Persoana vătămată minoră. Asistență juridică. Nulitate absolută
Drept procesual penal. Partea specială. Participanţii în procesul penal. Subiecţii procesuali principali şi drepturile acestora
Indice alfabetic: - drept procesual penal
-nulitate absolută
C. proc. pen., art. 93 alin. (4), art. 281 alin. (1) lit. f)
Audierea persoanei vătămate minore în cursul urmării penale fără asigurarea asistenței juridice obligatorii atrage incidența sancțiunii nulității absolute conform dispozițiilor at. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală raportat la art. 93 alin. (4) din Codul procedură penală.
I.C.C.J, Secția penală, încheierea judecătorului de cameră preliminară nr. 84 din 14 februarie 2023
Prin ordonanța nr. x/P/2022 din 27 decembrie 2022 a Secției de urmărire penală și criminalistică s-a dispus, în temeiul dispozițiilor art. 314 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. comb. cu art. 315 alin. (1) lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1) lit. a) și b) C. proc. pen., art. 316 alin. (1) C. proc. pen., art. 315 alin. (2) lit. f) C. proc. pen., art. 275 alin. (3) și (5) C. proc. pen., clasarea cauzei:
- sub aspectul săvârșirii faptei de viol, prev. de art. 218 alin. (1)-(3) lit. e) C. pen., cu aplicarea art. 35 alin. (1) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală;
- sub aspectul săvârșirii faptei de act sexual cu un minor, prev. de art. 220 alin. (1) și alin. (3) C. pen., întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală;
- sub aspectul săvârșirii faptei de agresiune sexuală, prev. de art. 219 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C. pen., întrucât fapta nu există.
Împotriva acestei ordonanțe, au formulat plângere petentul A. și B., în calitate de reprezentant legal al minorului C., susținând că ordonanța de clasare este nelegală și netemeinică, întrucât probele sunt insuficiente, iar persoana vătămată minoră C. a fost audiată în lipsa reprezentantului legal, a unui apărător, a unui psiholog și a unui reprezentant de la Protecția Copilului.
Prin ordonanța din data de 1 februarie 2023, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică a dispus:
- Respingerea plângerii formulată de petentul A. împotriva soluției de clasare nr. x/P/2022 din 27.12.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, ca nefondată.
2. Admiterea plângerii formulată de petenta B., în calitate de reprezentantă legală a minorului C., împotriva soluției de clasare nr. x/P/2022 din 27.12.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, ca fondată.
Infirmarea soluției de clasare sub aspectul săvârșirii faptei de agresiune sexuală, prev. de art. 219 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C. pen. privind pe persoana vătămată C. (minor), ca nelegală și netemeinică, urmând ca procurorul de caz să dispună refacerea/completarea urmăririi penale.
De asemenea, s-a constatat nulitatea absolută a declarației date de persoana vătămată C. (minor), din data de 5 decembrie 2022, precum și a procesului – verbal de aducere la cunoștință a drepturilor și obligațiilor din aceeași dată. Procedând la refacerea parțială a ordonanței din data de 01 februarie 2023, urmare a examinării plângerii formulate de petenta B., în calitate de reprezentantă legală a minorului C. prin ordonanța din data de 8 februarie 2023 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, s-a dispus:
- admiterea plângerii formulate de petenta B., în calitate de reprezentantă legală a minorului C., împotriva soluției de clasare nr. x/P/2022 din 27.12.2022 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală și criminalistică, ca fondată;
- infirmarea soluției de clasare sub aspectul săvârșirii faptei de agresiune sexuală, prev. de art. 219 alin. (1) și alin. (2) lit. c) C. pen. privind pe persoana vătămată C. (minor), ca nelegală și netemeinică, urmând ca procurorul de caz să dispună refacerea/completarea urmăririi penale;
- constatarea nulității absolute a declarației date de persoana vătămată C. (minor), din data de 5 decembrie 2022, precum și a procesului – verbal de aducere la cunoștință a drepturilor și obligațiilor din aceeași dată;
- redeschiderea și reluarea urmăririi penale în cauză.
Cu privire la infirmarea soluției de clasare, procurorul ierarhic superior a reținut următoarele:
La data de 5 decembrie 2022, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (2) din C. proc. pen., persoanei vătămate minore C. (la acea dată, acesta avea vârsta de 14 ani, fiind născut la data de …) i s-au adus la cunoștință drepturile și obligațiile, în prezența unchiului său A. (persoană vătămată în speță; acesta fiind fratele mamei persoanei vătămate minore); fiind audiat cu aceeași ocazie, în prezența unchiului său A., cu motivația că mama sa nu s-a prezentat pentru a asista la audiere, întrucât i-a fost teamă de presă.
Conform art. 93 alin. (4) din C. proc. pen.: „Asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă.”
Conform art. 281 alin. (l) lit. f) din C. proc. pen.: „Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: (...) asistarea de către avocat a suspectului sau inculpatului, a celorlalte părți, precum și a persoanei vătămate, atunci când asistența este obligatorie.”
Or, a constatat că persoanei vătămate minore C., deși i s-a adus la cunoștință dreptul de a fi asistată de avocat, acest drept nu s-a materializat în fapt, fiind astfel încălcate prevederile art. 94 alin. (4) din C. proc. pen. care stipulează că asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă (în speță, cu capacitate de exercițiu restrânsă); acest fapt fiind sancționat cu nulitatea absolută.
Cu alte cuvinte, persoanei vătămate minore C. i-a fost încălcat dreptul al apărare, iar declarația sa este lovită de nulitate absolută, conform art. 281 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen.
Examinând solicitarea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză, Înalta Curte apreciază că cererea este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 335 alin. (1) C. proc. pen. „dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea, infirmă ordonanța și dispune redeschiderea urmăririi penale.”
Potrivit alin. (2) al aceluiași articol, redeschiderea urmăririi penale are loc și în cazul în care au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea, dar și atunci când se constată că suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit, cu rea-credință obligațiile, stabilite conform art. 318 alin. (3).
Alin. (4) al aceluiași articol statuează că „redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară, în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității. Judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale”.
Redeschiderea urmăririi penale se dispune în următoarele cazuri:
a) dacă procurorul ierarhic superior celui care a dispus soluția constată, ulterior, că nu a existat împrejurarea pe care se întemeia clasarea (art. 335 alin. (1) C. proc. pen.). În această ipoteză, legiuitorul recunoaște procurorului ierarhic superior celui care a dispus soluția, posibilitatea ca, în cadrul controlului ierarhic efectuat din oficiu sau la plângere, potrivit art. 339 C. proc. pen., să redeschidă urmărirea penală;
b) dacă au apărut fapte sau împrejurări noi din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe care se întemeia clasarea (art. 335 alin. (2) C. proc. pen.);
c) când suspectul sau inculpatul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligațiile stabilite la momentul renunțării la urmărirea penală (335 alin. (3) C. proc. pen.);
d) dacă s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărirea penală și judecătorul de cameră preliminară, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) și alin. (7) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., admite plângerea și trimite cauza la procuror în vederea completării urmăririi penale.
Controlul pe care judecătorul de cameră preliminară îl realizează în cadrul procedurii de confirmare a redeschiderii urmăririi penale, în baza dispozițiilor art. 335 alin. (4) C. proc. pen., vizează analiza legalității și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus măsura redeschiderii și implică verificarea următoarelor aspecte: competența judecătorului de cameră preliminară în soluționarea cererii, respectarea termenului de sesizare a acestuia, indicarea temeiurilor de fapt și de drept pentru care s-a dispus infirmarea/revocarea unei soluții de clasare și ca urmare, redeschiderea urmăririi penale, precum și a motivelor pe care se sprijină această soluție.
Procedând la verificarea competenței de soluționare a prezentei cereri se constată că, având în vedere calitatea de deputat în Parlamentul României a intimatului D., conform art. 40 alin. (1) C. proc. pen., competența soluționării prezentei cereri revine judecătorului de cameră preliminară din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Cu privire la termenul prevăzut de art. 335 alin. (4) C. proc. pen., care stipulează că redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară în termen de cel mult 3 zile, sub sancțiunea nulității, se constată că, în speță, acesta a fost respectat, ordonanța nr. x/II/2/2023 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind emisă la data de 08.02.2023, iar judecătorul de cameră preliminară a fost sesizat la data de 09.02.2023, termen calculat în conformitate cu dispozițiile art. 269 C. proc. pen.
Totodată, din analiza conținutului ordonanței nr. x/II/2/2023 a procurorului șef al Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorul de cameră preliminară constată că, în ceea ce privește indicarea temeiului de drept pentru care s-a infirmat soluția de clasare adoptată în cauză, acesta este cel prevăzut de art. 335 alin. (1) C. proc. pen., cu referire la art. 304 alin. (2) C. proc. pen.
De asemenea, din examinarea cuprinsului ordonanței cu numărul de mai sus, se reține că temeiul faptic pentru care a fost infirmată ordonanța de clasare nr. x/P/2022 din 27 decembrie 2022 a Secției de urmărire penală și criminalistică și s-a dispus redeschiderea urmăririi penale, îl reprezintă nerespectarea dreptului la apărare al persoanei vătămate minore C., având în vedere că deși, în temeiul art. 93 alin. (4) C. proc. pen., asistența juridică era obligatorie, totuși acest drept nu s-a materializat în fapt.
În cauza dedusă judecății, judecătorul de cameră preliminară, în procedura confirmării redeschiderii urmăririi penale, constată că persoana vătămată minoră C. a fost audiată la data de 5 decembrie 2022, în conformitate cu dispozițiile art. 111 alin. (2) C. proc. pen., doar în prezența unchiului său, A., care avea, de asemenea, calitatea de persoană vătămată în cauză, fără a i se asigura asistența juridică obligatorie.
Or, potrivit dispozițiilor art. 93 alin. (4) C. proc. pen. „Asistența juridică este obligatorie când persoana vătămată sau partea civilă este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu ori cu capacitate de exercițiu restrânsă.”
Conform art. 281 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen.: „Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: (...) asistarea de către avocat a suspectului sau inculpatului, a celorlalte părți, precum și a persoanei vătămate, atunci când asistența este obligatorie.”
În acest context, judecătorul de cameră preliminară reține că prin nerespectarea dispozițiilor imperative ale art. 93 alin. (4) C. proc. pen., i-a fost încălcat flagrant dreptul la apărare al persoanei vătămate minore C., declarația acestuia din data de 05 decembrie 2022 și procesul – verbal de aducere la cunoștință a drepturilor și obligațiilor din aceeași dată, fiind lovite de nulitate absolută, conform art. 281 alin. (1) lit. f) C. proc. pen.
Mai mult, judecătorul de cameră preliminară apreciază că susținerile numitului D., prin apărător, în sensul că persoana vătămată minoră nu beneficiază de asistență juridică obligatorie, întrucât nu este parte în procesul penal, ci doar subiect procesual principal, nu pot fi primite, având în vedere modificările legislative aduse dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din C. proc. pen. prin Legea nr. 279/2022, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 967 din 04 octombrie 2022. Astfel, a fost extinsă sfera subiecților procesuali care beneficiază de asistență juridică obligatorie, în reglementarea actuală figurând și persoana vătămată.
Totodată, se reține că dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. au intrat în vigoare la data de 07 octombrie 2022, respectiv cu aproximativ 2 luni înainte de momentul audierii persoanei vătămate minore C., la data de 05 decembrie 2022, astfel că apărarea numitului D., apare ca nefondată.
Pentru considerente anterior expuse, în temeiul art. 335 alin. (4) C. proc. pen., a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.
În temeiul art. 335 alin. (4) și alin. (4 ind. 1) C. proc. pen., a constatat legalitatea și temeinicia ordonanței nr. x/II/2/2023 din 08 februarie 2023, emisă de procurorul șef al Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, prin care s-a dispus infirmarea soluției de clasare nr. x/P/2022 din data de 27.12.2022 al Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.
A confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarul nr. x/P/2022 al Parchetului de pe Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică.