod corect, s-a stabilit de către judecătorul fondului că fapta reţinută în sarcina inculpatului G. nu există, deoarece nu există infracţiunea predicat din care să provină banii.
În actul de sesizare s-a reţinut, în sarcina inculpatului G., că, în perioada 22.05.2012 - 03.07.2013, a plătit din fondurile virate în mod ilegal de la bugetul local în conturile SS. de către inculpatul A., suma totală de 2.269.510,00 RON către trei societăţi cu un comportament fiscal disimulat specific firmelor de tip "fantomă", deşi cunoştea că sumele respective proveneau din săvârşirea unei infracţiuni de abuz în serviciu.
Conform rechizitoriului, infracţiunea predicat este cea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. şi art. 309 C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., reţinută în sarcina inculpatului A. constând în aceea că, în perioada 01.09.2010 - 21.05.2014, în calitate de Primar al oraşului Năvodari, a efectuat mai multe plăţi către SS., în cuantum total de 12.653.000 RON, cu încălcarea dispoziţiilor legale aplicabile în domeniu.
Inculpatul A. a fost achitat de către prima instanţă în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., soluţie apreciată de instanţa de apel ca fiind temeinică şi legală, conform argumentelor arătate anterior.
Infracţiunea prevăzută în art. 29 din Legea nr. 656/2002 poate declanşa mecanismul tragerii la răspundere penală în mod independent, fără condiţionarea existenţei unei condamnări pentru infracţiunea predicat, însă constatarea de către organul judiciar a elementelor infracţiunii generatoare de fonduri ilicite constituie o condiţie necesară. În acest sens, infracţiunea de spălare a banilor poate subzista chiar dacă autorul infracţiunii primare nu este sancţionat penal fie datorită faptului că nu a putut fi identificat, fie ca urmare a incidenţei unei cauze justificative sau de neimputabilitate ori a unei cauze care înlătură răspunderea penală. Însă această ipoteză nu este întâlnită în speţă, deoarece procurorul, în actul de sesizare, a menţionat în mod expres infracţiunea predicat şi autorul acesteia, infracţiune pentru care s-a dispus achitarea în baza art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., caz în care nu poate exista infracţiunea de spălare de bani.
Instanţa de apel constată că, în mod corect, judecătorul fondului a apreciat că nu poate schimba încadrarea juridică a faptei din infracţiunea de spălare de bani în infracţiunea de abuz în serviciu ori de delapidare deoarece, pe de-o parte, procurorul nu a făcut cercetări cu privire la aceste infracţiuni, inculpatul fiind acuzat de o faptă total diferită, iar, pe de altă parte, din probele administrate în faza urmăririi penale şi în faţa instanţelor nu rezultă că inculpatul G. a fost implicat în negocierea contractelor în baza cărora s-au facturat serviciile fictive de către cele trei societăţi, că ar fi ştiut că nu s-au prestat serviciile ori că le-ar fi cunoscut pe cei care au administrat sau care au restras numerar, banii din conturile S.C. CCCCCCCCCC. S.R.L., S.C. DDDDDDDDDD. S.R.L. şi S.C. EEEEEEEEEE. S.R.L..
Referitor la concluziile procurorului de şedinţă în sensul că inculpatul G. ştia că banii provin din săvârşirea unei fapte ilicite - fondurile virate de Consiliul Local Năvodari nu au fost verificate cu privire la modul în care au fost folosite, Înalta Curte constată că se solicită reţinerea unor aspecte care conturează o altă situaţie de fapt, şi care nu constituie elemente intrinseci acuzaţiei iniţiale aduse inculpatului prin actul de sesizare, astfel încât nu poate avea în vedere această ipoteză deoarece procurorul a încercat, în timpul dezbaterilor în faţa instanţei de apel, după epuizarea probatoriului, să justifice provenienţa banilor dintr-o bază factuală diferită faţă de cea reţinută în rechizitoriu, ce nu poate fi suport pentru infracţiunea de spălare de bani.
Potrivit art. 371 C. proc. pen., "judecata se mărgineşte la faptele şi persoanele arătate în actul de sesizare a instanţei", dispoziţie legală din care rezultă că obiectul judecăţii este stabilit de dispozitivul rechizitoriului, în acest sens trebuind să fie interpretată sintagma "(...) arătate în actul de sesizare a instanţei" din art. 371.
Dispoziţia legală enunţată dă efect principiului separării funcţiilor judiciare, potrivit dispoziţiilor art. 3 C. proc. pen., a cărui respectare obligă instanţa să nu se abată de la judecata cauzei în cadrul trasat la ieşirea din camera preliminară, oferind totodată garanţiile procesuale specifice şi respectând drepturile părţilor şi ale subiecţilor procesuali aşa încât procesul penal în ansamblul său să aibă un caracter echitabil şi să se judece într-un termen rezonabil, lăsând la aprecierea procurorului exerciţiul acţiunii publice cu privire la eventuale alte fapte corelative conflictului de drept penal adus în faţa instanţei de judecată.
Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de judecată, se limitează la fapta şi persona cu privire la care s-a efectuat urmărirea penală şi cuprinde în mod corespunzător dispoziţia de trimitere în judecată, cu menţiunea că se poate lua în considerare numai acea faptă care este descrisă într-o manieră susceptibilă să producă consecinţe juridice, mai exact să învestească instanţa, condiţie care este îndeplinită doar dacă fapta arătată în rechizitoriu este însoţită de precizarea încadrării juridice şi de dispoziţia de trimitere în judecată.
Sub acest aspect, se impune ca analiza de temeinicie şi legalitate a acuzaţiilor de către instanţă să vizeze un control exclusiv al faptelor descrise în fapt şi în drept, care se regăsesc în dispoziţia de trimitere în judecată din cuprinsul rechizitoriului, iar nu să dea eficienţă altor eventuale fapte despre care organul de urmărire penală a luat act, însă au fost lăsate în umbră pe parcursul urmăririi penale şi nu au făcut obiectul unor veritabile cercetări.
Din perspectiva asigurării dreptului la apărare al inculpatului, obiectul judecăţii constituie o garanţie efectivă. Câtă vreme conflictul de drept penal dedus în faţa instanţei de judecată este încadrat într-un ansamblu limitat de faptele şi persoanele arătate în actul prin care a fost sesizată aceasta, inculpatul îşi poate contura în mod previzibil şi rezonabil atât apărările cât şi aşteptările în ceea ce priveşte pedeapsa ce eventual i se va aplica pentru faptele pe care le-a săvârşit.
În raport de aspectele prezentate, rezultă că obiectul judecăţii este conturat în cuprinsul rechizitoriului, ceea ce înseamnă că orice restructurare a acestuia, în timpul fazei procesuale a judecăţii, este vădit nelegală şi contravine principiului separării funcţiilor judiciare, cu delimitarea atribuţiilor specifice instanţei, respectiv organului de urmărire penală şi totodată dreptului la apărare şi la un proces echitabil.
Acuzaţia în materie penală presupune atât descrierea situaţiei de fapt cât şi caracterizarea în drept de natură a contura consecinţele actului infracţional şi limitele în care ar putea interveni tragerea la răspundere penală.
IV. Greşita achitare a inculpatului A., în temeiul dispoziţiilor art. 16 alin. (1) lit. b), teza I C. proc. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată continuată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. 1969 rap. la art. 248 C. pen. 1969, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. 1969, art. 16 din Legea 78/2000 şi art. 5 C. pen. (faptă 23.07.2012)
Înalta Curte constată că acest motiv de apel este nefondat pentru următoarele motive:
În actul de sesizare s-a reţinut că inculpatul A., "la data de 23.07.2012, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de Primar al oraşului Năvodari, legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, la un preţ derizoriu, a trei terenuri aparţinând acestuia, în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha, fapte prin care a fost provocată o pagubă U.A.T. Năvodari, în cuantum de 1.853.970,4 RON, respectiv diferenţa dintre suma de 2.129.480 RON, reprezentând valoarea reală de circulaţie a terenurilor şi suma de 275.509,6 RON, reprezentând preţul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri şi au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului". Cu ocazia vânzării către S.C. C. S.R.L., reprezentată de inculpatul B., concubinul surorii sale şi tatăl copilului acesteia, inculpatul A., acţionând în calitate de Primar al oraşului Năvodari, prin contractele de vânzare-cumpărare nr. x/23.07.2012, nr. y/23.07.2012, nr. z/23.07.2012, a înstrăinat trei suprafeţe de teren care valorau 2.129.480 RON contra unui preţ de aproape 10 ori mai mic, de 275.509,6 RON. A fost obţinut şi un folos necuvenit pentru cumpărătoare, reprezentând tot diferenţa dintre preţul derizoriu plătit şi valoarea net superioară a bunurilor dobândit.
Pentru a exista infracţiunea de abuz în serviciu, în forma prevăzută de legea specială, este necesar ca îndeplinirea în, mod defectuos, a unui act de către un funcţionar public aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, să aibă ca urmare, atât obţinerea unui avantaj necuvenit pentru sine sau un terţ, cât şi producerea unei pagube sau a unei atingeri a drepturilor ori intereselor altei persoane. Astfel, în lipsa oricăreia dintre urmările menţionate, fapta autorului nu realizează elementele de tipicitate ale infracţiunii de abuz în serviciu, în forma calificată.
În speţă, conform raportului de expertiză evaluatorie întocmit în cursul urmăririi penale de expertul CCCCCCCCC., terenul în suprafaţă de 250900 m.p. avea o valoare de 865605 RON, terenul în suprafaţă de 206419 m.p. avea o valoare de 712285 RON, iar terenul în suprafaţă de 150850 m.p. avea o valoare de 551590 RON.
În faza cercetării judecătoreşti, s-au efectuat două rapoarte de expertiză care concluzionează că terenurile vândute către S.C. C. S.R.L. au o valoare similară cu preţul trecut în contractele de vânzare-cumpărare nr. x/23.07.2012, nr. y/23.07.2012, nr. z/23.07.2012. Asftel, din raportul de expertiză evaluatorie întocmit de expertul UUUUUU. rezultă că terenul de 250900 m.p. are valoarea de 106055 RON, terenul de 206400 m.p. are valoarea de 87245 RON, iar terenul de 150850 m.p. are valoarea de 63764 RON. Conform raportului de expertiză evaluatorie întocmit de către experta XXXXXX., terenul de 250900 m.p. are o valoare de 99218 RON, terenul de 206400 m.p. are o valoare de 81620 RON, iar terenul de 150850 m.p. are o valoare de 59653 RON.
Înalta Curte constată că, în mod corect, prima instanţă, pentru stabilirea valorii terenurilor ce au format obiectul celor trei contracte de vânzare-cumpărare, a avut în vedere cele două rapoarte de expertiză întocmite în cursul cercetării judecătoreşti, deoarece, pe de-o parte, cele două rapoarte se coroborează între ele, iar, pe de altă parte, cei doi experţi sunt specializaţi în evaluarea imobilelor cu destinaţie comercială şi industrială.
În condiţiile în care nu s-a produs o pagubă în patrimoniul UAT Năvodari, deoarece nu existat o diferenţă între valoarea terenurilor vândute şi preţul trecut în cele trei contracte de vânzare-cumpărare, instanţa de fond a evaluat baza factuală ca fiind raporturi de natură civilă, aspect ce a determinat alegerea temeiului achitării.
În consecinţă, în raport de apelul declarat exclusiv de Ministerul Public, instanţa de apel va menţine soluţia primei instanţe.
V. Greşita achitare a inculpatului B. şi a inculpatei S.C. C. S.R.L., în temeiul art. 396 alin. (5) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen., pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în formă continuată prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 C. pen. şi a art. 5 C. pen. (faptă 23.07.2012).
Înalta Curte constată că acest motiv de apel este nefondat pentru următoarele motive:
În actul de sesizare, s-a reţinut că "Faptele inculpaţilor B. şi S.C. C. S.R.L. care, la data de 23.07.2012 au încheiat contractele de vânzare-cumpărare prin care au dobândit trei terenuri, în suprafeţe de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi respectiv de 25,090 ha, aparţinând domeniului privat al oraşului Năvodari, înstrăinate fraudulos de către inculpatul A., în calitate de primar, la preţuri derizorii, cunoscând că bunurile tranzacţionate provin din săvârşirea unor infracţiuni, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen. şi art. 5 alin. (1) C. pen..". Acuzarea a susţinut că inculpaţii au cunoscut împrejurarea că bunul cumpărat provenea din săvârşirea unei infracţiuni, având în vedere valoarea derizorie a celor trei terenuri, apartenenţa lor la domeniul privat al oraşului Năvodari, calitatea de Primar a inculpatului A. precum şi relaţia de afinitate dintre acesta din urmă şi inculpatul B..
Conform rechizitoriului, infracţiunea din care provin bunurile, este cea de abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen. săvârşită de inculpatul A. care, la data de 23.07.2012, şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de Primar al oraşului Năvodari, legate de corecta gestionare şi administrare a patrimoniului oraşului, cu ocazia vânzării, către S.C. C. S.R.L., prin contractele de vânzare-cumpărare nr. x/23.07.2012, nr. y/23.07.2012, nr. z/23.07.2012, la un preţ derizoriu, a trei terenuri aparţinând acestuia, în suprafaţă de 20,6419 ha, 15,9850 ha şi 25,090 ha, faptă prin care a fost provocată o pagubă U.A.T. Năvodari, în cuantum de 1.853.970,4 RON, respectiv diferenţa dintre suma de 2.129.480 RON, reprezentând valoarea reală de circulaţie a terenurilor şi suma de 275.509,6 RON, reprezentând preţul plătit de cumpărător pentru cele trei terenuri şi au fost obţinute foloase necuvenite cumpărătorului bunului.
Inculpatul A. a fost achitat de către prima instanţă, pentru infracţiunea din care, acuzarea susţinea, că provin bunurile (abuz în serviciu prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., în baza art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I din C. proc. pen., soluţie apreciată de instanţa de apel ca fiind temeinică şi legală, conform argumentelor arătate anterior.
În condiţiile în care bunurile ce au făcut obiectul contractele de vânzare-cumpărare nr. x/23.07.2012, nr. y/23.07.2012, nr. z/23.07.2012, nu provin din săvârşirea unei infracţiuni, încheierea acestor tranzacţii nu intră sub incidenţa legii penale, reprezentând raporturi de natură civilă.
Considerentele arătate în analizarea motivului de apel privitor la inculpatul G. sunt valabile şi în cazul inculpatului B. şi inculpatei S.C. C. S.R.L., astfel încât nu vor mai fi reluate.
VI. Greşita achitare, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen., rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a inculpatei D. pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită prevăzută de art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 254 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 din C. pen. şi a inculpatului A. pentru săvârşirea infracţiunii de dare de mită prevăzută de art. 6 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 255 alin. (1) C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 5 C. pen. (fapte din 19.10.2010).
Înalta Curte constată că acest motiv de apel este nefondat pentru următoarele motive:
Prezumţia de nevinovăţie se reflectă în modul de desfăşurare a procesului penal, astfel încât, pe întreaga durată a acestuia, trebuie să fie respectate mai multe cerinţe: vinovăţia se stabileşte în cadrul procesului, cu respectarea tuturor drepturilor şi garanţiilor procesuale ale participanţilor, simpla acuzaţie neînsemnând şi stabilirea vinovăţiei; sarcina probei revine celui care formulează acuzaţia, interpretarea probelor făcându-se în fiecare etapă a procesului penal, iar concluziile unui organ judiciar nu sunt obligatorii şi definitive pentru următoarea fază a procesului.
Singurul fapt cert stabilit prin mijloacele de probă este încheierea contractului de vânzare-cumpărare autentificat de BNP KKKKKKKKK. şi LLLLLLLLL. sub nr. x/19.10.2010, prin care S.C. PP., reprezentată de RR., sora inculpatului A., a vândut către QQ., fiica inculpatei D., suprafaţa de 500 mp, situat în intravilanul Oraşului Năvodari, str. T3 nr. 2, lot x, identificat cu nr. cadastral x, la preţul de 8560 RON plus TVA, cumpărătoarea achitând suma totală de 10614,40 RON.
Deşi acuzarea a susţinut că preţul contractului a fost foarte mic în raport cu valoarea terenului, probele administrate în cursul cercetării judecătoreşti demonstrează contrariul. Astfel, raportul de expertiză întocmit de experta WWWWWW., concluzionează că valoarea suprafeţei de 500 mp, ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare nr. x/19.10.2010, la data contractului, era de 2500 de euro, adică 5 euro pe metru pătrat, preţ apropiat sumei de 10614,40 RON. Totodată, din contractele de vânzare cumpărare încheiate de S.C. PP. cu mai multe persoane, rezultă că loturi similare, din aceeaşi parcelă, au fost vândute cu aceleaşi preţuri. Printre cumpărători au fost şi martorii HHHH., EEEE., GGGG., BBBB., HHHHH., DDDD., IIIII., CCCC., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., FFFF., care au arătat că au aflat de vânzarea terenurilor de către S.C. PP. văzând anunţuri postate pe pancarte aşezate pe câmp.
Raportul civil este corect, preţul este serios, în raport cu celelalte contracte de vânzare-cumpărare încheiate, situaţia de fapt nu se poate circumscrie elementului material al celor două infracţiuni menţionate.
Chiar dacă QQ. nu avea venituri care să-i permită să plătească preţul arătat în contract, inculpata D. a susţinut că ea, împreună cu soţul ei, i-au dat banii fiicei sale pentru a cumpăra terenul, aspect care nu a fost înlăturat de probele administrate în cauză.
Nu în ultimul rând, semnificativă este durata de timp scursă între data încheierii contractului de vânzare-cumpărare - 19.10.2010 şi la datele pronunţării s.c. nr. 10530/23.04.2010 şi s.c. 16376/22.06.2010, aproximativ 6 luni şi, respectiv 4 luni. Totodată, de esenţa infracţiunilor de dare, respectiv, luare de mită, este "înţelegerea" dintre mituitor şi mituit în privinţa oferirii şi acceptării mitei, "înţelegere" ce nu a fost dovedită în prezenta cauză.
În acest context, împrejurarea că fiica inculpatei D. a cumpărat un teren de la S.C. PP., al cărei asociat este inculpatul A. nu este suficientă pentru a se constata că s-au săvârşit infracţiunile de dare, respectiv luare de mită.
Prioritar analizei motivelor de apel privind săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, având ca obiect cele cinci titluri de proprietate nr. x/08.02.2010, 7757714.03.2011, 7960719.09.2011, 7966/28.09.2011 şi 8111/15.02.2012, reţinute în sarcina inculpaţilor care au acţionat în diverse forme de participaţie penală, se consideră necesar a indica faptele arătate de prima instanţă ca reprezentând actele materiale ale formei continuate a infracţiunii de abuz în serviciu ce s-a reţinut a fi comisă de inculpatul A., acesta fiind prezenţa constantă a activităţii infracţionale derulate în legătură cu emiterea titlurile de proprietate de referinţă pentru cauză.
Astfel, prima instanţă a reţinut că fapta inculpatului A., care, în perioada 19.07.2010-17.10.2011, în calitate de primar şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Năvodari, a făcut diverse manevre frauduloase prin care s-a ajuns la reconstituirea dreptului de proprietate asupra mai multor terenuri cu suprafaţă totală de 46,15 ha, către moştenitorii a cinci autori, fiind emise titlurile de proprietate x/08.02.2010, 7757714.03.2011, 7960719.09.2011, 7966/28.09.2011 şi 8111/15.02.2012, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi ale art. 5 din O.G. nr. 19/1999 şi a cauzat o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 24964505,69 RON, cu consecinţa obţinerii de către sine, interpuşi şi apropiaţi ai săi, inclusiv pentru moştenitori, a unor importante avantaje patrimoniale, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen.-1969 rap. la art. 248 C. pen.-1969 cu apl. art. 41 alin. (2) C. pen. din 1969, art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen.
Elementul material al laturii obiective s-a arătat că este reprezentat de mai multe acţiuni frauduloase ale inculpatului, primar şi preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Năvodari de a propune reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a unor moştenitori asupra unor terenuri intravilane situate pe plaja Mării Negre, deşi aceştia aveau dreptul de a obţine teren extravilan agricol (autor HH.-II., autor MM. şi autor LL.) sau de a propune inculpatei D. (s.n. în calitate de judecător specializat în materia fondului funciar) să dispună reconstituirea dreptului de proprietate şi punerea în posesie a unor moştenitori asupra unor terenuri intravilane situate pe plaja Mării Negre, deşi aceştia aveau dreptul de a obţine teren agricol (defunct JJ. şi KK.), cu încălcarea dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000.
Urmarea imediată s-a considerat că este reprezentată de paguba în valoare de 24964505,69 RON, cauzată oraşului Năvodari şi obţinerea de către sine, interpuşi şi apropiaţi ai săi, inclusiv pentru moştenitori a unor importante avantaje patrimoniale.
A fost subliniat că legătura de cauzalitate a fost stabilită prin probele administrate în cauză, iar latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea-credinţă, în scopul păgubirii oraşului Năvodari şi obţinerii de mari avantaje imobiliare.
B. Motive de apel invocate de inculpata D., inculpata E., inculpatul A., inculpatul B.; persoanele interesate V., LL., L., N., M., Q., J., R., S., T., O., P., privind emiterea titlurilor de proprietate nr. x/14.03.2011 (autor JJ.), nr. 7960/19.09.2011 - autor KK., în legătură cu infracţiunile de abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu
Înalta Curte constată că nu este incidentă excepţia autorităţii de lucru judecat invocată în apărare, deoarece sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010, pronunţată în dosarul nr. x/2009 şi sentinţa civilă 16376/22.06.2010, pronunţată în dosarul nr. x/2006, înregistrate pe rolul Judecătoriei Constanţa, nu au soluţionat o chestiune prealabilă în procesul penal.
În privinţa inculpatei D. acuzaţia vizează, în esenţă, o îndeplinire defectuoasă, cu intenţie şi în considerarea unui scop prefigurat, a unei succesiuni cumulate de acte exercitate în cadrul atribuţiilor specifice funcţiei de judecător, în aceeaşi cauză civilă, respectiv o ignorare a normelor de drept formal şi substanţial (şi chiar a propriei jurisprudenţe în aplicarea aceloraşi texte de lege), cu consecinţa pronunţării unor soluţii de favoare, substanţial diferite în situaţii evident similare şi într-un interval de timp concentrat, fără explicaţii plauzibile, soluţii ce au generat o îmbogăţire fără justă cauză (foloase necuvenite) unor persoane fizice şi juridice.
Astfel, în exercitarea funcţiei de judecător, ignorând cu intenţie chiar propria jurisprudenţă şi a instanţei de control judiciar (cunoscută), în timpul procedurii de soluţionare a celor două cauze de fond funciar şi în scopul justificării soluţiei pronunţate, sub aspect formal, a ignorat total apărările formulate şi înscrisurile depuse la dosar, a dirijat probatoriile, iar sub aspect substanţial, a valorificat aceleaşi norme, în altă manieră decât în cauze similare şi fără susţinere în datele dosarelor pentru a justifica atribuirea unui anumit teren cu valoare net superioară şi amplasament de favoare, generând foloase necuvenite pentru alte persoane şi cauzând o pagubă patrimoniului unităţii administrativ teritoriale.
Astfel, potrivit deciziei Curţii Constituţionale nr. 102/17.02.2021 "Chestiunile prealabile constituie aspecte ale cauzei de natură extrapenală, trebuie rezolvate anterior soluţionării problemelor care privesc fondul cauzei penale şi privesc existenţa unei cerinţe esenţiale din structura infracţiunii, cum ar fi situaţia premisă a unei infracţiuni ori un element esenţial al conţinutului infracţiunii" (par. 20).
În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a reţinut că "principiul constituţional al independenţei judecătorilor implică, în mod necesar, un alt principiu, cel al responsabilităţii. Independenţa judecătorului nu constituie şi nu poate fi interpretată ca o putere discreţionară a acestuia sau o piedică în calea angajării răspunderii sale în condiţiile legii, indiferent că este vorba despre răspundere penală, civilă sau disciplinară" (Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012).
Comisia de la Veneţia a subliniat în mod constant faptul că judecătorii nu trebuie să beneficieze de imunitate generală, ci de imunitate funcţională pentru actele realizate în exercitarea funcţiilor lor judiciare. Acest lucru se datorează faptului că, în principiu, judecătorul trebuie să beneficieze de imunitate doar în cadrul exercitării în mod legal a funcţiilor sale. În cazul în care el comite o infracţiune în exercitarea funcţiilor, nu trebuie să se bucure de imunitate faţă de răspunderea penală.
Potrivit art. 94 din Legea nr. 303/2004, republicată, (forma în vigoare până la data de 15.12.2022) privind statutul judecătorilor şi procurorilor, "judecătorii şi procurorii răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii".
Răspunderea penală, ca formă a răspunderii juridice, are un unic temei, infracţiunea şi presupune restabilirea ordinii de drept încălcate prin fapta săvârşită. Pentru restabilirea ordinii de drept încălcate, raportul juridic de conflict născut prin săvârşirea faptei va face obiectul dezbaterii judiciare pentru a se stabili dacă sunt întrunite toate condiţiile aplicării unei sancţiuni.
Nimeni nu este mai presus de lege, iar orice conduită infracţională are vocaţia de a angaja răspunderea penală. Dovedirea conduitei infracţionale, cu consecinţa angajării răspunderii penale, nu periclitează independenţa ori buna funcţionare a instituţiei ori autorităţii din care făptuitorul face parte, ci o conservă şi consolidează.
Jurisprudenţa conduce la concluzia posibilităţii cercetării şi angajării răspunderii penale a magistratului în contextul activităţii specifice. De asemenea instanţa supremă a înregistrat o cazuistică finalizată cu soluţii de condamnare pentru infracţiuni de abuz în serviciu săvârşite de judecători în funcţie (ÎCCJ, secţia Penală, decizia penală nr. 216/A/14 iunie 2017, dosar nr. x/2014; ICCJ, secţia Penală, decizia penală nr. 140/A/17 aprilie 2015, dosar nr. x/2012; ÎCCJ, secţia penală, decizia penală nr. 78/A/9 aprilie 2014, dosar nr. x/2013) sau soluţii de achitare (ICCJ, secţia penală, decizia penală nr. 474/A/5 decembrie 2016, dosar nr. x/2014; ÎCCJ, secţia penală, sentinţa nr. 1055/29 noiembrie 2016, dosar nr. x/2014, definitivă prin decizia penală nr. 80/3 mai 2018 pronunţată de ÎCCJ - Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2017).
Potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, "convingerea magistratului reprezintă acea stare a persoanei răspunzătoare de aplicarea legii, bazată pe buna-credinţă, care este împăcată cu propria conştiinţă morală, care a îndrumat-o în aflarea adevărului prin utilizarea tuturor mijloacelor legale, respectiv a probelor. Convingerea ce stă la baza hotărârilor pe care un judecător le pronunţă are drept fundament o conştiinţă juridică ce se formează numai după epuizarea duelului judiciar. Pentru a ajunge însă la o anumită convingere, judecătorul va face o analiză logică, ştiinţifică şi riguroasă a faptelor relevate, cu respectarea principiilor legale referitoare la loialitatea administrării probelor şi a aprecierii lor ca un tot unitar. Aşa fiind, câtă vreme convingerea magistratului respectă principiul constituţional al independenţei judecătorului care se supune numai legii, atunci ea nu poate fi privită ca un impediment în înfăptuirea actului de justiţie, ci, dimpotrivă, ca o garanţie a lui" (Decizia nr. 778 din 17 noiembrie 2015, paragrafele 31 şi 32).
În sarcina inculpatei se reţine îndeplinirea în mod defectuos a mai multor acte legate de atribuţiile de serviciu, în aceeaşi cauză, respectiv dirijarea probatoriului şi generarea unui raţionament juridic cu aparenţă de validitate, prin ignorarea apărărilor eficiente, pentru a sprijini o anumită soluţie, care a generat o situaţie de favoare, concretizată într-un spor evident patrimonial, nejustificat în raport cu dreptul legitim ce putea fi valorificat (nu se pune în discuţie dreptul reclamanţilor din cauzele civile de a primi anumite suprafeţe de teren). Inculpata a administrat doar probele care susţineau o soluţia prefigurată, respectiv a urmărit să justifice faptul că singurele terenuri ce puteau fi acordate reclamanţilor erau:
- cel solicitat de E., în dosarul nr. x/2009, individualizat prin ortoplan, situat în Parcela Ns 158/5 zona Mamaia Nord;
- cel indicat de inculpatul A. în dosarul nr. x/2006 (nr. vechi 9751/2006) prin adresa nr. x/06.05.2010, respectiv 3,7547 ha în Trup 1 Zona QQQQQQQQ., 5,0860 ha în Trup 1 DL şi 4,1566 ha în Trup 2 DL, terenuri ce aveau un aplasament diferit extrem de favorabil, o categorie de folosinţă diferită de cele pe care le deţinuseră, ce a permis valorificarea rapidă şi profitabilă a terenurilor ce se aliniază, cu continuitate, asumând, în cea mai mare parte, vecinătatea aleii de promenadă lipită de plaja Mării Negre, şi care aveau o evidentă, de notorietate, superioritate valorică.
În privinţa inculpatei E. amintim că, anterior, prin titlul de proprietate nr. x/1993, obţinuse reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafaţa de 7,9 ha, teren extravilan arabil şi 4005 mp teren intravilan, parcelele 60/1 şi 60/2 .
Emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011 - autor JJ.
În actul de sesizare, s-a reţinut că fapta inculpatei D. care a îndeplinit în mod defectuos mai multe acte legate de atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2009 al Judecătoriei Constanţa, prin care a vătămat drepturile şi interesele legale ale oraşului Năvodari şi a obţinut foloase necuvenite reclamantei E., căreia i-a atribuit în mod fraudulos un teren intravilan în valoare de 35.428.610 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
Sub aspectul laturii obiective, s-a arătat că elementele materiale ale infracţiunilor au constat în îndeplinirea defectuoasă de către inculpata D. a mai multor acte legate de soluţionarea cauzei.
Astfel, inculpata ar fi nesocotit mai multe dispoziţii care reglementează corecta desfăşurare a procesului civil, dar şi prevederi specifice materiei fondului funciar care au fost pe larg expuse la secţiunea în fapt a rechizitoriului, la subpunctul 1.1. B.
În drept, prima instanţă a reţinut că, fapta inculpatei D., care în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarul nr. x/2009, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi a art. 129 alin. (5) din C. proc. civ. din 1864, a dispus punerea în posesie a inculpatei E. asupra unui teren de cca. 12 ha pe plaja Mării Negre, deşi aceasta din urmă trebuia să primească un teren agricol extravilan şi a cauzat un prejudiciu UAT Năvodari de 7.966.560 RON obţinând foloase necuvenite pentru inculpaţii E., B., S.C. C. S.R.L., A. şi interpuşii săi, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 rap. la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 din C. pen.
Elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu s-a precizat că este reprezentat de îndeplinirea atribuţiilor de seviciu de către inculpată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000 şi art. 129 din C. proc. civ. din 1864, iar urmarea imediată este reprezentată de paguba creată în patrimoniul oraşului Năvodari şi foloasele necuvenite obţinute de către persoanele menţionate mai sus.
În fapt, prima instanţă a reţinut că, inculpata D. a săvârşit infracţiunile de abuz în serviciu cu rea credinţă, pronunţând soluţii vădit nelegale prin care a urmărit prejudicierea patrimoniului oraşului Năvodari şi mai ales obţinerea unor foloase necuvenite de către inculpatul A., inculpata E., de către moştenitorii defuncţilor cărora li se preluaseră terenurile în mod abuziv în regimul comunist şi de către interpuşii inculpatului A.. Într-adevăr, în cauză nu există o probă irefragabilă din care să rezulte reaua credinţă a inculpatei, însă faptul că inculpata E. şi-a ales completul C 29 ff, faptul că inculpata D. a dispus punerea în posesie exact asupra terenurilor intravilane aflate pe plaja Mării Negre, pe care le-a indicat inculpata E., că nu a făcut verificările prevăzute de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, faptul că în dosarul privind cazul KK. a admis acţiunea şi a acordat exact terenurile indicate de inculpatul A. prin adresa nr. x/06.05.2010 fără a mai face vreo verificare, faptul că inculpata cunoştea foarte bine dispoziţiile legilor fondului funciar şi în alte dosare a procedat în mod corect, faptul că prin decizia civilă nr. 1333/16.12.2008 Tribunalul Constanţa i-a atras atenţia inculpatei, într-un dosar similar că nu poate acorda reclamanţilor decât terenuri agricole extravilane, interpretarea abuzivă dată dispoziţiilor art. 98 din Legea nr. 18/1991, precum şi faptul că cele două soluţii nu au fost recurate în mod efectiv şi legal de către Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, se constituie într-un mănunchi de indicii şi prezumţii neinfirmate, suficient de grave, precise şi conforme, care demonstrează reaua credinţă a inculpatei.
Prima instanţă a reţinut riguros aceea că, prin sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001, pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin neapelare, inculpatei E. i se recunoscuse dreptul de proprietate asupra a 13 ha de teren agricol, în niciun caz intravilan plajă. În condiţiile in care terenul de 13 ha nu era individualizat, inculpata D. trebuia să procedeze conform dispoziţiilor de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000, omisiune voită ce viciază raţionamentului juridic, în sensul creării premiselor pronunţării soluţiei vizate, respectiv punerea în posesie pe exact terenul intravilan indicat de către inculpata E..
Nici principiul prevalenţei restituirii în natură nu dădea dreptul judecătorului să acorde orice teren dorea, ci terenurile se restituiau tot în condiţiile Legii nr. 1/2000. Dacă în localitate nu mai era disponibil teren agricol şi nici în cele învecinate, principiul prevalenţei restiturii în natură era înfrânt şi trebuiau acordate despăgubiri. Instanţa de fond a apreciat că, dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991, invocate de inculpată, nu au nicio înrâurire asupra situaţiei de fapt. Potrivit textului menţionat, terenurile neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, sau din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, se pot restitui, la cerere, în condiţiile legii, foştilor proprietari sau moştenitorilor care au fost înscrişi în anexele privind despăgubirile la regulamentele de aplicare a legilor fondurilor funciar. Textul legal nu crea posibilitatea de a fi acorde terenuri intravilane de categoria curţi construcţii şi nisipoase (plajă) reclamanţilor din cele două dosare, ci crea posibilitatea de a fi identificate terenuri agricole neatribuite, rămase la dispoziţia comisiei, din domeniul privat al statului, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi, ce puteau face obiectul restituirii, la cerere. Instanţa de fond a subliniat că textul legal impune ca terenurile să fie restituite în condiţiile legii, în cauza de faţă, în condiţiile Legii nr. 1/2000.
Menţiunea conform căreia inculpata E. a fost pusă în posesie pe un alt teren decât cel menţionat în sentinţă, nu schimbă cu nimic situaţia de fapt. Terenul indicat de inculpata E., expertizat de către expertul JJJJJJJJ. şi acordat de către inculpata D., nu putea fi dat în coordonatele indicate, deoarece expertul nu a avut toate datele tehnice când a întocmit raportul, iar terenul de 20000 mp aflat în parcela Ns 158/5 trup 9 deja intrase în sfera de stăpânire a inculpatului A. şi a numitului J., din luna iulie 2010. Însă inculpata E. a fost pusă în posesie aproape pe acelaşi teren pe care l-a cerut, în continuarea lotului ce s-a acordat moştenitorilor defunctului VV., după cum rezultă din rapoartele de expertiză şi harta depusă de inculpată la dosar, precum şi din ortofotoplanul aflat la dosar .
Deşi Comisia avea la dispoziţie totalitatea terenurilor proprietate privată a UAT pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, nu puteau fi ignoraţi paşii prevăzuţi de art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi interpretarea art. 98 din Legea nr. 18/1991.
Apărările formulate de inculpata D., în raport cu dosarul nr. x/2009, în care a soluţionat plângerea petentei E. şi a pronunţat sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010 au vizat: autoritatea de lucru judecat a sentinţei/lor civile pe care le-a pronunţat si necesitatea respectării principiului securităţii raporturilor juridice care ar exclude evaluarea hotărârilor sale în dosarul penal pendinte; lipsa motivării încălcării normelor procesuale ori de drept substanţial în cazul judecării dosarului civil; lipsa conivenţei cu coinculpaţii E. şi A.; lipsa probelor suficiente răsturnării prezumţiei de nevinovăţie. În concret şi în raport cu judecata cauzei civile propriu zise, inculpata a evocat existenţa la dosar a unei expertize judiciare, lipsa posibilităţii restituirii pe vechiul amplasament, corecta evaluare a textelor incidente.
Audiată în cursul judecăţi în apel, inculpata D. a sustinut, în legătură cu maniera soluţionării dosarelor de fond funciar, în general, şi în legătură cu soluţionarea cauzei E., în particular, următoarele:
În sentinţele pe care le-am pronunţat am motivat în ansamblu pe baza probelor şi a obiectului cauzei, legislaţia aplicabilă şi motivele de fapt. Art. 3 (n.n. din Legea nr. 1/2000) arată în mod clar o ordine în care se reconstituie dreptul de proprietate, dar şi un principiu de drept prevăzut de alin. (1), care este exclus de la aplicare fără explicaţii. Acest principiu priveşte preeminenţa restituirii terenului în natură şi numai dacă această posibilitate nu există efectiv, reconstituirea se facă prin compensare cu alte suprafeţe libere existente pe raza acelei localităţii şi numai dacă nici această posibilitate nu există, pe raza altor localităţi limitrofe şi numai în ultimă instanţă prin despăgubiri.
Ca aspect general, este importantă data de 01.01.1990, dată de referinţă obligatorie, prevăzută de art. 98 din Legea nr. 18/1991, când face trimitere la intravilan şi art. 11 alin. (3) din aceeaşi lege, când stabilirea se raportează la extravilan.
În anul 2009, cred că undeva în luna noiembrie, am fost învestită aleatoriu cu două cauze de fond funciar în care reclamantă era dna. E.. La primul termen am pus în discuţie excepţia de litispendenţă, reunind cele două cauze, deoarece exista triplă identitate de părţi, obiect, cauză. Cred că la al doilea sau al treilea termen de judecată Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari a invocat excepţia de litispendenţă şi cu privire la un alt dosar cu număr mai mic, adică fusese primul introdus, aflat pe rolul unui alt complet. La acelaşi termen apărătorul ales de reclamantă a depus cerere deja înregistrată în acel dosar prin care renunţase la judecată. Din acest motiv am acordat un termen pentru a verifica şi a mă pronunţa pe excepţia de litispendenţă.
La termenul care a urmat s-a menţionat că se luase act de renunţarea la judecată în dosarul înregistrat la un alt complet deoarece la acea dată nu era în vigoare art. 922 din Regulamentul instanţelor de judecată, aşa cum avea să se modifice în anul 2011 şi anume, că dacă într-un dosar înregistrat cu număr mai mic se renunţă la judecată, acelaşi complet urmează să primească şi celelalte cauze. Pentru că acest regulament s-a modificat abia la un an după soluţionarea cauzelor, la data judecăţii cauzei privind pe reclamanta E. am fost obligată să continui judecata. Nu puteam refuza judecata acelei cauze pentru că nu exista motivul trimiterii la completul care luase act de renunţare, singura modalitate la acea vreme de a te desista de o cauză, fiind fie pe cale de excepţie, adică conexitate sau litispendenţă, fie prin soluţionarea cauzei. În aceste condiţii am rămas învestită cu soluţionarea dosarului.
Am pus în discuţia contradictorie a părţilor calificarea acţiunii ca fiind punere în posesie, deoarece reclamanta E. solicita şi emiterea titlului de proprietate, deşi deţinea deja un titlu executoriu constând într-o sentinţă din anul 2001 prin care Comisia Locală Năvodari şi Comisia Judeţeană Constanţa erau obligate să emită titlul de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha teren în oraşul Năvodari. Potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 în cazul în care existau adeverinţe, procese-verbale de punere în posesie sau titluri de proprietate, acestea erau valabile fără nicio altă confirmare.
De asemenea, jurisprudenţa naţională şi europeană în cazul în care existau hotărâri judecătoreşti definitive, prin care comisiile locale şi cele judeţene erau obligate să emită un titlu de proprietate era considerată recunoaşterea efectivă a dreptului de proprietate în natură, urmând să se pronunţe doar punerea în posesie, potrivit art. 64 din Legea nr. 18/1991 republicată. În aceste condiţii, am calificat acţiunea de punere în posesie, am admis probele solicitate de ambele părţi, respectiv proba cu expertiză topografică de identificare a unui teren liber pe baza unei hărţi a localităţii Mamaia Sat, depusă de avocata reclamantei E., care menţiona că este anexă la un proces-verbal din anul 2000.
Pentru că nu au fost opoziţii cu privire la numirea expertului am încuviinţat expertul propus de avocatul reclamantei la nivelul Biroului Local de Expertize Constanţa nefiind decât doi experţi la acea dată, compatibili să efectueze rapoarte de expertiză topografică. Starea de compatibilitate sau incompatibilitate a experţilor o stabilea Biroul Local de Expertize. În cauză s-a expertizat respectivul teren care era menţionat ca fiind liber şi s-a constatat prin expertiză că face parte din patrimoniul privat şi nu este afectat de construcţii, iar din probele depuse de comisia Locală de Fond Funciar Năvodari nu rezulta că acest teren ar fi ocupat sau că s-ar fi făcut lucrări de investiţii funciare sau de altă natură, astfel încât, să fie aplicabil art. 4 din Legea nr. 1/2000.
Părţile din cauză erau E. reclamant, Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari pârât, Comisia Judeţeană de Aplicare a Legilor fondului Funciar Constanţa (de pe lângă Prefectură).
Situaţia juridică a terenului era stabilită prin mai multe hotărâri ale Consiliului Local Năvodari din care rezulta că respectiva zonă, Mamaia Sat se află în patrimoniul privat al oraşului Năvodari. De asemenea, situaţia juridică a întregii localităţii Mamaia Sat rezultă din situaţia istorică a acesteia şi anume, prin decretul nr. 62 din 1988 s-a dispus exproprierea şi demolarea totală a întregii zone Mamaia Sat, toate casele au fost demolate cu excepţia unei biserici, iar terenul eliberat de construcţii a devenit teren extravilan, care a fost predat către IAS Mihail Kogălniceanu, care avea să devină JJJJJJJJJJ.. Imediat după revoluţie anumite persoane, fie foşti proprietari, fie persoane care nu au avut niciodată terenuri în Năvodari, Mamaia Sat, au început să ocupe terenuri fără just titlu şi să construiască fără autorizaţie de construire case şi vile de vacanţe. Această situaţie este consemnată în foarte multe hotărâri judecătoreşti pe care le voi depune ca practică judiciară. Tocmai această situaţie a creat foarte multe litigii după Revoluţie cu mult timp înainte de a fi eu judecător. Am mai soluţionat o cauză de fond funciar, de fapt, mai multe cauze, în care pârât a fost dna. E., dar având alt obiect în care se discuta inclusiv situaţia ocupării terenurilor ca urmare a demolării cu foarte puţin timp înainte de revoluţie. (...) Într-o altă cauză soluţionată de Judecătoria Constanţa în anul 1999, respectiv dosarul x/1998 având ca parte şi autorii dnei. E., este explicată situaţia juridică a terenurilor şi se arată, în mod clar, că la data de 01.01.1990 se stabileşte potrivit Legilor fondului funciar categoria de teren şi anume faptul că acest teren după expropriere a fost predat cooperativei agricole IAS Mihail Kogălniceanu.
Prin sentinţa civilă nr. 3006 din 31.03.2006 pronunţată de completul din care făceam parte, într-un dosar aflat în rejudecare nr. R 2984/2004, menţinută în recurs este arătată situaţia juridică a terenului şi localităţii Mamaia Sat rezultată după demolarea totală, precum şi că la 4-5 după revoluţie acest teren avea să treacă din extravilan în intravilan.
Când am pronunţat hotărârea în cauza dnei. E. am avut în vedere, pentru stabilirea situaţiei juridice a terenului, următoarele: raportul de expertiză administrat, înscrisurile existente la dosar depuse de părţi, situaţia juridică de notorietate a Satului Mamaia cu privire la demolarea totală, care nu era necesar să fie menţionat în fiecare hotărârea, fiind de notorietate, titlul executoriu constând în sentinţa din anul 2001, actele de vânzare cumpărare aparţinând autorilor reclamantei din care rezulta că deţinuseră teren în Mamaia Sat pe mai multe amplasamente, care nu au putut fi identificate cu exactitate. Înscrisurile existente la dosar depuse de părţi constau în actele de vânzare cumpărare vechi, titlurile de proprietate aparţinând autorilor reclamantei, titlul executoriu constând în sentinţa din anul 2001, hotărârile Consiliului Local şi alte acte depuse de Comisia Locală. De asemenea, jurisprudenţa privind art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia Europeană a instanţelor constănţene, a art. 6 din Convenţie.
După administrarea acestor probe am pronunţat hotărârea (...). Am dispus punerea în posesie pe terenul care rezulta a fi liber din raportul de expertiză şi am menţionat, în dispozitiv, şi obligaţia Comisiei Locale şi a Comisiei Judeţene de a nu afecta aleea de promenadă şi de a respecta atribuţiile strict prevăzute la art. 5 şi art. 6 din H.G. nr. 890/2005, privind regulamentul de punere în aplicare. Comisiile erau obligate ca, potrivit art. 27 din Legea nr. 18/1991 republicată şi a textelor de lege arătate anterior din Regulament, să procedeze la măsurători în vederea localizării terenului menţionat în raportul de expertiză. (...) această operaţiune urma să fie comunicată obligatoriu şi Comisiei Judeţene care, potrivit atribuţiilor exprese, verifica respectivul amplasament în vederea atribuirii unui număr cadastral de către Oficiul de Cadastru. (...) În rapoartele de expertiză care au fost făcute în timpul procesului penal se menţionează că situaţia juridică nu era extrem de bine caracterizată pentru că acea localitate avusese situaţia expusă anterior.
Insistasem în timpul procesului civil în identificarea categoriei de folosinţă a terenului, deoarece la data de 01.01.1990 era obligatoriu să se stabilească dacă avea categorie de intravilan sau extravilan pentru a se stabili textele de lege aplicabile şi, în funcţie de această categorie şi dacă ar fi exista investiţii efectiv, se aplica art. 4 din Legea nr. 1/2000. Mai mult decât atât, aveam titlul executoriu constând în sentinţa din 2001, în care pârâţii erau obligaţi să emită un titlu de proprietate pentru 13 ha în oraşul Năvodari, fără a fi specificată categoria de teren, tocmai pentru că la nivelul instanţelor constănţene se cunoştea, era de notorietate, faptul că prin Decretul nr. 62/1988 toată localitatea Mamaia Sat fusese demolată şi că intrase în categoria extravilan, fiind predată către IAS. Ceea ce mă interesa ca judecător era doar ca pe acele terenuri identificate ca fiind libere şi fără investiţii efective să nu se fi emis alte acte de proprietate. (...) În cauza BBBBBBBBBBB., ca exemplu, pentru că tot eu am soluţionat cauza, am menţionat, faţă de ocuparea terenului de construcţii civile, pentru că nu aveam nicio probă din care să rezulte existenţa unui teren liber că deşi are dreptate şi admit acţiunea nu pot dispune restituirea acelor terenuri, fiind ocupate de construcţii şi nu ar fi putut să se execute niciodată sentinţa. Această preocupare am avut-o în toate dosarele din piesele tuturor dosarelor, adrese, acte, înscrisuri, rezultă această preocupare pentru că se întâmplase nu numai în cazul meu, ca singur judecător de fond funciar din instanţă, dar şi în cazul altor judecători din ţară să creeze situaţii în care sentinţele să nu poată fi executate şi părţile să ajungă fie la CEDO, fie să se judece până în ziua de astăzi.
Intenţia era de a găsi un teren liber care să nu fie afectat de construcţii sau pe care să se fi emis alte titluri sau hotărâri judecătoreşti şi să se creeze efectul imposibilităţii de executare. Atunci când rezulta din probe existenţa unui teren liber identificat, fie prin raport de expertiză, fie de către comisiile locale întotdeauna pronunţam admiterea acţiunii şi reconstituirea dreptului de proprietate sau punerea în posesie, sau ambele dacă se judecau ambele cereri, pe terenul identificat ca fiind liber. Numai în situaţia în care din probele administrate în cauză nu rezulta existenţa unui teren liber nu aveam altă soluţie decât să pronunţ o hotărâre alternativă în sensul că admiteam acţiunea şi dispuneam obligarea comisiilor să procedeze în ordinea de reconstituire prevăzută în art. 3 din Legea nr. 1/2000 cu aplicarea obligatorie şi altor texte de lege aplicabile în cauză în funcţie de obiectul cauzei. Însă, la nivelul anilor 2009-2010 tocmai hotărârile alternative produceau efectele imposibilităţii de executare.
Apreciez că un teren este considerat liber şi atunci când există un plan urbanistic zonal, dar care nu a fost niciodată efectiv executat până la data pronunţării, aceasta fiind practica instanţelor constănţene, inclusiv a tribunalului ca instanţă de recurs, de casare.
La momentul pronunţării hotărârii din 2001 discuţia a fost puţin diferită deoarece până la data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001 toate cererile de reconstituire a dreptului de proprietate erau formulate atât pentru extravilan, cât şi pentru intravilan în temeiul legii fondului funciar. La data pronunţării sentinţei privind pe reclamanta E., ca şi în cazul reclamanţilor UUUUUUUU., intrase în vigoare Legea 247/2005, precum şi Legea nr. 67/2010, care modifica art. 18 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 republicată, în sensul că persoanele care aveau dreptul la reconstituire beneficiau de principiul preemţiunii restituirii în natură, principiu care de altfel a existat din totdeauna mai ales, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/2000. Verificam categoria de folosinţă de la data de 01.01.1990 pentru că aceasta era prevăzută expres în art. 98 şi 11 alin. (3) din Legea nr. 18/1991 republicată.
(…) Până la apariţia Legii 165 din 2013 nu a existat niciodată criteriul valoric pentru reconstituirea dreptului de proprietate şi nici în prezent nu există criteriu valoric pentru reconstituire în natură, ci doar când se acordă despăgubiri, fiind prevăzută despăgubirea prin puncte valorice.
Actul procedural prin care am constatat învoiala părţilor asupra desemnării expertului este încheierea pronunţată la unul din termenele de judecată în cauză, respectiv 12.01.2010, când ambele părţi au fost prezente.
În materia fondului funciar, în afară de art. 202 din C. proc. civ. vechi, erau dispoziţii exprese şi chiar derogatorii în titlul XIII al Legii nr. 247/2005 în care cu privire la numirea expertului se menţiona printre altele şi că expertiza efectuată de un expert extrajudiciar are aceeaşi valoare ca şi expertiza judiciară, ceea ce era total diferit faţă de C. proc. civ., care considera expertiza extrajudiciară ca şi înscris. În acelaşi titlul XIII se arăta că şi expertul poate să comunice şi în mod direct părţilor expertiza.
La întrebările formulate de apărătorul inculpatului A., inculpata a răspuns: Comisia Locală s-a opus punerii în posesie. Erau probe, cereri ale reclamantei în dosar, din care rezulta că această opoziţie era încă din anul 2005. Comisia Locală a invocat existenţa planului urbanistic zonal, deşi din acest plan nu rezulta cu certitudine dacă este vorba de terenul liber identificat de expert, iar la ultimul termen a fost depusă o cerere, prin care se propunea punerea în posesie pe un teren neidentificat în zona Lacului Taşaul. Nu era identificat terenul cu măsurători sau vecinătăţi astfel încât, pronunţarea asupra unei puneri în posesie nu ar fi fost posibilă, pentru că punerea în posesie este prevăzută de art. 27 din Legea nr. 18/1991 republicată şi trebuie să existe un teren identificat. (...)
La întrebările formulate de reprezentantul Ministerului Public, inculpata a răspuns: (n. n. - în sentinţa din 2001) Nu era indicat un text de lege expres cu privire la categoria de folosinţă a terenului, ci, din câte îmi amintesc, erau precizate doar prevederile art. 8 şi art. 9 din Legea nr. 18/1991. (n.n. textele) Se refereau strict la categoria generală de terenuri preluate de CAP şi de stat şi la persoanele îndreptăţite. Art. 9 privea documentaţia care este obligatorie pentru dovada calităţii de fost proprietar deposedat, de autor şi respectiv moştenitori. (...) inculpata E. a identificat o zonă din Mamaia Sat în perimetrul căreia a solicitat identificarea unui teren liber. Ortofotoplanul la care se face referire în dosarul de urmărire penală, dar şi în sentinţa de fond, a mai fost depus şi cu alte ocazii în alte dosare de fond funciar de către reclamanta E., aşa cum am descoperit acum, după ce la termenul trecut apărătorul dânsei a indicat un astfel de plan, plan care data din anul 2002 şi am descoperit că a fost depus şi la nivelul anilor 2004 în alte dosare de fond funciar. (n.n. - procesul-verbal a cărei anexă consta în ortofotoplanul depus în dosar) Nu au fost depuse în copii legalizate sau confirmate de către avocat pentru că nu era obligatoriu. Era un început de dovadă, şi anume o hartă în care se arăta doar o poziţionare a unui teren prezumat a fi liber urmând ca pe bază de probe, inclusiv expertiză, să se stabilească dacă terenul era sau nu liber. În încheierea de şedinţă s-a menţionat depunerea de către avocat.
În legătură cu terenul solicitat de reclamantă s-a stabilit că este un teren liber aflat în proprietatea privată a oraşului Năvodari, fără a se menţiona expres categoria de folosinţă. (. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .) în expertiză se menţiona că nu există construcţii sau reţele de utilităţi pe acest teren. (...) expertul voia să spună că pe baza expertizei la faţa locului a actelor din dosar şi faţă de refuzul primăriei de a-i pune la dispoziţie alte acte este dispus să îşi completeze, dacă se va solicita, expertiza. Din câte îmi amintesc, (în raport era menţionată o discuţie cu inculpatul A.) în sensul că la efectuarea expertizei primăria sau primarul A., nu îmi aduc exact aminte, i-ar fi comunicat că există un program de investiţii, dar fără să depună acte. (...) am trimis raportul de expertiză la Comisia Locală pentru a-şi expune punctul de vedere cu privire la toate aspectele rezultate din raportul de expertiză, aşa cum procedam în toate dosarele. Am considerat suficientă înaintarea raportului de expertiză către Comisia Locală pentru că erau depuse documente, din care nu rezulta existenţa unor construcţii sau investiţii efectuate, fiind doar vorbe, iar acele propuneri de investiţii datau din anii 2004 şi rămăseseră la nivelul de simple intenţii.
(...) dacă ar fi fost identificat un teren potrivit art. 27 din legea nr. 18/1991 republicată cel mai probabil că după punerea în discuţia contradictorie a părţilor s-ar fi încuviinţat expertiză şi cu privire la terenul propus de pârât. La termenul din 12.01.2010 chiar prin încheiere am menţionat că am pus în discuţie expertiza şi obiectivele sale precum şi posibilitatea pârâtei de a solicita fie expert parte, fie ceea ce prevedea procedura, era apărare calificată. Nu a cerut şi pârâta o atare probă.
(...) S-a dat un termen pentru administrarea probelor, primăria nu a făcut o astfel de cerere, am făcut trimitere la titlul XIII din Legea 247/2005 care arăta expres că nu va fi încuviinţată proba cu expertiză decât dacă era îndeplinite condiţiile enumerate în textul legal. Pârâta nu avea cerere reconvenţională, deşi era posibilă în cauza respectivă şi nu avea o cerere de probatorii în acest sens de a cere efectuarea unei expertize pentru terenul propus de ea şi mai ales momentul la care au fost depuse notele scrise, în care făcea referire la terenul respectiv neidentificat.
Mai mult, procesul civil este supus principiului disponibilităţii părţilor, ca judecător nu puteam să îi arăt ce trebuie să facă.
(...) terenul în care a fost pusă în posesie reclamanta E. prin hotărâre se află în zona Mamaia Sat, identificată în raportul de expertiză. Această zonă fiind o zonă situată între zona limitrofă intrării în Constanţa şi CCCCCCCCCCC., o zonă destul de îngustă şi localizarea terenului a fost stabilită de către expert, aşa cum am menţionat inclusiv în motivarea hotărârii.
(...) Îmi aduc aminte că au fost ataşate (n.n. la dosar) cereri depuse din anii 2001 - 2005. Răspunsul la aceste cereri nu era depus nici de către comisie, nici de către reclamantă. A fost depusă şi o cerere de executare silită care nu putuse ajunge la final pentru simplu motiv că fiind o obligaţie de a face executorul judecătoresc nu putea executa o astfel de obligaţie.
(...) În cererea din 2001 nu era nominalizată zona de punere în posesie, iar în cea de-a doua cerere care corespundea cu cererea de chemare în judecată în dosarul pe care l-am soluţionat se menţiona zona Pepinieră sau Peninsulă sau orice alt teren liber aflat la dispoziţia primăriei.
La întrebările formulate de apărătorul inculpatului A., inculpata a arătat:Comisia locală de fond funciar a formulat întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea acţiunii şi obiecţiuni la raportul de expertiză care au fost puse în discuţia contradictorie a părţilor, au fost apreciate ca fiind apărări de fond şi au fost respinse motivat, aşa cum rezultă din încheierea de la termenul respectiv.
L-am cunoscut pe A. în anul 2014 sau 2015 când s-a judecat strămutarea formulată de mine. Nu am avut nicio înţelegere anterioară, preexistentă, concomitentă sau de altă natură, nici cu dumnealui şi nici cu altă parte din dosar.
În legătură cu împrejurările emiterii titlului de proprietate x/2011 sunt relevante şi poziţiile exprimate de inculpaţii A. şi E..
Inculpatul A., audiat în cursul judecăţii în apel, în şedinţa publică din data de 21.09.2022, a arătat: În perioada în care eu am fost primar, în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, au revenit Comisiei Locale de Fond Funciar 40 ha de teren situate în parcela x. Parcela A 158 avea 6 subparcelări. În anii 2008-2014 terenurile situate peste Bulevardul x, care sunt mai departe de Marea Neagră erau mai valoroase decât cele situate mai aproape de Marea Neagră deoarece aveau utilităţi şi căi de acces, curent electric, începuse construcţia unei biserici. În cazul celor 5 titluri persoanele îndreptăţite nu aveau de ales deoarece la dispoziţia Comisiei Locale mai erau doar cele 40,5 ha. (...) în cazul autorilor dnei. E., autorii au avut mai mult teren, inclusiv în vatra satului Mamaia, respectiv 26 ha. La momentul formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate a menţionat toate terenurile deţinute de autori, inclusiv pe cele care le primise. Dna. E. are reconstituit dreptul de proprietate asupra a 2 ha situate în zona "Pepiniera". Terenurile pe care le-a deţinut în zona fermelor Mamaia, actualul cartier Peninsula au fost reconstituite legal altor persoane, a apărut un cartier de case şi, astfel, nu mai erau terenuri libere. Am reconstituit drepturile de proprietate acolo unde comisia avea la dispoziţie terenuri. (...)
În cazul celor 5 titluri Comisia Locală a trimis răspunsuri şi lămuriri către instanţele de judecată, chiar dacă s-au trimis cu întârziere. În opinia mea, instanţele de judecată s-au pronunţat ţinând cont de toate probele existente la dosarele respective. Regula era ca în litigiile de drept funciar Comisia să ceară respingerea acţiunilor. Niciodată comisia nu a solicitat admiterea acţiunilor, însă în cazul izolate a lăsat la latitudinea instanţei.
În legătură cu declararea, după expirarea termenului, a recursului împotriva hotărârii ce privea titlul emis pentru inculpata E., inculpatul a precizat: Orice act care iese dintr-o instituţie, trebuie semnat de şeful instituţiei pentru a primi număr şi dată de ieşire în Registrul de ieşire. Recursul a fost semnat de mine în termen. Era o cutumă a mea în calitate de preşedinte al Comisiei Locale ca orice hotărâre judecătorească de fond funciar să fie atacată.
În cazul E., nu mai îmi aduc aminte dacă eu i-am spus juristei III. să declare recurs sau a luat această hotărâre în virtutea cutumei mai sus arătate. Nu mai îmi aduc aminte dacă personal jurista a venit la mine cu cererea de recurs sau dacă am găsit-o în mapa cu lucrările ce trebuiau semnate. Motivarea recursului a fost efectuată de juristă. După ce am semnat cererea de recurs am lăsat-o la mapă. Există un circuit, secretariatul primarului primeşte documente de la mai multe compartimente, semnează de primire şi ţine evidenţa (...). După ce am semnat cererea de recurs am lăsat-o în mapă, mapă care a fost preluată de secretar. Subliniez faptul că din moment ce această cerere a primit număr de ieşire a ajuns la alt compartiment, respectiv Registratura Generală a Primăriei. Registratura predă reprezentantului poştei corespondenţa pentru a fi înaintată destinatarilor. Exista şi posibilitatea, în cazul termenelor scurte, ca juristul să meargă să depună cererea de recurs la sediul instanţei, însă o preia de la Registratura Generală, care întocmeşte un borderou de descărcare.
Eu, în calitate de primar, la propunerea dnei director al Direcţiei juridice din cadrul primăriei, III., am propus Comisiei de Cercetare administrativă sancţionarea juristei HHH., motivat de faptul că nu îşi îndeplinea la timp toate atribuţiile de serviciu. Nu cred că am solicitat tragerea la răspundere disciplinară a juristei HHH. pentru motivul că nu a depus la timp recursul în cazul E.. Eu nu am fost convins sută la sută că HHH. a fost vinovată.
Acelaşi inculpat în şedinţa publică din 22.06.2022 a arătat: A fost legală reconstituirea drepturilor de proprietate asupra unor terenuri intravilane, chiar dacă la momentul analizei administrative îşi schimbaseră categoria de folosinţă. Pentru terenurile ce fac obiectul titlurilor de proprietate nu există documentaţie care să ateste scoaterea acestora din circuitul agricol. La 01.01.1990 toate terenurile ce fac obiectul celor 5 titluri erau situate în extravilanul oraşului Năvodari si erau terenuri agricole. La data reconstituirii erau terenuri intravilane agricole. Comisia locală de fond funciar era obligată să facă echivalarea terenurilor în natură, nu valoric, conform Anexei 18 şi 19 din Regulament şi trebuia să ţină cont de caracterul reparatoriu al reconstituiri în sensul de a fi cât mai aproape de vechiul amplasament. Parcela A158 este situată între QQQQQQQQ. şi GGGGGGGG. şi din aceasta s-au făcut reconstituiri pentru cele 5 titluri. Era la dispoziţia Comisiei locale de fond funciar.
Prealabil, văzând obiectul judecăţii ce vizează conduita judecătorului în legătură cu activitatea de judecată, instanţa de control judiciar subliniază că principiile legalităţii, echităţii şi justiţiei sunt asumate de orice magistrat anterior intrării în profesie, au valoare constituţională şi sunt conţinute în jurământul depus la învestire, astfel că nu s-ar putea evoca necunoaşterea particularităţilor profesiei ori abandonarea acestora.
Conştiinţa juridică se bazează pe buna-credinţă, pe valori morale asumate de magistrat ce va judeca liber de influenţe şi prejudecăţi, în considerarea legii, în limitele priceperii sale şi numai după epuizarea duelului judiciar ce presupune crearea cadrului procesual optim pentru ca orice parte să îşi valorifice interesul legitim şi apărările. Silogismul juridic are ca premise faptele relevate de probele aministrate cu respectarea principiului legalităţii, expresie a loialităţii în administrarea probelor şi în aprecierea lor.
Ca urmare, judecătorul învestit cu soluţionarea unei cauze, are ca obligaţie constituţională desfăşurarea judecăţii în limitele principiului legalităţii şi a respectării sumei de garanţii procesuale reglementate. Valenţe ale principiului legalităţii se regăsesc în legea organică şi în norma ce reglementează rolul activ al judecătorului. În acest context, determinant şi exclusiv este rolul său în evaluarea şi administrarea probatoriilor utile, deoarece acestea vor impune soluţia, conturând adevărul judiciar. Ignorarea totală a apărărilor ori a datelor conţinute de mijloacele de probă, dirijarea probatoriului către susţinerea unei anumite teze şi, subsecvent, pronunţarea unei soluţii prefigurate scot conduita judecătorului din sfera legalităţii şi susţin intenţia în demersul ilicit asumat.
În fapt, în urma coroborării probelor administrate, cu accent pe proba cu înscrisuri şi declaraţiile administrate nemijlocit, în privinţa inculpatei D., instanţa de control judicar, cu referire la judecata cauzei reclamantei E., reţine:
Prin sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în dosarul nr. x/2001, definitivă prin neapelare, a fost admisă plângerea petentei E., moştenitoarea defunctului JJ., a fost desfiinţată, parţial, Hotărârea nr. 73/11.04.2001 emisă de Comisia pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate şi au fost obligate pârâtele, Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, să elibereze titlu de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha teren, situat în oraş Năvodari, judeţul Constanţa.
În considerente s-a arătat că, pentru suprafaţa menţionată, cererea petentei fusese avizată favorabil de către Comisia de Fond Funciar Năvodari, numai în limitele a 12,1 ha.
Ulterior rămânerii definitive a sentinţei civile, Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa a emis, pe numele inculpatei E., Titlul de proprietate nr. x/25.06.2003, pentru suprafaţa de 1,8 ha teren arabil, extravilan, situat în satul Corbu, com. Corbu . Pentru diferenţa de 11,2 ha au fost stabilite despăgubiri în baza Legii nr. 1/2000.
Ulterior, Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari a respins cererea de restituire în natură a celor 13 ha, pe vechiul amplasament, situat în zona Pepiniera şi Peninsula şi a inclus moştenitoarea pe lista celor ce urmau a primi despăgubiri .
Despre respingerea cererii a fost încunoştinţată E., prin adresa nr. x/12.01.2006, cu confirmare de primire la data de 31.01.2006. Deşi i s-a pus în vedere că poate formula o nouă plângere împotriva acestei propuneri, în termen de 10 zile de la primire, petenta a rămas în pasivitate.
La data de 7.03.2007, petenta E. a formulat cererea nr. x prin care solicita punerea în posesie pe vechiul amplasament, însă, Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, prin adresa nr. x/20.06.2007, comunicată petentei la data de 27.06.2007, a reiterat răspunsul său, menţinându-se dispoziţiile Hotărârii Comisiei Judeţene nr. 412/14.12.2002, în sensul acordării de despăgubiri băneşti, dat fiind faptul că nu a înţeles să formuleze plângere împotriva acesteia şi a deschis cont la DDDDDDDDDDD. în vederea alimentării cu suma ce va fi acordată drept despăgubire .
Prin Hotărârea nr. 404/02.08.2007 a Comisiei judeţene pentru stabilirea dreptului de proprietate şi în baza propunerilor Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, a fost validată anexa 23 (tabel nominal cuprinzând persoanele fizice pentru care nu existau suprafeţe de teren agricol pentru restituirea integrală, cărora li se acordaseră despăgubiri în baza art. 24 alin. (2) din Legea 18/1991 modificată, pentru diferenţa de teren neretrocedată, precum şi în cazurile în care nu existau terenuri agricole disponibile pentru reconstituire, în conformitate cu prevederile Legii 1/2000 modificată), anexă în care, la poziţia 89 era trecută numita E., ca moştenitoare a lui JJ., cu suprafaţa de 11,2 ha.
S-a mai arătat că nici această hotărâre nu a fost contestată în termenul legal, iar, la data de 17.10.2007, a fost afişată la sediul Primăriei oraşului Năvodari, anexa nr. 23, validată de Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, întocmindu-se procesul-verbal.
Prin HCL nr. 185/24.07.2009 emis de Consiliului Local Năvădari, s-a aprobat punerea la dispoziţia Comisiei Locale, pentru stabilirea dreptului de proprietate, a suprafeţei de 95,21 ha, reprezentând păşune, validată prin anexa 16 la Legea 18/1991 modificată, persoanelor îndreptăţite, care formulaseră cereri în temeiul Legii nr. 18/1991 şi al Legii nr. 1/2000.
S-a mai precizat că, în cadrul şedinţei de fond funciar ce a avut loc la data de 3.02.2010, anterior soluţionării cauzei civile de către inculpata D., la data de 23.04.2010, Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari a stabilit să i se restituie reclamantei E., suprafaţa de 11,2 ha teren arabil - păşune, această suprafaţă aflându-se la dispoziţia Comisiei Locale de Fond funciar, conform HCL nr. 185/24.07.2009.
La data de 29.10.2009, inculpata E. a formulat o nouă acţiune la Judecătoria Constanţa prin care a solicitat obligarea pârâtei Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari să o pună efectiv în posesie asupra suprafeţei de 11,2 ha teren, conform titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 16765/19.11.2001 pronunţată de Judecătoria Constanţa, în zona "Pepiniera" sau "Peninsula", pe vechile amplasamente sau sau pe orice alt teren liber. Cauza, respectiv dosarul x/2009, a fost repartizat aleatoriu Completului C29ff, respectiv inculpatei D. (f.3, vol 27, dup).
În realitate, inculpata E. a depus trei cereri cu acelaşi obiect. Dosarul nr. x/2009, înregistrat la data de 21.10.2009, a fost repartizat completului C26 fond funciar, iar, ulterior, au fost înregistrate dosarele cu nr. x/2009 şi y/2009, fiind repartizate completului C29 fond funciar, prezidat de inculpata D.. Inculpata E. a renunţat la judecata din primul dosar, iar cauza înregistrată sub nr. x/2009, a fost conexată, de către inculpata D., la dosarul nr. x/2009.
La data de 13.11.2009, anterior soluţionării cauzei sale prin sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010, inculpata E. a încheiat un contract de vânzare autentificat la BNP KKKKKKKK. sub nr. x/13.11.2009, prin care a vândut numiţilor JJJ. şi LLLLLLLL., cotele indivize de 41,96 % şi respectiv 22,32 % din dreptul de proprietate asupra terenului de 11,2 ha situat pe raza oraşului Năvodari, ce reprezenta la acel moment un bun viitor.
În cursul judecăţii cauzei, inculpata D. a încuviinţat pentru reclamantă proba cu înscrisuri şi proba cu expertiza topografică cu obiectivul de a se verifica dacă terenul indicat de către reclamată este liber de construcţii şi nu formează obiectul unor solicitări de restituire în natură formulate în baza Legii 18/1991 sau a Legii nr. 1/2000, fiind desemnat expertul JJJJJJJJ. din cadrul BLET Constanţa (f x, dup).
În cadrul probei cu înscrisuri, inculpata E. a depus la dosar un ortofotoplan în care a indicat expres terenul de 11,2 ha solicitat a-i fi atribuit, susţinând că este liber.
La termenul din 8.12.2009, instanţa a calificat acţiunea ca obligaţie de a face (de a pune în posesie conform unui titlu executoriu preexistent, sentinţa civilă din 2001).
Desemnarea expertului JJJJJJJJ. s-a realizat, la cererea expresă a apărătoarei reclamantei, prin încheierea din data de 8.12.2009, care nu menţionează poziţia pârâţilor prezenţi Comisia locală de fond funciar Năvodari şi primarul oraşului Năvodari (au fost absenţi pârâţii Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa şi Prefectul Judeţului Constanţa). Obiectivul stabilit a vizat identificarea unui teren liber. Instanţa a mai ataşat adresei ortofotoplanul, menţionând că este depus la dosar de reclamantă care a şi conturat terenurile considerate libere. La acelaşi termen s-a invocat de către pârâţii prezenti, Comisia locală de fond funciar Năvodari şi primarul oraşului Năvodari, prin consilier juridic GGG., excepţia de litispendenţă având în vedere dosarul civil x/2009, excepţie prorogată în condiţiile desemnării expertului şi stabilirii onorariului provizoriu .
La următorul termen din data de 12.01.2020, la solicitarea pârâţilor de a preciza vechiul amplasament, apărătorul reclamantei a arătat că nu se solicită reconstituirea pe vechiul amplasament, iar instanţa a revenit cu adresă la expertul desemnat pentru depunerea raportului . În plus, la acelaşi termen, reprezentanta pârâţilor Comisia locală de fond funciar Năvodari şi primarul oraşului Năvodari, consilier juridic GGG., a solicitat rectificarea încheierii anterioare întrucât nu fusese în sală la momentul discutării probelor, astfel cum se reţinuse în încheiere, solicitare admisă de instanţă.
Expertul desemnat JJJJJJJJ., în raportul de expertiză tehnică judiciară topografică depus la data de 25.01.2010, a precizat că terenul nu este afectat de construcţii sau reţele de utilităţi supraterane sau aeriene, însă a solicitat instanţei să efectueze demersuri la Primăria Năvodari pentru a clarifica situaţia juridică actuală a terenului, afectarea de programe de investiţii urbanistice, apartenenţa la intravilanul sau extravilanul oraşului Năvodari şi afectarea de reţele de utilităţi subterane. A mai precizat că pe timpul convocării părţilor, numitul A., primar al oraşului Năvodari, ar fi menţionat că terenul solicitat de inculpata E. face parte din intravilanul oraşului Năvodari, are regim de domeniu public de interes local şi pe teren ar fi fost derulat un program de investiţii. Expertul a mai precizat că terenul solicitat se învecinează cu plaja Mării Negre ce aparţine domeniului public.
În cuprinsul raportului de expertiză s-a procedat la identificarea terenului în locaţia solicitată de reclamantă, pentru suprafaţa de 11,2 ha, pe un contur poligonal predefinit (n.n. preluat în dispozitivul sentinţei), cu menţionarea vecinătăţilor: N, S, V - teren domeniul privat al localităţii Năvodari; E - aleea de promenadă . De asemenea, expertul a stabilit regimul juridic al ternului prin raportare la Procesul-verbal nr. x/3.04.2000, privind stabilirea vecinătăţilor domeniul public de interes naţional (plajele litoralului românesc, administrate de CN Apele Române SA) aflat la dosar (f x, dup).
La data de 16.02.2010, reclamanta E. a solicitat instanţei să emită o adresă către primarul oraşului Năvodari pentru a se preciza, în legătură cu terenul pe care îl solicitase şi fusese vizat de expertiză, situaţia juridică, afectarea de programe de investiţii sau urbanistice, reţele de utilităţi subterane, dacă este intravilan ori extravilan . Prin încheierea din aceeaşi dată, inculpata D., în calitate de judecător învestit, a dispus emiterea adresei în vederea obţinerii de relaţii în sensul solicitat de reclamantă, de la Primăria Năvodari şi a prorogat discutarea obiecţiunilor la raportul de expertiză formulate de pârâtă Comisia Locală de Fond Funciar .
Ca răspuns la această adresă, la dosar este înaintat procesul-verbal datat 15.03.2010, prin care se menţionează că terenul în suprafaţă de 11,20 ha, nu se află în rezerva comisiei locale, drept pentru care comisia a aprobat acordarea în compensarea terenului din zona limitrofă a lacului Taşaul, acesta având o valoare net superioară faţă de orice teren agricol de pe teritoriul oraşului Năvodari. În legătură cu parcela A158, nu au putut fi furnizate vecinătăţile întrucât planul pentru aceasta se afla în lucru, însă s-a precizat că, la data de 1.01.1990, aceasta era extravilan având categoria de folosinţă agricol, la momentul solicitării fiind intravilan .
Primăria Năvodari a depus la dosar şi adresa către BEJ EEEEEEEEEEE., datată 11.03.2010, prin care, în cadrul procedurii executării silite declanşate de numita E., arăta că s-a aprobat acordarea, în compensare, a suprafeţei de 11,2 ha teren, păşune, aflat la dispoziţia comisiei .
Adresa x/3.04.2000, depusă în dosarul reclamantei E., arată limitele delimitării plajei de domeniul privat al oraşului Năvodari, de la nord la sud, astfel: Nord; digul de larg Midia până la limita de sud a NN., plaja având 50 m; de la limita de sud a NN., până la zona de nord a Campingului GGGGGGGG., plaja având 50 m; de la zona de nord a Campingului GGGGGGGG., până la Popasul 3 Mamaia, plaja având 100 m; limita estică a activelor Popasului 3; de la Popasul 3 până la limita administrativă a oraşului Constanţa .
Conform adresei x/28.01.2010, pârâta Primăria Năvodari s-a opus atribuirii terenului solicitat de reclamanta E. în considerarea mai multor argumente, printre care faptul că titlul iniţial, nr. 903/2003, se referea la teren extravilan, iar la nivelul anului 2010 terenul, deşi aparţinea domeniului privat, era intravilan şi vizat de o serie de investiţii şi amenajări în derulare, aflate în faze de PUD sau elaborare studiu de fezabilitate . De asemenea, s-a opus pe motiv că, în data de 3.02.2010, Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari a stabilit să i se restituie reclamantei E., suprafaţa de 11,2 ha teren arabil în păşune, această suprafaţă aflându-se la dispoziţia Comisiei Locale de Fond funciar, conform HCL nr. 185/24.07.2009 .
Prin adresa din 10.02.2010, înaintată la dosarul nr. x/2009, la termenul din 16.02.2010, Primarul oraşului Năvodari şi Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, au arătat că terenurile situate în zona "Peninsulă" şi "Pepinieră", unde inculpata E. precizase că ar fi fost vechiul amplasament al terenului ce a aparţinut autorului JJ., la data de 01.01.1991, aveau categoria de folosinţă teren arabil, fiind situate în extravilanul localităţii. Prin aceeaşi adresă s-a arătat că, în temeiul Legii 247/2005, E. a formulat cererea nr. x/25.08.2005 prin care a solicitase restituirea, în natură a 13 ha, pe vechiul amplasament, situat în zona "Pepiniera" şi "Peninsula", în extravilanul localităţii.
Terenul identificat de expert nu ar fi putut fi retrocedat deoarece făcea parte din intravilanul oraşului Năvodari şi exista un PUZ privind amenajarea unui nod de circulaţie rutieră. S-a mai arătat că terenul făcea obiectul unui PUD amenajare alee de promenadă zona de litoral Marea Neagră - Mamaia Nord - Năvodari, PUD studiu de fezabilitate şi proiectare Pavilion Expoziţional Mamaia Nord şi Elaborare studiu de fezabilitate construire/amenajare Sanatoriu Balnear Năvodari.
De asemenea, primarul şi comisia de fond funciar au evocat faptul că hotărârile Comisiei judeţene de fond funciar Constanţa în vederea acordării de despăgubiri nr. 404/02.08.2007 şi nr. 412/14.12.2002 nu au fost contestate în termenele legale, deşi i-au fost comunicate petentei, iar petenta a şi deschis cont la DDDDDDDDDDD. în vederea transferului bănesc.
La data de 3.02.2010, anterior pronunţării sentinţei civile, Comisia locală de fond funciar Năvodari a aprobat acordarea, în compensare, a suprafeţei de 11,2 ha păşune, arătând că suprafaţa solicitată de reclamantă nu se află la dispoziţia comisiei şi a subliniat că terenul propus, aflat în zona limitrofă a lacului Taşaul, are o valoare net superioară oricărui alt teren agricol situat în Năvodari.
Potrivit HCL nr. 225 şi 273/2009, Parcela Ns 158/5, situată zona Mamaia Nord se afla în domeniul privat, iar HCL nr. 272/2009 completa inventarul domeniului public al oraşului Năvodari . Hotărârile nr. 225 şi 273/2009, emise de Consiliul Local Năvodari, ce completează inventarul bunurilor ce aparţineau domeniului privat al oraşului Năvodari, cu terenurile aflate în Mamaia, constituite în Trup 1-9, au fost depuse în dosarul civil la data de 30.03.2010. Prin Hotărârea 227/2009 au fost retrecute în domeniul public, alei de acces şi spaţii de parcare situate în suprafeţele reprezentate Trup 7-12 .
Adresele Primăriei Năvodari transmise şi depuse în dosarul civil sunt semnate de către primarul A., singur ori alături de membrii comisiei juridice ori ai comisiei de fond funciar.
În cadrul dezbaterilor, în dosarul civil, reclamanta, prin apărător, a susţinut că, iniţial a dorit restituirea terenului pe vechiul amplasament, însă, acesta fiind ocupat, a solicitat atribuirea celui expertizat pentru care pârâtele nu au făcut dovada că s-ar afla în domeniul public, chiar dacă terenul este parţial situat în intravilan.
În cadrul dezbaterilor, reprezentanta pârâtelor s-a opus reconstituirii dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 11,2 ha situat pe malul Mării Negre. Aceasta a susţinut că, în dosarul nr. x/2001, în care s-a pronunţat sentinţa iniţială nr. 16765/2001, instanţa nu efectuase niciun raport de expertiză care să fi vizat vechiul amplasament, astfel că, la momentul soluţionării noii cereri instanţa ar fi putut pronunţa reconstituirea pe vechiul amplasament (n.n. ocupat la acel moment) sau pe cel oferit în compensare, în zona lacului Taşaul. A evocat faptul că titlul vizează un teren extravilan, iar punerea în posesie pe terenul solicitat la acel moment, situat pe malul mării, avea valoare excesiv de mare prin comparaţie cu cel deţinut de autorii reclamantei.
La data de 23.04.2010, au fost depuse la dosar, de către pârâte, concluzii scrise prin care au reiterat opoziţia la admiterea cererii şi argumentele susţinute oral şi în scris în cursul procedurii .
Prin sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010, pronunţată de inculpata D., a fost admisă acţiunea formulată de reclamanta E., fiind obligată Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari să o pună în posesie asupra suprafeţei de 11,2 ha teren intravilan agricol, individualizată în ortoplanul depus la dosar, situată în Parcela Ns 158/5, zona Mamaia Nord, învecinat cu aleea de promenadă, deşi anterior, la data de 1.01.1990, dată reţinută ca relevantă de către inculpată, avusese categoria de folosinţă extravilan agricol. Expertul parte VVVVVV., desemnat la solicitarea inculpatului A., a constatat că, la nivelul anului 2011, dată fiind dezvoltarea edilitar urbanistică, categoria reală de folosinţă în care trebuia încadrată zona era curţi, construcţii .
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Primarul oraşului Năvodari, iar prin decizia civilă nr. 675/14.09.2010, pronunţată de Tribunalul Constanţa, s-a constatat nulitatea recursului deoarece nu fusese motivat şi timbrat în termen.
În prezenta cauză, părţile nu au contestat aspectele relatate în legătură cu declararea căii de atac împotriva sentinţei civile nr. 10530/23.04.2010, de către martorele HHH. şi GGG., audiate de prima instanţă.
Din declaraţia martorei HHH., rezultă faptul că a fost desemnată să motiveze recursul de către martora III., directorul executiv al direcţiei juridice din cadrul Primăriei Năvodari, deoarece persoana care l-a declarat, martora GGG., nu mai era la acel moment angajată. Martora HHH. a declarat că a primit dosarul în vederea redactării motivelor de recurs, doar cu câteva zile înainte de expirarea termenului, deşi îl solicitase în timp util, iar martora III. îi precizase că îi va fi înainta după ce martora GGG. va preda documentele. Martora HHH. a mai precizat că a motivat recursul cu 4-5 zile înainte să expire termenul prevăzut de lege, depunând dosarul, împreună cu motivele redactate, la biroul martorei III., iar după acest moment, înscrisul ce conţinea motivele de recurs, nu i-a mai fost înapoiat. Conform declaraţiei martorei HHH., exista o procedură internă referitoare la circuitul documentelor judiciare, acţiuni, întâmpinări, căi de atac. Acestea erau înaintate la mapa directorului executiv, III., care, după ce le semna, le înainta, la rândul său, primarului pentru semnătură. După ce erau semnate de primar, documentele erau înregistrate la registratura generală, primeau număr de înregistrare, apoi se întorceau la directorul executiv, martora III.. Dacă perioada de timp rămasă până la expirarea termenului de depunere era mai mare, documentul se întorcea la consilierul care l-a redactat şi era trimis prin poştă la instanţă. Dacă mai era puţin timp până la data expirării termenului de depunere, documentul era depus direct la instanţă de către consilierul care l-a redactat sau era trimis prin intermediul şoferului primăriei.
Martora III. a declarat la instanţa de fond că înscrisul ce conţinea motivele de recurs purta semnătura inculpatul A.. A mai arătat că, la registratura primăriei, documentele primeau numărul cu care plecau spre destinatar, fie înainte de a fi semnate de primar, fie după, însă, în general se dădea număr de înregistrare înainte ca documentul să fie semnat de primar, când acesta se afla în primăria şi se ştia sigur că-l va semna. Înscrisul ce conţine motivele de recurs depuse la Tribunalul Constanţa purta semnătura inculpatului A., însă nu avea număr de înregistrare de la registratura Primăriei Năvodari. Conform procedurii interne, documentul, după ce era semnat de primar, şi după ce primea număr de înregistrare, trebuia să se întoarcă la martora HHH. care urma să-l depună la instanţa de control judiciar, fie personal, fie prin poştă, fie prin şoferul primăriei, însă nu a mai ajuns la martoră.
Audiată în apel, aceeaşi martoră a susţinut: Consilierul juridic care se ocupa de cauza respectivă când mi-a adus recursul motivat era semnat de către consilierul juridic HHH., apoi l-am semnat eu, ea plecând cu lucrarea către primar. Ulterior, am aflat, când am fost la D.N.A. Constanţa, că recursul era semnat de către primar.
În legătură cu depunerea tardivă motivelor de recurs, inculpatul A. a evocat culpa martorei HHH., care nu şi-ar fi îndeplinit la timp atribuţiile de serviciu, însă a mai precizat că nu a considerat necesară exercitarea acţiunii disciplinare, nefiind convins sută la sută că este vinovată.
Sub acest aspect, probatoriile administrate şi expuse anterior, dar şi cele evocate de prima instanţă, conduc Înalta Curte la a constata că nu există legătură între conduita martorei ce a redactat şi depus motivele de recurs pe circuitul intern înainte de expirarea căii de atac şi soluţia de anulare a recursului.
Ca urmare, Înalta Curte constată că motivele de recurs sunt redactate în manieră serioasă, eficientă scopului, însă, înscrisul a rămas la dispoziţia inculpatul A., ce a fost sesizat a semna documentul, ultimul pe circuit, până după expirarea termenului legal pentru declararea căii de atac, ceea ce a generat conservarea soluţiei pronunţate de inculpata D..
Revenind la conduita părţilor cu privire la terenul în suprafată de 11,2 ha, la data de 30.07.2010, înainte să fie puşi în posesie, inculpata E., JJJ. şi LLLLLLLL., au încheiat antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/30.07.2010 la BNP H., prin care au promis că vor vinde inculpatului B., fostul concubin al surorii numitului A., suprafaţa indiviză de 4 ha din cele 11,2 ha menţionate în sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010 a Judecătoriei Constanţa.
La data de 09.12.2010, în şedinţa Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, condusă de inculpatul A., în prezenţa inculpatei E., s-a constatat că terenul cu suprafaţa de 11,2 ha, prevăzut în raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic JJJJJJJJ., nu poate fi restituit deoarece se suprapune peste terenuri care au fost deja acordate. Comisia i-a făcut inculpatei E. propunerea de retrocedare a unui teren de 11,2 ha conform planului de situaţie întocmit de S.C. MMMMMMMM. S.R.L., ofertă pe care inculpata a acceptat-o. În realitate terenul a fost deplasat spre sud, paralel cu aleea de promenadă, conform anexei 5.2.8.1. a raportului de expertiză întocmit de expert HHHHHHHHHH. .
La data de 17.12.2010, E., JJJ. şi LLLLLLLL. au fost puşi în posesie asupra terenului de 11,2 ha, format din 6 loturi de teren situate în Parcela Ns 158/5 Trup 1/2, 4, 5, 6, 7, 8 Mamaia Nord, teren intravilan nisipos neproductiv (infra imagine).
La data de 14.03.2011, a fost emis titlul de proprietate nr. x, pe numele inculpatei E., moştenitoarea defunctului JJ..
La data de 14.06.2011, E., JJJ. şi LLLLLLLL., prin actele notariale 885/14.06.2011 şi 886/14.06.2011 autentificate de BNP H., au vândut inculpatului B., terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 18998 mp. şi terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 20736 mp, în total 39734 mp.
Prin actul notarial nr. x/11.07.2011, emis de BNP K. coproprietarii JJJ., E. şi LLLLLLLL. au ieşit din indiviziune.
Ulterior, au urmat mai multe tranzacţii descrise în detaliu în sentinţa apelată, tranzacţii în care au fost implicaţi şi martorii LLL. şi KKK..
În privinţa conduitei inculpatei D., judecător al cauzei în care s-a pronunţat sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010, se reţine că, în motivarea soluţiei aceasta a evocat art. 1 Protocolul 1, considerând că sentinţa nr. 16765/2001 a generat, în favoarea reclamantei E., un "bun" în sensul textului evocat, iar neexecutarea din culpa pârâţilor, autorităţi ale statului, pe o perioadă de aproximativ 8 ani, a condus la încălcarea drepturilor legitime ale părţii.
Având în vedere normele reţinute ca ignorate de către inculpată, instanţa de control judiciar, constată că Legea nr. 1/2000 reglementează reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi a celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, astfel că era inerentă o verificare cu privire la categoria de folosinţă a terenului asupra căruia urma să se reconstituie dreptul de proprietate.
Susţinerile vizând lipsa unor criterii explicite de echivalare în materia fondului funciar, în legile în vigoare la momentul judecării dosarului civil, respectiv în Legile nr. 18/1991, 169/1997, 1/2000, 247/2005, nu constituie apărări eficente, fiind paralizate de principii de drept cu reglementare normativă şi aplicare generală, e.g. îmbogăţirea fără just temei sau cu reglementare în chiar actele normative referitoare la fondul funciar, prevalenţa atribuirii în natură, pe vechiul amplasament, compensarea cu suprafeţe de teren echivalente valoric, ambele expresii ale evaluării principiului îmbogăţirii fără just temei şi restituirii echitabile (echivalente). Dispoziţii infralegale în valorificarea aceloraşi principii [art. 9 alin. (3) şi art. 32 din H.G. nr. 890/2005] susţin faptul că echivalarea valorică nu era un demers absurd, ignorat ori dezavuat în activitatea legată de restituirea terenurilor foştilor proprietari ori succesorilor acestora, ci constituia o preocupare constantă la nivelul comisiilor de fond funciar şi, ca urmare, şi pentru instanţa de judecată ce evalua, cenzura ori suplinea activitatea acestora.
Semnificativă, cu privire la categoria de folosinţă a terenurilor, este adresa din 22.10.2013 înaintată de O.C.P.I. Constanţa către Instituţia Prefectului judeţului Constanţa, în care se arată următoarele:
"Titlul de Proprietate x/14.03.2011 (...) cuprinde următoarele imobile situate în intravilan:
1 - NNS 158/5 (Trup 1/2) Mamaia Nord, în suprafaţă de 11006 m.p. categorie de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - NNS corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975, NNS - Neproductiv nisipuri (…);
2 - NNS 158/5 (Trup 4) Mamaia Nord, în suprafaţă de 18998 m.p. categorie de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - NNS corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975, NNS - Neproductiv nisipuri (…);
3 - NNS 158/5 (Trup 5) Mamaia Nord, în suprafaţă de 25098 m.p. categorie de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - NNS corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975, NNS - Neproductiv nisipuri (…);
4 - NNS 158/5 (Trup 6) Mamaia Nord, în suprafaţă de 20311 m.p. categorie de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - NNS corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975, NNS - Neproductiv nisipuri (…);
5 - NNS 158/5 (Trup 7) Mamaia Nord, în suprafaţă de 20736 m.p. categorie de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - NNS corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975, NNS - Neproductiv nisipuri (…);
6 - NNS 158/5 (Trup 8) Mamaia Nord, în suprafaţă de 15851 m.p. categorie de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - NNS corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975, NNS - Neproductiv nisipuri (…)".
Amintim că inculpatei E. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor ce aveau categoria de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri.
În ce priveşte realitatea ori amploarea restituirilor pe malul mării, prin activităţi ilicite ce fac obiectul prezentei cauze, în ipoteza în care terenurile erau extravilane agricole, poziţionate la depărtare de plajă, relevantă este următoarea hartă realizată de expert YYYYYY., care include şi terenurile ce au aparţinut autorului JJ., autorul reclamantei E., amplasament confirmat de restul expertizelor şi necontestat de părţi . Expertiza tehnică judiciară efectuată de expertul în specialitatea topografie şi cadastru, YYYYYY., a avut ca obiectiv identificarea suprafeţelor de teren aferente celor 5 titluri de proprietate .
Figura 1
Figura 2
În cursul judecării în fond, urmare a dispoziţiilor instanţei de la termenul de judecată din data de 09.03.2018, s-a efectuat o cercetare la faţa locului, în procesul-verbal datat 30.03.2018 consemnându-se, în legătură cu terenul de 11,2 ha, respectiv în legătură cu titlul de proprietate nr. x/2011, eliberat numitei E., că pe această suprafaţă au fost edificate, în aliniament, vile şi blocuri de locuinţe multifamiliale şi familiale, paralel cu aleea de promenadă şi cu plaja, care se află la o distanţă de 150 m de Marea Neagră. Cu această ocazie, s-a constatat că, de la clădirea (bloc de locuinţe) Wave 1 începe terenul retrocedat dnei E., teren ce se întinde până la DI4 (prelungire), pe care au fost edificate clădiri. Cu această ocazie numita E. a precizat că autorul său a avut 6 ha în zona denumită "Peninsula" şi unde ulterior s-a construit Canalul Dunăre-Marea Neagră şi 10 ha lângă zona cunoscută ca "Pepiniera", ambele zone fiind învecinate. Toată suprafaţa, până la începerea construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră, se afla în Mamaia Sat, din care mai există numai cimitirul vechi. Terenului acordat, pe care în prezent sunt edificate clădiri (hoteluri, pensiuni), a fost agricol.
Cu aceeaşi ocazie inculpatul A. a arătat că acest teren, în suprafaţă de 11,2 ha, se afla în extravilanul oraşului Năvodari. La 01.01.1990 terenul era extravilan agricol, iar la data punerii în posesie era teren intravilan agricol.
Evaluând ansamblul probator administrat, cu accent pe înscrisuri, expertize şi audierile nemijlocite din calea de atac, instanţa de control judiciar constată că, fără soluţia pronunţată de inculpata D., scopul infracţional urmărit de inculpaţii A. şi E., cu privire la acest teren, nu ar fi fost realizabil. Imaginea anterioară este sugestivă pentru amploarea şi eficienţa conduitei infracţionale ce a condus la asumarea unei suprafeţe extrem de întinse a terenului limitrof plajei Mării Negre, în particular, în legătură cu titlul 7757/2011, şi, în general, în legătură cu toate cele 5 titluri vizate de prezenta cauză.
Instanţa de control judiciar mai reţine că inculpata şi-a fundamentat soluţia, în dosarul civil declanşat prin cererea numitei E., pe ideea unui refuz nejustificat de executare a titlului executoriu, sentinţa din anul 2001, pe o perioadă de aproximativ 8 ani, deşi pârâtele ar fi avut la dispoziţie terenuri libere.
Amplasamentul terenul acordat prin sentinţa civilă, nu a fost identificat de expertul desemnat în cauză, cum susţine inculpata, ci chiar de către reclamanta E., pe baza ortofotoplanului depus în dosar, despre a cărei provenienţă a avut poziţii oscilante, judecătorul cauzei, inculpata D. a limitat evaluarea expertului exclusiv la acest teren, iar la finalul procedurii, prin sentinţă nu a răspuns niciuneia dintre apărările evocate de pârâţi, susţinute cu înscrisuri şi dezvoltate nu numai oral, ci şi în note scrise.
De asemenea, inculpata D., judecătorul cauzei civile, nu a avut în vedere normele procesuale privitoare la desemnarea expertului, chestiune însă fără relevanţă pentru consumarea infracţiunii reţinute în sarcina sa, în condiţiile în care expertul nu s-a interpus în lanţul cauzal, respectiv nu a influenţat prin prin conduita sa consumarea infracţiunii.
Inculpata D., ulterior desemnării expertului, nu a avut în vedere aspectele învederate de acesta ori opoziţia orală a pârâţilor la atribuirea terenului solicitat, reiterată în notele scrise şi niciuna dintre apărările referitoare la motivele acestei opoziţii, la existenţa altui teren în compensare, la diferenţa de categorie de folosinţă, la discrepanţa de valoare între terenul deţinut de autori şi cel acordat prin hotărâre, obligând pârâtele la punerea reclamantei în posesie efectivă asupra terenului solicitat.
La data pronunţării sentinţei civile, în mod evident exista o opoziţie motivată din partea pârâţilor la acordarea terenului individualizat şi solicitat de reclamantă, dar şi un punct de vedere clar cu privire la un teren în compensare, superior valoric celui deţinut de autorii reclamantei, identificat şi pus la dispoziţie, însă inferior ca valoare şi poziţionare faţă de cel acordat prin sentinţă.
În condiţiile opoziţiei manifeste a pârâţilor nu opera principiul disponibilităţii în limitele evocate de inculpată în declaraţia sa, iar diligenţele pe care ar fi trebuit să le depună, pentru justa şi echitabila soluţionare a cauzei civile, au fost temeinic expuse şi motivate în ciclul procesual anterior, cu indicarea textelor din legislaţia primară ignorate, texte reprezentând norme de drept procesual (art. 129 din C. proc. civ. de la 1865) ori substanţial (art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000).
În privinţa jurisprudenţei evocate în apărare, instanţa de control judiciar aminteşte situaţia sentinţei civile nr. 10540/13.06.2008, judecată de numita D. şi soluţionată prin reconstituirea dreptului de proprietate de pe urma defunctei GGGGGGGGG., pe o suprafaţă de 7,09 ha teren, intravilan, pe plaja Mării Negre, în contextul incidenţei aceloraşi temeiuri, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 şi art. 98 din Legea nr. 18/1991. Prin decizia civilă nr. 1333/16.12.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa, au fost admise recursurile declarate de pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, s-a casat sentinţa civilă nr. 10540/13.06.2008 şi s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Constanţa. În considerentele deciziei, tribunalul a reţinut că reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, prin echivalent nu se poate realiza decât cu terenuri din categoria celor care au fost deţinute de către autorul deposedat, în speţă, cu terenuri agricole arabile extravilane, astfel încât era esenţial să se administreze probe referitoare la natura juridică a terenului ce a fost identificat de către reclamant şi cu privire la care instanţa de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate sau să se solicite relaţii cu privire la existenţa unor terenuri libere din aceeaşi categorie de folosinţă cu cea avută de terenul proprietatea autorului reclamantului.
De asemenea, prin decizia civilă nr. 1186/1.11.2012 pronunţată de Tribunalul Constanţa, depusă la dosarul de fond chiar de inculpată în setul jurisprudenţial evocat în apărare, se subliniază, de către instanţa de control judiciar, posibilitatea valorificării dreptului recunoscut pe un amplasament similar celui deţinut de autorul reclamanţilor .
Totuşi, în ipoteze similare inculpata nu a soluţionat în aceeaşi manieră, astfel, prin sentinţa civilă nr. 5226/17.03.2009 inculpata D. a respins acţiunea reclamanţilor şi a apreciat că reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 5 ha teren agricol, prin acordarea de despăgubiri echivalente, a fost corectă, reclamanţii fiind validaţi în anexa nr. 23 şi a reţinut că această modalitate a fost singura modalitate echitabilă, având în vedere că la nivelul oraşului Năvodari nu exista teren disponibil pentru a fi retrocedat în natură, iar reclamanţii nu au dovedit contrariul, precum şi pentru faptul că vechiul amplasament nici nu a fost localizat. Chiar la termenul din data de 17.03.2009, Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari i-a comunicat inculpatei, în dosarul KK., că deţine teren în parcela A158, însă inculpata nu a apreciat că moştenitorii defuncţilor FFFFFFFFFFF. şi GGGGGGGGGGG. sunt îndreptăţiţi a primi terenuri în acea zonă.
De asemenea, prin sentinţa civilă nr. 4153/2008, în cauza Z. (autor MM.), inculpata, în calitate de judecător specializat în fond funciar, a obligat pârâtele să identifice situaţia terenurilor libere pe raza localităţii Năvodari sau în zone limitrofe şi să reconstituie dreptul de proprietate cu privire la diferenţa de teren, în una din variantele alternative posibile, prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1/2000. În această ipoteză recursul declarat de Comisia Locală de Fond Funciar a fost judecat şi respins ca nefondat .
Prin sentinţa civilă nr. 20111/2008, inculpata, în calitate de judecător specializat în fond funcial, a constatat, pe baza unei expertize, existenţa terenului liber pe raza oraşului Năvodari şi, având acordul expres al părţilor, respectiv acordul Comisiei Locale Năvodari, a retrocedat teren pe alt amplasament, cel solicitat sau vechiul amplasament fiind, la data soluţionării, ocupat de construcţii (f x dup; f x instanţă fond).
În acest context jurisprudenţial cunoscut de către inculpată este lipsită de orice justificare rezonabilă maniera în care a soluţionat cauza reclamantei E., acordând terenuri intravilane (curţi-construcţii şi nisipoase-plajă), pentru teren extravilan agricol, şi, ca urmare, este dovedită îndeplinirea, cu intenţie, în mod defectuos, a actelor legate de atribuţiile de serviciu. Ca urmare, instanţa de control judiciar a reţinut, ca esenţială conduitei infracţionale, ignorarea normelor de drept formal şi substanţial şi a propriei jurisprudenţe, cu consecinţa pronunţării, cu intenţie, a unor soluţii esenţial diferite în situaţii evident similare, într-un interval de timp concentrat, fără explicaţii plauzibile, soluţii ce au produs urmarea socialmente periculoasă specifică infracţiunii imputate. Ignorarea propriei jurisprudenţe este evocată exclusiv pe aspectul laturii subiective, fiind utilă dovedirii formei de vinovăţie a intenţiei.
În privinţa conduitei ilicit penale ce se subsumează infracţiunii de abuz în serviciu, instanţa de control judiciar reţine ca fiind încălcate principiul prevalenţei atribuirii în natură şi principiul îmbogăţirii fără just temei, ce sunt reglementate ori îşi regăsesc expresia în art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000 şi au condus la atribuirea unei suprafeţe de teren ce este în evidentă discrepanţă valorică cu cea a autorilor şi este situată în cel mai favorabil amplasament, ce echivalează cu un spor patrimonial nelegitim obţinut de moştenitor. Numai aceste constatări sunt suficiente demersului/analizei, fără a relua ignorarea totală a apărărilor pârâţilor, condiţiile desemnării expertului ori maniera în care i-a îngrădit acestuia activitatea prin direcţionarea obiectivelor către un teren determinat.
Conduita ilicită se grefează pe activităţile specifice de judecată, inculpata D. fiind magistrat în funcţie. Acest mod de operare scoate activitatea specifică judecăţii din sfera conceptului de legalitate în emiterea actului procesual ce este hotărârea judecătorească. De asemenea, acest modus operandi în considerarea obţinerii unui rezultat prefigurat, prin dirijarea probatoriilor şi ignorarea apărărilor, justifică reţinerea intenţiei, ca formă a vinovăţiei, mai ales în contextul repetabilităţii sale (se vedea, secţiunea referitoare la emiterea titlului nr. 7960/19.09.2011 - autor KK.).
Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, deoarece inculpata D. a acţionat cu intenţie în sensul de a crea aparenţa că singurul teren ce putea fi restituit, în dosarul nr. x/2009, era doar cel solicitat de reclamantă, respectiv de inculpata E..
Discrepanţa valorică dintre terenurile ce ar fi putut fi retrocedate ori compensate şi cel atribuit prin sentinţă, dovedite cu expertizele efectuate, cu cercetarea la faţa locului, dar şi cu elemente de evidenţă ori de notorietate legate de amplasamentul acestora, susţin scopul obţinerii de foloase materiale.
Cuantumul valoric al terenului intravilan acordat în mod nelegal, este de 7.966.560 RON, conform raportului de expertiză întocmit de expertul AAAAAAA., asumat motivat de către instanţa de fond. . Amintim că expertiza a stabilit pentru terenul în suprafaţă de 11,2 ha, situat în Trup 4-8, şi Trup 1/2, inclus în titlul nr. 7757/2011, vizat de documentele cadastrale cu nr. x, valoarea de 17 euro/mp sau 71,13 RON/mp, datele despre amplasament fiind preluate din expertiza YYYYYY. şi HHHHHHHHHH.. Expertul parte, VVVVVV., desemnat la solicitarea inculpatului A., a constatat o valoare similară a mp de teren, la nivelul anilor 2010 şi 2011 .
Conivenţa dintre inculpaţii HHHHHHHHHHH. şi A. ori E. nu este susţinută probator dincolo de orice bănuială rezonabilă, însă nici nu este necesară pentru angajarea răspunderii penale a inculpatei în raport cu fapta proprie. În raport cu eficienţa şi îmbinarea evidentă a demersurilor inculpaţior în atingerea scopului infracţional exemplificăm, situaţia diferită a sentinţelor pronunţate de inculpată în raport cu titlurile de proprietate x/2011, autor JJ. şi nr. x/19.09.2011, autor KK., pe de o parte, şi x/2012, autor MM., pe de altă parte, ce au condus, totuşi, la acordarea de terenuri pe malul mării, pentru toţi moştenitorii autorilor menţionaţi, observându-se pe hartă continuitatea terenurilor în asumarea aliniamentului la aleea de promenadă.
Conivenţa dintre inculpaţii E. şi A. este susţinută probator şi expusă de prima instanţă, iar probatoriile administrate în cursul judecării căii de atac nu au răsturnat concluzia anterioară. Instanţa de control judiciar adaugă sau subliniază următoarele aspecte utile concluziei. La data de 13.11.2009, anterior pronunţării sentinţei civile nr. 10530/23.04.2010, inculpata E. a încheiat un contract de vânzare, autentificat la BNP KKKKKKKK., sub nr. x/13.11.2009, considerat a purta asupra unui bun viitor, respectiv era afectat de condiţia admiterii acţiunii şi atribuirii pe amplasamentul vizat, prin care a vândut numiţilor JJJ. şi LLLLLLLL., cotele indivize de 41,96 % şi respectiv 22,32 % din dreptul de proprietate asupra terenului de 11,2 ha, situat pe raza oraşului Năvodari .
Pentru demonstrarea conivenţei infracţionale în legătură cu obţinerea acestui teren sunt relevante şi activităţile subsecvente emiterii titlului (dezmembrarea terenului) şi actele translative de proprietate succesive pronunţării hotărârii de către inculpata D.. Astfel, din totalul celor 11,2 ha, a fost transmisă numitului B. suprafaţa totală de cca 4 ha (18998 mp, 20736 mp), ulterior aceasta fiind dezmembrată şi, în parte, înstrăinată . De asemenea, alte suprafeţe au fost dezmembrate şi înstrăinate de inculpaţii E. şi LLLLLLLL..
Succesiunea actelor translative de proprietate, ulterioare punerii în posesie pe cei 11,2 ha, expuse de judecătorul fondului, sunt sugestive şi demonstrează conivenţa infracţională între E. şi A., direct sau prin intermediul inculpatului B., în principal. B. este tatăl fiicei surorii inculpatului A.. Conform notei operative depuse la dosar, după încetarea relaţiei cu sora inculpatului A., B. a continuat să ţină legătura cu inculpatul A., conducând autovehiculul marca x cu numărul de înmatriculare x ce aparţinea S.C. PP. Totodată, B., fie personal, fie în calitate de asociat şi administrator al inculpatei S.C. C. S.R.L., a fost parte în mai multe contracte translative de proprietate ce au avut ca obiect suprafeţe mari de teren obţinute ca urmare a emiterii titlurilor de proprietate nr. x/02.12.2010, y/19.09.2011, z/28.09.2011 şi 8111/15.02.2012.
Fără a relua analiza exhaustivă efectuată de prima instanţă, amintim că, după rămânerea definitivă a sentinţei 10530/23.04.2010, s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. x/30.07.2010 la BNP H., prin care inculpata E., JJJ. şi LLLLLLLL. au promis că vor vinde inculpatului B., suprafaţa indiviză de 4 ha din cele 11,2 ha atribuite .
La data de 14.06.2011, E., JJJ. şi LLLLLLLL., prin actul notarial x/14.06.2011 autentificat de BNP H., au vândut inculpatului B., terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 18998 mp. La aceeaşi dată, prin actul notarial autentificat sub nr. x de BNP H., aceiaşi coproprietari au vândut inculpatului B., terenul cu nr. cadastral x şi suprafaţa de 20736 mp.
La data de 15.06.2011, actul notarial 885 a fost intabulat, la data de 20.06.2011, inculpatul B. a obţinut certificatul de urbanism în vederea dezmembrării de la Primăria Năvodari, iar la data de 19.97.2011, prin actul notarial autentificat sub nr. x de BNP H., B. a dezmembrat terenul în suprafaţă de 18998 mp cu nr. cadastral x, provenit din 15777, în 16 loturi distincte cu numere cadastrale de la x, inclusiv .
Relevant din perspectiva modalităţii încheierii sale este şi contractul de vânzare-cumpărare încheiat de numita E., în calitate de vânzător cu cumpărătorul S.C. C. S.R.L., reprezentat de B., pentru suprafaţa de 7315 mp teren arabil, cu preţul de 219.440 euro, plătiţi anterior încheierii actului, într-o manieră neprecizată prin actul notarial autentificat sub nr. x/14.06.2011, de BNP H. .
Înalta Curte constată că suprafeţe mari de teren din titlurile menţionate anterior, în a căror procedură de emitere a fost implicat inculpatul A., au ajuns în proprietatea inculpatului B. şi a inculpatei S.C. C. S.R.L., modul de operare fiind identic.
Înalta Curte mai reţine că probatoriul administrat în apel nu a fost apt a răsturna concluzia primei instanţe în sensul că moştenitorii, pentru a putea obţine terenurile cu valoare superioară şi amplasament la aleea x, vecină cu plaja ce constituie domeniul public, au acceptat propunerile directe sau indirecte transmise de inculpatul A., de a încheia contracte de vânzare a drepturilor litigioase (e.g. declaraţiile moştenitorii autorului KK.) ori antecontracte sau promisiuni de vânzare-cumpărare, având ca obiect terenurile pentru care urma să fie emise titlurile de proprietate în a căror procedură de emitere avea atribuţii inculpatul A., în calitate de primar al oraşului Năvodari, cu persoane apropiate (inculpatul B., inculpatul F., LL., V., OOO., OO., VVV., LLL., XXX., WWW.), beneficiarul parţial al acestor terenuri fiind inculpatul A.. Contractele de vânzare a drepturilor litigioase ori antecontractele sau promisiunile de vânzare-cumpărare, încheiate de moştenitorii îndreptăţiţi la restituire ori reconstituire, au avut preţuri reduse în comparaţie cu mărimea suprafeţelor de teren, amplasamentul în raport cu Marea Neagră şi cu valoarea reală, de circulaţie. Odată dobândite terenurile, au facut obiectul mai multor tranzacţii imobiliare, în urma cărora au fost încasate sume foarte mari de bani, unele fiind încheiate cu persoane de bună-credinţă. Buna-credinţă în raporturile contractuale va proteja dobânditorul, astfel că nu se va proceda la desfiinţarea titlului său (contractul) şi la restabilirea situaţiei anterioare în aceste ipoteze.
Martorul KKK., în declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti efectuate de prima instanţă, declaraţie menţinută şi în faţa instanţei de apel, a arătat că este un apropiat al inculpatei E., o cunoaşte din anul 1991 sau 1992, având o relaţie specifică mătuşă-nepot, martorul însoţind-o sau reprezentând-o de foarte multe ori la instanţele de judecată, la diferite autorităţi ale statului, în demersurile acesteia privitoare la obţinerea mai multor suprafeţe de teren. A precizat că, în general sesizările şi cererile le depunea la registratura Primăriei Năvodari, dar şi la secretariatul primarului, existând şi cazuri în care le-a înmânat direct primarului - inculpatul A.. A mai declarat că a primit procură de la martora JJJ. să o reprezinte la încheierea contractului de vânzare a unui bun viitor cu inculpata E., însă nu a primit de la aceasta preţul contractului şi nici nu a remis vreo sumă de bani în momentul încheierii contractului. A menţionat că nu ştie de când o cunoaşte pe martora LLL., era în grupul avocatei inculpatei E., fiind unul dintre avocaţii din tribunal sau din judecătorie cu care s-a întâlnit mai mult sau mai puţin întâmplător, însă a afirmat cu certitudine că nu el le-a făcut cunoştinţă martorelor LLL. şi JJJ.. A mai arătat că nu îşi aduce aminte de persoana cu numele LLLLLLLL., iar în ceea ce îl priveşte pe inculpatul B., a menţionat că acesta l-a apelat pe numărul său de telefon, spunându-i că vrea să cumpere o suprafaţă de teren de la E.. Martorul KKK. s-a întâlnit cu inculpatul B. căruia i-a dat o hartă cu mai multe loturi de teren. În declaraţia dată la prima instanţă martorul a arătat că nu ştie de unde avea numărul său de telefon, inculpatul B., însă, în faţa instanţei de apel, a declarat că numărul său de telefon era scris pe o plăcuţă situată pe un teren de vânzare.
Martora JJJ. a declarat în faza urmăririi penale că a cunoscut-o pe inculpata E. prin intermediul martorului KKK., pe care l-a cunoscut prin intermediul martorei LLL., de profesie avocat. În esenţă, din declaraţia martorei JJJ. rezultă faptul că a fost interpusă în tranzacţie pentru a masca adevăratul cumpărător al terenului, în condiţiile în care suma de 40.415 RON, reprezentând preţul contractului de vânzare a unui bun viitor, autentificat la BNP KKKKKKKK. sub nr. x/13.11.2009, a primit-o de la martora LLL., iar de întocmirea tuturor formalităţilor privind intabularea dreptului de proprietate şi înscrierea în evidenţele fiscale s-a ocupat martorul KKK., căruia i-a dat procură. Ulterior, martora JJJ. i-a vândut formal o parte din terenul cumpărat de la inculpata E., martorei LLL., fără a încasa vreo sumă de bani. Singurul beneficiu al martorei JJJ. a fost acela că a rămas proprietara unui teren în suprafaţă de 1000 m.p.
Martora JJJ. nu a putut fi audiată în cursul cercetării judecătoreşti, fiind plecată din ţară, adresa sa neputând fi stabilită. Declaraţia acesteia, dată în cursul urmăririi penale, se coroborează cu alte mijloace de probă, respectiv convenţiile încheiate cu privire la terenul cumpărat de la inculpata E., extrasele de carte funciară, declaraţiile martorilor KKK., (audiat şi în apel la propunerea inculpatului A.), LLL. . Amintim că martora JJJ. a împuternicit pe martorul KKK. să încheie contractul cu inculpatul B., iar, similar, numitul LLLLLLLL. a împuternicit-o pe mama sa să vândă suprafaţa ce-i revenea din cele 11,2 ha . Totodată, inculpaţii şi persoanele interesate, cunoscând imposibilitatea audierii martorei JJJ., au avut oportunitatea să propună probe în combaterea informaţiilor conţinute de acest mijloc de probă.
În privinţa martorei LLL., calitatea sa de avocat şi cooperarea cu inculpatul A. este recunoscută şi susţinută şi de interceptările autorizate. Astfel in interceptarea convorbirilor telefonice transcrise, rezultă implicarea activă a inculpatului A. în tranzacţii imobiliare, cunoaşterea preţului mp de teren şi conlucrarea cu martora Simona, fosta sa avocată, la momentul interceptării consiliera ministrului, aspect ce dovedeşte o legătura caracterizată şi constantă .
În concluzie, martora JJJ. a devenit coproprietar al terenului fără a plăti vreo sumă de bani, fiind reprezentată de martorul KKK. la încheierea contractului contractului de vânzare a unui bun viitor cu inculpata E., ulterior, vânzându-i martorei LLL. o parte din suprafaţa de teren fără a primi vreo sumă de bani, iar o altă parte a ajuns la inculpatul B. care l-a contactat pe martorul KKK. (aspecte susţinute probator cu înscrisuri). Înalta Curte mai constată că legătura dintre inculpatul A. şi inculpata E. a fost realizată prin intermediul coinculpatul B. şi martorilor KKK., LLL..
Tranzacţiile privitoare la terenul obţinut de inculpata E. ca urmare a sentintei civile nr. 10530/23.04.2010, pronunţate de inculpata D., au fost descrise în mod detaliat în sentinţă. Înscrisuri relevante pentru desluşirea raporturilor translative de proprietate sunt cele transmise la dosar, în cursul judecăţii în fond, de la OCPI Constanţa şi actele notariale depuse în cursul urmăririi penale (vol 36).
În consecinţă, Înalta Curte constată că, în sarcina inculpatei E. sunt realizate elementele constitutive ale participaţiei sub forma complicităţii la infracţiunea de abuz în serviciu, conduita sa constituind un ajutor eficient dat inculpatului A. în ceea ce priveşte emiterea titlului de proprietate nr. x/14.03.2011, urmarea imediată constând în prejudicierea UAT Năvodari cu suma de 7.966.560 RON (conform raportului de expertiză întocmit de expertul AAAAAAA.). Conduita infracţională a generat foloase materiale injuste pentru inculpaţii E., A., B. şi S.C. C. S.R.L..
Sub aspectul laturii subiective, pluralitatea actelor de executare concertate către asigurarea obţinerii scopului prefigurat susţin forma de vinovăţie a intenţiei directe.
Instanţa de apel apreciază că probele administrate demonstrează fără dubiu că inculpatul A., în calitate de primar al localităţii Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Năvodari, a încălcat dispoziţiile ce reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, condiţii în care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu suprafaţă de 11,2 ha pentru inculpata E., inculpatul încălcând dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000, art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi art. 5 din O.U.G. nr. 119/1999, fiind cauzată o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 7.966.560 RON, cu consecinţa obţinerii de foloase necuvenite pentru sine, pentru inculpata E. şi persoane apropiate inculpatului A., constând în importante avantaje patrimoniale. Fapta săvârşită de inculpatul A. constituie act material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată.
În privinţa inculpatului A., legătura de cauzalitate rezultă din probele administrate în cauză, iar latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea-credinţă, în scopul obţinerii de mari avantaje imobiliare de către sine şi persoane apropiate şi în paguba oraşului Năvodari.
Emiterea titlului de proprietate nr. x/19.09.2011 - autor KK.:
Cu titlu prealabil, se subliniază în legătură cu autorul KK. că prin Titlul de proprietate nr. x din 24.08.1993, emis de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, pe numele IIIIIIIIIII., FFFFFFF., NNNNNNNN. şi L. - moştenitorii defunctului KK., a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha teren în Năvodari, respectiv 8000 mp teren extravilan arabil şi 2000 mp teren intravilan arabil .
În actul de sesizare, s-a reţinut că fapta inculpatei D. care a îndeplinit în mod defectuos mai multe acte legate de atribuţiile de serviciu care decurgeau din funcţia de judecător învestit cu soluţionarea dosarului nr. x/2006, prin care a vătămat drepturile şi interesele legale ale oraşului Năvodari şi a obţinut foloase necuvenite reclamanţilor din cauza respectivă, cărora le-a atribuit în mod fraudulos un teren intravilan în valoare de 25.772.680 RON, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) din C. pen. şi art. 309 din C. pen., cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
Sub aspectul laturii obiective, s-a reţinut că elementele materiale ale infracţiunii au constat în îndeplinirea defectuoasă de către inculpata D. a mai multor acte legate de soluţionarea cauzei.
Astfel, inculpata ar fi nesocotit mai multe dispoziţii care reglementează corecta desfăşurare a procesului civil, dar şi prevederi specifice materiei fondului funciar care au fost pe larg expuse la secţiunea în fapt a rechizitoriului, la subpunctul 1.1. C.
În drept, prima instanţă a reţinut că fapta inculpatei D., care în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Constanţa, în dosarul nr. x/2006, cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000 şi a art. 129 alin. (5) C. proc. civ. 1864, a dispus obligarea Comisiei locale de fond funciar Năvodari să reconstituie dreptul de proprietate moştenitorilor defunctului KK. şi cumpărătorilor de drepturi litigioase asupra unui teren de 13 ha pe plaja Mării Negre, deşi aceştia trebuiau să primească un teren agricol extravilan şi prin aceasta a cauzat un prejudiciu UAT Năvodari de 8.553.083,96 RON şi a obţinut foloase necuvenite pentru moştenitori, pentru inculpatul A. şi interpuşii săi, întruneşte elementele de constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 2481 alin. (1) C. pen. din 1969 raportat la art. 248 C. pen. din 1969 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 78/2000 şi art. 5 C. pen.
S-a arătat că elementul material al infracţiunii de abuz în serviciu constă în îndeplinirea atribuţiilor de seviciu de către inculpată cu încălcarea dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000 şi art. 129 C. proc. civ. 1864, iar urmarea imediată este reprezentată de paguba creată în patrimoniul oraşului Năvodari şi foloasele necuvenite obţinute de către persoanele menţionate mai sus.
Apărările formulate de inculpata D., în raport cu dosarul nr. x/2006, în care a soluţionat cererea formulată de reclamanţii L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O. şi cumpărătorii de drepturi litigioase V. şi LL., au vizat: autoritatea de lucru judecat a sentinţei civile pe care a pronunţat-o şi necesitatea respectării principiului securităţii raporturilor juridice care ar exclude evaluarea hotărârii sale în dosarul penal pendinte (s.n. aspecte asupra cărora s-a răspuns în cele ce preced); lipsa motivării încălcării normelor procesuale ori de drept substanţial în cazul judecării dosarului civil; lipsa conivenţei cu inculpatul A., moştenitorii defunctului KK. sau alte persoane; lipsa probelor suficiente răsturnării prezumţiei de nevinovăţie. În concret şi în raport cu judecata cauzei civile propriu zise, inculpata a evocat existenţa la dosar a unor expertize judiciare (efectuate de NNNNNNN. şi OOOOOOOO.), lipsa posibilităţii restituirii pe vechiul amplasament şi corecta evaluare a textelor legale incidente.
De asemenea, a criticat sentinţa penală în ceea ce priveşte reţinerea faptului că nu ar fi făcut verificări cu privire la vechiul amplasament pentru a observa dacă acesta este liber şi poate fi restituit reclamanţilor, că nu ar fi verificat terenul propus de pârâtă prin adresa nr. x/06.05.2010 pentru a fi retrocedat reclamanţilor - cu care aceştia au fost de acord şi că ar fi încălcat art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000.
Audiată în cursul judecăţii în apel, inculpata D. a sustinut, printre altele, în legătură cu soluţionarea cauzei nr. 3128/212/2006, următoarele: Am reconstituit dreptul de proprietate asupra unui teren intravilan pentru că aveam propunerea Comisiei locale, iar întotdeauna unitatea administrativ teritorială era cea care îşi cunoştea evidenţa terenurilor, categoria de folosinţă, avea planurile parcelare şi era singura ce putea, potrivit legii, să propună solele care urmau să fie reconstituite (…); în toată legea fondului funciar, aşa cum a fost ea, şi la data pronunţării sentinţei şi în prezent, inclusiv la data intrării în vigoarea a legii nr. 18/1991, nu există criteriu valoric pentru reconstituire şi nici chiar pentru constituire, reconstituirea însemnând restituirea unui drept de proprietate pe care legiuitorul îl considera şi îl consideră că vechii proprietari nu l-au pierdut niciodată. Constituirea dreptului de proprietate în anumite condiţii prevăzute de lege reprezintă împroprietărirea unor categorii de persoane care nu au avut anterior terenuri preluate de către stat. Nici în această situaţie nu exista criteriu valoric şi niciodată în cadrul proceselor de fond funciar nu se făceau echivalenţe valorice pentru reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, nu numai în judeţul Constanţa, ci în întreaga ţara. Importantă era stabilirea categoriei de folosinţă la data de 01.01.1990, legea arătând în mod expres că această categorie priveşte atât extravilanul, respectiv 01.01.1990 potrivit art. 11 alin. (3) din Lg. nr. 18/1991 republicată sau categoria de intravilan de la aceeaşi dată potrivit art. 98 din Lg. nr. 18/1991 republicată (…) nu se făceau evaluări, nu se aveau în vedere evaluări cu privire la a stabili echivalenţă între vechile amplasamente şi terenurile retrocedate reconstituite, în compensare, dintre cele care erau preluate de către comisii de la fostele CAP-uri, IAS-uri, de la ADS sau din patrimoniul statului, acolo unde existau astfel de situaţii potrivit dispoziţiilor legilor fondului funciar, aşa cum au intrat ele în vigoare de-a lungul timpului (…) Chiar din cele două dosare în care sunt acuzată am constatat că prin comparaţie cu cazul reclamantei E. în care parchetul îmi impută că nu am luat în considerare propunerea comisiei locale făcută la ultimul termen de judecată, deşi aşa cum am explicat, aceea era generică iar titlul executoriu privea punerea în posesie efectivă, drept pentru care trebuia identificat un teren ca localizare şi vecinătăţi, în cazul reclamanţilor Spilcea parchetul îmi impută invers şi anume că am luat în considerare propunerea comisiei de punere în posesie care privea loturi individualizate exact aşa cum prevedea legea. Am arătat că cele două texte de lege, art. 2 şi art. 3 din legea nr. 1/2000, nu se aplică prin ele însele, ci în coroborare cu dispoziţiile aplicabile într-o cauză din toate legile funciare şi, în acest sens, am arătat în fiecare sentinţă în parte dispoziţiile legale aplicabile.
În fapt, în urma coroborării probelor administrate, cu accent pe proba cu înscrisuri, expertize şi declaraţiile administrate nemijlocit, în privinţa inculpatei D., instanţa de control judicar, cu referire la cauza civilă privind pe reclamanţii L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O. şi cumpărătorii de drepturi litigioase V. şi LL., reţine:
La data de 18.08.2006, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Constanţa, sub nr. x/2006 (devenit nr. 3128/212/2006), cererea formulată de reclamanţii L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O., toţi prin mandatar L., prin care au solicitat anularea hotărârii nr. 322/29.06.2006 emisă de Comisia judeţeană de fond funciar Constanţa şi propunerea Comisiei locale de fond funciar Năvodari şi să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului de 13 ha agricol, care a aparţinut autorului lor, KK..
În fapt, au arătat că, în baza Legii nr. 247/2005, au formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenţa dintre suprafaţa de 10 ha de familie şi cea adusă în CAP sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat .
În cauza civilă, a formulat întâmpinare Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului Năvodari şi a solicitat, printre altele, respingerea acţiunii cu motivarea că reclamanţilor le-a fost restituit în baza Legii nr. 18/1991, teren în suprafaţă de 10 ha, pentru alte 7 ha aceştia beneficiind de despăgubiri băneşti în temeiul Legii nr. 1/2000. S-a menţionat că, în Tabelul cu cereri de intrare în CAP, figurează în anul 1953 JJJJJJJJJJJ., soţia autorului KK., cu 17 ha .
De asemenea, a formulat întâmpinare, Comisia judeţeană Constanţa pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra pământului, solicitând respingerea acţiunii formulate de reclamanţi, ca fiind nefondată .
După aproape 4 ani de la formularea acţiunii civile, perioadă în care inculpatul A. a devenit primarul localităţii Năvodari, prin sentinţa civilă nr. 16376 din 22.06.2010 a Judecătoriei Constanţa, secţia Civilă, pronunţată în dosarul nr. x/2006 (nr. vechi 975/2006), inculpata D., în calitate de judecător specializat în materia fondului funciar, a admis plângerea formulată de reclamanţi, în contradictoriu cu pârâtele Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa şi Comisia locală de aplicare a Legii 18/1991 Năvodari.
A anulat Hotărârea nr. 322/29.06.2006 a Comisiei Judeţene Constanţa.
Totodată, prin aceeaşi sentinţă civilă, a obligat pârâtele să reconstituie în favoarea reclamanţilor L., NNNNNNNN., FFFFFFF., T., P., O. şi a cumpărătorilor de bunuri litigioase V. şi LL., care au cumpărat cote procentuale din teren, dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 13 ha teren pe amplasamentele stabilite prin adresa nr. x/06.05.2010 emisă de Primăria oraşului Năvodari, respectiv: Trup 1, zona QQQQQQQQ. în suprafaţă de 3,7574 ha; Trup (DL) în suprafaţă de 5,0860ha şi Trup 2 (DL) în suprafaţă de 4,1566 ha, fiecărui pârât revenindu-i obligaţiile prevăzute de art. 5 şi 6 din H.G. nr. 890/2005, urmând să se emită un singur titlu de proprietate pe numele acestora cu autor KK. .
Înalta Curte observă relativ la administrarea probelor în cauza civilă mai sus menţionată (dosarul civil nr. x/2006) că, prin adresa înregistrată la data de 15.11.2007, expertul tehnic KKKKKKKKKKK. (desemnat de instanţă pentru efectuarea expertizei topografice) a comunicat pentru termenul din 30.11.2007, că obiectivele stabilite de instanţă pentru identificarea suprafeţei de 32 ha teren de pe vechile amplasamente nu se pot realiza, deoarece nu s-a prezentat un plan (schită) cu amplasamentele parcelelor pe vechile amplasamente, care să se confrunte cu actualul plan parcelar de la punerea în posesie conform Legii nr. 18/1991. A mai arătat expertul că numai pe baza unui act din care reiese suprafaţa pe care o are în proprietate, nu se poate identifica actualul amplasament .
Prin adresa din data de 17.01.2008, a Primăriei Oraşului Năvodari - Biroul Juridic, semnată de primar inginer LLLLLLLLLLL. şi membrii ai Comisiei locale de fond funciar Năvodari, s-a comunicat instanţei că, în urma verificărilor efectuate, în registrul de inventariere a documentelor selectate şi predate la Arhivele Statului - Filiala Constanţa din anii 1928-1950 şi registrul de inventariere a arhivei din anii 1928 - 1976, nu au existat planuri parcelare sau cadastrale şi nici hărţi vechi din perioada 1945-1950 .
Expertul KKKKKKKKKKK. a mai transmis un răspuns, prin adresa înregistrată la dosar la 01.02.2008, pentru termenul din 15.02.2008, subliniind că fără prezentarea planurilor de situaţie, părţile în cauză pot indica amplasamentul suprafeţei, ca fiind situat în oricare zonă a teritoriului administrativ Năvodari şi a întrebat retoric:
"Cum se poate identifica vechiul amplasament al suprafeţei de 32 ha, cu actualii deţinători, fără a se prezenta acte doveditoare ale amplasamentului?" .
Prin încheierea din 15.02.2008, pronunţată în dosarul x/2006 al Judecătoriei Constanţa, de judecător D., a fost înlocuit expertul KKKKKKKKKKK. cu expertul MMMMMMMMMMM. cu motivarea că expertul anterior desemnat nu doreşte să efectueze expertiza.
Nu lipsit de relevanţă este faptul că expertul KKKKKKKKKKK. a fost înlocuit imediat după comunicarea acestei adrese, diferit faţă de situaţia altor experţi desemnaţi în cauză, cărora li s-a pus în vedere, repetat, că pot fi amendaţi dacă nu efectuează expertiza, ca în ipoteza primului expert desemnat în cauză, JJJJJJJJ. (care nici nu a trimis vreun răspuns instanţei). Astfel, instanţa compusă din judecător D. a transmis expertului JJJJJJJJ. avertismente amendă - la termenele din 02.03.2007, 13.04.2007, 25.05.2007, 27.07.2007 - file x d.u.p.).
Nici expertul MMMMMMMMMMM., desemnat de judecător D. la termenul din 15.02.2008, nu a realizat expertiza topografică (tot fără a purta vreo corespondenţă cu instanţa), iar la termenul din 20.06.2008, inculpata a dispus înlocuirea, la cererea apărătorului reclamanţilor, cu expertul NNNNNNN., reţinând că nu s-a depus raportul şi expertul nu a formulat vreo cerere . Totodată, expertul MMMMMMMMMMM. a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 100 RON.
Din raportul de expertiză topometrică întocmit de expertul NNNNNNN., depus la dosar la data de 15.01.2009, rezultă în mod expres că, deşi a formulat cereri scrise, Primăria Năvădari, Primarul oraşului Năvodari şi Comisia locală de fond funciar au refuzat să colaboreze cu expertul, motiv pentru care nu a putut identifica vechile amplasamente ale terenurilor şi nu a putut răspunde obiectivelor stabilite de instanţă. Expertul a solicitat instanţei "să-l oblige pe preşedintele comisiei de aplicare a legilor fondului funciar să depună la dosar situaţia cu terenurile libere care pot fi restituite reclamanţior, cu menţionarea numărului topografic al solelor şi a categoriei de folosinţă al fiecărei sole", precizând că numai în aceste condiţii, prin expertiză, va putea identifica terenurile libere şi va face propuneri de atribuire în natură a suprafeţei de teren. S-a mai menţionat că terenul revendicat de reclamanţi este ocupat de construcţii civile sau industriale sau a făcut obiectul punerii în posesie a altor cetăţeni conform legilor fondului funciar, neputând fi identificat, iar restituirea pe vechile amplasamente este imposibil de realizat .
După depunerea raportului de expertiză de către expertul desemnat de instanţă, domnul NNNNNNN., reclamanţii, prin avocat ales, au solicitat termen pentru a lua cunoştinţă de raportul de expertiză şi a formula eventule obiecţiuni
În urma solicitării instanţei, prin adresa de răspuns nr. x/27.02.2009, semnată de inculpatul A., în calitate de preşedinte al Comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Năvodari, depusă la dosar la termenul din data de 17.03.2009, s-a propus acordarea către reclamanţi a suprafeţei de 13 ha, în compensare, situată în parcela A158, terenuri aflate la dispoziţia Comisiei locale, care au fost preluate de la S.C. Ceres S.A. Mihail Kogălniceanu, conform procesului-verbal nr. x/1993 .
Inculpata D., la termenul din data de 07.04.2009, a solicitat Comisiei locale de fond funciar Năvodari să depună planul de amplasament şi vecinătăţile suprafeţei de teren propusă a fi acordată în compensare, să se menţioneze dacă se află în intravilan sau extravilan şi ce categorie a avut terenul la data de 01.01.1990, deşi, în realitate, expertul NNNNNNN. nu identificase vechile amplasamente ale terenurilor autorului KK..
Fără a mai formula obiecţiuni, la dosarul cauzei civile, reclamanţii au depus, la termenul din 23.06.2009, un Raport de expetiză tehnică topo-cadastrală (probă extrajudiciară) întocmit de expertul OOOOOOOO., prin care s-a realizat ceea ce scosese în evidenţă primul expert desemnat de instanţă, KKKKKKKKKKK. (şi nu se clarificase nici prin raportul de expertiză depus de expertul desemnat de instanţă, NNNNNNN.), respectiv identificarea topografică a suprafeţei de teren, fiind identificată, suprafaţa de 14,37 ha teren aparţinând lui KK., din totalul de 32 ha teren - fiind specificat, după caz, că unele terenuri au fost atribuite conform legilor fondului funciar, având aceeaşi categorie de folosinţă - arabil, ca şi atunci când a fost cumpărate de KK. (5,83 ha), pe o altă suprafaţă s-a construit o hală industrială (8,1625 ha) şi pe un teren de 3037 mp (lot de casă), s-a construit Canalul Dunăre Marea Neagră .
Potrivit art. 1 şi art. 4 alin. (5) din Titlului XIII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, în cazul proceselor funciare, procedura în faţa instanţelor judecătoreşti se va desfăşura conform prevederilor acestui titlu care se va completa cu cele ale C. proc. civ., iar expertizele extrajudiciare prezentate de părţi în cazul proceselor funciare au aceeaşi valoare probantă ca şi expertizele ordonate de către instanţa de judecată, cu condiţia ca acestea să fie efectuate de experţi autorizaţi de către Ministerul Justiţiei.
Însă, în cauza civilă de referinţă, expertiza extrajudiciară nu a fost dezbătută în contradictoriu şi nici încuviinţată de instanţă, în încheierea de şedinţă din 17.03.2009, fiind consemnată doar precizarea reclamanţilor, prin avocat ales, că vor proceda la efectuarea unui raport de expertiză extrajudiciară (în cauză, singurele probe dezbătute - în faţa judecătorului D. - la termenul din 24.11.2006, fiind proba cu martori, înscrisuri reprezentând obligarea Comisiei judeţene şi a Comisiei locale de fond funciar la depunerea anumitor hotărâri cu documentele aferente şi efectuarea unei expertize topografice şi imobiliare, expertiză ce a fost încuviinţată în baza art. 201 din vechiul C. proc. pen., la termenul din 26.01.2007, nominalizat fiind expertul JJJJJJJJ. - file x d.u.p.).
La termenul din data de 23.06.2009, inculpata D. a solicitat Comisiei locale de fond funciar Năvodari să precizeze clar dacă vechiul amplasament şi amplasamentul solicitat în compensare au aceeaşi categorie de folosinţă şi aceeaşi valoare .
La termenul din data de 17 noiembrie 2009, inculpata D. a înaintat o nouă adresă către Comisia locală de fond funciar Năvodari, prin care a solicitat să depună la dosarul cauzei copie certificată de pe planul parcelar pentru parcela A158, să precizeze suprafaţa exactă a acestei parcele, planul de amplasament şi vecinătăţile, să menţioneze dacă această suprafaţă de teren se află în intravilan sau extravilan şi ce categorie a avut terenul la data de 01.01.1990, potrivit art. 98 C. proc. civ., precum şi să precizeze clar dacă vechiul amplasament şi amplasamentul solicitat în compenasare au aceeaşi categorie de folosinţă şi aceeaşi valoare, care să se completeze în sensul de a se preciza suprafeţele exacte din raportul de expertiză extrajudiciară topo-cadastrală efectuat de domnul expert OOOOOOOO., precum şi situaţia juridică a acestor parcele. Din adresa emisă de instanţă, rezultă că a fost ataşat, în copie, raportul de expertiză extrajudiciară topo-cadastrală efectuat de domnul expert OOOOOOOO. .
La termenul din 16.02.2010, instanţa a reiterat adresa către Comisia locală de fond funciar Năvodari, dispunând completarea acesteia, în sensul de a comunica şi situaţia juridică a terenurilor indicate în raportul de expertiză extrajudiciară care a fost înaintat împreună cu adresele anterioare .
În şedinţa din 15.03.2010 a Comisiei locale de fond funciar Năvodari, s-a stabilit ce răspuns va fi înaintat instanţei de judecată pentru termenul din data de 16.03.2010, întocmindu-se procesul-verbal din aceeaşi dată în care s-au consemnat următoarele: "întrucât nu a fost întocmit planul pentru parcela A158, acesta fiind în lucru, nu putem preciza suprafaţa exactă a acestei parcele şi vecinătăţile acesteia. Precizăm că la data de 01.01.1990, terenul la care faceţi referire în adresă (A158) se afla în extravilanul oraşului, având categoria de folosinţă - agricol, în prezent fiind situat în intravilanul acestuia" .
Ulterior, prin contractele autentificate la B.N.P. H. sub nr. x/22.03.2010 şi nr. y/22.03.2010, moştenitorii defunctului KK. au vândut martorului LL., pentru suma de 8.200 RON, cota de 2/13 din drepturile litigioase privind terenul pentru care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă unei suprafeţe de 2 ha, respectiv martorului V., pentru suma de 17.220 RON, o cotă indiviză de 34,615% din drepturile litigioase privind terenul pentru care solicitaseră reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă suprafeţei de 4,50 ha .
Subsecvent, prin adresa nr. x/06.05.2010 a Direcţiei Juridice - Corp Control - Biroul Juridic, semnată de primar A., s-a comunicat că se înaintează adresa compartimentului de specialitate din cadrul Primăriei Năvodari, împreună cu două planuri de situaţie, fiind arătat că urmează ca instanţa să aprecieze asupra legalităţii şi temeinicei cererii reclamanţilor. Alăturat, s-a trimis instanţei, adresa cu acelaşi număr, din aceeaşi dată (nr. 18258/06.05.2010), a Direcţiei Administrarea Domeniului Public şi Privat, semnată de către martorele NNN. şi MMM., avizată de inculpatul A., prin care s-a arătat că retrocedarea nu se poate face pe vechiul amplasament, deoarece, în decursul timpului, au fost edificate diverse construcţii, căi de comunicaţii şi s-a menţionat că, la solicitarea instanţei, s-a întocmit un plan cadastral ce se înaintează instanţei, în care s-a identificat suprafaţa de teren echivalentă formată din 3,7574 ha în Trup 1 Zona QQQQQQQQ., 5,0860 ha în Trup 1 DL şi 4,1566 ha în Trup 2 DL .
Din declaraţiile martorelor NNN. şi MMM., date în faţa primei instanţe, necontestate în apel, rezultă că adresa a fost întocmită de acestea, ca urmare a dispoziţiei date de inculpatul A..
Înalta Curte consideră semnificativ faptul că adresa nr. x/06.05.2010 nu a fost emisă de Comisia locală de fond funciar Năvodari, care avea calitate procesuală pasivă în cauza civilă.
În legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate al moştenitorilor - autor KK., la termenul din 21 septembrie 2022, în faţa instanţei de apel, la întrebările procurorului, inculpatul A. a oferit informaţii care susţin teza acuzaţiei:
12. De ce Direcţia de Administrare a domeniului public şi privat Năvodari a răspuns instanţei şi a propus compensarea terenurilor solicitate de moştenitorii lui Spilcea, iar nu Comisia de Fond Funciar? Dacă această adresă este cea la care aţi făcut referire anterior, în sensul că a fost înaintată instanţei de judecată.
Răspuns: Exista o corespondenţă internă între Direcţia juridică, Comisia locală de Fond Funciar şi Direcţia de Administrare a domeniului public şi privat, cea din urmă se ocupă, în general, are evidenţa terenurilor din domeniul public, domeniul privat al UAT, are evidenţa proprietăţilor persoanelor fizice şi juridice.
Cred că răspunsul înaintat instanţei este semnat de mine sau de viceprimar. Este doar o adresă internă, iar răspunsul înaintat instanţei a avut la bază această adresă, după delimitarea făcută în teren. Este posibil ca răspunsul ataşat instanţei să aibă ataşată adresa internă.
13. Producea efecte juridice înscrisul respectiv întocmit de Direcţia de Administrare a domeniului public şi privat în condiţiile în care a fost semnat de dvs. în calitate de primar şi nu de preşedinte al Comisiei Locale ?
Răspuns: Delimitarea în teren era plătită de către primărie, Comisia Locală nu avea personalitate juridică să plătească.
Din punctul meu de vedere înscrisul respectiv întocmit de Direcţia de Administrare a domeniului public şi privat nu este un act administrativ şi implicit nu produce efecte juridice, fiind doar o adresă internă, chiar dacă a fost avizată de primar. Instanţei de judecată i-a fost înaintat punctul de vedere al Comisiei locale de fond funciar.
În sentinţa nr. 16376 din 22.06.2010 a Judecătoriei Constanţa, pronunţată în dosarul nr. x/2006, inculpata D., în calitate de judecător specializat în materia fondului funciar, a consemnat că, aşa cum rezultă din adresa nr. x/06.05.2010, emisă de Primăria oraşului Năvodari, vechiul amplasament al autorilor reclamanţilor este ocupat de diverse construcţii, căi de comunicaţii sau altele care sunt în stadiu de proiectare şi nu poate fi retrocedat în natură. Totodată, din adresa nr. x/06.05.2010 emisă de Primăria oraşului Năvodari şi planuri parcelare s-a mai reţinut că se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru suprafaţa de de 13 ha teren pe amplasamentele stabilite astfel: Trup 1, zona QQQQQQQQ. în suprafaţă de 3,7574 ha; Trup (DL) în suprafaţă de 5,0860ha şi Trup 2 (DL) în suprafaţă de 4,1566 ha.
Împotriva sentinţei civile nr. 16376/22.06.2010 a Judecătoriei Constanţa, Comisia locală de fond funciar Năvodari nu a declarat recurs, aspect ce susţine înţelegerea dintre inculpatul A. şi moştenitorii autorului KK., cumpărătorii de drepturi litigioase V. şi LL.. Comisia judeţeană de fond funciar Constanţa a declarat recurs, dar şi acesta a fost respins ca tardiv.
Un prim aspect care se impune a fi subliniat ce dovedeşte conivenţa este că, deşi în sentinţa civilă, se consemnează că retrocedarea nu se poate realiza pe vechiul amplasament, inculpatul A. a declarat, în apel, că "3,7 ha au fost reconstituite pe malul Canalului Dunăre - Marea Neagră, pe partea opusă Mării, în cea mai mare parte pe vechiul amplasament", afirmaţii care se regăsesc în declaraţia persoanei interesate O. - Ştiam că terenurile bunicilor au fost exact până în malul mării. Între timp s-a construit canalul Dunăre - Marea Neagră şi QQQQQQQQ. Năvodari pe terenul bunicilor".
Înalta Curte consideră că aceste declaraţii sunt făcute pro causa, fiind contrazise de înscrisurile aflate la dosar şi expertizele topografice realizate în cauză.
Inculpata D. trebuia să procedeze conform dispoziţiilor art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000, omisiune voită ce viciază raţionamentul juridic, în sensul creării premiselor pronunţării soluţiei vizate, respectiv punerea în posesie exact pe terenul intravilan indicat de către inculpatul A..
În concret, inculpata D., judecătorul cauzei civile, nu a ţinut seama că informaţiile cuprinse în adresa nr. x/06.05.2010 privind vechiul amplasament şi propunerea de reconstituire nu veneau de la Comisia locală de fond funciar Năvodari (context în care nu opera principiul disponibilităţii), după cum nu a realizat o verificare reală asupra categoriei de folosinţă a terenului, neţinând seama nici de discrepanţa de valoare între terenul deţinut de autor şi cel acordat prin hotărârea judecătorească, deşi în cursul procesului civil chiar inculpata solicitase Comisiei locale de fond funciar Năvodari să comunice dacă vechiul amplasament şi amplasamentul solicitat în compensare au aceeaşi categorie de folosinţă şi aceeaşi valoare (spre exemplu, repetat, prin încheierile de la termenele din 23.06.2009 şi 13.10.2009). Mai mult, solicitase reclamanţilor prin avocat ales, să precizeze categoria şi valoarea vechiului amplasament, precum şi dacă terenul pe care îl solicită are o valoare mai mare (încheierea 23.06.2009).
În baza materialului probator şi în contextul jurisprudenţial cunoscut de inculpata D. (evocat în considerentele ce preced - cauza E.) este lipsită de orice justificare rezonabilă maniera în care inculpata a soluţionat cauza moştenitorilor defunctului KK. şi a cumpărătorilor de drepturi litigioase V. şi LL., reconstituind dreptul de proprietate asupra unor terenuri intravilane din categoria de folosinţă curţi - construcţii (conform Titlului de proprietate nr. x/19.09.2011), în apropiere de plaja Mării Negre, deşi inclusiv jurisprudenţa evocată în apărare reliefează că reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, prin echivalent nu se putea realiza decât cu terenuri din categoria celor care au fost deţinute de către autorul deposedat, pe un amplasament similar celui deţinut de autorul reclamanţilor (s.n. ceea ce exprimă, în sine, importanţa valorii apropiate a terenului din vechiul amplasament cu a celui acordat în compensare).
Din probele administrate, rezultă cu evidenţă că, la scurt timp după încheierea contractelor având ca obiect vânzarea de drepturi litigioase către martorii V. şi LL. (interpuşi ai inculpatului A.) autentificate la notar - după ce judecarea cauzei civile trenase circa 4 ani pe rolul instanţei, judecătorul D. a reconstituit dreptul de proprietate pentru moştenitorii defunctului KK. şi cumpărătorii de drepturi litigioase asupra unor terenuri care nu fuseseră propuse în compensare de Comisia locală de fond funciar Năvodari, ci de inculpatul A., care aveau o categorie de folosinţă net superioară (curţi construcţii) celei indicate ca moştenite în acţiunea civilă (agricol), amplasate în zona de plajă a Mării Negre, adică cu o valoare mult superioară.
Conduita ilicită se grefează pe activităţile specifice de judecată, inculpata D. fiind magistrat în funcţie. Acest mod de operare scoate activitatea inculpatei D. specifică judecăţii din sfera conceptului de legalitate în emiterea actului procesual ce este hotărârea judecătorească. De asemenea, acest modus operandi, în considerarea obţinerii unui rezultat prefigurat, justifică reţinerea intenţiei, ca formă a vinovăţiei.
Prin urmare, Înalta Curte constată că sunt realizate elementele constitutive ale infracţiunilor de abuz în serviciu, deoarece inculpata D. a acţionat cu intenţie în sensul de a crea aparenţa că singurele terenuri care puteau fi restituite erau cele indicate de inculpatul A. în dosarul nr. x/2006 (nr. vechi 9751/2006), fără a mai face vreo verificare, încălcând dispoziţiile art. 2 şi 3 din Legea nr. 1/2000 şi ale art. 129 C. proc. civ. din 1864.
Având în vedere domeniul de reglementare al Legii nr. 1/2000, respectiv reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, era necesară o verificare cu privire la categoria de folosinţă a terenului asupra căruia urma să se reconstituie dreptul de proprietate, ţinând cont şi de dispoziţiile legale care reglementează categoriile de folosinţă ale terenurilor.
Potrivit art. 3 alin. (3) din Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, în forma în vigoare la data judecăţii dosarului civil menţionat: În cazul în care în localitate nu există suprafeţe de teren agricol, pentru a satisface integral cererile, în condiţiile prevăzute la alin. (2), reconstituirea dreptului de proprietate se va face, la propunerea comisiei locale, din suprafeţele de teren agricol trecute în proprietatea comunei, oraşului sau municipiului, conform art. 49 din Legea nr. 18/1991, republicată, din terenul comunelor limitrofe pe raza cărora se află terenul agricol solicitat, prin transfer de anexe cu validarea comisiei judeţene, precum şi prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile.
Deopotrivă, se notează că, potrivit art. 7.2.1. din Norma tehnică pentru introducerea cadastrului general din 01.10.2001, parte integrantă din ordinul nr. 534/2001 al Ministrului administraţiei publice, forma în vigoare la data de 23.04.2010, "din categoria terenurilor cu destinaţie agricolă fac parte: terenurile arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei şi duzi, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele, terenurile cu vegetaţie forestieră, dacă nu fac parte din amenajamente silvice, păşunile împădurite, cele ocupate cu construcţii agrozootehnice şi de îmbunătăţiri funciare, amenajările piscicole, drumurile tehnologice şi de depozitare". Potrivit art. 8.2.6. din acelaşi act, în categoria păduri şi alte terenuri forestiere intră "toate terenurile care sunt cuprinse în amenajamentele silvice şi în afara acestora, indiferent de proprietar. Se înregistrează la această categorie de folosinţă: (...) e) tufărişuri şi mărăcinişuri - terenuri acoperite masiv cu vegetaţie arborescentă de mică înălţime, cătinişuri, ienupărişuri, salcâmi, mărăcinişuri etc.". Conform art. 8.2.10. din acelaşi act, categoria terenuri ocupate cu construcţii şi curţi (C. civ.) cuprinde "terenurile cu diverse utilizări şi destinaţii, de exemplu: clădiri, curţi, fabrici, uzine, silozuri, gări, hidrocentrale, cariere, exploatări miniere şi petroliere, cabane, schituri, terenuri de sport, aerodromuri, diguri, taluzuri pietruite, terase, debuşee, grădini botanice şi zoologice, parcuri, cimitire, pieţe, rampe de încărcare, fâşia de frontieră, locuri de depozitare, precum şi alte terenuri care nu se încadrează în nici una dintre categoriile de folosinţă prevăzute la punctele anterioare".
Semnificativă, cu privire la categoria de folosinţă a terenurilor, este adresa din 22.10.2013 înaintată de O.C.P.I. Constanţa, către Instituţia Prefectului judeţului Constanţa, în care se arată următoarele:
"Titlul de Proprietate x/19.09.2011 (...), proces-verbal de punere în posesie înregistrat la primăria Năvodari sub nr. x/20.06.2011 (...) cuprinde următoarele imobile situate în intravilan:
- QQQQQQQQ., în suprafaţă de 37574 m.p., categorie de folosinţă C. civ. -curţi construcţii, imobil identificat cu număr cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilelor corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 (…);
- QQQQQQQQ., Trup 2 (DL), în suprafaţă de 41566 m.p. categorie de folosinţă curţi construcţii, imobil identificat cu număr cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilelor (C. civ. - Curţi constucţii) nu corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 - (Tufăriş-TF) (…);
- QQQQQQQQ., în suprafaţă de 50860 m.p. categorie de folosinţă curţi construcţii, imobil identificat cu număr cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilelor - Curţi constucţii (C. civ.) nu corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 - Tufăriş (TF) (…)."
Astfel, deşi art. 1 din Legea 1/2000 reglementează reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole şi pentru terenurile forestiere, iar moştenitorii autorului KK. au solicitat teren agricol, inculpata D. a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri din categoria de folosinţă curţi constucţii (C. civ.) - cum s-a consemnat în Titlul de proprietate nr. x/2011, două dintre suprafeţele de teren cu privire la care s-a reconstituit dreptul de proprietate figurând în categoria Tufăriş (TF) conform relaţiilor furnizate de O.C.P.I. Constanţa.
În Titlul de proprietate x/19.09.2011 s-a consemnat că toate suprafeţele de teren, respectiv Trup 1, zona QQQQQQQQ. în suprafaţă de 3,7574 ha; Trup (DL) în suprafaţă de 5,0860 ha şi Trup 2 (DL) în suprafaţă de 4,1566 ha sunt intravilane, categoria curţi -construcţii .
Categoria de folosinţă curţi-construcţii a permis valorificarea rapidă şi profitabilă, având o superioritate valorică de notorietate prin vecinătatea cu plaja Mării Negre.
În cursul judecării în fond, urmare a dispoziţiilor instanţei de la termenul de judecată din data de 09.03.2018, s-a efectuat o cercetare la faţa locului, rezultatul fiind înscris în procesul-verbal datat 30.03.2018, în care s-a consemnat poziţia părţilor şi amplasamentul terenului retrocedat moştenitorilor autorului KK. în raport de vecinătăţi, inclusiv faţă de terenurile vizate prin celelalte patru titluri de proprietate de referinţă pentru cauză, evidenţiindu-se că alăturat lotului doamnei E. se află teren de 2,4 ha (A158/5) care aparţine lui MM. (autor). În continuarea acestui teren, în paralel cu promenada, sunt terenuri care nu fac obiectul prezentei cercetări iar în continuarea acestora se află poziţionat terenul primit de KK. (autor)
(...) Distanţa de la teren la plajă, malul mării este de aproximativ 150 m, se afirmă.
Înspre plajă, pe terenul autorului UUUUUUUU., se văd construite clădiri, 5 blocuri de locuinţe în construcţie (...)
Terenul lui UUUUUUUU., retrocedat, cu referire la Trup 1 DL (5,08 ha) se află în parcela A158 în vecinătatea Taberei care nu aparţine acestei parcele (...) se întinde Tabăra până la Canalul Dunăre-Marea Neagră, care se întinde până la terenul lui KK. identificat Trup 1 Perla.
Se precizează de FFFFFFFF. că pe zona dinspre Canal a terenului lui KK. pe o lăţime de 100 reprezintă zonă de protecţie canal (lg. 55/2000) nu se poate edifica vreo construcţie potrivit legii iar un punct al terenului UUUUUUUU. ajunge până la 32 de metri Canal (...).
Evaluând ansamblul probator administrat, cu accent pe înscrisuri, expertize şi audierile nemijlocite din calea de atac, instanţa de control judiciar constată că, fără soluţia pronunţată de inculpata D., scopul infracţional urmărit cu privire la acest teren, nu ar fi fost realizabil. Amploarea şi eficienţa conduitei infracţionale a condus la asumarea unei suprafeţe extrem de întinse a terenului limitrof plajei Mării Negre, în particular, în legătură cu titlul de proprietate nr. x/19.09.2011 şi, în general, în legătură cu toate cele 5 titluri vizate de prezenta cauză.
Cuantumul valoric al terenului intravilan categoria de folosinţă curţi-construcţii acordat în mod nelegal, respectiv în cuantum de 8.553.083,96 RON, conform raportului de expertiză întocmit de expertul AAAAAAA., a fost asumat motivat de către instanţa de fond . Amintim că expertiza a evaluat terenul în suprafaţă de 13 ha, inclus în titlul nr. 7960/19.09.2011, respectiv terenurile cu numerele cadastrale x cu valoarea de piaţă de 20 euro/mp, adică 85,58 RON/mp şi terenul cu numărul cadastral x cu valoarea de piaţă de 4 euro/mp, adică 17,12 RON/mp, situate în zona QQQQQQQQ. din Năvodari ce formează Trup 1 (DL) şi Trup 2 (DL) şi Trup 1, datele despre amplasament fiind preluate din expertiza YYYYYY. şi HHHHHHHHHH.. Expertul parte, VVVVVV., desemnat la solicitarea inculpatului A., a constatat o valoare similară a mp de teren, la nivelul anilor 2010 şi 2011 .
Astfel cum s-a mai precizat în considerentele ce preced, angajarea răspunderii penale a inculpatei D. se întemeiază pe fapta proprie, raportat la eficienţa şi îmbinarea evidentă a demersurilor inculpaţior în atingerea scopului infracţional, relevantă fiind situaţia diferită a sentinţelor pronunţate de inculpată, pe de-o parte, în raport cu titlurile de proprietate x/2011, autor JJ. şi nr. 7960/19.09.2011, autor KK. şi, pe de altă parte, cu titlul de proprietate nr. x/2012, autor MM., ce au condus toate la acordarea de terenuri pe malul Mării Negre, pentru toţi moştenitorii autorilor menţionaţi/cumpărătorii de drepturi litigioase, observându-se pe hartă continuitatea terenurilor în asumarea aliniamentului la aleea de promenadă.
Scopul încheierii contractelor de vânzare a drepturilor litigioase rezultă explicit din declaraţia martorului QQQ. (ginerele moştenitoarei L.), dată în faza urmăririi penale şi redată în detaliu în sentinţa apelată. Martorul a arătat că inculpatul A. a condiţionat reconstituirea dreptului de proprietate de cedarea unei cote de 50% din teren, fără să plătească vreo sumă de bani, descriind în detaliu întâlnirile şi discuţiile avute cu inculpatul, precum şi modul în care a fost contactat de martorul V., în numele inculpatului A.. Martorul QQQ. a declarat (la 24.07.2014) că, la una dintre întâlnirile cu inculpatul A., la Mamaia, acesta i-a spus în legătură cu terenul autorului KK.: Lasă-mă să mă mai gândesc puţin, să încercăm să găsim o soluţie. O să trimit pe cineva să te caute. Întrucât îl cunoşteam deja pe A., aveam numărul lui de telefon şi el pe al meu.
Totodată, martorul QQQ. a relatat: La scurt timp după întâlnirea cu A. de la Mamaia am fost sunat de un bărbat (...) La câteva zile am fost la Constanţa (...) La acel local m-am aşezat la o masă, iar după câteva minute a venit la mine un domn, care a spus că se numeşte V. (...) Atunci nu s-au discutat detalii despre pretenţiile lui şi ale lui A.. V. era cel cu care am discutat la telefon (...) V. m-a dus la casa lui A. (...) ne-am deplasat împreună într-un foişor de lemn, aflat în spatele casei. A. a spus că din cele 13,5 hectare revendicate, trebuie să-i dau lui 7 hectare, dacă doresc ca problema să se rezolve (...) Am fost la rude, am discutat cu acestea şi au fost de acord, după numeroase discuţii cu scandal, să renunţe la jumătate din terenul revendicat, în favoarea lui A.. În continuare, martorul QQQ. a arătat că V. a fost cel care a stabilit data şi cabinetul notarial unde urma să se încheie contractul de vânzare a drepturilor litigioase, martorul QQQ. precizând că, la cabinetul notarului, l-a întâlnit pentru prima dată pe martorul LL., căruia, în aceeaşi zi, i s-au vândut drepturi litigioase. Conform declaraţiei martorului QQQ., preţurile trecute în cele două contracte de vânzare a drepturilor litigioase nu au fost plătite. Referitor la punerea în posesie, martorul QQQ. a precizat: am avut scandal cu V. întrucât acesta dorea pentru A. loturi de teren numai spre plajă, moştenitorilor lui KK. revenindu-le loturi de teren mult mai în spate, greu de împărţit, pentru care trebuiau făcute alei (...) Până la urmă terenurile au fost împărţite cât de cât echitabil, dar cu scandal (...). După punerea în posesie nu am mai discutat cu A. sau cu V..
Martorul QQQ. a decedat şi nu a mai putut fi audiat în cursul cercetării judecătoreşti.
Inculpaţii şi persoanele interesate, cunoscând imposibilitatea audierii martorului QQQ., au avut posibilitatea în cursul cercetării judecătoreşti să propună probe în combaterea elementelor probatorii conţinute de acest mijloc de probă, fiind audiaţi martorii OOO., PPP., LL. şi V. (ultimii trei fiind audiaţi şi în apel).
Înalta Curte apreciază din coroborarea materialului probator că o persoană apropiată inculpatului A., care a cumpărat drepturi litigioase de la moştenitorii defunctului KK. şi care a acţionat ca interpus al inculpatului A. a fost martorul V., care a declarat în apel că suma de bani pentru a plăti drepturile litigioase a împrumutat-o de la nepoata inculpatului A., martora OOO.: Nu l-am contactat pe QQQ. în numele lui A.. Îl cunosc pe A., nu există nicio relaţie între mine şi A.. De 32 de ani realizez o emisiune în Constanţa la radio TTTTTTTT.. Am relaţii instituţionale cu toţi primarii care au fost, sunt şi vor fi, de la toate cele 70 de U.A.T-uri cât are judeţul Constanţa. Am realizat emisiuni şi cu PPPPPPPPPP., LLLLLLLLLLL., primarii de dinaintea domnului Matei şi cu inc. A. şi cu actualul primar TTTTT.. Aceasta a fost şi este relaţia mea cu fostul primar A..
A mai relatat martorul că s-a întâlnit cu QQQ. de mai multe ori, în cadrul discuţiilor care au avut loc, în vederea ieşirii din indiviziune, când erau prezenţi toţi cei trecuţi pe titlu de proprietate, precizând: În anul 2010 am primit un telefon, nu reţin, probabil de la QQQ., prin care eram întrebat dacă doresc să cumpăr drepturi litigioase. Am răspuns că da, după care mi s-a spus despre ce este vorba, că doreau moştenitorii 10.000 euro pentru retrocedări în valoare de 4,5 hectare solicitate. Răspunsul meu a fost că 1 hectar este 1000 euro, deci nu pot să îi ofer mai mult de 4500 euro (…). La 3 zile de la discuţia telefonică ne-am întâlnit la Năvodari, la notarul indicat de QQQ., unde s-au semnat actele de vânzare-cumpărare ale celor 33% din suprafaţa care trebuia să fie retrocedată.
Nu îl cunoşteam pe QQQ. înainte de a fi sunat de către acesta, l-am întrebat de unde are numărul meu de telefon, spunându-mi că de la un prieten de la Bucureşti, însă nu mai reţin dacă i-a precizat numele.
Prima discuţie telefonică dintre mine şi QQQ. nu a durat mai mult de 5-10 minute. În acest timp ne-am înţeles asupra condiţiilor de vânzare-cumpărare. (…) Pentru ieşirea din indiviziune au avut loc 10-15 întâlniri (…) bucata cea mai valoroasă din punct de vedere al exploatării a luat-o QQQ., iar noi ceilalţi am luat ceea ce a rămas. În urma ieşirii din indiviziune QQQ. a rămas dator către mine cu suma de 90.000 euro datorită faptului că i-am lăsat o parcelă de 1200 metri care mi se cuvenea mie în lotul lui de teren, bani pe care probabil nu mi i-a dat (…)
Terenurile erau în partea dreaptă a drumului naţional din direcţia Constanţa - Năvodari, între drumul naţional şi zona limitrofă plăjii. Terenul lui QQQ. pleca din drumul naţional şi ajungea până la 300 m de luciu apei. Terenul meu este împărţit în două, o parte, 1,3 hectare este pe malul canalului Dunăre - Marea Neagră, unde este zona inundabilă, iar cealaltă parte, 2,5 hectare, este situat între drumul naţional din direcţia Constanţa - Năvodari, pe partea dreaptă şi plajă. Forma este lit. L) nedefinit, iar latura mică a "L-ului" este paralelă cu plaja, fiind aproximativ la 300 m de Marea Neagră.
Martorul a declarat că o ştia de un an pe martora OOO., dar atunci când a cunoscut-o nu avea informaţia că este rudă cu A., ci a aflat când a dat declaraţie la D.N.A. sau la instanţă: Menţionez că OOO. m-a rugat să îmi împrumute suma de bani pentru că în momentul când vorbeam cu QQQ. la telefon, ea era de faţă, iar după ce am închis telefonul i-am spus despre ce este vorba şi mi-a spus că are banii de nuntă în casă şi mi-i poate da. Eu i-am spus lui OOO. că trebuie să dau în 3 zile suma de 4500 euro dar nu ştiu dacă îi am şi ea mi-a spus că mi-i dă ea. Cred că a vrut să îşi achite o datorie morală pentru ajutorul dat cu dosarul pentru concurs.
Menţionez că eu aveam banii necesari pentru a achita drepturile litigioase dar trebuia să desfiinţez un depozit bancar, şi mai aveam bani la NNNNNNNNNNN. în fonduri mutuale, care, de la cerere răscumpărării trec 7 zile până se primesc banii. Aceste aspecte le cunoşteam în momentul în care am vorbit cu QQQ., dar am avut varianta să îmi dea OOO. banii. Menţionez că aveam şi alţi prieteni care puteau să îmi dea banii pentru a cumpăra drepturile litigioase, iar în cel mai rău caz desfiinţam depozitul.
La întrebarea I-aţi vândut lui OOO. terenul pe care i l-aţi promis prin antecontract că îl veţi vinde?, martorul a răspuns: Nu i-am promis că îi vând vreun teren, a fost numai o măsură asiguratorie ca ea să stea liniştită că îşi va primi banii înapoi.
Totodată, la întrebarea procurorului dacă este corect că la momentul la care aţi fost sunat de QQQ., în acele 5-10 minute, aţi luat hotărârea să cumpăraţi drepturi litigioase de la o persoană necunoscută, pe care nu vă amintiţi cine a recomandat-o, fără să cunoaşteţi unde erau amplasate terenurile, aţi şi negociat preţul drepturilor litigioase şi aţi acceptat să îl plătiţi cu o sumă împrumutată de la OOO., martorul a răspuns că este corect. A mai precizat că a încheiat contractul de vânzare a drepturilor litigioase la 3-4 zile de la data de când a purtat convorbirea telefonică cu QQQ..
La întrebarea procurorului - În baza căror criterii aţi evaluat preţul de 90.000 euro cu privire la suprafaţa de circa 1000 mp teren, pe care aţi dat-o lui QQQ., în condiţiile în care, doar cu 1-2 ani înainte aţi cumpărat mai multe drepturi litigioase cu preţul de 5000 euro?, martorul a răspuns: Suma de 90.000 euro nu am cerut-o eu, ci QQQ. mi-a propus-o de faţă cu ceilalţi moştenitori, când negociam ieşirea din indiviziune la una din întâlnirile care au avut loc la radio, respectiv la ultima întâlnire când am trasat coordonatele finale după cum se va împărţi terenul. Chiar dacă nu au fost prezenţi toţi moştenitorii, aceştia aveau reprezentanţi. (…) Probabil (s.n. suma) a fost prinsă în contractul de vânzare -cumpărare a drepturilor litigioase. În actul privind ieşirea din indiviziune nu s-a specificat această sumă.
Referitor la poziţionarea terenului său faţă de de fosta QQQQQQQQ. din Năvodari, martorul a arătat că este lipit de tabără înspre Constanţa. Bucăţica îngustă din terenul meu se învecinează cu promenada, esplanada, şoseaua şi drumul pietonal pe o lungime de aproximativ 200 m liniari. A precizat că şoseaua este lipită de promenadă, iar terenul are deschidere la şosea, lăţimea terenului este de 34,25 m liniari, că a mai rămas o bucată de teren de circa 700 mp, prima parcelă a vândut-o în anul 2016 după ce s-a efectuat un PUZ zonal de către un investitor, cu 70 euro/mp, iar ultima a vândut-o în anul 2020 cu preţul de 80-90 euro/mp, existând în total 14 contracte de vânzare cumpărare. A arătat că a vândut şi terenul de la canal, cu o sumă modică. A indicat: cel mai mic preţ la care a vândut a fost cu 20 euro/mp privitor la suprafaţa de 1,2 hectare situată lângă canalul Dunăre - Marea Neagră. Cel mai mare preţ a fost aproximativ 350 euro/mp, suprafaţa de 1000 mp. şi cred că este ultima vânzare. Parcelele vândute de mine au avut dimensiuni diferite, între 500-2500 mp., în funcţie de cât dorea cumpărătorul.
Inculpatul A., prin declaraţia dată în apel, la termenul din 22 iunie 2022, a confirmat împrejurarea că îl cunoştea pe martorul V.: V. este un jurnalist important al jud. Constanţa, am fost invitat de câteva ori în calitate de primar în emisiunile pe care le făcea "Poveştile oraşului meu". El invita toţi primarii din judeţ, era dubios dacă nu aş fi mers. Avem relaţii de respect.
Înalta Curte consideră edificator pentru relaţia dintre inculpatul A. şi marorul V. împrejurarea că acesta din urmă, în timp ce dosarul civil nr. x/2006 era pe rolul Judecătoriei Constanţa, a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/07.07.2010 la BNP H. cu nepoata de soră a inculpatului A., martora OOO., prin care se obliga să vândă nepoatei inculpatului suprafaţa de 3,5 ha din totalul de 4,5 ha pentru care moştenitorii lui KK. ceruseră reconstituirea dreptului de proprietate, ceea ce a constituit pentru inculpatul A. o garanţie că terenul va fi la dispoziţia sa. Declaraţia martorului V. că a împrumutat de la martora OOO. banii necesari pentru cumpărarea drepturilor litigioase, iar antecontractul de vânzare-cumpărare a suprafeţei de 3,5 ha reprezenta o garanţie a restituirii împrumutului este neverosimilă şi va fi îndepărtată, întrucât operaţiunea juridică a antecontractului de vânzare-cumpărare avea o evoluţie incertă şi nesigură în comparaţie cu un contract de împrumut în formă autentică ce avea caracter executoriu. Atât antecontractul de vânzare-cumpărare, cât şi contractul de împrumut în formă autentică, sunt acte notariale care suportă taxe diferite, astfel încât, în mod facil, se putea identifica soluţia optimă pentru recuperarea sumei împrumutate.
Înalta Curte consideră că şi numitul LL. a acţionat ca persoană interpusă a inculpatului A..
Martorul QQQ. a declarat că la notariat, cu prilejul vânzării-cumpărării de drepturi litigioase, s-a prezentat nu doar V., ci şi LL., pe care nu îl cunoscuse anterior.
Potrivit depoziţiei date în cursul cercetării judecătoreşti din apel de martorul LL., acesta l-a cunoscut pe QQQ. prin intermediul lui PPP., cumpărând drepturi litigioase cu un preţ de 8.200 RON, ca apoi să obţină un teren de 2 ha cu o valoare de aproape 1.700.000 RON: La sfârşitul anului 2009 începutul anului 2010 un cunoscut de-al meu PPP. m-a sunat şi mi-a adus la cunoştinţă că un cunoscut de-al dânsului QQQ. ar fi interesat de o colaborare cu o persoană cu expertiză în domeniul construcţiilor cu care să dezvolte ulterior nişte proiecte imobiliare, pe raza localităţii Năvodari.
În contextul în care ştia că eu sunt inginer constructor şi directorul general al unei firme de construcţii şi acţionar al acesteia mi-a propus dacă doresc să mă întâlnesc cu QQQ. în vederea unei posibile colaborări. Am acceptat şi ne-am întâlnit toţi trei la o cafenea în Bucureşti. Atunci dl. QQQ. mi-a explicat că el şi familia dânsului se află de o lungă perioadă de timp într-un proces de retrocedare cu primăria oraşului Năvodari a unor terenuri confiscate de comunişti şi că ar dori să cunoască o persoană cu expertiză în domeniul construcţiilor cu care să poată demara o viitoare colaborare.
Am acceptat de principiu şi am spus că o să mă gândesc şi că o să îl contactez (…) Ne-am întâlnit a doua oară numai noi doi, fără PPP.. Mi-a relatat aceleaşi aspecte, că dânsul s-a ocupat pe toată perioada de partea cu procesul şi că ar dori ca prim pas în derularea viitoarei noastre colaborări ca eu să achiziţionez o parte din drepturile litigioase legate de acest teren.
(…) Ne-am întâlnit mi-a spus că preţul la care s-a gândit, preţul contractului este de 8.200 RON şi că îmi oferă un procent de 15% din acel contract de cumpărare a drepturilor litigioase asupra terenului.
(…) Am considerat că preţul de 8.200 RON este un preţ corect având în vedere că eu nu cunoşteam exact situaţia juridică a terenurilor şi nici stadiul procesului în instanţă.
De asemenea, cumpărarea acestor drepturi litigioase nu garanta că se va câştiga procesul. Urma să contribui cu o sumă iniţială de bani pentru demararea proiectului. Am spus că accept condiţiile, atunci dl. QQQ. a spus că este vorba de o suprafaţă totală de 13 ha şi că o parte din teren era pe malul Canalului şi altă parte din teren era în zona Mării Negre, fără a preciza exact suprafeţele pe fiecare bucată în parte.
(…) M-am prezentat la cabinetul notarial, m-am întâlnit cu dl. QQQ., precizez că era singura persoană pe care o cunoşteam. Dna. notar mi-a dat draftul de contract şi constatând că corespunde înţelegerii noastre am propus să semnăm contractul şi am înmânat preţul contractului în numerar dlui. QQQ.. Bani i-am înmânat în afara cabinetului notarial, respectiv în secretariat (…) dl. QQQ. mi-a spus că nu au venit toţi moştenitorii, că nu au putut să vină toţi şi că o să mai întârzie, motiv pentru care să semnez eu contractul şi dacă vreau să mai aştept până vor veni toţi sau să revin a doua zi să iau contractul semnat de către toţi de la notar. Am acceptat această ultimă variantă (…).
Totodată, a precizat că se va ocupa în continuare de punerea în posesie a terenurilor şi de întocmirea procesului-verbal de predarea amplasamentului terenului. Lucrul acesta s-a întâmplat în toamna anului 2012, când m-am întâlnit cu QQQ. şi trei moştenitori pe un teren din zona Mării Negre, respectiv pe terenul care urma să fie predat de către primărie. Atunci am cunoscut trei moştenitori, cred că erau din OOOOOOOOOOO.. Tot atunci am văzut pentru prima dată cu exactitate amplasamentul terenului, care era două loturi în zona Mării Negre şi un lot pe malul Canalului Dunăre Midia Năvodari. Am constatat atunci că terenurile respective nu aveau nici un fel de utilitate, nici drumuri de acces amenajate şi pe teren era foarte multă vegetaţie şi pe alocuri gunoaie.
După încheierea formalităţilor de preluare a terenurilor de la primărie dl. QQQ. a spus că se va ocupa încontinuare de formalităţile de dezmembrare a acestor terenuri. În ian. 2013 am fost sunat şi convocat de dl. QQQ. la acelaşi cabinet notarial, unde întocmisem contractul, pentru semnarea actului de dezmembrare a terenului (…).
În anul 2015 am vândut o suprafaţă de 6.300 mp printr-o agenţie imobiliară, în urma unui anunţ publicitar, dnei. MMMMMMMMMM.. Am rămas cu suprafaţa de teren de pe malul Canalului.
Preţul încasat în urma vânzării suprafeţei de 6300 mp a fost 112.500 euro, în condiţiile în care am vrut să dezmembrez acel teren pe o soluţie dată de un arhitect, în 11 loturi. Pentru aceasta aveam nevoie de un certificat de urbanism eliberat de primărie în vederea dezmembrării. Cadastristul a făcut această solicitare în decembrie 2015 şi am primit prima dată răspunsul neoficial că s-a sistat acest PUZ care acţiona pe zona unde aveam noi terenurile şi era necesar să facem noi un PUZ propriu pentru dezmembrare, fapt ce presupunea cheltuieli suplimentare şi o lungă şi incertă perioadă de timp. Acest lucru a fost confirmat şi în adresa pe care am primit-o de la primărie în luna februarie 2016. Astfel, am fost forţat să vând întregul teren PPPPPPPPPPP. cu care avusesem o promisiune de vânzare cumpărare pe 900 mp cu preţul de 92.500 euro să vând întregul lot de 6.300 mp cu preţul arătat anterior. Acest teren la data vânzării nu mai avea nici un fel de reglementare legală de urbanism şi nimeni nu ştia ce şi cât se poate construi pe acest teren (…)în momentul vânzării terenul era în aceiaşi situaţie în ceea ce priveşte utilităţile, drumurile de acces, vegetaţia.
Celălalt teren nu l-am mai vândut, se află în proprietate mea.
Totodată, martorul LL. a arătat: în 2013 a avut loc prima dezmembrare în urma căreia lui QQQ. i-au revenit 31 000 mp şi nouă, celorlalţi moştenitori 19.200 mp. (…) Eu nu i-am spus lui QQQ. că vreau să vând porţiuni din terenul meu. Am hotărât aceasta când am văzut că QQQ. pierduse terenul şi că decedase. Eu eram sigur că dezmembrarea terenului se va face, deoarece începuse circuitul actelor, circuit care dura câteva zile. Cred că anunţurile de vânzare le-am data la finalul lui octombrie 2015 sau în noiembrie 2015.
La momentul octombrie 2015 exista PUZ pentru teren. În decembrie 2015 am aflat neoficial că acest PUZ era sistat, fapt confirmat printr-o adresă în februarie 2016.
(…) în perioada 2015 nu se demaraseră lucrările la promenadă. În prezent, terenul se află la o distanţă de 50-100 m de promenadă. Nu mai îmi aduc aminte de vecinătăţile terenului vândut, erau trecute numere cadastrale.
Declaraţia martorului LL. dată în faţa instanţei de apel reliefează în mare aspectele evocate în primă instanţă şi la urmărirea penală, fiind diferită în privinţa motivului care a fundamentat hotârârea sa de a cumpăra drepturile litigioase, fără a justifica revenirea asupra primelor afirmaţii, ceea ce denotă lipsa de sinceritate. Astfel, dacă în apel a afirmat că a fost contactat de martorul QQQ. să dezvolte ulterior împreună nişte proiecte imobiliare, pe raza localităţii Năvodari, în declaraţiile anterioare a menţionat că la baza hotărârii sale de a cumpăra drepturile litigioase a stat dorinţa sa de a construi un azil de bătrâni. Lipsa de sinceritate a martorului LL. în privinţa imboldului care l-a determinat să cumpere drepturile litigioase nu face decât să dea veridicitate afirmaţiei martorului QQQ. care a arătat că l-a văzut pe LL. pentru prima dată la semnarea contractului de vânzare a drepturilor litigioase, la notar. De altfel, martorul LL. a lotizat în 11 parcele suprafaţa de teren de 6.300 mp, din zona de plajă a Mării Negre, pe care le-a vândut cu 112.500 euro, fiind în prezent doar în posesia terenului de valoare mai mică de pe malul Canalului Dunăre Midia Năvodari. Prin declaraţiile sale, LL. a urmărit a înlătura concluzia implicării inculpatului A. în atragerea sa ca şi cumpărător de drepturi litigioase.
Din declaraţia martorului PPP. (fost director general al QQQQQQQQQQQ. care avea drept de folosinţă a suprafeţei de 156 ha teren al Taberei de copii Năvodari) dată în cursul cercetării judecătoreşti în apel (termenul din 30.03.2022), rezultă că acesta îl cunoştea nu doar pe A., ci şi pe LL. şi QQQ., ştiind că rudele acestuia din urmă aveau un litigiu în legătură cu retrocedarea unor terenuri în Năvodari.
Deşi martorii V. şi LL., în apel, au negat aspectele declarate de martorul QQQ. în privinţa activităţii lor, se reţine că declaraţia martorului QQQ. este veridică deoarece se coroborează cu declaraţiile martorilor T. (audiat şi în apel la termenul din data de 4.02.2022), O. (audiat şi în apel la termenul din data de 22.06.2022), P., M., N., L. (audiaţi de prima instanţă, declaraţii necontestate de inculpaţi) - moştenitorii autorului KK., care au arătat că în momentul când au semnat la notar cele două contracte de vânzare a drepturilor litigioase, nu au primit nicio sumă de bani şi nu i-au văzut pe cumpărătorii V. şi LL., întâlnindu-i prima dată în ziua în care au fost puşi în posesie asupra terenurilor.
Astfel, potrivit declaraţiei date de martorul T., QQQ. le-a spus că, pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate, trebuie să cedeze jumătate din suprafaţa de teren. În acelaşi sens, martorul T. a declarat în faţa instanţei de apel: (…) Am participat la discuţiile purtate cu QQQ. după ce s-a obţinut titlu de proprietate (…) A venit la mine acasă QQQ. şi mi-a zis că trebuie să dăm jumătate din teren unor oameni, ca avocaţi, experţi, cadastrişti şi alte persoane de la Arhivele Statului care îl ajută să câştige procesul. Nu a menţionat nume (…) Am acceptat cererea lui QQQ. în sensul de a da jumătate din suprafaţă. Eu am văzut în momentul când am semnat actul de vânzare a drepturilor litigioase că erau numiţii V. şi LL. în acel act. Nu am primit nici un ban de la aceştia (…) Din moment ce am vândut drepturile litigioase nu am mai ţinut legătura cu QQQ.. Nu mi-am pus problema de ce nu am primit bani în urma vânzării drepturilor litigioase deoarece QQQ. ne-a zis că trebuie să dea jumătate din terenuri celor care l-au ajutat să le obţină.
Cu referire la terenurile care au revenit lui V. şi LL., după dezmembrare, martorul T., a relatat: (…) am făcut o dezbatere la notariat unde ni s-a împărţit terenul la fiecare moştenitor, respectiv partajul. Partea care mi-a revenit mie a fost 1000 mp la "piciorul podului" şi aproximativ 2600 pe tronsonul spre Mamaia Sat, precizând că zonele în care au primit teren V. şi LL. sunt la nord de suprafeţele noastre (s.n. a moştenitorilor), la terenul de lângă mare şi la cel de lângă "piciorul podului" la sud de suprafeţele noastre (…) nu au fost construcţii spre Mamaia Sat până în momentul în care ni s-a dat terenul. Apoi, au început să apară construcţii, odată cu împroprietăririle, s-a amenajat un camping cu căsuţe şi corturi pe terenul care i-a revenit lui QQQ.. Eu nu am construit ceva pe teren. L-am donat copiilor, dar nu este construit nimic pe el. Cel de la piciorul podului a rămas pe numele meu.
La întrebarea procurorului - Ce înţelegeţi prin "mai la sud" de proprietatea noastră zonă în care au fost împroprietăriţi V. şi LL., mai aproape de mare sau mai departe?, martorul T. a indicat că terenurile care au revenit celor doi care au cumpărat drepturi litigioase erau "Mai aproape, cei doi au avut terenuri mai aproape de Mare. Era o limbă de teren.", apreciind distanţa dintre Mare şi acele terenuri de aproximativ 200 m, între timp s-a construit promenada.
Martorul T. a mai declarat că suprafaţa de 3,7 ha de la "piciorul podului" faţă de fosta NN. este, de fapt, lipită de fosta tabără a Pionierilor Năvodari şi la vest se află Canalul Dunăre Marea Neagră.
În apel, persoana interesată O. a relatat: de la o agenţie imobiliară mi s-a spus că a găsit client să vând terenul (…) Nu am dat nici un anunţ de vânzare, însă cineva de la agenţie m-a contacta spunându-mi că a găsit client pentru terenul respectiv (…) Nu îmi explic faptul de unde a avut agenţia imobiliară numărul meu de telefon şi de unde a cunoscut intenţia mea de a vinde terenul. La aproximativ 6 luni de la dobândirea terenului le-am spus fraţilor mei că vreau să vând terenul. Eu ştiam doar faptul că există o hotărâre definitivă în baza căreia s-a eliberat titlul de proprietate.
(…) În data de 20 nov. 2020, cred că i-am vândut numitului SSSSSSSSSS., pe care l-am văzut pentru prima dată.
Menţionez că eu am mai vândut şi alte parcele de teren (…)
La întrebarea - La ce distanţă de malul mării, sau de luciul de apă, se află terenurile pe care le-a primit în baza titlului de proprietate?, martorul a răspuns: Cam la 100 -200m. Sunt mai multe parcele şi distanţele diferă între 200-300 m.
A mai menţionat că: Promenada nu era construită, existau drumuri de acces dar nu erau circulabile, nu erau amenajate, în sensul că erau de pământ, pe care se putea circula cu un autovehicul. Nu existau utilităţi.
Totodată, a precizat că terenurile anterioare le-a vândut cu aproximativ 100 euro mp şi că a citit contractul de vânzare-cumpărare din 20 noiembrie 2015, iar preţul primit pe terenul vândut a fost de 500.000 RON (5 miliarde RON vechi), fiind situat la circa 350 m de promenadă.
Conivenţa rezultă din succesiunea şi interdependenţa activităţilor fiecărui participant, în contextul în care se afla pe rol o cauză civilă şi în condiţiile eficienţei actelor individuale de a influenţa modul de soluţionare a cauzei în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privind terenuri care să ofere obţinerea unor foloase necuvenite. Astfel:
- prin contractele autentificate la B.N.P. H. sub nr. x/22.03.2010 şi nr. y/22.03.2010 moştenitorii defunctului KK. au vândut martorului LL., pentru suma de 8.200 RON, cota de 2/13 din drepturile litigioase privind terenul pentru care solicitau reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă unei suprafeţe de 2 ha, respectiv martorului V., pentru suma de 17.220 RON, o cotă indiviză de 34,615% din drepturile litigioase privind terenul pentru care solicitaseră reconstituirea dreptului de proprietate, cotă echivalentă suprafeţei de 4,50 ha.;
- imediat după ce au fost vândute drepturile litigioase, inculpata D. a pronunţat sentinţa prin care, reclamanţilor şi cumpărătorilor de drepturi litigioase, li s-a reconstituit dreptul de proprietate exact pe terenurile arătate în adresa nr. x/06.05.2010 întocmită de Direcţia Administrarea Domeniului Public şi Privat din cadrul Primăriei Năvodari, redactată din dispoziţia inculpatului A.;
- ultima adresă nr. 18258/06.05.2010 din partea Primăriei Năvodari a schimbat semnificativ conţinutul informaţiilor furnizate instanţei prin adresele anterioare, deşi toate au fost semnate şi avizate de inculpatul A.;
- Comisia locală de fond funciar Năvodari nu a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 16376/22.06.2010, aspecte ce dovedesc înţelegerea dintre inculpatul A., moştenitorii autorului KK. şi persoanele apropiate inculpatului A., respectiv V. şi LL.;
Succesiunea evenimentelor anterior prezentate demonstrează că acceptarea de către reclamanţi a propunerii de a vinde o parte din drepturile litigioase martorilor V. şi LL., interpuşi ai inculpatului A., se dovedeşte a fi fost o condiţie necesară emiterii adresei nr. x/06.05.2010 şi, implicit, a soluţionării în sensul favorabil reclamanţilor;
- diferenţa foarte mare între preţul contractelor de vânzare a drepturilor litigioase şi valoarea terenurilor ce făceau obiectul cauzei civile, ulterior martorii V. şi LL. (cumpărătorii de drepturi litigioase) vânzând o parte din terenuri la preţuri foarte mari comparativ cu sumele plătite pentru cumpărarea drepturilor. Nici diferenţa de timp scursă de la data cumpărării drepturilor litigioase şi data vânzării terenurilor şi nici ipoteza posibilităţii de a nu obţine o hotărâre judecătorească favorabilă, nu justifică diferenţa foarte mare de preţ;
- din ansamblul elementelor relatate de martorii V. şi LL., menţinute şi în faţa instanţei de apel, rezultă că ei au acceptat foarte repede să cumpere drepturile litigioase, fără să facă o analiză amănunţită a acesturi drepturi, fără să ştie cui aparţin drepturile şi în ce stadiul se afla cauza civilă ce avea ca obiect drepturile pe care urmau să le cumpere, fără să negocieze cu toţi titularii drepturilor, fiind de acord să semneze contractele de vânzare în lipsa vânzătorilor, martorul LL. negociind preţul vânzării cu o persoană care nu era moştenitorul autorului KK.. Detaşarea martorilor V. şi LL. de elementele esenţiale şi condiţiile tranzacţiilor în care au fost implicaţi, dovedeşte faptul că aceştia erau persoane interpuse inculpatului A., fiindu-le indiferente consecinţele produse de convenţiile respective, ei reprezentând interesele inculpatului. Orice persoană diligentă face minime verificări cu privire la obiectul contractului, la persoanele care au calitatea de vânzători, se asigură că aceste persoane sunt prezente la data şi locul încheierii contractului.
Persoanele interesate V., LL., L., T., O., P. nu sunt de bună-credinţă, deoarece au urmărit şi obţinut drepturile asupra terenurilor printr-o procedură fraudată, la care au participat benevol, achiesând condiţiei impuse de inculpatul A., prin persoane interpuse (V., LL.), de a-i ceda o parte din terenurile ce formau obiectul cauzei civile soluţionate de inculpata D.. Persoanele interesate N., M., Q., J., R., S., nu pot beneficia, ca moştenitori, de terenurile intrate în patrimoniul autorilor lor, NNNNNNNN., FFFFFFF., printr-o procedură fraudată, cu participarea autorilor. În acest context, nu are importanţă dacă moştenitorii autorilor aveau vocaţia să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor respective, deoarece a fost fraudată întreaga procedură, atât în timpul soluţionării cauzei civile, cât şi ulterior, cu prilejul punerii în executare a hotărârii judecătoreşti. Persoanele interesate nu pot beneficia de rezultatul unei proceduri fraudate, chiar dacă au dreptul, conform legilor fondului funciar, să obţină terenurile care au aparţinut autorilor lor.
Instanţa de apel apreciază că probele administrate demonstrează fără dubiu că inculpatul A., în calitate de primar al localităţii Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Năvodari, a încălcat dispoziţiile ce reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, condiţii în care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu suprafaţă de 13 ha pentru moştenitorii defunctului KK. şi a cumpărătorilor de drepturi litigioase V. şi LL., inculpatul încălcând dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000, art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi art. 5 din O.U.G. nr. 119/1999, fiind cauzată o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 8.553.083,96 RON, cu consecinţa obţinerii de foloase necuvenite pentru sine, pentru moştenitori şi persoane apropiate inculpatului A., constând în importante avantaje patrimoniale. Fapta săvârşită de inculpatul A. constituie act material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată.
Legătura de cauzalitate rezultă din probele administrate în cauză, iar latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea-credinţă, în scopul obţinerii de mari avantaje imobiliare de către sine, persoane apropiate, moştenitori şi în paguba oraşului Năvodari.
C. Motive de apel invocate de inculpatul A., persoanele interesate J., I. privind emiterea titlului de proprietate nr. x/02.12.2010 - autori HH. şi II., în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu
Situaţia de fapt în cazul procedurii de emitere a titlului de proprietate nr. x/02.12.2010 - autori HH. şi II.:
Prin sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009, pronunţată de Judecătoria Constanţa, a fost admisă acţiunea reclamanţilor - moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., respectiv: UU., FFFFFFF., YY., AAA., XX., ZZ., VV., WW., HH., CCC., I. şi CCCCCCC. şi, a fost obligată Comisia Locală de fond funciar Năvodari să propună reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, în favoarea reclamanţilor, pentru suprafaţa de 8,8 ha teren agricol situat în loc. Năvodari, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, conform adresei nr. x/27.02.2009 emisă de Comisia Locală Năvodari.
A fost obligată pârâta Comisia Locală de fond funciar Năvodari să propună reconstituirea dreptului de proprietate, prin acordare de despăgubiri, în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., menţionaţi mai sus, pentru diferenţa de 1,52 ha teren arabil ce nu putea fi retrocedat în natură.
A fost obligată pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa să valideze propunerea comisiei locale conform atribuţiilor ce îi revin şi să emită titlul de proprietate în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., pentru suprafaţa de 8,8 ha teren agricol situat în loc. Năvodari, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, iar pentru diferenţa de 1,52 ha teren arabil ce nu putea fi retrocedat în natură, să valideze propunerea pentru acordarea despăgubirilor.
La data de 23.04.2010, moştenitorii DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE. FFFFFFF. şi I., toţi prin mandatar J., au promis că vor vinde promitentului-cumpărător TT. căsătorit cu OOOOOOO. cota indiviză de 1/2 din întregul lor drept de proprietate asupra terenurilor de 6,8 ha din PS 22 şi 2 ha din A/158, actul fiind autentificat sub nr. x/23.04.2010 de către BNP H..
În procesul-verbal încheiat în şedinţa din data de 16.07.2010 a Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, condusă de inculpatul A., în calitate de primar al oraşului Năvodari, analizându-se cererea numitului J., mandatar al moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., la punctul 4, s-a menţionat că, la momentul pronunţării sentinţei civile nr. 5222/17.03.2009, nu erau întocmite planurile de situaţie vizate de OCPI şi nu s-a putut înainta documentaţia către Comisia Judeţeană pentru aplicarea acestei sentinţe. S-a mai arătat că planurile de situaţie vizate de OCPI au fost înaintate Comisiei Locale la datele de 05.07.2010 şi 16.07.2010, şi, în aceste condiţii, moştenitorii vor fi puşi în posesie în PS 22 lot. nr. 1 cu suprafaţa de 6,8 ha şi în parcela Ns 158/5 Trup 9 Mamaia Nord cu suprafaţa de 2 ha.
Titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 a fost emis de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa pe numele moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., pentru suprafaţa totală de 8,8 ha, compusă din 6,8 ha în parcela PS 22-păşune şi 2 ha in parcela Ns. 158/5 Trup 9 Mamaia Nord - teren intravilan categoria Neproductiv-Nisipos.
Semnificativă, cu privire la categoria de folosinţă a terenurilor, este adresa din 22.10.2013 înaintată de O.C.P.I. Constanţa, către Instituţia Prefectului judeţului Constanţa, în care se arată următoarele:
"Titlul de Proprietate nr. x/02.12.2010 (...) cuprinde următoarele imobile:
- A - imobil situat în extravilan, Ps 22 lot, categorie de folosinţă păşune, în suprafaţă de 6,80 ha, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului Păşune (Ps) corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975(…);
- B - imobil situat în intravilan, NNS 158/5 Trup 9 Mamaia Nord, în suprafaţă de 2 ha, categorie de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x - (108450). Categoria de folosinţă a imobilului NNS - Neproductiv nisipuri corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 (…)."
Astfel, deşi prin sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009 pronunţată de Judecătoria Constanţa s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 8,8 ha teren agricol situat în loc. Năvodari, astfel: suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, nu a fost respectată această sentinţă deoarece, în privinţa celor 2 ha, moştenitorii defuncţilor HH. şi II. au fost împroprietăriţi asupra unui teren ce avea altă categorie de folosinţă, respectiv NNS - Neproductiv nisipuri. Totodată, au fost încălcate dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000.
La data de 09.08.2011, moştenitorii defuncţilor HH. şi II., cu excepţia lui I., toţi prin mandatar J., au vândut cumpărătorului TT. căsătorit cu OOOOOOO. suprafaţa de 10000 mp din terenul 18888 mp situat în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord prin contractul autentificat sub nr. x/09.08.2011 de BNP H..
Tot în data de 09.08.2011, aceiaşi vânzători, prin mandatar J., au vândut suprafaţa de 8888 mp situată în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord, către numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ., prin contractul autentificat sub nr. x/09.08.2011 de BNP H..
La aceeaşi dată, s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x din 9.08.2011 autentificat de BNP H., între promitentul-vânzător PPPPPPP., căsătorit cu QQQQQQQ. şi promitentul-cumpărător J. asupra suprafeţei indivize de 8.888 m.p reprezentând procentul de 44,44 % din terenul identificat cu nr. cadastral x. Prin încheierea acestui antecontract, persoana interesată J. s-a asigurat că, în urma încheierii unor tranzacţii repetate, terenul respectiv va ajunge în proprietatea sa.
La data de 14.09.2011, a fost încheiat contractul de partaj voluntar, autentificat de BNP H. sub nr. x/14.09.2011, prin care TT. a luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 10000 mp formată din 8 loturi de teren, dintre care două de 500 mp, cinci loturi de câte 1000 mp şi un lot de 4000 mp. I., prin mandatar J., a luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 1112 mp, iar numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ. au luat în proprietate şi posesie suprafaţa de 8888 mp.
Martorul TT. a vândut mai multe suprafeţe de teren, tranzacţiile fiind descrise în sentinţa apelată, printre cumpărători aflându-se şi inculpatul F., care a cumpărat suprafaţa totală de 5000 m.p. Inculpatul F. este angajat la S.C. PP. al cărei asociat unic este inculpatul A..
Se constată că martorii PPPPPPP. şi QQQQQQQ. au dezmembrat terenul de 8888 mp în două loturi, unul de 8311 mp şi altul de 577 mp. Terenul de 577 mp a fost vândut de PPPPPPP. şi QQQQQQQ., iar terenul de 8311 mp a fost dezmembrat în alte 12 terenuri, ulterior, din care suprafaţele de 441 mp şi nr. cadastral x, 466 mp şi nr. cadastral x, 650 mp şi nr. cadastral x, de 650 mp şi nr. cadastral x, 399 mp şi nr. cadastral x, 448 mp şi nr. cadastral x, 600 mp şi nr. cadastral x, 821 mp şi nr. cadastral x, de 69 mp şi nr. cadastral x şi 1376 mp cu nr. cadastral x, au fost cumpărate de persoana interesată J. de la PPPPPPP. şi QQQQQQQ., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 22.05.2013 autentificat de BNP LLLLLLLLL..
Ulterior, persoana interesată J. a vândut aceste suprafeţe de teren, după cum urmează: suprafaţa de teren de 441 mp, nr. cadastral x, suprafaţa de 466 mp, nr. cadastral x, 650 mp, cadastral x, suprefaţa de 399 mp, nr. cadastral x, suprafaţa de 448 mp, nr. cadastral x - cumpărătoarei RRRRRRRRRRR., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 26.09.2013 autentificat de BNP SSSSSSSSSSS.; suprafaţa de 650 mp, nr. cadastral x - cumpărătoarei S.C. TTTTTTTTTTT. S.R.L., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 6.12.2013 autentificat de BNP LLLLLLLLL.; suprafaţa de 600 mp şi nr. cadastral x - cumpărătoarei S.C. TTTTTTTTTTT. S.R.L., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 31.01.2014 autentificat de BNP LLLLLLLLL.; suprafaţa de 821 mp şi nr. cadastral x - cumpărătorului UUUUUUUUUUU., prin contractul de vânzare-cumpărare nr. x din 2.08.2013 autentificat de BNP LLLLLLLLL., aşa cum rezultă din tranzacţiile înscrise în cartea funciară .
Numitul I. a vândut terenul de 1112 mp şi nr. cadastral x, numitei CCCCCCCC., conform actului notarial nr. x din 30.09.2011 emis de BNP SSSSSSSSSSS..
Persoana interesată J., audiată în cursul judecăţii în apel, în şedinţa publică din data de 27.01.2022, a arătat următoarele: Nu îmi aduc aminte anul, începând din anii 2000 veneam în vacanţă cu familia, cu maşina, din Belgia unde locuiam permanent, în drumul meu în România, m-am oprit şi am găsit un service de vulcanizare în Constanţa unde am început să îmi schimb cauciucurile la maşinile cu care veneam în ţară. Când aveam nevoie, schimbam cauciucurile în România, dar aproximativ din 2007-2008 am schimbat cauciucurile la acel service. Din acel moment am fost de mai multe ori la acel service când veneam în România. TT. era patronul service-ului. În aceste împrejurări l-am cunoscut. După ce am avut p-v de punere în posesie, conform procurilor prin care am fost mandatat, voiam să vând cât mai repede terenurile, ca să pot împărţi sumele de bani familiilor de moştenitori şi să îmi recuperez cheltuiala iniţială. Am vorbit cu prietenii şi cunoştinţele din ţară, inclusiv cu TT. şi mi-a spus că ar fi dispus să achiziţioneze, dar nu toată suprafaţa întrucât nu dispunea de toată suma de bani. I-am prezentat preţul pe parcursul discuţiilor pentru că nu ştiam ce preţuri erau. După ce m-am interesat şi am constatat că era într-o zonă mlăştinoasă, era un teren neproductiv, nisipos, m-am interesat şi la Camera Agricolă Constanţa unde era înscris ca teren agricol, şi neputând să se construiască pe el am căutat să găsesc un preţ ca pentru un teren agricol. La acel moment, aveam o afacere în Belgia, şi nu aveam timp să stau aici pentru publicitate pentru a vinde terenul. Am dat anunţuri şi la ziar, dar perioada 2009-2014 a fost perioadă de criză şi era greu de găsit cumpărător. Am avut 2-3 întâlniri până i-am spus preţul, întâlniri ce au avut loc la interval de 2-3 luni, tot la service-ul respectiv. El a fost de acord, după negocieri care au avut loc în cadrul aceleiaşi discuţii. (...)
Domnul PPPPPPP. a cumpărat acest teren de 8888 mp în ideea de a face o investiţie imobiliară cu un câştig rapid, însemnând 1 an. Din cauza crizei, neputând să vândă toate parcelele cum şi-a propus, după aproximativ 2 ani de la achiziţionarea terenului de la mine, ne-am întâlnit în Eforie Sud, unde aveam eu o casă de vacanţă şi unde locuieşte şi el şi mi-a spus că nu mai e interesat de terenuri deoarece nu a avut câştigul estimat. Mi-a propus dacă vreau să le cumpăr eu şi am fost de acord. Le-am răscumpărat pentru că am vrut să achiziţionez şi eu ceva, iar la vremea aceea era o oportunitate. Cred că am cumpărat de la PPPPPPP. mai scump, am plătit mai mult pe mp, în comparaţie preţul pe mp la care a cumpărat el de la mine. (...)
Fraudarea procedurii desfăşurate de Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari în vederea emiterii titlului de proprietate nr. x/02.12.2010 rezultă din mai multe aspecte.
Astfel, deşi prin sentinţa civilă nr. 5222/17.03.2009, definitivă prin nerecurare, la data de 11.08.2009, a fost obligată Comisia Locală de fond funciar Năvodari să propună reconstituirea dreptului de proprietate, în natură, în favoarea moştenitorilor defuncţilor HH. şi II., respectiv: UU., FFFFFFF., YY., AAA., XX., ZZ., VV., WW., HH., CCC., I. şi CCCCCCC., pentru suprafaţa de 6,8 ha în parcela Ps 22 şi suprafaţa de 2,0 ha în parcela A/158, conform adresei nr. x/27.02.2009 emisă de Comisia Locală Năvodari, inculpatul A. nu a respectat sentinţa, propunând reconstituirea dreptului de proprietate asupra suprafeţei de 6,8 ha situată în PS 22 lot. nr. 1 şi asupra suprafeţei de 2 ha situată în parcela Ns 158/5 Trup 9 Mamaia Nord.
Din declaraţiile martorilor ZZ., AAA. şi VV. (audiat şi de instanţa de apel în şedinţa din 27.01.2022), I., CCC., DDD. (audiat şi de instanţa de apel în şedinţa din 18.03.2022), rezultă faptul că martorul J. (audiat şi de instanţa de apel în şedinţa din 27.01.2022) le-a spus că, pentru reconstituirea dreptului de proprietate, este necesar să cedeze inculpatului A., jumătate din suprafaţa de teren. Aceste declaraţii se coroborează cu actul autentificat sub nr. x/23.04.2010 de către BNP H., prin care, moştenitorii DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE., FFFFFFF. şi I., toţi prin mandatar J. au promis că vor vinde promitentului cumpărător TT. (audiat de instanţa de apel în şedinţa din 27.01.2022) căsătorit cu OOOOOOO. cota indiviză de 1/2 din dreptul lor de proprietate asupra terenurilor de 6,8 ha din PS 22 şi 2 ha din A/158.
Durata mare de timp scursă de la data rămânerii definitive a sentinţei civile 5222/17.03.2009, respectiv 11.08.2009 şi data formulării propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate - 16.07.2010, coroborat cu faptul încheierii, la data de 23.04.2010, a promisiunii de vânzare-cumpărare, dovedeşte faptul că inculpatul A. a condiţionat formularea propunerii de reconstituire a dreptului de proprietate, de cedarea cotei de 1/2 din suprafeţele de teren (nn. prin repetabilitatea unor situaţii similare dovedindu-se un modus operandi), aşteptând până la data la care moştenitorii autorilor HH. şi II. au încheiat antecontractele de vânzare-cumpărare, pentru a fi sigur că va obţine jumătate din terenurile pentru care urma să propună reconstituirea dreptului de proprietate.
După emiterea titlului de proprietate nr. x/02.12.2010, cumpărătorii s-au axat pe valorificarea terenului cu suprafaţa de 2 ha situată în Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord, adică în vecinătatea plajei Mării Negre, datorită valorii şi poziţionării acesteia.
Înalta Curte constată, în baza probelor administrate, că inculpatul F. era angajat la S.C. PP. cu unic asociat inculpatul A., societatea fiind administrată de sora sa. Conform informaţiilor relaţiile comunicate de ITM Constanţa, rezultă că inculpatul F., în perioada 04.08.2006-31.12.2010, a obţinut de la PP. salarii de încadrare între 370 de RON şi 720 de RON. Inculpatul F. este asociat unic şi administrator al S.C. HHHHHHHH. S.R.L., societate care a raportat doar pierderi contabile. Sediul social al S.C. HHHHHHHH. S.R.L. a fost declarat în baza unui contract de comodat cu inculpata S.C. C. S.R.L., al cărui asociat unic şi administrator este inculpatul B., fostul concubin al surorii inculpatului A., care a păstrat în permanenţă legătura cu inculpatul A., astfel cum rezultă din înscrisurile existente la al dosarului de urmărire penală (analizate anterior în cadrul motivelor de apel privind titlul de proprietate obţinut de inculpata E.).
Inculpatul F., audiat în cursul judecăţii în apel, în şedinţa publică din data de 13.04.2022, a arătat următoarele: Din anul 2006, sunt angajat al societăţii PP. Năvodari la un punct de lucru al societăţii în localitatea Corbu, VVVVVVVVVVV.. Din anul 2007, deţin o exploataţie agricolă în care cresc animale, porci şi vaci, pe care o am înscrisă la medic veterinar DSV Constanţa asociaţia Crescătorilor de Taurine, sunt înscris la APIA pentru subvenţii. În anul 2011, am achiziţionat două loturi de teren, respectiv 3,4 ha păşune şi 5000 mp agricol intravilan. În anul 2013, am mai achiziţionat 22.540 mp teren agricol intravilan. Cei 5000 mp şi păşunea achiziţionaţi în 2011 le deţin şi în prezent, iar terenul cumpărat în 2013 l-am vândut.
În cadrul societăţii PP. sunt angajat ca lăcătuş mecanic, mecanic mentenanţă utilaje, ocupându-mă în paralele şi de exploataţia pe care o deţin.
Terenul de 22.540 mp l-am vândut lui B., pe care îl cunoşteam drept urmare a vizitelor lui la punctul de lucru unde eram angajat. Vizita o colegă de serviciu.
Exploataţia agricolă pe care o deţin îmi aducea un venit între 10.000 -20.000 euro anual. Din anul 2018 am achiziţionat şi 30 de familii de albine. În anul 2020 am achiziţionat în localitatea Corbu 1800 mp de teren şi construcţie casă. (...)
La întrebările formulate de avocatul său, inculpatul a arătat: Comuna Corbu fiind aproape de Portul de animale vii, erau diferite persoane care se ocupau cu achiziţia de animale pentru export. În mare parte erau cetăţeni arabi. În ceea ce ţine de vânzarea porcilor îi vindeam către populaţie. (...)
A fost o perioadă de aproximativ 6 luni - 1 an, în care am vândut laptele unor fabrici din zonă care procesau laptele pentru brânzeturi, caşcaval, iar după, am preferat să nu îl mai vând, preferam să cresc viţei. Cumpăram viţeii în vârstă de o săptămână, pe care îi vindeam toamna. Sunt ferme care preferă să vândă laptele către procesare şi ferme care vânzând viţelul în vârstă de o săptămână rămân cu laptele. De asemenea, sunt şi ferme care preferă să crească viţeii. (...)
Deţin înscrisuri de la Medicul veterinar înregistrate la DSV Constanţa, din care rezultă numărul de animale înregistrat în exploataţie. Menţionez faptul că în înscrisuri se poate observa că sunt înregistrate doar vacile de reproducţie, adică niciodată nu am înregistrat viţeii, doar unul doi viţei pe care preferam să îi păstrez. Viţeii vânduţi nu îi înregistram şi nici viţeii rezultaţi din reproducere şi nici viţeii cumpăraţi. nu erau înregistraţi.
Au fost ani în care am vândut 70-80 viţei şi ani în care am vândut 30-40 viţei. În anul 2011 aveam aproximativ 40 şi ceva de porci înregistraţi şi 20 de vaci. La nivelul anilor 2010-2011, în momentul în care am achiziţionat primul lot de teren în anul 2011, am vândut efectivul de porci existent în exploataţie. Nu pot să spun exact suma cu care i-am vândut. Dar pot să arăt că un porc a cărui greutate era de 100 kg costa 1000 RON. Un viţel îl vindeam cu sume între 2500 RON şi 5000 RON, în funcţie de greutate.
Nu ştiu exact câţi viţei am vândut în perioada 2010 -2011. (...)
În anul 2011, terenul achiziţionat l-am luat pentru că mi-a atras atenţia păşunea, aceasta fiindu-mi necesară pentru animale, cumpărând terenul păşune şi 5000 mp teren de la aceeaşi persoană, respectiv TT.. (...)
În oraşul Constanţa, aflându-mă la un service sau o vulcanizare, nu reţin exact, era un anunţ în care era specificat că vinde teren şi păşune pe raza oraşului Năvodari. Am sunat la acel număr de telefon, ne-am întâlnit la teren la o dată ulterioară, l-am văzut şi am decis să cumpăr o parte din el, reuşind să achiziţionez 3,4 ha păşune şi 5000 mp teren intravilan agricol. Pe cei 5000 mp, teren intenţionam ca, în viitor, pe o parte din el, să îmi ridic o casă, lucru care nu s-a mai întâmplat pentru că a început procesul în care sunt cercetat. Ulterior, am cumpărat o casă pe raza localităţii Corbu. (...)
Terenul de 5000 mp este situat în zona numită GGGGGGGG., în apropiere, în Mamaia Sat, iar păşunea la ieşire din Năvodari spre Sibioara. Terenul de 5000 mp era acoperit de vegetaţie înaltă şi sălcioare - o răchită care creşte în zona Dobrogei. (...)
Banii îi aveam economisiţi din ce strânsesem în anii anteriori şi cu un ajutor de la părinţii mei, de aproximativ 10000 euro (500 de milioane RON vechi). (...)
Pe OO. îl cunoşteam din oraşul Năvodari, unde ne întâlneam la meciurile de fotbal amical, la sala de fotbal, aflând de la el că are un teren de vânzare, am hotărât să îl cumpăr. Neavând bani suficienţi pentru achiziţionarea lui am împrumutat de la un unchi de-al meu CCCCC. pe care îl însoţeam când venea cu albinele în zona Mării Negre, suma de 40.000 euro.
Acest teren l-am vândut ulterior lui B. la preţul de 1 miliard şi jumătate RON vechi. (...)
Am cumpărat terenul pentru a-l vinde peste un timp. (...)
Într-o discuţie cu B. la ferma Corbu s-a arătat interesat să cumpere lotul de teren pe care îl deţineam, eu fiind dispus să îl vând. Astfel, am hotărât să îl vând. Din a doua discuţie ne-am înţeles asupra preţului. (...)
La întrebările formulate de procuror, inculpatul a arătat:
Nu există un act constitutiv şi nici o altă formă de organizare al exploataţiei. (...)
Nu plătesc nici taxe, nici impozite către stat. (...), (...) în perioada 2010 -2011 am avut o singură persoană care se ocupa de animale. Au fost perioade în care nu am avut pe nimeni. Am lucrat şi eu cât mi-a permis timpul, soţia, socrul meu. (...)
În anul 2007, în momentul în care am deschis exploataţia am cumpărat două vaci. În anul 2008, cred că aveam în jur de 10- 12 vaci. O investiţie exactă nu pot preciza, doar cea din momentul în care am deschis exploataţia. Nu pot să spun cât au costat cele două vaci din primul an şi cele 10- 12 vaci din cel de-al doilea an. (...)
Cheltuieli aveam doar cu nutreţul pentru perioada rece, în jur de 100 - 150 milioane RON vechi anual. Persoanei care se ocupă cu îngrijirea animalelor îi dau în prezent suma de 1000 RON lunar, dar nu ştiu cât plăteam în perioada 2010-2011. În perioada caldă vacile se hrăneau de pe păşune, iar pentru porci cumpăram cereale. Lunar cheltuiam 15 milioane RON în momentul în care am avut 40 de porci. Aceşti bani erau în plus faţă de sumele menţionate anterior. (...)
Grajdurile sunt ale societăţii PP., au rămas neutilizate, iar păşunea aparţine comunei Corbu. Grajdurile şi păşunea le foloseam gratuit. Pentru a folosi grajdurile societăţii PP., eu am vorbit cu administratorul societăţii, respectiv RR., sora lui A.. Există un contract de comodat încheiat între mine ca persoană fizică şi societatea PP., din partea societăţii semnând RR.. (...)
Dovezi scrise vizavi de vânzarea animalelor nu deţin, întrucât le vindeam la persoane numite "samsari", care se ocupau cu cumpărarea vânzarea animalelor. Au fost moment când am vândut animale şi la abator, unde duceam certificatul animalului, dar banii nu mi-i dădeau în baza unei chitanţe. Banii îi primeam cash.
Nu am avut vreodată un cont în bancă prin care să efectuez plăţi sau să primesc bani raportat la activitatea exploatării agricole. Ca persoană fizică am card bancar. (...)
Eu primesc subvenţii pentru vaca de lapte şi pentru păşune. Pentru a primi aceste subvenţii eu depun la APIA, pentru păşune adeverinţă de la primăria Năvodari, pentru animale adeverinţă de la medic veterinar şi tabel cu animalele cu fiecare număr de crotal în parte - dispozitivul fixat în urechea animalului. A fost o perioadă în anii trecuţi când pentru subvenţia APIA era necesară o chitanţă de la direcţia Agricolă unde se achita taxa de 10 RON pe cap de animal, pe care o depuneam la APIA, copie după cartea de identitate şi un iban de la bancă, cont în care APIA urma să vireze banii.
Subvenţiile de la APIA le primesc în contul meu personal de la bancă. În aceeaşi modalitate primeam banii de la APIA şi în perioada 2010 -2011. Deţin înscrisuri de la APIA în acest sens, dar doar după 2015, pentru că, până atunci, cererile de subvenţie se depuneau la sectorul Zootehnic din cadrul APIA, sector care, în prezent, nu mai există. (...)
În cadrul societăţii PP., de când m-am angajat şi până în prezent salariu meu a fost minimul pe economie. Nu mai primeam alţi bani. (...)
Am o societatea comercială pe care nu am reuşit să o întrebuinţez, nu am activitate, doar un contabil angajat cu program de 2 ore pe zi. Societatea se numeşte HHHHHHHH. S.R.L., înfiinţată în anul 2008, cu sediul în Năvodari, str. x sunt singurul asociat. Am obţinut de la primăria Corbu atestat de producător, certificat de comercializare, în ideea de a vinde produse din exploataţie, dar nu am reuşit până în prezent să am o activitate. Societatea nu este radiată. (...), (...) sediul societăţii a fost cumpărat de societatea HHHHHHHH. S.R.L. de la B..
Înalta Curte constată, în acord cu prima instanţă, că inculpatul F. nu avea veniturile necesare pentru a plăti preţul pentru cele două suprafeţe de teren cumpărate de la TT.. Deşi, in faţa instanţei de apel, inculpatul F. a declarat faptul căl obţinea venituri din alte activităţi, respectiv creşterea şi vânzarea animalelor şi a produselor lactate. Înalta Curte constată că nu există înscrisuri care să dovedească declaraţia sa, iar maniera în care a susţinut administrarea propriei activităţi raportat la volumul acesteia, obiectul muncii şi eficienţa înregistrată sunt neverosimile. Astfel, inculpatul a arătat că nu a plătit taxe sau impozite pentru veniturile obţinute, nu a avut un cont bancar în care să încaseze banii obţinuţi din exploataţia agricolă sau din care să efectueze cheltuieli necesare exploataţiei respective, nu deţine niciun fel de înscrisuri privind înfiinţarea acesteia, ori sumele de bani încasate în urma vânzării animalelor şi produselor lactate, sau cheltuielile efectuate. Totodată, inculpatul a precizat că, deşi a înfiinţat S.C. HHHHHHHH. S.R.L. tocmai pentru a vinde produsele obţinute în exploataţia agricolă, nu a folosit această societate în acest scop. Inculpatul F. a menţionat generic anumite sume de bani obţinute, fără a fi dovedite prin înscrisuri, menţionând că deţine documente de la APIA, însă după anul 2015, perioadă care nu interesează cauza. Acelaşi inculpat a precizat că a folosit cu titlul gratuit grajdurile societăţii PP., există un contract de comodat încheiat între el ca persoană fizică şi societatea PP., din partea societăţii semnând RR., sora inculpatului A.. În concluzie, instanţa de apel constată că inculpatul F. nu a dovedit susţinerea sa, în sensul că avea venituri care îi permiteau să cumpere suprafeţele de teren, fiind însă certă legătura cu inculpatul A..
În consecinţă, inculpatul A. este unicul liant între martorul TT. şi inculpatul F., având interes în încheierea tranzacţiei, inculpatul F. fiind interpusul său. Astfel, inculpatul F., pe de-o parte era angajat la societatea PP. al cărei asociat unic era inculpatul A., iar, pe de altă parte, nu avea veniturile necesare pentru a achiziţiona mai multe suprafeţe de teren într-o perioadă scurtă de timp.
Totodată, martorul J. a susţinut constant, în faţa moştenitorilor autorilor HH. şi II., că pentru a obţine terenul trebuie să cedeze jumătate inculpatului A. pe care îl cunoştea, mergând la el de mai multe ori pentru a obţine reconstituirea dreptului de proprietate.
Prin urmare, Înalta Curte apreciază că martorii TT., J. şi inculpatul F. sunt interpuşii inculpatului A., relevante fiind succesiunea actelor şi tranzacţiilor cu privire la terenuri, respectiv încheierea promisiunilor de vânzare-cumpărare, în aprilie 2010, propunerea inculpatului A. de emitere a titlului de proprietate, în iulie 2010, emiterea titlului de proprietate în decembrie 2010, încheierea contractelor de vânzare-cumpărare, în august 2011.
Prin succesiunea tranzacţiilor, s-a încercat a se crea o aparenţă de onestitate a raporturilor contractuale, operaţiuni care, în realitate, îi profitau inculpatului A..
Legătura dintre martorul TT. şi inculpatul F. a fost realizată de cel care îi cunoştea pe ambii, respectiv inculpatul A., pentru a evita o eventuală problemă privind refuzul martorului TT. de a-i mai da terenul. Este semnificativă împrejurarea că ambele promisiunile de vânzare - cumpărare au fost încheiate în aceeaşi zi, la acelaşi notar, constituind o condiţie necesară pentru ca inculpatul A. să dispună atribuirea terenurilor într-o zonă apropiată de Marea Neagră. Din această perspectivă, nici declaraţiile martorului TT. nu corespund realităţii, martorul neprezentând un motiv plauzibil pentru care a acceptat să plătească suma de 11.000 de euro pentru o suprafaţă de teren care, la data încheierii antecontractului de vânzare cumpărare, nu se afla în posesia promitenţilor-vânzători. Există contradicţii între declaraţiile martorului date la prima instanţă şi în faţa instanţei de apel, în sensul că prima dată a declarat că a plătit preţul de 11.000 de euro, la data încheierii antecontractului, apoi a arătat că preţul a fost plătit la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare. Din raportul dintre preţul plătit şi suprafaţa de teren cumpărată, rezultă o evaluare a metrului pătrat la aproximativ 1 euro. În acest sens este relevant şi faptul că la interval de circa o lună, martorul a revândut terenul, cu o sumă mult mai mare faţă de preţul plătit de el, în condiţiile în care terenul se afla în aceeaşi stare ca în momentul dobândirii, pentru a da un caracter de onestitate convenţiilor. Astfel potrivit declaraţiei martorului UUUUUUU., audiat în apel, în şedinţa publică, din 25.05.2022, preţul mi-a fost spus de către prietenul meu, iar eu am fost de acord. În raport cu preţurile din zonă preţul plătit de noi era puţin mai mic, în sensul că s-a cerut 15.000 euro şi noi am plătit 12.000 euro, suprafaţa de teren având 1000 mp. (n.n. 12 euro/m.p.). Instanţa aminteşte poziţionarea terenului, astfel cum a fost explicitată de martor, la momentul audierii, respectiv la 200 m de aleea de promenadă, zonă în care plaja avea 50 m lăţime. În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorilor RRRRRRR. (audiat, în apel, la data de 27.01.2022), YYYYYYY. (audiat, în apel, la data de 18.03.2022) şi AAAAAAAA. (audiat la termenul din 18.05.2022). Astfel, martorul RRRRRRR. a arătat că a cumpărat de la martorul TT., în anul 2011, un teren situat la 100 m de Marea Neagră, într-o zonă cu dezvoltare imobiliară în care se construia mult, în suprafaţă de 500 m.p. cu preţul de 6.000 euro. Martorul AAAAAAAA. a arătat că a cumpărat terenul de la martorul TT., situat în proximitatea plajei, cu preţul de 12 euro/mp., iar terenul se afla la 20 de m de plajă şi la 100-150 m de luciul apei. Martorul YYYYYYY. a arătat că s-a asociat cu martorul TT. în vederea construirii unor imobile (blocuri) pe un teren aparţinând martorului TT., situat la 25 m de promenată şi la 125-130 m de Marea Neagră.
Terenul în suprafaţă 8888 mp şi cu nr. cadastral x, asupra cărora martorii PPPPPPP. şi QQQQQQQ. au devenit proprietari, prin cumpărarea de la martorul J., mandatar al moştenitorilor autorilor HH. şi II. a făcut obiectul mai multor tranzacţii succesive, descrise în sentinţa apelată, rezultând inclusiv faptul că o mare parte din suprafaţa respectivă a intrat în proprietatea martorului J. prin cumpărare de la PPPPPPP. şi QQQQQQQ., conform tranzacţiilor înscrise în cartea funciară .
Înalta Curte reiterează că semnificativ, în privinţa conivenţei dintre inculpatul A., martorul TT. şi martorul J., este faptul că, în aceeaşi zi, 09.08.2011, la acelaşi birou notarial, BNP H., au fost încheiate mai multe contracte: moştenitorii defuncţilor HH. şi II., cu excepţia lui I., toţi prin mandatar J., au vândut cumpărătorului TT. căsătorit cu OOOOOOO. suprafaţa de 10000 mp din terenul 18888 mp situat în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord prin contractul autentificat sub nr. x/09.08.2011 de BNP H.; aceiaşi vânzători, prin mandatar J., au vândut suprafaţa de 8888 mp situată în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord, către numiţii PPPPPPP. şi QQQQQQQ., prin contractul autentificat sub nr. x/09.08.2011 de BNP H.; s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare nr. x din 9.08.2011 autentificat de BNP H., între promitentul-vânzător PPPPPPP., căsătorit cu QQQQQQQ. şi promitentul-cumpărător J. asupra suprafeţei indivize de 8.888 m.p reprezentând procentul de 44,44 % din terenul identificat cu nr. cadastral x.
Prin urmare, inculpatul A., prin interpuşii TT. şi J., a urmărit să creeze o aparenţă de legalitate a tranzacţiilor succesive ce au avut ca obiect terenurile trecute în titlu de proprietate nr. titlul de proprietate nr. x/02.12.2010, în realitate terenurile aflându-se, în parte, la dispoziţia inculpatului, prin persoane interpuse.
Din declaraţiile martorilor EEE., FFF., UU., WW., XX., YY., BBB., ZZ., AAA., VV., I., CCC., DDD., rezultă că martorul J. a fost mandatat de toţi moştenitorii autorilor HH. şi II., să facă demersuri pentru a li se reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor, să vândă terenul şi să le dea partea fiecăruia din bani, însă lor nu le-a dat decât sume modice, motiv pentru care au introdus acţiune la instanţa civilă. Apărarea martorului J., în sensul că, între el şi o parte din moştenitorii autorilor HH. şi II., există un litigiu de natură civilă, este nerelevantă în raport cu mecanismul infracţional demonstrat în cauză.
Înalta Curte reţine că există contradicţii între declaraţiile martorilor J. şi PPPPPPP., în privinţa modului şi a datei la care s-au cunoscut. Astfel, la prima instanţă, martorul J. a arătat că l-a cunoscut întâmplător pe martorul PPPPPPP., la un service situat în Eforie Sud, însă martorul PPPPPPP. a declarat la instanţa de apel că este prieten cu martorul J. pe care îl cunoaşte de mult timp, din anul 1985. Persoana interesată J. a intenţionat, prin folosirea familiei PPPPPPP. şi QQQQQQQ. în tranzacţiile succesive, să ascundă conivenţa dintre el şi inculpatul A., aspect ce justifică implicarea lui J. în mecanismul infracţional.
Preţul foarte mic trecut în contractul de vânzare-cumpărare încheiat între PPPPPPP., QQQQQQQ. şi moştenitorii autorilor HH. şi II., în raport de locaţia terenurilor - în apropierea Mării Negre, şi de suprafaţa mare de teren cumpărată, evidenţiază de asemenea fraudarea procedurii în maniera concepută de inculpatul A..
O dovadă în acelaşi sens o reprezintă multitudinea tranzacţiilor succesive care au condus la dobândirea de către martorul J. a unei părţi mari din suprafaţa de teren cumpărată de PPPPPPP. şi QQQQQQQ. de la moştenitorilor autorilor HH. şi II., aspect ce probează faptul că s-a urmărit scoaterea terenurilor din proprietatea moştenitorilor pentru a ajunge în proprietatea martorului J., fiind mai uşor ca acesta să-şi ţină promisiunea faţă de inculpatul A.;
Persoanele interesate J. şi I. nu au acţionat cu bună-credinţă, deoarece au obţinut terenurile în urma unei proceduri fraudate, J. fiind cel care, la propunerea inculpatului A., i-a determinat pe moştenitorii autorilor HH. şi II., să încheie actul de promisiune de vânzare-cumpărare, existând înţelegerea de a ceda jumătate din teren, în schimbul obţinerii dreptului de proprietate. Persoana interesată I., împreună ceilalţi moştenitori (DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE., FFFFFFF.) au acceptat propunerea de a-i ceda inculpatului A. jumătate din terenul obţinut, fiind implicaţi astfel în fraudarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate. Fără acordul moştenitorilor autorilor HH. şi II. de a încheia promisiunea de vânzare-cumpărare cu martorul TT., procedura nu ar fi fost fraudată.
Susţinerea apelantului persoană interesată I., în senul că el nu a obţinut suprafaţa de teren de 1112 m.p., ci doar o suprafaţă de 556 m.p. cu numărul cadastral x, este nefondată. Astfel, din contractul de partaj voluntar, autentificat de BNP H. sub nr. x/14.09.2011, rezultă că acesta a devenit proprietarul suprafeţei de teren de 1112 m.p. şi nr. cadastral x pe care a vândut-o, ulterior, numitei CCCCCCCC., conform actului notarial nr. x din 30.09.2011 emis de BNP SSSSSSSSSSS. .
Instanţa de apel apreciază că probele administrate demonstrează fără dubiu că inculpatul A., în calitate de primar al localităţii Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Năvodari, a încălcat dispoziţiile ce reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, condiţii în care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu suprafaţă de 2 ha pentru moştenitorii defuncţilor HH. şi II., inculpatul încălcând dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000, art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi art. 5 din O.U.G. nr. 119/1999, fiind cauzată o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 1.459.400 RON, cu consecinţa obţinerii de foloase necuvenite pentru sine, pentru moştenitori şi persoane apropiate inculpatului A., constând în importante avantaje patrimoniale. Fapta săvârşită de inculpatul A. constituie act material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată.
Legătura de cauzalitate rezultă din probele administrate în cauză, iar latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea-credinţă, în scopul obţinerii de mari avantaje imobiliare de către sine, persoane apropiate, moştenitori şi în paguba oraşului Năvodari.
D. Motive de apel invocate de inculpatul A., inculpatul B., inculpatul F., inculpata S.C. C. S.R.L., privind emiterea titlului de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL., în legătură cu infracţiunile de abuz în serviciu, respectiv spălare a banilor
Situaţia de fapt în cazul emiterii titlului de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL.:
Moştenitoarele autorului LL., martorele TTT., UUU. şi SSS. au chemat în judecată Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari şi au solicitat să li se reconstituie dreptul de proprietate asupra suprafeţei totale de 2,254 ha teren arabil.
Prin contractul de vânzare cumpărare de drepturi litigioase autentificat de BNP H., reclamantele TTT., UUU. şi SSS. au vândut drepturile litigioase, numitului OO..
Prin sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010, pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, a fost admisă acţiunea reclamantului OO. şi au fost obligate pârâtele Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa şi Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari să reconstituie dreptul de proprietate, în natură, pe raza oraşului Năvodari (pe vechiul amplasament, sau dacă nu este posibil, pe amplasamente libere), sau, dacă această măsură nu este posibilă, prin echivalent, pentru diferenţa de 2,254 ha teren, de pe urma autorului LL..
Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, în şedinţa din data de 05.05.2011, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari, a stabilit acordarea către OO. a suprafeţei de 2,254 ha teren, în intravilanul oraşului Năvodari, 20000 mp în parcela Tf 158/6 trup 2/1 şi 2540 mp în parcela Tf 158/6 trup 3/1/1, aşa cum rezultă din procesul-verbal din aceeaşi dată.
La data de 20.06.2011, numitul OO. a fost pus în posesie asupra terenurilor menţionate, fiiind încheiat procesul-verbal nr. x/20.06.2011, iar la data de 28.09.2011 a fost emis titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 de către Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa, pentru suprafaţa totală de 2,2540 ha, teren intravilan categoria tufărişuri, în zona Mamaia Nord.
Semnificativă, cu privire la categoria de folosinţă a terenurilor, este adresa din 22.10.2013 înaintată de O.C.P.I. Constanţa, către Instituţia Prefectului judeţului Constanţa, în care se arată următoarele:
"Titlul de Proprietate nr. x/28.09.2011 (...), proces-verbal de punere în posesie înregistrat la primăria Năvodari sub nr. x/20.06.2011 (...) cuprinde următoarele imobile situate în intravilan:
- M. Nord Trup 3/1/2 - TF 158/6 Lot x, în suprafaţă de 540 m.p. - categoria de folosinţă pădure - (tufăriş), imobil identificat cu numărul cadastral x;
- YYYYYYYY. 2/1 - TF 158/6, în suprafaţă de 2 ha - categoria de folosinţă pădure - (tufăriş), imobil identificat cu numărul cadastral x;
- YYYYYYYY. 3/1/1 - TF 158/6, în suprafaţă de 2000 m.p. - categoria de folosinţă pădure - (tufăriş), imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilelor pădure - (tufăriş) corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 - TF tufăriş (…)."
Nu a fost respectată sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010, pronunţată de Judecătoria Constanţa, prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren arabil, aspect ce rezultă din considerentele sentinţei, întrucât cumpărătorul drepturilor litigioase, OO. a fost împroprietărit asupra terenurilor din categoria de folosinţă pădure - (tufăriş). Astfel, au fost încălcate dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000.
Ulterior, inculpatul F., prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2013 la B.N.P. H., a cumpărat la preţul de 80.000 RON, de la OO., suprafaţa de 22.540 m.p., iar prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.05.2013 la B.N.P. H., a vândut inculpatului B., aceeaşi suprafaţă de teren în schimbul sumei de 150.000 RON. În sentinţa apelată, la pagina 41, s-a strecurat o eroare materială, arătându-se că inculpatul B. a cumpărat de la inculpatul F. suprafaţa de 22.540 m.p., la data de 15.03.2015, însă, aşa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare, data corectă este 15.05.2013. La filele x din vol. 7 ale dosarului de urmărire penală se află copia cărţii funciare nr. x, (nr. CF vechi x, nr. cadastral vechi x) cu privire la suprafaţa de teren de 20000 mp, în care sunt trecute toate convenţiile încheiate cu privire la terenul respectiv: actul notarial nr. x din 16.04.2013 emis de BNP H., încheiat între numitul OO. şi inculpatul F., actul notarial nr. x din 15.05.2013 emis de BNP H., încheiat între inculpatul F. şi inculpatul B., actul notarial nr. x din 14.06.2013 emis de BNP H., încheiat între inculpatul B. şi inculpata S.C. C. S.R.L., actul notarial nr. x din 12.07.2013 emis de BNP SSSSSSSSSSS., încheiat între inculpata S.C. C. S.R.L. şi S.C. NN.. În cărţile funciare nr. x - suprafaţa de teren de 540 m.p., nr. 110562 - suprafaţa de teren de 500 m.p., nr. 110563 - suprafaţa de teren de 1000 m.p, nr. 110564 - suprafaţa de teren de 500 m.p. sunt trecute aceleaşi acte notariale. Din adresa nr. x emisă de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului cu privire la S.C. NN. rezultă că s-a completat aportul capitalului social de către acţionarul societăţii S.C. C. S.R.L. cu suma de 7.300.000 RON aport în natură, imobil compus din trei terenuri intravilane situate în Năvădari, Mamaia Nord jud. Constanţa, în suprafaţa totală de 22540 m.p.;
Inculpatul B. a adus terenul cu titlu de aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., conform actului notarial nr. x din 14.06.2013 emis de BNP H.. Inculpata S.C. C. S.R.L. a adus acelaşi teren cu titlu de aport la capitalul S.C. NN., conform actului notarial nr. x din 12.07.2013 emis de BNP SSSSSSSSSSS..
Fraudarea procedurii desfăşurate de Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari în vederea emiterii titlului de proprietate nr. x/28.09.2011, rezultă din mai multe aspecte:
Astfel, martora SSS. (moştenitoare) a fost membru în Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, alături de inculpatul A., participând la şedinţa din 5.05.2011, în care s-a stabilit acordarea către numitul OO. a suprafeţei de 2,254 ha teren, în intravilanul oraşului Năvodari, lângă Marea Neagră, 20000 mp în parcela Tf 158/6 trup 2/1 şi 2540 mp în parcela Tf 158/6 trup 3/1/1, după cum rezultă din procesul-verbal semnat de membrii comisiei, inclusiv martora şi inculpatul.
Or din declaraţiile martorei SSS., audiată în apel, la solicitarea inculpatului A., rezultă că nu-l cunoştea pe numitul OO., însă acesta a oprit-o pe stradă, propunându-i să cumpere drepturile litigioase ce constituiau obiectul dosarului nr. x/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa. Martora a precizat că nu ştie de unde o cunoştea numitul OO., însă, după ce a vorbit la telefon cu surorile sale, martorele UUU. şi TTT., a stabilit cu OO. să se întâlnească la notar. Martorele UUU. şi TTT. au arătat că l-au văzut prima dată pe numitul OO., la cabinetul notarial.
Potrivit înscrisurilor emise de ITM Constanţa, OO. fost angajat initial la S.C. PP., al cărei asociat este inculpatul A., după care a fost angajat la S.C. C. S.R.L., al cărei asociat şi administrator este inculpatul B.. Din actele medicale emise de către Spitalul Judeţean Constanţa şi raportul de expertiză medico-legală psihiatrică rezultă că numitul OO. suferă de leucoencefalopatie etanolică, retard psihic uşor, are o inteligenţă nativă deficitară, comportament raportat la satisfacerea nevoilor primare de supravieţuire uşor de manipulat, cu limitarea capacităţii de înţelegere.
Aceste aspecte dovedesc faptul că numitul OO. era interpusul inculpatului A., singurul care îi cunoştea, atât pe SSS., care era membru în Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, cât şi pe OO., fost angajat la S.C. PP., al cărei unic asociat este inculpatul.
Prin sentinţa civilă nr. 26288/30.11.2010 pronunţată de Judecătoria Constanţa, definitivă prin nerecurare, a fost admisă acţiunea reclamantului OO. şi au fost obligate pârâtele să reconstituie dreptul de proprietate, în natură, pe raza oraşului Năvodari (pe vechiul amplasament sau, dacă nu este posibil, pe amplasamente libere) sau, dacă această măsură nu este posibilă, prin echivalent, pentru diferenţa de 2,254 ha teren, de pe urma autorului LL..
Sentinţa civilă nu a putut fi pusă în executare în limitele stabilite în dispozitiv, deoarece nu au fost făcute verificări nici cu privire la situaţia vechiului amplasament al terenului ce a aparţinut autorului LL., nici în privinţa altor suprafeţe de teren care erau libere, propunându-se reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren cu o valoare mare, situat în apropierea Mării Negre, scop urmărit de inculpatul A. prin activitatea desfăşurată în calitate de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar în legătură cu toate cele cinci titluri de proprietate, în fiecare caz fiind dovedit fără dubiu că a acţionat prin persoane interpuse în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale îmn primul rând pentru sine şi persoanele apropiate.
Situaţia inculpatului F. a fost analizată anterior (fiind implicat şi în tranzacţiile ce au avut ca obiect terenuri trecute în titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 - autori HH. şi II.). Înalta Curte reiterează că inculpatul F., deşi nu avea surse din care să obţină venituri substanţiale, a participat la tranzacţii ce au avut ca obiect terenuri cu valori foarte mari, situate în apropierea Mării Negre, terenuri obţinute prin proceduri fraudate de către inculpatul A., prin care s-au reconstituit drepturi de proprietate, sub condiţia ca o cotă-parte să fie cedată unor persoane apropiate lui. La astfel de tranzacţii au participat şi inculpaţii B. şi S.C. C. S.R.L..
În cazul titlului de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL., s-a procedat similar, fiind implicat numitul OO., o persoană care nu avea, potrivit înscrisurilor medicale şi medico-legale, capacitatea intelectuală necesară să cunoască situaţia drepturilor litigioase din dosarul nr. x/2010 aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa, să iniţieze cumpărarea acestor drepturi litigioase, apoi să fie implicat în tranzacţii imobiliare din care să se obţină un profit substanţial, aspecte ce reclamă experienţă bogată în domeniul imobiliar.
Elocvente sunt diferenţele mari existente între preţurile tranzacţiilor succesive ce au avut loc într-o perioadă scurtă de timp (16.04.2013-12.07.2013). Astfel, inculpatul F. a cumpărat terenul de la numitul OO. cu suma de 80.000 RON, apoi îl vinde inculpatului B. cu preţul de 150.000 RON, care l-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., aceasta aducându-l, apoi, cu titlu de aport în natură, cu o valoare de 7.300.000 RON, la capitalul social al S.C. NN..
Aceste aspecte sunt semnificative şi în privinţa infracţiunii de spălare de bani reţinute în sarcina inculpaţilor F., B., S.C. C. S.R.L..
Instanţa de apel apreciază că probele administrate demonstrează fără dubiu că inculpatul A., în calitate de primar al localităţii Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Năvodari, a încălcat dispoziţiile ce reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, condiţii în care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu suprafaţă de 2,254 ha pentru cumpărătorul drepturilor litigioase, OO., inculpatul încălcând dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000, art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi art. 5 din O.U.G. nr. 119/1999, fiind cauzată o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 1.661.302 RON, cu consecinţa obţinerii de foloase necuvenite pentru sine, pentru cumpărătorul drepturilor litigioase, OO. şi persoane apropiate inculpatului A., constând în importante avantaje patrimoniale. Fapta săvârşită de inculpatul A. constituie act material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată.
Legătura de cauzalitate rezultă din probele administrate în cauză, iar latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea-credinţă, în scopul obţinerii de mari avantaje imobiliare de către sine, persoane apropiate, moştenitori şi în paguba oraşului Năvodari.
E. Motive de apel invocate de inculpatul A., inculpatul B., inculpata S.C. C. S.R.L., persoanele interesate WWW., MMMMMMM., BB., W., Z., X., Y., privind emiterea titlului de proprietate nr. x/15.02.2012 - autor MM., în legătură cu infracţiunea de abuz în serviciu
Situaţia de fapt în cazul emiterii titlului de proprietate nr. x/15.02.2012 - autor MM.:
Prin sentinţa civilă nr. 4153/07.03.2008, pronunţată de Judecătoria Constanţa, a fost admisă în parte acţiunea formulată de reclamantul Z., în calitate de moştenitor al autorului MM., fiind obligată Comisia Locală de fond funciar Năvodari să întocmească actele necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea moştenitorilor defunctului MM., cu privire la diferenţa de teren nereconstituită, în suprafaţă de 17,7 ha de teren, în una din variantele alternative posibile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1/2000, respectiv, în natură, sau prin echivalent, precum şi să înainteze această documentaţie către Comisia Judeţeană Constanţa spre validare.
A fost obligată pârâta Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Constanţa să valideze propunerea de reconstituire asupra suprafeţei de 17,7 ha teren, potrivit atribuţiilor ce-i revin.
Instanţa a constatat că reclamantul Z. era moştenitorul defunctului MM., în calitate de fiu, alături de alţi moştenitori, respectiv, AA., WWWWWWWW., W. şi XXXXXXXX..
Comisia Locală pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Năvodari, în şedinţa din data de 16.09.2011, condusă de inculpatul A., în calitate de Primar al oraşului Năvodari, a propus reconstituirea dreptului de proprietate pe suprafaţa de 17,7 ha de teren, astfel cum a fost menţionat în adresa nr. x/16.09.2011 emisă de Administraţia Domeniului Public şi Privat Năvodari.
La data de 17.10.2011, conform procesului-verbal nr. x, moştenitoriii autorului MM., numiţii Z., AA., WWWWWWWW., W., X. şi Y. au fost puşi în posesie asupra a 17,7 ha de teren intravilan după cum urmează: teren categoria intravilan nisipos neproductiv de 2,4720 ha zona YYYYYYYY. 1/1 parcela NNs 158/5, teren categoria intravilan tufărişuri de 6777 mp situat în Năvodari Trup 3/1/2 parcela Tf 158/6 lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6380 mp situat în Năvodari, Mamaia Sat, str. M9, teren categoria intravilan curţi construcţii de 4815 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6806 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6800 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 4573 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 2353 mp situat în Năvodari, str. x lot x, teren categoria intravilan curţi construcţii de 6094 mp situat în Năvodari, str. D12, teren categoria intravilan arabil de 8 ha situat în Năvodari, zona platforma Midia lot x, teren categoria intravilan arabil de 2,7682 ha situat în Năvodari, zona platforma Midia lot 3.
La data de 30.11.2011, prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au promis că vor vinde către inculpata S.C. C. S.R.L., reprezentată de inculpatul B., suprafaţa 11,035 ha din suprafaţa de 17,7 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, preţul fiind 99.036 RON. Prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, aceiaşi moştenitori au promis că vor vinde numitului VVV., căsătorit cu LLLLLLL., suprafaţa de 12900 mp din suprafaţa de 17,7 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, preţul fiind de 137.000 RON .
Prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, aceiaşi moştenitori au promis că vor vinde numitului WWW., căsătorit cu MMMMMMM., suprafaţa de 6800 mp din suprafaţa de 17,7 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, preţul fiind de 73.950 RON . Prin antecontractul autentificat la BNP H. sub nr. x/30.11.2011, aceiaşi moştenitori au promis că vor vinde către numita XXX., suprafaţa de 4573 mp din suprafaţa de 17,7 ha, sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate .
La data de 15.02.2012, a fost emis titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 pe numele moştenitorilor Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X., iar, la data de 23.04.2012, la BNP H. au fost încheiate contractele de vânzare-cumpărare asupra terenurilor pentru care se încheiaseră antecontractele menţionate anterior.
Semnificativă, cu privire la categoria de folosinţă a terenurilor, este adresa din 22.10.2013 înaintată de O.C.P.I. Constanţa, către Instituţia Prefectului judeţului Constanţa, în care se arată următoarele:
"Titlul de Proprietate nr. x/15.02.2012 (...), proces-verbal de punere în posesie înregistrat la primăria Năvodari sub nr. x/17.10.2011 (...) cuprinde următoarele imobile situate în intravilan:
1 - Năvodari - NNS 158/5 Zona Mamaia Nord - Trup 1/1, în suprafaţă de 24720 m.p. - categoria de folosinţă NNS - Neproductiv nisipuri, imobil identificat cu numărul cadastral x - (108489). Categoria de folosinţă a imobilului - NNS corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 - NNS - Neproductiv nisipuri (…);
2 - Năvodari - TF 158/6 Lot x Trup 43/1/2, în suprafaţă de 6777 m.p. - categoria de folosinţă pădure - (tufăriş - TF), imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului pădure - (tufăriş - TF) corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975;
3 - Năvodari, Mamaia Sat, str. M9, fn, în suprafaţă de 6380 m.p. categoria de folosinţă C. civ. - curţi construcţii, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - C. civ. corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975;
4 - Năvodari, str. x, lot x, în suprafaţă de 4815 m.p. categoria de folosinţă C. civ. - curţi construcţii, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - C. civ. - curţi construcţii corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975;
5 - Năvodari, str. x, lot x, în suprafaţă de 6806 m.p. categoria de folosinţă C. civ. - curţi construcţii, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - C. civ. - curţi construcţii corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975;
6 - Năvodari, str. x, lot x, în suprafaţă de 6800 m.p. categoria de folosinţă C. civ. - curţi construcţii, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - C. civ. - curţi construcţii corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975;
7 - Năvodari, str. x, lot x, în suprafaţă de 4573 m.p. categoria de folosinţă C. civ. - curţi construcţii, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - C. civ. - curţi construcţii corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975;
8 - Năvodari, str. x, lot x, în suprafaţă de 2353 m.p. categoria de folosinţă C. civ. - curţi construcţii, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - C. civ. - curţi construcţii corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975;
9 - Năvodari, str. D2, fn, în suprafaţă de 6094 m.p. categoria de folosinţă C. civ. - curţi construcţii, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului - C. civ. - curţi construcţii nu corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 - HL - lacuri şi bălţi naturale (…);
10 - Năvodari, Zona Platforma Midia, lot x, în suprafaţă de 8 ha categoria de folosinţă A - arabil, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului A - arabil nu corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 - NNS - Neproductiv nisipuri;
11 - Năvodari, Zona Platforma Midia, lot x, în suprafaţă de 27682 m.p. categoria de folosinţă A - arabil, imobil identificat cu numărul cadastral x. Categoria de folosinţă a imobilului A - arabil nu corespunde cu cea evidenţiată în planul cadastral georeferenţiat al CAP Năvodari întocmit în anul 1975 - NNS - Neproductiv nisipuri."
Astfel, nu a fost respectată sentinţa civilă nr. 4153/07.03.2008, pronunţată de Judecătoria Constanţa, deoarece moştenitorii autorului MM. nu au fost împtoprietăriţi pe terenuri agricole, ci pe terenuri din diferite categorii de folosinţă, respectiv NNS - Neproductiv nisipuri, HL - lacuri şi bălţi naturale, C. civ. - curţi construcţii, pădure - (tufăriş - TF). Totodată, au fost încălcate dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000.
Ulterior, au fost efectuate mai multe tranzacţii descrise în mod detaliat în sentinţa apelată.
Terenul de 6777 mp cu nr. cadastral x a fost obţinut de moştenitori şi ulterior dezmembrat. Teren cu suprafaţa de 2000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1059 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de către moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB.. Terenul cu suprafaţa de 744 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorul BB.. Terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 1000 mp şi nr. cadastral x, terenul cu suprafaţa de 974 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de moştenitorii W., X., Y., Z. şi AA.. Terenul cu suprafaţa de 6380 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de către moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB. către martorul ZZZ., care la rândul său l-a vândut mai departe. Terenul cu suprafaţa de 4815 mp şi nr. cadastral x i-a revenit inculpatei S.C. C. S.R.L., care l-a vândut mai departe. Terenul de 6806 mp cu nr. cadastral a fost dezmembrat de LLLLLLL. în două terenuri de câte 3403 mp cu nr. cadastral x şi nr. cadastral x, pe care le-a vândut. Terenul de 6800 mp a ajuns în proprietatea martorului WWW. şi a soţiei acestuia MMMMMMM. fiind dezmembrat în două terenuri de câte 3400 mp. nr. cadastral x şi 118161 care au rămas în proprietatea lor. Terenul de 4573 mp cu nr. cadastral x a ajuns în proprietatea martorei XXX., fiind vândut, ulterior. Suprafaţa de teren de 2353 mp. nr. cadastral x a rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L. şi este instituită măsura sechestrului asigurator prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa. Terenul de 6094 mp şi nr. cadastral x a ajuns în proprietatea martorului VVV. şi a soţiei acestuia LLLLLLL., ulterior fiind dezmembrat. Terenurile cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 400 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 390 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 481 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 434 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 373 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 817 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 500 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 450 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x, cu suprafaţa de 336 mp şi nr. cadastral x au fost vândute de martorul VVV.. Terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x au fost confiscate şi trecute în proprietatea statului prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa, acestea fiind date de inculpat mită şefului IPJ Constanţa, ZZZZZZZZ., prin intermediul interpuşilor VVV. şi MMMMM.. Suprafeţele de teren de 80000 mp. şi nr. cadastral x şi de 27682 mp. şi nr. cadastral x au rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L. şi asupra lor este instituită măsura sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 24.11.2014 a DNA Serviciul Teritorial Constanţa. Terenul cu suprafaţa de 24720 mp şi nr. cadastral x a fost vândut de moştenitorii W., X., Y., Z., AA. şi BB.. .
Persoana interesată WWW., audiată în cursul judecăţii în apel, în şedinţa publică din data de 6.10.2021, a arătat următoarele:
Am fost angajat al primăriei, având funcţia de consilier juridic în perioada 2011- august 2012, iar iunie, iulie august 2012 am fost şi secretarul oraşului Năvodari. (...) am achiziţionat un teren în anul 2011, 6800 mp, situat pe promenada Năvodari, de la BBBBBBBBBBB., al cărui prenume nu mi-l amintesc, însă precizez că mai multe persoane în calitate de vânzător au semnat contractul, ale căror nume nu mi le amintesc, de asemenea. (...)
Între terenul meu şi mare (n.n. Marea Neagră) nu se află alte proprietăţi. Între terenul meu şi luciul apei este o distanţă de circa 100 m. (...).
Acelaşi martor, în declaraţia din 18.02.2022 dată în apel, a arătat că terenul este situat într-o poziţie foarte bună, pe str. x, că a plătit intergral preţul în momentul încheierii promisiunii de vânzare - cumpărare, moment la care moştenitorii autorului MM. nu erau puşi în posesie.
Martorul VVV., audiat în apel, în şedinţa din 18.02.2022, a arătat că locuieşte la circa 150 m de casa părinţilor inculpatului A., iar soţia sa îi cunoştea pe părinţii inculpatului, precizând eu am luat decizia referitoare la dezmembrarea suprafeţei de teren. A. nu a avut vreo legătură cu această decizie. Am vândut terenurile dezmembrate, după aproximativ 7-8 luni de la cumpărare, adică în toamna anului 2012. Preţul vânzării a fost între 25- 40 euro mp. A mai arătat că a plătit moştenitorilor autorului Z., pentru terenul cumpărat în suprafaţă de 12900 mp, suma de 137.000 RON (n.n. 10,62 RON/m.p.) şi a obţinut, în urma revânzării a două suprafeţe de câte 3400 m.p., suma de peste 2 milioane euro. Martorul a mai arătat că Terenul în suprafaţă de 6094 mp se află lângă QQQQQQQQ. mai în faţă spre Constanţa, pe partea stângă. Nu este lângă mare, aflându-se la o distanţă de cca 100 -150 m. Între acest teren şi mare se află şi alte construcţii, respectiv blocuri, hoteluri, case. Lăţimea plajei este de cca 20 -30 m, există şi o promenadă. Terenul în suprafaţă de 6806 mp se află în spatele GGGGGGGG. la o distanţă de o sută şi ceva de metri de mare.
Martora XXX., audiată în apel, în şedinţa publică din 18.03.2022, a arătat că a cumpărat un teren de 4573 mp., de la moştenitorii autorului MM., în anul 2011, cu preţul de 60000 RON vechi, şi l-a vândut, în anul 2019, cu 270.000 euro, iar în cei sapte ani, cât l-a deţinut, nu i-a adus nicio îmbunătăţire.
Martorul ZZZ., audiat în apel, în şedinţa din 18.02.2022, reprezentantul moştenitorilor autorului MM. în procedura notarială, a arătat că preţul a fost plătit la data încheierii promisiunilor de vânzare-cumpărare, iar el a plătit suma de 6000 RON pentru o suprafaşă de 6000 mp, iar în momentul negocierii cu Z., i-au fost arătate trei terenuri, şi anume unul mai mare, situat la promenadă, unul mai mic situat tot la promenadă, dar spre Constanţa şi cel pe care mi l-a vândut mie. Terenul vândut mie nu era în aceiaşi linie cu celelalte două, era dincolo de strada principală spre canal.
Fraudarea procedurii desfăşurate de Comisia Locală de Fond Funciar Năvodari, prin inculpatul A., în vederea emiterii titlului de proprietate nr. x/15.02.2012 rezultă mai multe împrejurări:
Astfel, inculpatul A. a condiţionat formularea propunerii de eliberare a titlului de proprietate de cedarea unor suprafeţe de teren către persoane apropiate lui. La data de 30.11.2011, înainte de eliberarea titlului de proprietate, moştenitorii Z., AA., WWWWWWWW., W., Y. şi X. au încheiat antecontracte de vânzare-cumpărare cu mai mulţi promitenţi-cumpărători pentru suprafaţa totală de 13,4308 ha, printre aceştia aflându-se inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B. (fostul concubin al surorii inculpatului A.), martorul VVV. căsătorit cu martora LLLLLLL., martorul WWW. căsătorit cu martora MMMMMMM., martora XXX.. Fiecare antecontract a fost încheiat sub condiţia suspensivă a obţinerii de către moştenitori a titlului de proprietate, ceea ce demonstrează faptul că, exista o garanţie atât pentru moştenitorii defunctului MM. că li se va emite titlul de proprietate pe terenurile situate în zone foarte bune, în apropierea Mării Negre, cât şi pentru inculpatul A., prin apropiaţii săi, că va primi cota de teren solicitată.
Ca atare, la data de 15.02.2012, a fost emis titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 pe numele moştenitorilor Z., iar, la data de 23.04.2012, au fost semnate contractele de vânzare-cumpărare asupra terenurilor ce făcuseră obiectul antecontractelor. Tranzacţiile ulterioare ce au avut ca obiect terenurile respective, au fost descrise în mod detaliat în sentinţă.
Referitor la cumpărătorii terenurilor, semnificative sunt mai multe aspecte.
Astfel, inculpata S.C. C. S.R.L. şi inculpatul B. au mai fost implicaţi şi în tranzacţiile ce au avut ca obiect terenuri obţinute printr-o procedură fraudată (Titlul de proprietate x/14.03.2011 - autor JJ., Titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL.).
Martorii VVV. şi LLLLLLL. locuiesc în com. Oboga, jud. Olt, în aceeaşi localitate în care locuiau părinţii inculpatului A., iar VVV. nu este salariat, şi LLLLLLL. figurează angajată la firma S.C. PP., la care inculpatul A. este unic asociat. Se apreciază că AAAAAAAAA. nu avea resursele materiale necesare să cumpere suprafeţe mari de teren, situate în Năvodari, la o distanţă foarte mare de localitatea în care domiciliau. Sunt neverosimile declaraţiile martorului VVV. în care a arătat că nu-l cunoaşte pe inculpatul A., că a obţinut bani din creşterea animalelor, că a aflat de anunţul de vânzare a terenului dintr-un ziar, apoi a mers să vadă terenul şi i-a plăcut, deşi era mlăştinos şi plin de stuf. Astfel, e greu de crezut că o persoană fără resurse pentru venituri substanţiale, poate să plătească o sumă importantă de bani pentru un teren despre vânzarea căruia a aflat întâmplător şi l-a cumpărat în aceeaşi zi în care l-a văzut, mai ales că l-a evaluat ca mlăştinos plin de vegetaţie. Mai mult, martorul VVV. i-a dat procură numitului MMMMM., fost coleg de şcoală cu LLLLLLL., pentru a gestiona terenurile.
Prin sentinţa penală nr. 262/08.04.2014 pronunţată de Tribunalul Constanţa definitivă prin decizia penală nr. 201/P/19.02.2016 a Curţii de Apel Constanţa, au fost condamnaţi A. şi MMMMM. pentru infracţiunile de dare de mită, mărturie mincinoasă şi fals în declaraţii, deoarece terenurile cu suprafeţe de 300 mp şi 277 mp, cu nr. cadastrale x, dezmembrate dintr-o suprafaţă de teren ce provenea de la moştenitorii defunctului MM. au fost date de inculpatul A., şefului IPJ Constanţa, ZZZZZZZZ., prin intermediul lui MMMMM.. Acest aspect dovedeşte faptul că terenul achiziţionat de martorul VVV., era, în fapt, la dispoziţia inculpatului A., el fiind cel care hotăra ce tranzacţii se efectuau cu privire la teren.
În legătură cu martorul WWW. se evidenţiază că este director al S.C. NN., societate în cadrul căreia sunt acţionari Consiliul Local Năvodari cu 40 % din acţiuni şi inculpata S.C. C. S.R.L., al cărei unic asociat şi administrator este inculpatul B.. Totodată, martorul WWW. a fost secretarul oraşului Năvodari şi a fost angajat al primăriei Năvodari, în perioada în care inculpatul A. a fost primar.
Martora XXX. este o persoană apropiată a inculpatului A., acesta obişnuind să o viziteze cu ocazia zilei de naştere, zilei onomastice, de sărbători.
Aceste aspecte dovedesc faptul că inculpatul B., martorul VVV., persoana interesată WWW., martora XXX. sunt interpuşii inculpatului A., acesta fiind, în fapt, cel care avea drept de dispoziţie asupra terenurilor cumpărate de persoanele interpuse de la moştenitorii autorului MM..
În legătură că martorul ZZZ., s-a dovedit că acesta este coleg de facultate cu BBBBBBBBB., fiica martorului AA., fiind cel care a fost mandatat de moştenitorii autorului MM., să facă demersurile necesare pentru reconstituirea dreptului de proprietate. Acesta îl cunoştea pe inculpatul A., atât prin prisma raporturilor profesionale, cât şi al întâlnirilor membrilor partidului politic din care făceau parte. Martorul ZZZ. le-a recomandat moştenitorilor autorului MM., un avocat care să-i reprezinte în instanţă, iar, după pronunţarea hotărârii judecătoreşti, acelaşi martor s-a ocupat de demersurile pentru punerea în posesie şi obţinerea titlului de proprietate, fiind mandatat să vândă o parte din terenurile pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate. În aceste condiţii, martorul a fost prezent când s-a procedat la punerea în posesie, dar şi când au fost încheiate antecontractele şi, ulterior, contractele de vânzare-cumpărare. Semnificativ este faptul că antecontractele de vânzare-cumpărare au fost încheiate în aceeaşi zi, în acelaşi moment, la acelaşi notar. Ulterior, la fel s-a procedat şi în privinţa încheierii contractelor de vânzare-cumpărare.
Acest aspect, coroborat cu faptul că toţi cumpărătorii erau persoane apropiate ale inculpatului A., demonstrează faptul că s-a acţionat în mod coordonat, cumpărătorii fiind stabiliţi de către inculpatul A., ca o garanţie a respectării condiţiei impusă de el, în sensul de a-i fi cedată o parte din suprafaţa de teren.
Deşi martorii VVV., LLLLLLL., WWW., MMMMMMM., XXX., ZZZ. şi persoanele interesate au negat implicarea inculpatului A. în încheierea tranzacţiilor ce au avut ca obiect terenurile respective, Înalta Curte, în acord cu prima instanţă, constată că declaraţiile acestora sunt neverosimile, deoarece este greu de crezut faptul că a fost întâmplătoare încheierea antecontractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare, cu persoane diferite, în acelaşi moment, dar, prealabil, au avut timpul necesar, fiecare în parte, să vadă terenurile.
Mai mult, nu are niciun sens faptul că aceleaşi persoane, în urma unui anunţ publicat într-un ziar, au fost de acord să promită că vor cumpăra suprafeţe mari de teren, fără ca promitenţii-vânzători să aibă titlu de proprietate asupra terenului, în condiţiile în care, fără a risca, puteau să aştepte emiterea titlului de proprietate. Totodată, fiecare dintre martori şi persoanele interesate au expus situaţia de fapt pentru a-şi proteja propriul interes, atât pentru a nu se autoincrimina, cât şi pentru a evita o eventuală confiscare a terenurilor obţinute prin fraudarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, sau a sumelor de bani primite ca urmare a tranzacţiilor ulterioare.
Nu în ultimul rând, Înalta Curte constată diferenţa nejustificat de mare între preţurile trecute în antecontractele şi contractele de vânzare-cumpărare încheiate între moştenitorii autorului MM. cu inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B., martorul VVV., martorul WWW., martora XXX., şi valoarea reală a terenurilor, dovadă fiind şi preţurile la care au fost revândute, la scurt timp, fără a li se aduce vreo îmbunătăţire.
Persoanele interesate W., Z., X., Y., nu pot beneficia de terenurile obţinute printr-o procedură fraudată, la care au participat benevol, şi nici persoana interesată BB., ca moştenitor al ternurilor intrate în patrimoniul autorului său printr-o procedură fraudată cu participarea autorului.
De asemenea, nu pot beneficia de terenurile aflate în proprietate cumpărătorii de rea-credinţă WWW., MMMMMMM..
Martorul ZZZ., la propunerea inculpatului A., i-a determinat pe moştenitorii autorului MM., să încheie acte de vânzare-cumpărare, existând înţelegerea de a-i ceda, prin persoanele interpuse (inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B., martorul VVV., martorul WWW., martora XXX.) o parte din teren, în schimbul obţinerii dreptului de proprietate. În acest context, nu are importanţă că moştenitorii autorilor aveau vocaţie să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor respective, deoarece a fost fraudată procedura punerii în executare a sentinţei civile nr. 4153/07.03.2008 a Judecătoriei Constanţa definitivă prin decizia civilă nr. 926/02.10.2008 pronunţată de Tribunalul Constanţa. Persoanele interesate nu pot beneficia de rezultatul unei proceduri fraudate, chiar dacă au dreptul, conform legilor fondului funciar, să obţină terenurile care au aparţinut autorului lor.
Instanţa de apel apreciază că probele administrate demonstrează fără dubiu că inculpatul A., în calitate de primar al localităţii Năvodari şi de preşedinte al Comisiei locale de fond funciar Năvodari, a încălcat dispoziţiile ce reglementează procedura de reconstituire a dreptului de proprietate, condiţii în care a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra unor terenuri cu suprafaţă de 17,7 ha pentru moştenitorii autorului MM., inculpatul încălcând dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000, art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi art. 5 din O.U.G. nr. 119/1999, fiind cauzată o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 5.368.448,73lei, cu consecinţa obţinerii de foloase necuvenite pentru sine, pentru moştenitori şi persoane apropiate inculpatului A., constând în importante avantaje patrimoniale. Fapta săvârşită de inculpatul A. constituie act material al infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată.
Legătura de cauzalitate rezultă din probele administrate în cauză, iar latura subiectivă s-a manifestat sub forma intenţiei directe, inculpatul acţionând cu rea-credinţă, în scopul obţinerii de mari avantaje imobiliare de către sine, persoane apropiate, moştenitori şi în paguba oraşului Năvodari.
Audiat în cursul judecăţii în apel, în şedinţa publică din data de 22.06.2022, inculpatul A. a sustinut, în legătură maniera emiterii celor 5 titluri de proprietate, următoarele: Cele 5 titluri de proprietate pentru care am fost trimis în judecată, şi pentru care mi s-a reţinut că aş fi comis infracţiunea de abuz în serviciu în perioada 2010-2011, nu aveau la bază doar lg. 1/2000. Pentru această perioadă, punerea în posesie trebuia să se facă prin coroborarea lg. 18/1991, lg. 169/1997, lg. 1/2000, lg. 247/2005, lg. 67/2010, şi regulamentul de aplicare a legislaţiei fondului funciar H.G. nr. 890/2005. (...)
Nu eu am eliberat titlul de proprietate, ci a fost eliberat de către o altă instituţie, de către prefect în baza hotărârii luate de Comisia Judeţeană de Fond Funciar, la propunerea Comisiei Locale de Fond Funciar, din care, conform H.G. nr. 890/2005, în calitate de preşedinte al comisiei, făcea parte şi primarul localităţii. Nu sunt vinovat, pentru că, Comisia Locală avea posibilitatea doar să facă propuneri către Comisia Judeţeană. Rolul Comisiei Judeţene nu era doar formal, pentru că, aşa cum prevede şi art. 6 din H.G. nr. 890/2005 aceasta verifică toate actele care au stat la baza propunerii făcute de Comisia Locală. Odată cu propunerea se înaintează toată documentaţia, Comisia hotărăşte după analizarea tuturor documentelor.
Eu aveam dreptul la un vot din cele 9 ale Comisiei Locale de fond funciar, formată conform legii din specialişti, din care 5 nu aparţineau primăriei Năvodari. Nu a existat niciodată niciun caz în care preşedintele Comisiei Locale de fond funciar, adică eu, să fi decis asupra modului în care se înaintează propunerea către Comisia Judeţeană în cazul celor 5 titluri de proprietate. Numai dacă există paritate se ia în considerare votul primarului, dar această situaţie nu s-a întâlnit în cazul celor 5 titluri de proprietate. Activitatea Comisiei de fond funciar era o activitate colaterală instituţiei primarului şi Comisia Locală de fond funciar nu se subordonează instituţiei primarului, astfel că participarea efectivă a mea la Comisiile locale de fond funciar se rezuma la a fi prezent atunci când era nevoie şi de punctul de vedere al primarului. Asta nu înseamnă că am neglijat această activitate. Când secretarul comisiei venea cu procesul-verbal asupra propunerii, primeam explicaţii, îl citeam şi îl semnat, mi-l asumam. Au fost şi situaţii când nu am participat la şedinţele Comisiei Locale, de exemplu în 5 martie 2010, când am lipsit, şi nu am semnat procesul-verbal. În acea şedinţă s-au discutat despre 3 titluri ce fac obiectul cauzei. La şedinţele privitoare la celelalte 2 titluri de proprietate am participat şi am şi semnat procesul-verbal. Toate cele 5 titluri au fost emise în baza unor hotărâri judecătoreşti definitive. Punerea în posesie a terenurilor se face după ce Comisia Judeţeană de fond funciar a luat această hotărâre. Aceasta a avut la dispoziţie inclusiv sentinţele civile care au stat la baza propunerii.
Consider că este legal să se facă reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, inclusiv asupra terenurilor din intravilanul localităţii. (...)
Cele 5 titluri au o situaţie atipică în ceea ce priveşte reconstituirea. Pe de o parte, s-au preluat în CAP, în devălmăşie, atât terenuri agricole, cât şi terenuri intravilane, iar, pe de altă parte, reconstituirea este atipică pentru că, în respectarea principiului reparatoriu a legislaţiei fondului funciar, nu are importanţă dacă, de la apariţia legii fondului funciar ulterior terenurile intră în intravilanul localităţii. În caz contrar, în opinia mea, ar fi imposibil de aplicat legislaţia fondului funciar. (...) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele 5 titluri s-a făcut prin coroborarea art. 8 din lg. 18/91 cu art. 11 alin. (3) din lg. 18/1991, cu art. 10, 12 şi 21 din Regulamentul de aplicare a legislaţiei fondului funciar aprobat de H.G. menţionată. (...). Astfel, a fost aplicat principiul reparatoriu. Nu puteam să îi punem în posesie pe terenuri - păşune, deoarece i-aş fi expropiat încă odată de facto. Categoria păşune implică restricţii, nu poate fi transformat în teren arabil. Eu şi Comisia am procedat potrivit textelor de lege menţionate anterior. Recunosc că am iniţiat Hot. 185/2009 în baza unei adrese a prefecturii Constanţa, din 2006, prin care am desfiinţat păşunea oraşului Năvodari. Era un teren de 82 hectare în realitate. Această suprafaţă de teren era insuficientă pentru punerea în aplicare, deoarece, la Năvodari, aveam o deficienţă de teren între 350 - 500 hectare faţă de cererile formulate, şi faţă de perimetrul deţinut de fostul CAP Năvodari. Cu privire la cele 82 hectare, această suprafaţă era destinată persoanelor îndreptăţite ale căror terenuri, şi la data preluării în CAP, şi la data analizei administrative, erau localizate în extravilan.
Era foarte greu de localizat amplasarea terenurilor deţinute de foştii proprietari, pentru că loc. Năvodari a cunoscut o transformare extraordinară, în sensul că s-au construit 2 combinate, combinatul petrochimic Năvodari pe o suprafaţă de 400 hectare, combinatul de îngrăşăminte chimice pe 200 hectare, s-a finalizat în 1988 Canalul Dunăre - Marea Neagră, care ocupă 60-80 hectare din terenurile foştilor deţinători. Construcţia Canalului a ocupat o parte din fostul Sat Mamaia, aproximativ 60 hectare, rămânând peninsula în afara fostului Sat Mamaia. Prin decretul 62/1988 Satul Mamaia a fost transformat în teren arabil, pentru agricultură. În sensul acesta, la 01.01.1990, tot satul Mamaia era teren agricol extravilan, care face legală reconstituirea dreptului de proprietate în cazul celor 5 titluri de proprietate, chiar dacă, începând cu 1994, s-a extins intravilanul oraşului Năvodari cu suprafaţa de 531 hectare - Mamaia Sat, Mamaia Nord. Din cele 1385 hectare cât deţinea CAP Năvodari, 531 hectare se aflau în Mamaia Nord, Mamaia Sat. CAP Năvodari deţinea teren 13 sau 26 hectare chiar în teritoriul construibil în Mamaia Sat. Până în anul 1974 zona construibilă se numea "vatra localităţii", şi zona care poate fi echivalată cu zona terenului extravilan se numea "merea". Astfel, persoanele îndreptăţite au fost puse legal în posesie pe terenurile cele mai apropiate sau chiar pe vechile amplasamente deţinute de autori. Din această perspectivă, loc. Năvodari, situându-se în zona de câmpie, era la latitudinea Comisiei Locale şi Judeţene de fond funciar să facă punerile în posesie pe alte amplasamente aşa cum considera (...)
Drumurile de exploatare care mărgineau solele se schimbau de la an la an, astfel că era îngreunată sau imposibilă stabilirea vechilor amplasamente. Toate terenurile ce fac obiectul celor 5 titluri de proprietate se află în perimetrul fostului CAP Năvodari, conform cadastrului CAP -ului Năvodari, care a fost aprobat prin lg 59/74 art. 37 şi 38 (...)
Eu consider că nu am produs nici un prejudiciu UAT Năvodari, deoarece terenurile ce fac obiectul celor 5 titluri de proprietate nu au făcut parte niciodată legal din patrimoniul UAT Năvodari (...) Nu există nici un p-v de predare a acestor terenuri, din care să rezulte că au fost trecute în patrimoniul UAT (...)
În şedinţa publică din data de 21.09.2022, la întrebările formulate de procuror, inculpatul a arătat: La 01.01.1990, toate terenurile ce fac obiectul celor 5 titluri de proprietate erau terenuri agricole extravilan. Din adresa nr. x/21.09.2021 emisă de Primăria Oraşului Năvodari, rezultă că, până la emiterea titlurilor de proprietate, nu s-a depus la Primăria Oraşului Năvodari documentaţia de scoatere din circuitul agricol a acestor terenuri. Nu este interzis ca, în baza lg. 18/91, să pui în posesie un teren care în trecut era extravilan agricol, iar la data punerii în posesie avea altă categorie de folosinţă (...)
Altă situaţie este cea întâlnită la Năvodari, nu contează că terenul a intrat în intravilanul oraşului Năvodari, reconstituirea trebuie să respecte principiul reparatoriu, în sensul ca persoana îndreptăţită să primească teren pe acelaşi amplasament sau cât mai aproape de aceste amplasament, din terenul existent la dispoziţia Comisiei Locale de Fond Funciar şi Comisiei Judeţene de Fond Funciar. Dacă ar fi fost interzisă reconstituirea titlurilor de proprietate a terenurilor deţinute de foştii autori, devenite ulterior intravilan ar fi fost imposibilă aplicarea legilor fondului funciar (…)
Astfel, chiar dacă autorii au avut mai multe terenuri fărâmiţate în suprafeţe mai mici, legiuitorul prevede ca reconstituirea să se facă în mod comasat, iar în situaţia în care vechiul amplasament a fost reconstituit legal altor persoane îndreptăţite reconstituirea poate să se facă pe alte amplasamente dispuse de Comisie. Poziţia acestor terenuri depindea de terenurile avute la dispoziţie de Comisia de Fond Funciar (...)
În cazul celor 5 titluri, persoanele îndreptăţite nu aveau de ales deoarece, la dispoziţia Comisiei Locale, mai erau doar cele 40,5 ha. În cazul BBBBBBBBBBB. au mai fost găsiţi în jur de 6800 m.p., pe partea cealaltă a drumului în apropierea GGGGGGGG., între GGGGGGGG. şi unitatea militară din Mamaia Sat, pe partea opusă a drumului în partea spre canal.
În cazul HH. şi II., în opinia mea, a fost respectat vechiul amplasament; la autorul KK., în proproţie de 70%, a fost respectat vechiul amplasament, în cazul BBBBBBBBBBB. persoanele îndreptăţite au acceptat în jur de 11 ha lângă CCCCCCCCCCC., chiar dacă era mlăştinos; în cazul autorilor LL. s-a primit teren pe vechiul amplasament (...).
Privitor la apărările inculpatului A., prin care a susţinut că au fost respectate dispoziţiile legilor fondului funciar în procedura de emitere a celor cinci titluri de proprietate, Înalta Curte precizează că obiectul prezentei cauze nu îl reprezintă analiza temeiniciei modului de aplicare a acestor legi. Astfel, constată că, în condiţiile în care inculpatul, în calitate de primar al oraşului Năvodari şi preşedinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, a condiţionat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, de cedarea unor cote-părţi din aceste terenuri, este irelevant aspectul dacă moştenitorii autorilor aveau dreptul să obţină terenurile, retrocedarea fiind rezultatul unei proceduri fraudate, inculpatul aplicând legea cu rea-credinţă, în scopul de a obţine foloase materiale. Inculpatul A., folosindu-se de existenţa unor hotărâri judecătoreşti şi de faptul că moştenitorii autorilor ar avea dreptul de a obţine reconstituirea drepturilor de proprietate potrivit legilor funciare, a creat aparenţa unei proceduri licite, însă, această procedură a fost viciată din momentul în care i-a contactat, prin persoane interpuse, pe moştenitori pentru a le solicita o parte din suprafeţele de teren, în schimbul facilitării obţinerii acestora. În momentul în care inculpatul A. a solicitat, iar, ulterior, în realitate a devenit, prin persoane interpuse, beneficiarul unot cote-părţi din terenuri, cu încălcarea atribuţiilor de serviciu precizate anterior a fost alterată procedura de reconstituire a dreptului de proprietate. În acest context, este irelevant faptul că, alături de inculpat, din Comisia Locală de Fond Funciar, făceau parte şi alte persoane, în condiţiile în care acestea erau subordonate inculpatului pe linie ierarhică profesională. Totodată nu are importanţă, în privinţa vinovăţiei inculpatului, faptul că titlurile de proprietate au fost emise de Comisia Judeţeană de Fond Funciar, acestea fiind rezultatul unor proceduri fraudate în care a fost implicat inculpatul A..
Înalta Curte apreciază că este nefondată susţinerea inculpatului A., în sensul că fapta sa, la momentul comiterii, nu era prevăzută de legea penală, ci constituia contravenţia prevăzută de art. 1101 din Legea 18/1991, introdus prin Legea nr. 247/2005 text legal prin care a fost abrogat art. 109 alin. (1) din Legea 18/1991, al cărui conţinut era Fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptăţite, precum şi eliberarea nejustificată a titlului de proprietate sau pe baza unor mărturii despre care a avut cunoştinţă ca fiind false constituie abuz în serviciu şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani.
Art. 1101 lit. a) din Legea 18/1991, introdus prin Legea nr. 247/2005, la data săvârşirii faptei, avea următorul conţinut Constituie contravenţii la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte: a) fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau judeţene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptăţite, precum şi eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condiţiilor legale (…).
La data de 1 februarie 2014, lit. a) din articolul 1101 din Legea 18/1991 fost abrogată prin Legea nr. 187/2012.
Văzând succesiunea legilor în timp se constată că, prin abrogarea art. 109 alin. (1) din Legea 18/1991, infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost dezincriminată, subzistând dispoziţiile generale din C. pen. care au sancţionat această infracţiune prin art. 248 din vechiul C. pen. şi ulterior prin art. 297 din C. pen. intrat în vigoare la 1.02.2014, existând o continuitate a incriminării cu un conţinut ce nu se suprapune peste contravenţia reglementată prin art. 1101 lit. a) din Legea 18/1991, introdus prin Legea nr. 247/2005.
Analizând, în ansamblu, procedura în care au fost emise cele cinci titluri de proprietate, Înalta Curte constată că există următoarele similitudini în privinţa modului în care a acţionat inculpatul A.:
- moştenitorii autorilor au fost contactaţi prin cunoştinţe comune: inculpata E. a fost contactată prin intermediul martorului KKK. (chiar dacă, în apel, acesta a revenit, în parte, asupra celor relatate în ciclul procesual anterior) şi al martorei LLL. de profesie avocat, aceasta acordând, în mai multe cauze, asistenţă juridică inculpatului A. şi concubinei sale; moştenitorii autorului KK. au fost contactaţi prin martorul QQQ., care, la rândul său, a fost contactat de martorul V., care colabora cu martora OOO. - nepoata de soră a inculpatului A.; moştenitorii autorilor HH. şi II. au fost contactaţi prin martorul J., care îl cunoştea pe inculpatul A.; moştenitorii autorului LL. au fost contactaţi prin martora SSS. - membră a Comisiei Locale de Fond Funciar Năvodari, alături de inculpatul A., care l-a rândul său a fost contactată prin numitul OO., persoană care a fost angajată la societatea lui A.; moştenitorii autorului MM. au fost contactaţi prin martorul ZZZ. care îl cunoştea pe inculpatul A., atât prin prisma raporturilor profesionale, cât şi al întâlnirilor membrilor partidului politic din care făceau parte;
- pentru a ascunde faptul că inculpatul A. este beneficiarul real cu titlu gratuit al unor cote-părţi din terenuri, la propunerea acestui inculpat, moştenitorii autorilor au încheiat cu persoane interpuse inculpatului A., înainte de a fi emise titlurile de proprietate, fie contracte de vânzare a drepturilor litigioase, fie antecontracte de vânzare-cumpărare: inculpata E. a încheiat astfel de tranzacţii cu martora JJJ. şi LLLLLLLL., apoi cu martora LLL. şi inculpatul B.; moştenitorii autorului KK. au vândut drepturile litigioase martorilor V. şi LL.; moştenitorii autorilor HH. şi II. au încheiat tranzacţii cu martorii TT., respectiv PPPPPPP. şi QQQQQQQ., o parte din teren ajungând la persoana interesată J. şi la inculpatul F.; moştenitorii autorului LL. au vândut drepturile litigioase numitului OO., acesta vânzând terenul inculpatului F., care, ulterior, l-a vândut inculpatului B. (fostul concubin al surorii inculpatului A.), care l-a adus aport la capitalul inculpatei S.C. C. S.R.L., care la rândul ei l-a dat cu titlu de aport în natură, cu o valoare de 7.300.000 RON, la capitalul social al S.C. NN..; moştenitorii autorului MM. au încheiat tranzacţii cu inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B., martorul VVV., martorul WWW., martora XXX.;
- până la momentul încheierii tranzacţiilor de către moştenitorii autorilor, procedura de reconstituire a drepturilor de proprietate s-a desfăşurat foarte lent, însă, imediat după acest moment, procedura s-a accelerat, finalizându-se cu obţinerea titlurilor de proprietate asupra unor terenuri situate în zone aflate în apropiere de plaja Mării Negre, zone cu potenţial foarte mare de a se dezvolta din punct de vedere imobiliar şi turistic;
- în tranzacţiile iniţiale încheiate de moştenitorii autorilor cu persoanele interpuse inculpatului A., au fost trecute preţuri foarte mici în comparaţie cu valoarea terenurilor şi preţurile la care, la scurt timp, au fost vândute.
Prin urmare, în acord cu prima instanţă, Înalta Curte constată că inculpatul A. este unul dintre beneficiarii terenurilor care au ieşit din patrimoniul UAT Năvodari prin reconstituirea dreptului de proprietate în cazul celor cinci titluri de proprietate, acesta acţionând prin persoanele interpuse JJJ., LLLLLLLL., martora LLL., inculpatul B. (titlu de proprietate x/14.03.2011 - autor JJ.), martorii V. şi LL. (titlul de proprietate nr. x/19.09.2011 - autor KK.), martorii TT., J., inculpatul F. (titlul de proprietate nr. x/02.12.2010 - autori HH. şi II.), numitul OO., inculpatul F., inculpatul B., inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B. (titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL.), inculpata S.C. C. S.R.L. reprezentată de inculpatul B., martorul VVV., martorul WWW., martora XXX. (titlul de proprietate nr. x/15.02.2012 - autor MM.), care au cumpărat terenuri de la moştenitorii autorilor titlurilor de proprietate.
În consecinţă, Înalta Curte apreciază că sunt realizate elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al laturii subiective, ale infracţiunii de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, inculpatul A. ignorând amplasamentele şi categoriile de folosinţă ale autorilor pentru a justifica punerea în posesie pe amplasamente de favoare, în vecinătatea promenadei şi a plajei, în condiţiile nesocotirii dispoziţiilor legale aplicabile şi în scopul obţinerii pentru sine şi pentru alţii foloase materiale şi cauzând o pagubă oraşului Năvodari în valoare totală de 24.964.505,69 RON (calculat prin raportul de expertiză întocmit de expertul AAAAAAA.). Astfel, inculpatul a ignorat dispoziţiile art. 2 şi art. 3 din Legea nr. 1/2000, ale art. 45 din Legea nr. 393/2004 şi ale art. 5 alin. (1) din O.G. nr. 119/1999, fără o justificare plauzibilă.
Deşi, în rechizitoriu, la încadrarea juridică a faptei, se arată că foloasele au fost obţinute de persoane apropiate inculpatului, în descrierea stării de fapt, se precizează că persoanele respective sunt interpuşi ai inculpatului A., acesta beneficiind de o parte din foloase (inculpatul F. - pag 15; martorii JJJ., LLLLLLLL., KKK., LLL., inculpatul B. - pag. 23 - 26; persoanele interesate V., LL. - pag. 28 - 29, pag. 34 - 40; numitul OO., inculpaţii F., B., S.C. C. S.R.L. - pag. 43 - 47, pag. 57 - 60; inculpata S.C. C. S.R.L., martorul VVV., persoana interesată WWW., martora XXX. - pag. 49 - 52). Totodată, aşa cum s-a arătat anterior, din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă că, deşi scriptic, inculpatul A. nu a devenit proprietarul terenurilor, în realitate, dispunea asupra unei părţi din terenurile dobândite de persoanele interpuse, beneficiind de foloase materiale, inclusiv din vânzarea acestora, o dovadă certă fiind oferirea unui teren din cele ce fac obiectul prezentei cauze cu titlu de mită unui poliţist pentru a obţine o soluţie favorabilă într-o cauză penală în care era cercetat (hotărâre de condamnare definitivă).
Privitor la cuantumul prejudiciului, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, prima instanţă a avut în vedere raportul de expertiză tehnică evaluatorie întocmit de expertul AAAAAAA., ţinând cont de faptul că expertiza a fost efectuată în cursul cercetării judecătoreşti, de către un expert evaluator, fiind respectate garanţiile de contradictorialitate, participând experţi parte desemnaţi de către inculpaţi. În condiţiile în care procedura, în urma căreia au fost emise cele cinci titluri de proprietate, a fost fraudată complet, în mod just, instanţa de fond a apreciat că prejudiciul este reprezentat de preţul terenurilor care nu trebuiau acordate moştenitorilor. În acest sens, expertul AAAAAAA. a stabilit valoarea terenurilor prin raportare la contracte de vânzare-cumpărare ale unor terenuri similare, raportul întocmit de acest expert fiind confirmat şi de raportul de evaluare întocmit de expertul parte al inculpatului A., VVVVVV., care a concluzionat că terenurile aveau preţuri similare cu cele prezentate de expertul AAAAAAA.. Expertul CCCCCCCCC., care a întocmit raportul de expertiză în faza urmăririi penale, a avut în vedere, pe de-o parte, anunţuri şi intenţii de vânzare, iar, pe de altă parte, suprafeţe de teren mult mai mici, în cazul cărora preţul pe metru pătrat este mai mare, astfel că, prin acest raport, nu a fost stabilit prejudiciul real. Totodată, nici în rapoartele de expertiză întocmite de experţii BBBBBBB., respectiv ZZZZZZ., prejudiciul nu a fost stabilit în mod corect, deoarece nu au fost avute în vedere tranzacţii cu preţuri pentru terenuri similare, ci anunţuri de vânzare în care preţurile diferă de cele stabilite de părţi în contractele de vânzare-cumpărare.
În privinţa infracţiunii de spălarea banilor, reţinută în sarcina inculpaţilor F., B., S.C. C. S.R.L., semnificative sunt tranzacţiile succesive ce au avut ca obiect suprafaţa de teren de 22540 mp, dobândită în urma săvârşirii de abuz în serviciu de către inculpatul A. (titlul de proprietate nr. x/28.09.2011 - autor LL.), tranzacţii ce au fost descrise anterior, cu ocazia analizării procedurii în care a fost emis titlul de proprietate respectiv. Astfel, proprietatea terenului a fost transferată succesiv, într-o perioadă scurtă de timp, de la OO. la inculpatul F., apoi, la inculpatul B., ulterior, la inculpata S.C. C. S.R.L., care l-a adus, cu titlu de aport în natură, cu o valoare de 7.300.000 RON, la capitalul social al S.C. NN..
Deşi inculpaţii au susţinut că tranzacţiile încheiate nu au fost ascunse, fiind înscrise în cartea funciară, Înalta Curte constată că inculpaţii au încercat să creeze o aparenţă de legalitate a contractelor, dată fiind diferenţa foarte mare, nejustificată, între preţurile tranzacţiilor, dar şi diferenţa între preţul iniţial pretins a fi fost plătit de OO. - 6.000 euro şi valoarea terenului de 7.300.000 RON, cu care inculpata S.C. C. S.R.L. a participat, cu titlu de aport în natură, la capitalul social al S.C. NN..
Infracţiunea de spălarea banilor constă în schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestora ori în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire penală, judecată sau executarea pedepsei. Doctrina şi practica judiciară au definit acţiunea de schimbare ca fiind orice activitate prin intermediul căreia se substituie bunul provenit din săvârşirea unei infracţiuni cu altul de origine licită, iar cea de transfer ca reprezentând orice operaţiune prin care drepturile asupra unor fructe ilicite sunt transmise către o altă persoană, în timp ce ascunderea sau disimularea, în scopul realizării cărora infracţiunea se comite, constau în mascarea originii nelegale a bunurilor, prin operaţiuni de natură juridică, economică sau financiară (Decizia nr. 382/A din 17.12.2020 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. x/2016).
Conform jurisprudenţei instanţei supreme, cunoaşterea provenienţei ilicite a bunurilor poate fi dedusă, din circumstanţele faptice obiective şi nu presupune ca subiectul activ al infracţiunii de spălare a banilor, în ipoteza în care nu este şi autor al infracţiunii predicat, să cunoască în mod exact natura, modalitatea concretă de săvârşire, circumstanţele de timp şi de loc sau încadrarea juridică a infracţiunii din care provin bunurile, fiind suficient ca, la momentul comiterii acţiunii care constituie elementul material al infracţiunii de spălare a banilor, subiectul activ să aibă reprezentarea că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni (Decizia nr. 89/A/2016 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicată în Buletinul Casatiei nr. 3 din 31 martie 2017).
Legătura dintre inculpaţii F., B., S.C. C. S.R.L., şi inculpatul A., a fost analizată anterior, aceştia fiind implicaţi şi în alte tranzacţii ce au avut ca obiect terenuri obţinute în urma fraudării de către inculpatul A. a procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate, având rolul de a masca faptul că inculpatul A. era adevăratul beneficiar al terenurilor cedate de moştenitorii autorilor. Prin urmare, inculpaţii F., B., S.C. C. S.R.L. aveau cunoştinţă de faptul că terenul în suprafaţă de 22540 m.p. avea provenienţă ilicită, ca urmare a infracţiunii săvârşită de inculpatul A., fiind realizate elementele constitutive, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al laturii subiective ale infracţiunii de spălarea banilor.
Având în vedere situaţia de fapt rezultată din ansamblul probelor administrate în cauză, Înalta Curte apreciază că:
- fapta inculpatului F. care, la data de 16.04.2013, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2013 la B.N.P. H., a cumpărat la preţul de 80.000 RON, de la numitul OO., suprafaţa de 22.540 m.p., cunoscând că bunul provine din săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, iar, la data de 15.05.2013, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.05.2013 la B.N.P. H., a vândut inculpatului B., aceeaşi suprafaţă de teren în schimbul sumei de 150.000 RON, întruneşte elementele de tipicitate ale infracţiunii de spălarea banilor.
- fapta inculpatului B. care, la data de 15.05.2013, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.05.2013 la B.N.P. H., a cumpărat fictiv de la inculpatul F. suprafaţa de 22.540 mp, despre care cunoştea că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., iar, la data de 14.06.2013, prin actul notarial nr. x din 14.06.2013 emis de BNP H., a adus suprafaţa de teren aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L., evaluând-o la preţul de 7.454.000 RON, în scopul de a ascunde originea ilicită a terenului, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor;
- fapta inculpatei S.C. C. S.R.L. care, la data de 14.06.2013, conform actului notarial nr. x din 14.06.2013 emis de BNP H., a dobândit suprafaţa de 22.540 mp, de la administratorul de drept, inculpatul B., despre care ştia că provine din săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu de către inculpatul A., pe care, ulterior, la data de 12.07.2013, conform actului notarial nr. x din 12.07.2013 emis de BNP SSSSSSSSSSS., a adus-o aport în natură la capitalul social al S.C. NN., evaluând-o la preţul de 7.300.000 RON, în scopul de a ascunde originea ilicită a terenului, realizează elementele constitutive ale infracţiunii de spălarea banilor;
La termenul din data de 2 noiembrie 2022, apelanţii inculpaţi A., D., E., B., F. şi S.C. C. S.R.L., prin apărători aleşi, au precizat că doresc continuarea procesului penal, conform art. 18 C. proc. pen.
Având în vedere dispoziţiile art. 396 alin. (8) C. proc. pen., Înalta Curte, constatând că nu sunt incidente cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) -d) din acelaşi act normativ, pentru infracţiunea de abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu, săvârşită de inculpaţii A., D., respectiv E. şi pentru infracţiunea de spălarea banilor săvârşită de inculpaţii F., B. şi S.C. C. S.R.L., va pronunţa încetarea procesului penal.
Referitor la stabilirea legii penale mai favorabile, pentru infracţiunile săvârşite de inculpaţii-apelanţi, din perspectiva incidenţei cauzei de încetare a procesului penal, prevăzută de art. 16 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. - prescripţia răspunderii penale, va fi avută în vedere Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar şi deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale.
Potrivit dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.
Prin Decizia nr. 297/26.04.2018 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 518 din 25.06.2018 a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a art. 155 alin. (1) C. pen. şi s-a constatat că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională.
Prin Decizia nr. 358/26.05.2022 a Curţii Constituţionale, publicată în M.Of. nr. 565 din 9.06.2022, a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a art. 155 alin. (1) C. pen. şi s-a constatat că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale.
În considerentele acestei decizii, Curtea Constituţională a constatat că, în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.
Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 71/2022 pentru modificarea art. 155 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., legiuitorul a dat eficienţă efectelor deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 şi a pus în concordanţă dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. cu dispoziţiile constituţionale. Astfel, prin articol unic se prevede că articolul 155 din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, alin. (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:,,(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului."
Având în vedere deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018, publicată în M.Of. nr. 518 din 25.06.2018 şi nr. 358/26.06.2022, publicată în M.Of. nr. 565 din 9.06.2022, în raport de dispoziţiile art. 147 alin. (1) din Constituţie, Înalta Curte constată că pe perioada cuprinsă între data publicării deciziei nr. 297/2018, până la intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 71/2022, la data de 30.05.2022, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale.
Prin Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în M.Of. nr. 1141 din 28.11.2022, s-a stabilit că "Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din C. pen., cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi art. 5 din C. pen..".
Potrivit art. 5 alin. (1) C. pen., aplicarea legii penale mai favorabile se impune numai în cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale. Prin urmare, acest principiu este aplicabil, în ceea ce priveşte întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, numai infracţiunilor care s-au săvârşit anterior datei de 30.05.2022, dată la care dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen. au fost puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale nr. 297/2018 şi nr. 358/2022, în cauzele care nu au fost soluţionate definitiv până în prezent.
Întrucât, în perioada 25.06.2018-30.05.2022, dispoziţiile art. 155 alin. (1) C. pen., referitoare la întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale au încetat să producă efecte juridice, dispoziţiile C. pen. în vigoare în perioada menţionată constituie legea penală mai favorabilă pentru inculpaţii-apelanţi E., D., A., F., B., S.C. C. S.R.L..
Înalta Curte constată că termenul de prescripţie se calculează potrivit dispoziţiilor art. 154 alin. (1) şi (2) C. pen., în raport de pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunile pentru care inculpaţii-apelanţi au fost trimişi în judecată.
Totodată, în ceea ce priveşte reglementările care incriminează faptele comise de inculpaţii-apelanţi, care de asemenea, au fost modificate de la data săvârşirii faptei până în prezent, vor fi avute în vedere dispoziţiile de incriminare aflate în vigoare cu începere din data de 25.06.2018, corespunzătoare aplicării dispoziţiilor din C. pen. apreciat ca fiind lege penală mai favorabilă, făcându-se astfel aplicarea art. 5 alin. (1) C. pen.
În urma evaluării deciziilor CCR anterior menţionate şi constatării incidenţei lor în cauza pendinte, termenele generale de prescripţie a răspunderii penale, determinate conform art. 154 alin. (1) lit. b) şi c) din C. pen., şi calculate potrivit art. 186 din C. pen., se vor constata a fi fost împlinite pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi spălarea banilor.
Revenind la acuzaţiile formulate în prezenta cauză, caracterizarea în drept potrivit legii penale identificate ca fiind mai favorabile pentru infracţiunea de abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu, săvârşită de inculpaţii A., D. şi respectiv E. este cea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen.
Potrivit art. 132 din Legea nr. 78/2000:
"În cazul infracţiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcţiei, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime".
Conform art. 297 alin. (1) C. pen.:
"Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică".
Potrivit art. 309 din C. pen.:
"Dacă faptele prevăzute în art. 295, art. 297, art. 298, art. 300, art. 303, art. 304, art. 306 sau art. 307 au produs consecinţe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate".
Prin urmare, limitele de pedeapsă pentru infracţiunea prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. sunt de la 4 la 14 ani închisoare.
Termenul de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 alin. (1) lit. b) din C. pen., este de 10 ani.
Termenul începe a curge de la data săvârşirii faptelor, respectiv de la data ultimului act de executare, conform art. 154 alin. (2) din C. pen. şi se va calcula conform art. 186 din C. pen., considerându-se împlinit astfel:
- la data de 22.04.2020, respectiv la data de 21.06.2020 pentru inculpata D., având în vedere că datele săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu sunt 23.04.2010 şi 22.06.2010, date ce coincid cu pronunţarea sentinţelor civile nr. 10530/23.04.2010 şi nr. 16376/22.06.2010 în dosarele nr. x/2009 şi nr. y/2006;
- la data de 13.03.2021 pentru inculpata E., având în vedere că a săvârşit, la data de 14.03.2011, o faptă penală caracterizată ca fiind complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, în legătură cu emiterea titlului de proprietate x/14.03.2011;
- la data de 16.10.2021 pentru inculpatul A., deoarece infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, în legătură cu emiterea celor 5 titluri de proprietate, s-a epuizat odată cu ultimul act de executare, la data de 17.10.2011 (data punerii în posesie a moştenitorilor autorului MM.).
Totodată, caracterizarea în drept a infracţiunii de spălarea banilor săvârşită de inculpaţii F., B. şi S.C. C. S.R.L., în considerarea legii penale mai favorabile, evaluate în mod global, este cea prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen., infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.
Termenul general de prescripţie a răspunderii penale, conform art. 154 alin. (1) lit. c) din C. pen., este de 8 ani şi se socoteşte împlinit:
- la data de 14.05.2021, pentru inculpatul F., deoarece acesta a săvârşit fapta la data de 15.05.2013, când, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.05.2013 la B.N.P. H., a vândut inculpatului B., suprafaţa de 22.540 m.p., provenită din săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, suprafaţă pe care, anterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/16.04.2013 la B.N.P. H., o cumpărase de la numitul OO.;
- la data de 13.06.2021, pentru inculpatul B., deoarece acesta a săvârşit fapta la data de 14.06.2013, când, prin actul notarial nr. x din 14.06.2013 emis de BNP H., a adus, suprafaţa de 22.540 mp provenită din săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, ca titlu de aport în natură la capitalul social al S.C. C. S.R.L., suprafaţă pe care, anterior, prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. x/15.05.2013 la B.N.P. H., o cumpărase de la inculpatul F.;
- la data de 11.07.2021, pentru inculpata S.C. C. S.R.L.., deoarece aceasta a săvârşit fapta la data de 12.07.2013, când, prin actul notarial nr. x din 12.07.2013 emis de BNP SSSSSSSSSSS., a adus, suprafaţa de 22.540 mp provenită din săvârşirea de către inculpatul A. a infracţiunii de abuz în serviciu, cu titlu de aport în natură la capitalul social al S.C. NN., suprafaţă pe care, anterior, o dobândise de la inculpatul B., prin actul notarial nr. x din 14.06.2013 emis de BNP H..
Faţă de aceste considerente, în temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., se va dispune încetarea procesului penal privindu-i pe:
- inculpatul A. pentru infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309, art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- inculpata D. pentru două infracţiuni de abuz în serviciu, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- inculpata E. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- inculpaţii F., B. şi S.C. C. S.R.L. pentru infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile inculpaţilor A., E., F., B., S.C. C. S.R.L. şi ale persoanelor interesate V., LL., L., N., M., Q., J., R., S., T., O., P., J., I., WWW., MMMMMMM., BB., W., Z., X., Y., referitoare la aplicarea dispoziţiilor art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. şi a dispoziţiilor art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen.
Astfel, conform jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional "prevederile art. 25 alin. (3), art. 256, art. 397 alin. (3) şi art. 422 din C. proc. pen. reglementează aspecte ce vizează modul de rezolvare a laturii civile a cauzei, respectiv restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii" (Decizia nr. 32/2016, publicată în M. Of., nr. 201 din 17 martie 2016, par. 14). Potrivit aceleiaşi instanţe "Confiscarea specială reprezintă o sancţiune de drept penal, respectiv o măsură de siguranţă, care constă în transferul silit şi gratuit al dreptului de proprietate asupra unor bunuri din patrimoniul persoanei care a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată, în patrimoniul statului, întrucât, având în vedere legătura acestor bunuri cu fapta săvârşită, deţinerea lor în continuare de către persoana în cauză prezintă pericolul săvârşirii unor noi infracţiuni. Se deduce astfel intenţia legiuitorului de a aplica măsura confiscării speciale şi a altor fapte prevăzute de legea penală decât cele care constituie infracţiuni, intenţie reglementată expres prin art. 107 alin. (2) din C. pen.. De asemenea, conform art. 107 alin. (3) din C. proc. pen., măsurile de siguranţă se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă. O astfel de situaţie este şi cea a intervenirii prescripţiei răspunderii penale" (Decizia nr. 296/2018, publicată în M. Of., nr. 19 iulie 2018, par. 17).
În acelaşi sens este şi jurisprudenţa instanţei supreme, conform căreia "în raport cu prevederile art. 107 din C. pen., măsurile de siguranţă au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii faptelor prevăzute de legea penală. Ele se iau faţă de persoana care a comis o faptă prevăzută de legea penală, nejustificată. Mai mult, ele se pot lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă" (Încheierea nr. 828/2017, publicată în www.x.ro din 14 septembrie 2017).
Deşi persoanele interesate nu au fost trimise în judecată pentru comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, acestea au contribuit la fraudarea procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate, aşa cum s-a constatat anterior, personal sau prin autorii lor (L., N., M., Q., J., R., S., T., O., P., I., BB., W., Z., X., Y.), alături de persoanele interpuse ale inculpatului A. (V., LL., WWW., MMMMMMM., J.), prin încheierea contractelor de vânzare a drepturilor litigioase sau a antecontractelor de vânzare-cumpărare, pentru a fi sigure de obţinerea terenurilor. În acest context, persoanele interesate nu pot beneficia de rezultatul unei proceduri viciate, la care au acceptat să participe, neputând invoca buna-credinţă, după cum nici succesorii unora dintre acestea nu pot beneficia de terenurile intrate în patrimoniul autorilor lor printr-o procedură viciată cu participarea acestora din urmă.
Desfiinţarea parţială a titlurilor de proprietate şi a actelor notariale este necesară pentru restabilirea situaţiei anterioare, în sensul reîntoarcerii în patrimoniul personaei prejudiciate - UAT Năvodari a terenurilor aflate în proprietatea persoanelor de rea-credinţă. În sentinţa apelată a fost descrisă, în mod detaliat, situaţia terenurilor, arătându-se, în cazul fiecărui titlu de proprietate, care dintre terenuri se află, în prezent, în proprietatea inculpaţilor sau a dobânditorilor de rea-credinţă.
Astfel, în cazul titlului de proprietate nr. x/02.12.2011, s-a dispus desfiinţarea următoarelor acte notariale autentificate de BNP H.:
- nr. 1409/09.08.2011 - prin care moştenitorii DDDDDDD., BBB., CCC., CCCCCCC., UU., VV., WW., HH., XX., YY., ZZ., AAA., DDD., EEE., FFF., EEEEEEE., FFFFFFF., toţi prin mandatar J. au vândut cumpărătorului TT. căsătorit cu OOOOOOO. suprafaţa de 10000 mp din terenul 18888 mp situat în Năvodari, Parcela 158/5 Ns Trup 9 Mamaia Nord (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x şi x);
- nr. 1687/14.09.2011 - act de partaj voluntar (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x şi x);
- nr. 1693/14.09.2011 prin care inculpatul F. a devenit proprietarul suprafeţei de 1000 m.p. cu nr. cadastral x;
- nr. 1694/14.09.2011 prin care inculpatul F. a devenit proprietarul suprafeţei de de 4000 mp nr. cadastral x.
S-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, deoarece terenurile se află în proprietatea inculpatului F..
În cazul titlului de proprietate nr. x, s-a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/22.05.2013 - act de dezmembrare şi a actului notarial nr. x/11.07.2011 - act de ieşire din indiviziune (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x) autentificate de BNP K., prin care inculpata E. a devenit proprietară a patru suprafeţe de teren de câte 500 m.p. cu numerele cadastrale arătate anterior. Totodată, s-a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. FN/21.07.2011 - act de dezmembrare şi nr. 1213/18.07.2011 (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastrale x) autentificate de BNP H., prin care inculpata E. a devenit proprietarul a două suprafeţe de teren de câte 500 m.p. şi a unei suprafeţe de 779 m.p. cu numerele cadastrale arătate anterior.
S-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, deoarece terenurile se află în proprietatea inculpatei E..
În cazul titlului de proprietate nr. x/19.09.2011, s-a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 1486/22.10.2015, 174/174/31.01.2013, 1486/22.10.2015 (doar în ceea ce priveşte terenul cu nr. cadastral x) autentificate de BNP H., prin care persoana interesată M. a devenit proprietarul suprafeţei de teren de 215 mp. cu numărul cadastral arătat anterior. S-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, deoarece terenul se află în posesia moştenitorului M..
Totodată, s-a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 996/06.04.2016 - de ieşire din indiviziune, nr. 223/22.03.2010 - prin care persoana interesată V. a cumpărat drepturile litigioase, 174/31.01.2013 - de ieşire din indiviziune, autentificate de BNP H. din oraş Năvodari şi nr. 3988/14.09.2018 autentificat de BNP U. - privind patrimoniu de afectaţiune a persoanei fizice autorizate V. (doar în ceea ce priveşte terenurile cu nr. cadastral x, 113897, 113898, 113899,113900,113901, 113902,113903, 113904), prin care persoanele interesate LL., V., O., T., P., Q., J., R., S., M. au devenit proprietarii terenurilor cu numerele cadastrale menţionate anterior.
S-a dispus restabilirea situaţiei anterioare deoarece:
- suprafaţa de teren de 12786 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia interpusului LL.;
- suprafeţele de teren de 1652 mp. nr. cadastral x, 12545 mp. nr. cadastral x au rămas în posesia interpusului V.;
- suprafaţa de teren de 1444 mp. nr. cadastral x a rămas în indiviziune pe numele interpusului V. şi al moştenitorilor O., T., P., Q., J., R., S. şi M..;
- suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului O.;
- suprafaţa de teren de 1016 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului T.;
- suprafaţa de teren de 1017 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorului P.;
- suprafaţa de teren de 3049 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor Q., J., R., S.;
- suprafaţa de teren de 3049 mp. nr. cadastral x a rămas în posesia moştenitorilor M. şi N..
În cazul titlului de proprietate nr. x/15.02.2012, s-a dispus desfiinţarea actelor notariale nr. 662/23.04.2012 autentificat de BNP H. - prin care persoanele interesate WWW. şi MMMMMMM. au cumpărat suprafaţa de teren de 6.800 mp. şi nr. 277/29.03.2019 - act de dezmembrare, autentificat de BNP CC. din mun. Constanţa (cu privire la terenurile cu nr. cadastrale x).
S-a dispus restabilirea situaţiei anterioare, deoarece cele două terenuri de câte 3400 mp. şi nr. cadastral x au rămas în proprietatea numiţilor WWW. şi MMMMMMM..
Totodată, s-a dispus desfiinţarea actului notarial nr. x/23.04.2012 autentificat de BNP H., prin care inculpata S.C. C. S.R.L. a cumpărat suprafeţele de teren de 2353 mp. şi nr. cadastral x, de 80000 mp.şi nr. cadastral x, de 27682 mp. şi nr. cadastral x.
S-a dispus restabilirea situaţiei anterioare deoarece suprafeţele respective au rămas în proprietatea inculpatei S.C. C. S.R.L..
Atât inculpaţii, cât şi persoanele interesate au invocat autoritatea de lucru judecat a sentinţelor civile, însă, Înalta Curte constată că, în cazul titlurilor de proprietate nr. x/14.03.2011 şi nr. y/19.09.2011, a fost fraudată atât procedura de judecată, cât şi cea de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti. În cazul titlurilor de proprietate nr. x/2.12.2010, nr. y/28.09.2011 şi nr. 8111/15.02.2012 au fost fraudate procedurile de punere în executare a sentinţelor civile. În contextul în care inculpaţii şi persoanele interesate au participat în mod decisiv la fraudarea acestor proceduri, nu pot invoca autoritatea de lucru judecat a hotărârilor judecătoreşti civile.
În altă ordine de idei, sentinţa civilă nr. 10530/23.04.2010 şi sentinţa civilă nr. 16736/22.06.2010 pronunţate de inculpata D., nu pot fi anulate decât în cadrul unei căi extraordinare de atac reglementată de legea procesual civilă.
În privinţa criticilor referitoare la prescripţia dreptului la acţiune în răspundere civilă, în conformitate cu dispoziţiile art. 1394 din C. civ., Înalta Curte constată că aceste dispoziţii nu sunt incidente în cauză, deoarece, în speţă, nu există constituire de parte civilă, fiind aplicabile prevederile art. 25 alin. (3) din C. proc. pen.
Totodată, Înalta Curte mai constată că sunt nefondate criticile inculpaţilor şi ale persoanelor interesate privitoare la împrejurarea că terenurile nu ar fi fost în proprietatea U.A.T. Năvodari.
Astfel, terenurile sunt intravilane, aflându-se în interiorul limitelor oraşului Năvodari. Potrivit art. 4 din Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică, forma în vigoare la data săvârşirii infracţiunilor:
"Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor şi care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată". Conform art. 6 alin. (1) din acelaşi act normativ:
"Fac parte din domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale şi bunurile dobândite de stat în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, dacă au intrat în proprietatea statului în temeiul unui titlu valabil, cu respectarea Constituţiei, a tratatelor internaţionale la care România era parte şi a legilor în vigoare la data preluării lor de către stat".
Semnificativ este faptul că, prin hotărârea nr. 225/30.09.2009 a Consiliului Local Năvodari, s-a aprobat completarea inventarului bunurilor ce aparţin oraşului Năvodari cu terenurile situate în zona Mamaia Nord, Trup 1-9, iar, prin hotărârea nr. 273/30.11.2009 a aceluiaşi Consiliu, s-a aprobat diminuarea domeniului privat al oraşului Năvodari cu anumite terenuri pentru a fi trecute în domeniul public al oraşului, respectiv terenurile aflate în zona Mamaia Nord, Parcela 158/5, Trup 1,5, 6-9, 1-6 (D).
Înalta Curte constată că este corect raţionamentul primei instanţe, în sensul că s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare pentru suprafeţele de teren dezmembrate din terenurile ce au făcut obiectul retrocedărilor frauduloase, terenuri care, în prezent, se află în proprietatea inculpaţilor, a interpuşilor ori a altor dobânditori de rea-credinţă.
Totodată, în mod corect, pentru terenurile care au fost dezmembrate şi vândute unor dobânditori de bună-credinţă, s-a dispus confiscarea contravalorii fiecărui teren (conform raportului de expertiză întocmit de expertul AAAAAAA., f.3-113 vol. 33 CAB) de la inculpati, interpuşii lui A., persoanele care au tranzacţionat terenurile cu rea-credinţă şi moştenitorii care au beneficiat de procedura fraudată. În sentinţa apelată este arătată, în detaliu, situaţia fiecărui titlu de proprietate şi a tranzacţiilor subsecvente desfiinţate (încheiate între persoane de rea-credinţă), fiind menţionate terenurile confiscate care, în prezent, se află în posesia inculpaţilor şi a persoanelor interesate, dar şi sumele de bani confiscate de la inculpaţi şi persoanele interesate (în cazul tranzacţiilor în care dobânditorii au fost persoane de bună-credinţă).
Însă, Înalta Curte constată că, în mod greşit, prima instanţă a dispus desfiinţarea în totalitate a titlurilor de proprietate cu privire la suprafeţele de teren care au fost cumpărate de persoane de bună-credinţă.
Prin urmare, vor fi desfiinţate, parţial, titlurile de proprietate nr. x/02.12.2010, nr. y/14.03.2011, nr. z/19.09.2011 şi nr. 8111/15.02.2012, emise de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, doar în ceea ce priveşte suprafeţele de teren în privinţa cărora s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.
Totodată, va fi înlăturată dispoziţia sentinţei privind desfiinţarea titlului de proprietate nr. x/28.09.2011, deoarece, în prezent, suprafeţele de teren trecute în acest titlu se află în proprietatea dobânditorilor de bună-credinţă.
Având în vedere contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 20.11.2020, autentificat sub nr. x din 20.11.2020 de WWWWWWWWWWW., precum şi contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 16.07.2020, autentificat sub nr. x din 16.07.2020 de XXXXXXXXXXX., din care rezultă că terenul în suprafaţă de 1016 m.p., cu numărul cadastral x şi terenul în suprafaţă de 1017 m.p., cu nr. cadastral x, au fost cumpărate de persoane de bună-credinţă, instanţa de apel va înlătura dispoziţia sentinţei privind restabilirea situaţiei anterioare cu privire la:
- terenul în suprafaţă de 1016 m.p., cu numărul cadastral x, vândut de persoana interesată O., cumpărătoarei S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. Constanţa, reprezentată de asociat şi administrator SSSSSSSSSS., cu preţul de 122.000 euro, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 20.11.2020, autentificat sub nr. x din 20.11.2020 de WWWWWWWWWWW.;
- terenul în suprafaţă de 1017 m.p., cu nr. cadastral x, vândut de persoana interesată P., cumpărătoarelor YYYYYYYYYYY. şi ZZZZZZZZZZZ., cu preţul de 145.287 RON, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 16.07.2020, autentificat sub nr. x din 16.07.2020 de XXXXXXXXXXX..
Referitor la contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 20.11.2020 (data pronunţării sentinţei apelate), între persoana interesată O. şi S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. Constanţa, reprezentată de asociat şi administrator SSSSSSSSSS., autentificat sub nr. x din 20.11.2020, depus la dosar în data de 3.11.2021, Înalta Curte constată că în motivele de apel ale reprezentantului Ministerului Public, scrise ori orale, nu s-a solicitat anularea acestuia, iar prezumţia de bună-credinţă a cumpărătoarei S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. Constanţa, reprezentată de asociat şi administrator SSSSSSSSSS., nu a fost răsturnată. Pentru a susţine această concluzie, Înalta Curte are în vedere înscrisurile relevante (actul notarial), dar şi aspecte ce au rezultat în urma probatoriul administrat nemijlocit în apel.
Astfel, potrivit actului notarial, autentificat sub nr. x din 20.11.2020, de WWWWWWWWWWW., terenul în suprafaţă de 1016 mp, cu numărul cadastral x, a fost vândut cu preţul de 122.000 euro, transferat în contul bancar numit de vânzător, la data încheierii contractului. În cuprinsul actului se menţionează extrasul de carte funciară obţinut pentru autentificare, nr. x/16.11.2020 şi poziţia vânzătorului, O., în sensul că terenul ce făcea obiectul tranzacţiei era liber de sarcini.
Reprezentantul cumpărătoarei, respectiv administratorul S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L., martorul AAAAAAAAAAAA., audiat în şedinţa publică din 08.06.2022, a arătat: (...) Cu excepţia lui O. pe care l-am văzut prima dată la cabinetul notarial nu cunosc alte părţi din prezenta cauză sau persoanele interesate.
În anul 2020 m-am deplasat cu un văr în Mamaia Nord, căutând un teren. M-am oprit la o agenţie imobiliară a cărei denumire era BBBBBBBBBBBB., am luat legătura cu reprezentanta acestei agenţii imobiliare, CCCCCCCCCCCC.. Aceasta mi-a prezentat un lot de 500 mp. Am fost la faţa loculu, nu mi-a plăcut. Aceasta mi-a spus că mai are pe cineva care are, de asemenea un lot, poate sunt interesat să fac cu dânsul ceva, în sensul de a construi un bloc. Mi l-a prezentat pe UUUU., care avea o firmă de betoane şi am început cu acesta să ducem tratative. Acesta mi-a spus că nu are un teren pentru mine, dar îmi poate recomandat pe cineva, respectiv pe DDDDDDDDDDDD.. Am luat legătura cu acesta, acasă la UUUU., acesta spunându-mi că are un teren de 1016 mp. Am fost împreună cu DDDDDDDDDDDD. mi-a arătat lotul, am fost încântat, mi-a arătat nişte hărţi, un plan şi mi-a spus că acolo se face totul, în sensul că se fac multe construcţii. Eu am crezut tot şi a început partea de negociere, tot acasă la UUUU.. Mi-a spus că preţul lotului este de 160.000 euro, eu nu am fost de acord, am spus că este prea mult şi mi-a răspuns că trebuie să vorbească cu cei din Bucureşti, aceştia fiind mulţi.
După câteva zile ne-am întâlnit din nou la UUUU. acasă şi mi-a spus că preţul este de 155.000 euro. Am stabilit o zi în care trebuia să mergem la notar, respectiv data de 20.11.2020, zi în care am perfectat actele, extrasul de carte funciară era curat, al dlui. O., altfel nu aş fi putut cumpăra terenul.
La cabinetul notarial, DDDDDDDDDDDD. mi-a spus să transfer 122.000 euro în contul lui O. şi suma de 33.000 euro să îi dau lui, cash, cu titlu de comision. Până la data perfectării actelor eu nu am ştiut că O. este proprietarul terenului. Eu credeam că proprietarii sunt cei din Bucureşti împreună cu DDDDDDDDDDDD.. Eu am întrebat de ce trebuie să plătesc comisionul şi acesta mi-a răspuns că îl reprezintă pe O., fără să îmi arate vreun înscris de reprezentare.
La cabinetul notarial era şi CCCCCCCCCCCC., care mi-a cerut suma de 3000 euro, tot cu titlul de comision, dar nu am primit nicio chitanţă. Comisionul era solicitat pentru intermedierea vânzării. Eu i-am plătit cei 3000 euro cash fără să primesc vreo chitanţă. Am formulat plângere penală împotriva lui O., DDDDDDDDDDDD., UUUU. şi CCCCCCCCCCCC., în ianuarie - februarie 2022.
Eu nu am ştiut că terenul cumpărat este grefat de sarcini. (...) În luna aprilie 2021 (...) Dna. EEEEEEEEEEEE. mi-a spus că a mers sau a dat telefon la OCPI şi a aflat că terenul are sarcini şi nu se poate construi pe el, iar lotul nu este al meu. Eu imediat am mers la OCPI, iar un lucrător de acolo mi-a dat un extras de carte funciară de informare pe care era scris că existau sarcini.
Când am cumpărat de terenul de la O. extrasul de carte funciară nu era trecută vreo sarcină. La cumpărarea terenului vânzătorul mi-a prezentat şi certificat de urbanism, conform căruia puteam construi P+5.
Pe data de 24 noiembrie 2020 cabinetul notarial a trimis la OCPI actele pentru intabulare. Ulterior, în decembrie 2020 a venit pe adresa domnului O. extras de carte funciară că există minuta pronunţată de instanţă.
Eu am luat cunoştinţă de acest aspect în luna decembrie 2021, dna. avocat FFFFFFFFFFFF. pe care am angajat-o când am formulat plângere penală. Pe data 01.02.2022 mi-a venit extrasul de carte funciară pe care nu mai era trecută sarcina. Acest extras fiind emis tot de OCPI.
Banii lui O. au fost daţi prin transfer bancar. Eu am încercat să ajung la o înţelegere cu O. pentru a-mi recupera banii şi nu am ajuns la nicio înţelegere. Eu cu O. nu am în acest sens un litigiu de natură civilă. Până la data perfectării actelor am mers la teren de două sau de trei ori.
Nu ştiu când am studiat actele de proprietate, dar pot să spun că le-am studiat în profunzime la notar în ziua perfectării actelor. Eu îi consideram prieteni pe CCCCCCCCCCCC., pe DDDDDDDDDDDD. şi UUUU., deşi îi cunoscusem cu aproximativ o lună înainte de perfectarea actelor.
Eu am ales cabinetul notarial unde s-au perfectat actele. La momentul cumpărării terenului locuiam în Germania, dar am venit în România cu aproximativ o lună înainte de a cumpăra terenul şi am locuit la mama mea în Constanţa, unde am şi sediul firmei.
Nu am făcut demersuri pentru a începe construcţia., cu toate că DDDDDDDDDDDD. îmi promitea că "ridică minuta " trecută în cartea funciară.
În luna martie 2021 am primit un telefon de la UUUU., care mi-a spus să vin la teren, am mers acolo. Veniseră cei de la studiu geo pentru a lua probe, cred că UUUU. îi chemase.
UUUU. dorea să facem o asociaţie pentru a construi un bloc împreună. Ulterior, în luna mai 2021, au venit cei de la regia de apă la teren care mi-au spus că pe teren sunt ţevi îngropate, iar devierea acestora costă mulţi bani. Tot în luna mai 2021 am mers la un restaurant eu împreună cu CCCCCCCCCCCC., UUUU., unde a venit şi directoarea EEEEEEEEEEEE., pentru a încheia un contract pentru devierea ţevilor. Dna. EEEEEEEEEEEE. a fixat o sumă de 60.000 euro, însă nu am înţeles prea bine, cred că era vorba de mutarea întregii coloane de ţevi ce se afla pe terenul familiei O.. Mi s-a părut că suma este prea mare şi am stagnat toate demersurile.
Între timp am aflat că există o minută, însă nu ştiam ce cuprinde acea minută. Eu l-am întrebat pe DDDDDDDDDDDD. ce înseamnă că există o minută, iar acesta mi-a spus că se rezolvă, există un proces din anul 2015 şi ştie el că se rezolvă. DDDDDDDDDDDD. mi-a spus că minuta a apărut pe parcurs.
Eu am studii liceale în domeniul artelor plastice. În Germania am un restaurant împreună cu soţia mea, care este cetăţean german. Hotărârea de a construi am luat-o în anul 2019. Eu nu aveam banii necesari şi m-am hotărât să caut un partener şi am găsit un prieten din Germania, respectiv pe GGGGGGGGGGGG. al cărui nume nu mi-l amintesc, fiind foarte complicat. (...).
Martorul a mai precizat că nu a auzit numele A.. (...), că a fost fost încântat de preţ, întrucât era mai mic decât cele practicate în Mamaia, că terenul se află lângă Centrul de afaceri şi lângă QQQQQQQQ. Năvodari, la o distanţă de aproximativ 200 m - 300 m de luciul apei. Martorul a mai arătat că este cert că vânzătorii au ales cabinetul notarial şi data perfectării actelor.
Instanţa de apel consideră relevantă declaraţia martorului pentru constatarea bunei sale credinţe la încheierea actului notarial.
Înalta Curte aminteşte că, prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, în baza art. 249 C. proc. pen., s-a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale numitului O. până la concurenţa sumei de 213835,89 RON. În baza art. 25 alin. (3) din C. proc. pen. a dispus restabilirea situaţiei anterioare şi reîntoarcerea în patrimoniul oraşului Năvodari a suprafeţei de 1016 mp, cu nr. cadastral x, iar în baza art. 249 C. proc. pen., a dispus instituirea măsurii sechestrului asigurator asupra terenului cu nr. cadastral x şi desfiinţarea actelor notariale în ceea ce priveşte acest teren.
Prin încheierea din data 16.12.2021, instanţa de apel a respins cererile formulate de S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. şi P. şi a menţinut măsurile asiguratorii instituite asupra imobilelor supuse restabilirii situaţiei anterioare, conform sentinţei penale nr. 225/F din data de 20.11.2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Înalta Curte a constatat că vânzarea-cumpărarea terenului s-a realizat la data de 20.11.2020, ce coincide cu data pronunţării instanţei de fond, însă, în contextul unei cercetări ce purta asupra şi în legătură cu acest teren şi prin soluţia laturii civile se stabilise că terenul este supus măsurii restituirii în natură, legalitatea, utilitatea şi scopul sechestrului erau, ca urmare, considerate dovedite.
Prin decizia penală nr. 12 din data de 31.01.2022, pronunţată de Completul de 5 judecători, în dosarul nr. x/2021, a fost respinsă contestaţia formulată de petenta OOOOOOOOOO. S.R.L. Constanţa, reprezentată de asociat şi administrator SSSSSSSSSS., constatându-se că lipseşte motivarea contestaţiei, măsura fusese dispusă de o instanţă competentă, iar probele administrate în apel, până la acel moment, nu modificaseră situaţia reţinută de instanţa de fond ca justificând dispunerea măsurii asigurătorii.
Ca urmare, în urma evaluării probatoriului administrat în apel şi reţinerii bunei credinţe a cumpărătorului în procedura notarială, instanţa de apel urmează a menţine actul translativ de proprietate şi a ridica măsura asigurătorie instituită şi menţinută pe acest teren în suprafaţă de 1016 m.p., având numărul cadastral x.
În ceea ce priveşte suma de 122.000 euro, obţinută de persoana interesată O. cu titlul de preţ, conform actului translativ de proprietate anterior menţionat, încheiat cu societatea OOOOOOOOOO. S.R.L. Constanţa, ce nu face obiectul repunerii în situaţia anterioară, în baza art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen., se va dispune confiscarea în moneda în care s-a efectuat plata, respectiv în euro ori în echivalentul în RON calculat la cursul BNR de la data executării.
Privitor la contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 16.07.2020, autentificat sub nr. x din 16.07.2020 de XXXXXXXXXXX., prin care persoana interesată P. a vândut terenul în suprafaţă de 1017 mp cu nr. cadastral x, cumpărătoarelor YYYYYYYYYYY. şi ZZZZZZZZZZZ., cu preţul de 145.287 RON, Înalta Curte constată nu s-a solicitat anularea acestuia, cumpărătoarele nu au fost introduse în cauză, cadrul procesual nu le-a vizat, nu au fost administrate probe pentru a dovedi reaua-credinţă a cumpărătoarelor, iar simpla relaţie de rudenie între vânzător şi cumpărătoare nu este suficientă pentru stabilirea relei-credinţe, în condiţiile în care cea mai mare parte a preţului a fost plătită prin transfer bancar.
În acest context, va dispune, în temeiul art. 112 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscarea sumelor de bani de la persoanele interesate O. şi P., încasate cu titlu de preţ.
Deşi, în cazul inculpaţilor şi a celorlalte persoane interesate, prima instanţă a confiscat contravaloarea terenurilor conform raportului de expertiză întocmit de expertul AAAAAAA., Înalta Curte, va confisca sumele de bani de la persoanele interesate O. şi P. încasate cu titlu de preţ, având în vedere durata mare de timp scursă de la data efectuării expertizei şi datele încheierii celor două contracte, perioadă în care valoarea terenurilor s-a schimbat, iar preţurile contractelor sunt serioase, neexistând probe în sens contrar.
Totodată, Înalta Curte va dispune ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse asupra celor două terenuri, cu menţiunea că, anterior, în cursul soluţionării apelurilor, acestea au fost menţinute pentru a se evalua în întregime situaţia de fapt şi buna-credinâă a dobânditorilor în urma administrării tuturor probelor încuviinţate în apel.
În privinţa celorlalte măsuri asiguratorii, Înalta Curte consideră că probele administrate în cursul întregului proces penal justifică menţinerea acestora astfel cum au fost modificate prin încheierile pronunţate de instanţa de apel (6 iulie 2021, 17 noiembrie 2021, 16 decembrie 2021, 19 ianuarie 2022, 27 ianuarie 2022 şi 4 februarie 2022, 22 iunie 2022), pentru garantarea punerii în executare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale şi a dispoziilor prin care s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.
Astfel, la termenul din 6 iulie 2021, s-au menţinut măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală şi de judecată în primă instanţă, în următoarele limite:
- asupra bunurilor imobile indisponibilizate în vederea restabilirii situaţiei anterioare;
- asupra bunurilor imobile şi mobile (sume de bani), în limitele valorice stabilite prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
S-a constatat că, prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare, prezente şi viitoare ale apelantului persoană interesată T. până la concurenţa sumei de 213.835,89 RON, măsură ce vizează şi indisponibilizarea prin poprire a sumei de 75.196,82 RON, obţinută în urma deciziei de expropriere nr. x din 18 mai 2020, asupra imobilului situat în Mihail Kogălniceanu, jud. Constanţa, având CF x, nr. cadastral x, parcela x, lot. 2, în suprafaţă de 23000 mp., proprietatea numiţilor T. şi T..
S-a ridicat măsura sechestrului asigurător instituită asupra cotei devălmaşe din imobilele înscrise în CF x - C1- U16/Constanţa şi CF x aparţinând apelantei inculpate E., dispusă prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa şi menţinută prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
S-a menţinut ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra cotei devălmaşe din bunurile imobile înscrise în cărţile funciare cu numerele x aparţinând inculpatului G., dispuse prin ordonanţa nr. 178/P/2013 din data de 26.11.2014 a DNA - Serviciul Teritorial Constanţa.
S-a respins, ca inadmisibilă, contestaţia formulată de către apelanta inculpată E. împotriva modului de aducere la îndeplinire a măsurilor asigurătorii dispuse prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Prin decizia penală nr. 266 din 20 septembrie 2021 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - completul de 5 judecători, pronunţată în dosarul nr. x/2021, au fost respinse, ca nefondate, contestaţiile formulate împotriva încheierii pronunţate la data de 6 iulie 2021.
La termenul din data de 17 noiembrie 2021, s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 666.753,78 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI V. - IBAN: x sold 666.753,78 RON şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului V., cu excepţia sumei de bani menţionate.
S-a prorogat discutarea măsurii asiguratorii cu privire la persoana interesată AA. (decedat) la solicitarea expresă a apărătorului ales al succesoarei BBBBBBBBB. pentru termenul următor, în vederea clarificării situaţiei persoanei interesate; precum şi cererea formulată de S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L., privind ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituite asupra terenului în suprafaţă de 1016 mp, din oraşul Năvodari, lotul x, identificat cu nr. cadastral x.
La termenul din data de 16 decembrie 2021:
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 701128,41 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI E. - IBAN: x, sold 518543,57 RON şi ANABI E. - IBAN: x sold 37479 euro (curs BNR 4,9490 din 25.11.2021) şi s-a ridiat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei E.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Q. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi s- a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei Q.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI J. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului J.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI R. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei R.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI S. - IBAN: x, sold 166911,29 RON şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitei S.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373509,96 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI M. - IBAN: x, sold 75.500 euro (curs BNR 4,9492 din 14.11.2021) şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului M.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 213835,89 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI T. - IBAN: x, sold 213836 RON şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurător, instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile, ale numitului T.;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare, până la concurenţa sumei de 443462,16 RON, în privinţa numitului AA. (moştenitor BBBBBBBBB.), astfel cum a fost instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;
- s-a constatat transferul în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, sold 300 euro (ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, sold 0 RON);
- s-au menţinut măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor supuse restabilirii situaţiei anterioare, conform sentinţei penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;
- s-a respins cererea formulată de S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. prin care a solicitat ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra terenului cu nr. cadastral x, precum şi cererea formulată de P. prin care a solicitat desfiinţarea sechestrului asigurator asupra terenului în suprafaţă de 1017 mp cu nr. cadastral x.
Prin decizia penală nr. 12 din 31 ianurie 2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - completul de 5 judecători, pronunţată în dosarul nr. x/2021, au fost respinse, ca nefondată, contestaţia formulată de petenta S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. împotriva încheierii pronunţate la data de 16 decembrie 2021.
La termenul din data de 19 ianuarie 2022:
- s-au menţinut măsurile asiguratorii instituite asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi a conturilor bancare prezente şi viitoare ale numiţilor W., în limita valorică de 443.462,16 RON şi BB., în limita valorică de 471.855,72 RON, conform sentinţei penală nr. 225/F din 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală;
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373.509,96 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI N. - IBAN: x - sold 1000 RON şi ANABI N. - IBAN: x - sold 75.371,82 euro (curs BNR 4,9489 din 15.12.2021) şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile ale numitei N.;
- s-a constatat transferul în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x - sold 551 RON.
La termenul din data de 27 ianuarie 2022 s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Z. - IBAN: x sold 443.607,09 RON şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile ale numitului Z..
La termenul din data de 04 februarie 2022:
- s-a menţinut măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI X. - IBAN: x - sold 77.209,51 Euro (curs BNR 4,9491 din 28.12.2021) şi ANABI X. - IBAN: x - sold 61.323,59 RON şi s-a ridicat măsura sechestrului asigurator instituită prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra altor bunuri mobile şi imobile ale numitei X.;
- s-a constatat transferul în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Y. - IBAN: x - sold 3.026,73 USD.
La termenul din data de 22 iunie 2022, s-au menţinut măsurile asigurătorii dispuse în faza de urmărire penală şi de judecată în primă instanţă, în limitele decelate prin încheierile din 6 iulie 2021, 17 noiembrie 2021, 16 decembrie 2021, 19 ianuarie 2022, 27 ianuarie 2022 şi 4 februarie 2022, definitive, asupra bunurilor imobile indisponibilizate în vederea restabilirii situaţiei anterioare şi asupra bunurilor imobile şi mobile (sume de bani) în vederea confiscării, în limitele valorice stabilite prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală care au fost menţinute prin încheierile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
În consecinţă, Înalta Curte, ca urmare a ridicării măsurii sechestrului asigurator instituite prin sentinţa penală nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, asupra bunurilor mobile şi imobile ale inculpatei E. şi persoanelor interesate V., Q., J., R., S., M., T., N., Z., X., ca efect al depunerii sumelor de bani pentru care s-a dispus măsura de siguranţă a confiscării, în conturi deschise pe numele acestora la ANABI, va meţine măsurile asigurătorii asupra sumelor respective, în limitele valorice stabilite prin sentinţa apelată, şi anume:
- în privinţa persoanei interesate V., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 666.753,78 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI V. - IBAN: x sold 666.753,78 RON;
- în privinţa inculpatei E., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 701128,41 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI E. - IBAN: x, sold 518543,57 RON şi ANABI E. - IBAN: x sold 37479 euro (curs BNR 4,9490 din 25.11.2021);
- în privinţa persoanei interesate Q., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Q. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate J. va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI J. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate R., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI R. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate S., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI S. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate M., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373509,96 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI M. - IBAN: x, sold 75.500 euro (curs BNR 4,9492 din 14.11.2021);
- în privinţa persoanei interesate T., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 213835,89 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI T. - IBAN: x, sold 213836 RON;
- în privinţa persoanei interesate N., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373.509,96 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI N. - IBAN: x - sold 1000 RON şi ANABI N. - IBAN: x - sold 75.371,82 euro (curs BNR 4,9489 din 15.12.2021);
- în privinţa persoanei interesate Z., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Z. - IBAN: x sold 443.607,09 RON;
- în privinţa persoanei interesate X., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI X. - IBAN: x - sold 77.209,51 Euro (curs BNR 4,9491 din 28.12.2021) şi ANABI X. - IBAN: x - sold 61.323,59 RON;
Constată că persoana interesată Y. a depus în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Y. - IBAN: x - suma de 3.026,73 USD, reprezentând parte din suma ce i-a fost confiscată prin sentinţa apelată.
Vor fi menţinute celelalte măsuri asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile şi imobile precum şi asupra conturilor bancare prezente şi viitoare ale iculpaţilor S.C. C. S.R.L., F., A., presoanelor interesate J., L., O.. P., W., BB., Y., AA., până la concurenţa sumelor confiscate de la aceştia prin sentinţa apelată şi prezenta hotărâre.
Constată că moştenitoarea persoanei interesate AA., numita BBBBBBBBB. a depus în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, suma de 300 euro (ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, sold 0 RON) şi însubcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x suma de 551 RON, reprezentând parte din suma confiscată de la autorul său, AA. prin sentinţa apelată.
Vor fi menţinute măsurile asiguratorii instituite asupra imobilelor supuse restabilirii situaţiei anterioare.
Inculpatul A. a criticat sentinţa şi sub aspectul cheltuielilor judiciare către stat, arătând că el a achitat toate cheltuielile stabilite în sarcina sa.
Înalta Curte apreciază că această critică este nefondată, deoarece potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. pen.:
"În caz de renunţare la urmărirea penală, condamnare, amânare a aplicării pedepsei sau renunţare la aplicarea pedepsei, suspectul sau, după caz, inculpatul este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, cu excepţia cheltuielilor privind avocaţii din oficiu şi interpreţii desemnaţi de organele judiciare, care rămân in sarcina statului". Instanţa de fond l-a condamnat pe inculpatul A., reţinând în sarcina inculpatului cheltuieli judiciare în valoare de 10.000 RON în faza de urmărire penală şi 10.000 RON în faza de judecată, iar la stabilirea cuantumului acestor cheltuieli a avut în vedere complexitatea cauzei, numărul mare al termenelor necesare pentru soluţionarea cauzei, actele procedurale întocmite. Dacă inculpatul a achitat cheltuielile stabilite prin sentinţă poate să invoce acest aspect în momentul punerii în executare a hotărârii.
Pentru considerentele expuse, ţinând cont de dispoziţiile art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. va admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, inculpaţii A., D., E., F., B., S.C. C. S.R.L., persoanele interesate L., N., M., Q., J., R., S., T., O., P., I., BB., W., Z., X., Y., V., LL., WWW., MMMMMMM., J. împotriva sentinţei penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, îndreptată prin încheierea din 26.02.2021.
Va desfiinţa, în parte, sentinţa apelată, şi, rejudecând:
Va constata că legea penală mai favorabilă inculpaţilor este legea nouă în forma aflată în vigoare în perioada 25.06.2018 (data publicării în M.Of. a deciziei nr. 297/26.04.2018 a Curţii Constituţionale) - 30.05.2022 (data publicării în M. Of. a O.U.G. nr. 71/2022).
În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., va înceta procesul penal ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale:
- faţă de inculpatul A. pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309, art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- faţă de inculpata D. pentru două infracţiuni de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- faţă de inculpata E. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- faţă de inculpaţii F., B. şi S.C. C. S.R.L. pentru infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
Va constata că inculpatul A. a fost reţinut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 14:00, până la data de 30.08.2014, ora 14:00 şi arestat preventiv în perioada 10.09.2014 - 24.04.2015.
Va constata că inculpatul B. a fost reţinut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 16:05, până la data de 30.08.2014, ora 16:05.
Va desfiinţa, parţial, titlurile de proprietate nr. x/02.12.2010, nr. y/14.03.2011, nr. z/19.09.2011 şi nr. 8111/15.02.2012, emise de Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, doar în ceea ce priveşte suprafeţele de teren în privinţa cărora s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.
Va înlătura dispoziţia din sentinţă privind restabilirea situaţiei anterioare cu privire la:
- terenul în suprafaţă de 1016 m.p., cu numărul cadastral x, vândut de persoana interesată O., cumpărătoarei S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. Constanţa reprezentată de asociat şi administrator SSSSSSSSSS., cu preţul de 122.000 euro, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 20.11.2020, autentificat sub nr. x din 20.11.2020 de WWWWWWWWWWW.;
- terenul în suprafaţă de 1017 m.p., cu nr. cadastral x, vândut de persoana interesată P., cumpărătoarelor YYYYYYYYYYY. şi ZZZZZZZZZZZ., cu preţul de 145.287 RON, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 16.07.2020, autentificat sub nr. x din 16.07.2020 de XXXXXXXXXXX..
Va dispune ridicarea măsurilor asigurătorii dispuse asupra terenului în suprafaţă de 1016 m.p. cu numărul cadastral x şi asupra terenului în suprafaţă de 1017 m.p. cu numărul cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., va dispune confiscarea sumei de 122.000 euro (sau echivalentul în RON la cursul BNR la data executării măsurii de siguranţă) de la persoana interesată O. şi a sumei de 145.287 RON, de la persoana interesată P..
Va menţine măsurile asigurătorii astfel cum au fost modificate prin încheierile pronunţate de instanţa de apel, în limitele valorice stabilite prin sentinţa apelată, respectiv:
- în privinţa persoanei interesate V., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 666.753,78 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI V. - IBAN: x sold 666.753,78 RON;
- în privinţa inculpatei E., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 701128,41 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI E. - IBAN: x, sold 518543,57 RON şi ANABI E. - IBAN: x sold 37479 euro (curs BNR 4,9490 din 25.11.2021);
- în privinţa persoanei interesate Q., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Q. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate J., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI J. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate R., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI R. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate S., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI S. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate M., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373509,96 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI M. - IBAN: x, sold 75.500 euro (curs BNR 4,9492 din 14.11.2021);
- în privinţa persoanei interesate T., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 213835,89 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI T. - IBAN: x, sold 213836 RON;
- în privinţa persoanei interesate N., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373.509,96 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI N. - IBAN: x - sold 1000 RON şi ANABI N. - IBAN: x - sold 75.371,82 euro (curs BNR 4,9489 din 15.12.2021);
- în privinţa persoanei interesate Z., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Z. - IBAN: x sold 443.607,09 RON;
- în privinţa persoanei interesate X., va menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI X. - IBAN: x - sold 77.209,51 Euro (curs BNR 4,9491 din 28.12.2021) şi ANABI X. - IBAN: x - sold 61.323,59 RON.
Va constata că persoana interesată Y. a depus în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Y. - IBAN: x - suma de 3.026,73 USD, reprezentând parte din suma ce i-a fost confiscată prin sentinţa apelată.
Va menţine celelalte măsuri asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare prezente şi viitoare ale iculpaţilor S.C. C. S.R.L., F., A., presoanelor interesate J., L., O.. P., W., BB., Y., AA., până la concurenţa sumelor confiscate de la aceştia prin sentinţa apelată şi prezenta hotărâre.
Va constata că moştenitoarea persoanei interesate AA., numita BBBBBBBBB. a depus în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, suma de 300 euro (ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, sold 0 RON) şi însubcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x suma de sold 551 RON, reprezentând parte din suma confiscată de la autorul său, AA. prin sentinţa apelată.
Va menţine măsurile asiguratorii instituite asupra imobilelor supuse restabilirii situaţiei anterioare.
Va menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, din care suma de 626 RON pentru apelantele persoane interesate W. şi BB. şi câte 1253 RON pentru inculpaţii S.C. C. S.R.L., A., B., F., E., D. şi G., reprezintă onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, inculpaţii A., D., E., F., B., S.C. C. S.R.L., persoanele interesate L., N., M., Q., J., R., S., T., O., P., I., BB., W., Z., X., Y., V., LL., WWW., MMMMMMM., J. împotriva sentinţei penale nr. 225/F din data de 20 noiembrie 2020 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, îndreptată prin încheierea din 26.02.2021.
Desfiinţează, în parte, sentinţa apelată, şi, rejudecând:
În temeiul art. 396 alin. (6) din C. proc. pen., raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen., încetează procesul penal ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale:
- faţă de inculpatul A. pentru infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309, art. 35 alin. (1) din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- faţă de inculpata D. pentru două infracţiuni de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- faţă de inculpata E. pentru complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută de art. 48 din C. pen. rap. la art. 132 din Legea nr. 78/2000, rap. la art. 297 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 309 din C. pen. şi art. 5 alin. (1) din C. pen.
- faţă de inculpaţii F., B. şi S.C. C. S.R.L. pentru infracţiunea de spălarea banilor, prevăzută de art. 49 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin. (1) din C. pen.
Constată că inculpatul A. a fost reţinut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 14:00, până la data de 30.08.2014, ora 14:00 şi arestat preventiv în perioada 10.09.2014 - 24.04.2015.
Constată că inculpatul B. a fost reţinut pe o durată de 24 ore, de la data de 29.08.2014, ora 16:05, până la data de 30.08.2014, ora 16:05.
Desfiinţează, parţial, titlurile de proprietate nr. x/02.12.2010, nr. y/14.03.2011, nr. z/19.09.2011 şi nr. 8111/15.02.2012, emise de Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Constanţa, doar în ceea ce priveşte suprafeţele de teren în privinţa cărora s-a dispus restabilirea situaţiei anterioare.
Înlătură dispoziţia din sentinţă privind desfiinţarea titlului de proprietate nr. x/28.09.2011.
Înlătură dispoziţia din sentinţă privind restabilirea situaţiei anterioare cu privire la:
- terenul în suprafaţă de 1016 m.p., cu numărul cadastral x, vândut de persoana interesată O., cumpărătoarei S.C. OOOOOOOOOO. S.R.L. Constanţa reprezentată de asociat şi administrator SSSSSSSSSS., cu preţul de 122.000 euro, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 20.11.2020, autentificat sub nr. x din 20.11.2020 de WWWWWWWWWWW.;
- terenul în suprafaţă de 1017 m.p., cu nr. cadastral x, vândut de persoana interesată P., cumpărătoarelor YYYYYYYYYYY. şi ZZZZZZZZZZZ., cu preţul de 145.287 RON, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat la data de 16.07.2020, autentificat sub nr. x din 16.07.2020 de XXXXXXXXXXX..
Dispune ridicarea măsurilor asigurătorii instituite asupra terenului în suprafaţă de 1016 m.p. cu numărul cadastral x şi asupra terenului în suprafaţă de 1017 m.p. cu numărul cadastral x.
În baza art. 112 alin. (1) lit. e) din C. pen., dispune confiscarea sumei de 122.000 euro (sau echivalentul în RON la cursul BNR la data executării măsurii de siguranţă) de la persoana interesată O. şi a sumei de 145.287 RON de la persoana interesată P..
Menţine măsurile asigurătorii astfel cum au fost modificate prin încheierile pronunţate de instanţa de apel, în limitele valorice stabilite prin sentinţa apelată, respectiv:
- în privinţa persoanei interesate V., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 666.753,78 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI V. - IBAN: x sold 666.753,78 RON;
- în privinţa inculpatei E., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 701128,41 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI E. - IBAN: x, sold 518543,57 RON şi ANABI E. - IBAN: x sold 37479 euro (curs BNR 4,9490 din 25.11.2021);
- în privinţa persoanei interesate Q., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Q. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate J. menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI J. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate R., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI R. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate S., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 166911,29 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI S. - IBAN: x, sold 166911,29 RON;
- în privinţa persoanei interesate M., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373509,96 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI M. - IBAN: x, sold 75.500 euro (curs BNR 4,9492 din 14.11.2021);
- în privinţa persoanei interesate T., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 213835,89 RON, transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI T. - IBAN: x, sold 213836 RON;
- în privinţa persoanei interesate N., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 373.509,96 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI N. - IBAN: x - sold 1000 RON şi ANABI N. - IBAN: x - sold 75.371,82 euro (curs BNR 4,9489 din 15.12.2021);
- în privinţa persoanei interesate Z., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON transferate în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Z. - IBAN: x sold 443.607,09 RON;
- în privinţa persoanei interesate X., menţine măsura sechestrului asigurător asupra sumei indisponibilizate de 443.462,16 RON, transferate în subconturile bancare administrate de ANABI, deschise la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI X. - IBAN: x - sold 77.209,51 Euro (curs BNR 4,9491 din 28.12.2021) şi ANABI X. - IBAN: x - sold 61.323,59 RON.
Constată că persoana interesată Y. a depus în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI Y. - IBAN: x - suma de 3.026,73 USD, reprezentând parte din suma ce i-a fost confiscată prin sentinţa apelată.
Menţine celelalte măsuri asigurătorii instituite asupra bunurilor mobile şi imobile, precum şi asupra conturilor bancare prezente şi viitoare ale inculpaţilor S.C. C. S.R.L., F., A., persoanelor interesate J., L., O., P., W., BB., Y. şi AA., până la concurenţa sumelor confiscate de la aceştia prin sentinţa apelată şi prezenta hotărâre.
Constată că moştenitoarea persoanei interesate AA., numita BBBBBBBBB. a depus în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, suma de 300 euro (ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x, sold 0 RON) şi în subcontul bancar administrat de ANABI, deschis la NNNNNNNNNN. S.A., respectiv ANABI BBBBBBBBB. - IBAN: x suma de 551 RON, reprezentând parte din suma confiscată de la autorul său, AA. prin sentinţa apelată.
Menţine măsurile asigurătorii instituite asupra imobilelor supuse restabilirii situaţiei anterioare.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate care nu contravin prezentei decizii.
În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, din care suma de 626 RON pentru apelantele persoane interesate W. şi BB. şi câte 1253 RON pentru inculpaţii S.C. C. S.R.L., A., B., F., E., D. şi G., reprezintă onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu.
Definitivă.
Pronunţată la data de 21 iulie 2023, prin punerea acesteia la dispoziţia părţilor, persoanelor interesate şi a procurorului, prin mijlocirea grefei instanţei.