Jurisprudence - details - High Court of Cassation and Justice

Asupra recursurilor în casaţie de faţă:

În baza lucrărilor dosarului constată următoarele:

I. Prezentarea hotărârii pronunţate în primă instanţă.

Prin sentinţa penală nr. 315, din data de 19.03.2021, pronunţată în dosarul nr. x/2020, Tribunalul Bucureşti, secţia I penală a hotărât următoarele:

I. În temeiul art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. , la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a interzis inculpatului A., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptului de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 32 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 9 (nouă) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., a interzis inculpatului A., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. a constatat că faptele pentru care inculpatul A. a fost condamnat în cauză au fost săvârşite în concurs real.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 9 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 10 (zece) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului A. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării unor drepturi prevăzută de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului A., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată executată.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. b) din C. proc. pen. rap.la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului A., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. x din 07.08.2019.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive a inculpatului A. de la data de25.07.2019 la zi.

În temeiul art. 3 şi 4 lit. b) din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul A. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, a dispus informarea inculpatului A. că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

II. În temeiul art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul B. , la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a interzis inculpatului B., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul B. la o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a interzis inculpatului B., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. a constatat că faptele pentru care inculpatul B. a fost condamnat în cauză au fost săvârşite în concurs real.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, inculpatului B. dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului B. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului B., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului B., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. x din 07.08.2019.

În temeiul art. 3 şi 4 lit. b) din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul B. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, a dispus informarea inculpatului B. că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

III. În temeiul art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul C. , la o pedeapsă de 4 (patru) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a interzis inculpatului C., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul C. la o pedeapsă de 8 (opt) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h), j) şi n) din C. pen., a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. a constatat că faptele pentru care inculpatul C. a fost condamnat în cauză au fost săvârşite în concurs real.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, inculpatului C. dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă de 9 (nouă) ani şi 4 (patru) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului C. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului C., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestării preventive a inculpatului C., arestat în baza mandatului de arestare preventivă nr. x din 07.08.2019.

În temeiul art. 3 şi 4 lit. b) din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul C. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, a dispus informarea inculpatului C. că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

IV. În temeiul art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic.art. 43 alin. (5) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul D. , la o pedeapsă de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, în stare de recidivă postexecutorie.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) şi j) din C. pen., a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen. a interzis inculpatului D., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptului de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic.art. 43 alin. (5) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul D. la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, în stare de recidivă postexecutorie - persoană vătămată E..

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen. a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a interzis inculpatului D., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. a constatat că faptele pentru care inculpatul D. a fost condamnat în cauză au fost săvârşite în concurs real şi în concurs real şi cu fapta de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, pentru care a fost condamnat la o pedeapsă de 9 (nouă) luni închisoare prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă prin neapelare la data de 04.01.2019.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă prin neapelare la data de 04.01.2019 în pedepsele componente pe care le-a repune în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018, pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, rămasă definitivă prin neapelare la data de 04.01.2019;

- rest neexecutat de 897 zile închisoare din pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 711/27.09.2010, pronunţată de Tribunalului Bucureşti, rămasă definitivă prin nerecurare la data de 12.10.2010 şi

- pedeapsa de 3 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 1171/16.12.2013, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 290/11.03.2014, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 2 ani şi 3 luni închisoare, inculpatului D. dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani şi 9 (nouă) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului D., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen. a menţinut măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul D., prin încheierea nr. 93/CP/16.03.2020, pronunţată de completul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2020.5.

V. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. l-a achitat pe inculpatul G. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., deoarece nu există probe că a săvârşit infracţiunea.

În temeiul art. 207 alin. (1) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul G., la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen. a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen. a interzis inculpatului G., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul G., la o pedeapsă de 1 (un) an închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis, în formă continuată - 3 acte materiale.

În temeiul art. 342 alin. (1) din C. pen. l-a condamnat pe inculpatul G. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a interzis inculpatului G., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. a constatat că faptele pentru care inculpatul G. a fost condamnat în cauză au fost săvârşite în concurs real şi în concurs real şi cu faptele pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018, pronunţată de Judecătoria Craiova, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.07.2018.

A descontopit pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018, pronunţată de Judecătoria Craiova, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.07.2018, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen.

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

- sporul de 2 luni închisoare.

În temeiul art. 97 alin. (1) din C. pen. a dispus anularea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dispusă prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018, pronunţată de Judecătoria Craiova, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.07.2018.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv sporul de 1 an, 4 luni şi 20 zile închisoare, inculpatului G. dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani, 4 (patru) luni şi 20 (douăzeci) zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului G., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. b) din C. proc. pen. rap. la art. 399 alin. (1) din C. proc. pen., a menţinut măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul G., prin încheierea nr. 93/CP/16.03.2020, pronunţată de completul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul nr. x/2020.5.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. a) din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus durata reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu a inculpatului G. de la data de 12.12.2019 la zi.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. d) din C. proc. pen. rap.la art. 112 alin. (1), lit. f) din C. pen., a dispus luarea măsurii de siguranţă a confiscării speciale a unui pistol marca x calibru 9 mm seria x, cu un încărcător gol.

În temeiul art. 3 şi 4 lit. b) din Legea nr. 76/2008, a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul G. în vederea introducerii profilului genetic în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare.

În temeiul art. 5 alin. (5) din Legea nr. 76/2008, a dispus informarea inculpatului G. că probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obţinerea şi stocarea în Sistemul Naţional de Date Genetice Judiciare a profilului genetic.

VI. În temeiul art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul H. , la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., a interzis inculpatului H., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi a dreptului de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., l-a condamnat pe inculpatul H. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a interzis inculpatului H., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen., a constatat că faptele pentru care inculpatul H. a fost condamnat în cauză au fost săvârşite în concurs real.

În temeiul art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care a adăugat sporul de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 8 (opt) luni închisoare, inculpatul H., urmând să execute pedeapsa rezultantă de 3 (trei) ani şi 8 (opt) luni închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului H., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b), h) şi j) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme şi dreptul de a părăsi teritoriul României, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 397 alin. (1) din C. proc. pen. a respins cererile părţilor civile I., prin reprezentant legal J., J., K. şi L., de constituire ca părţi civile cu privire la infracţiunea de tentativă de omor calificat, ca neîntemeiate.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. a admis în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă E. şi a obligat inculpatul D. la plata sumei de 2.000 (două mii) euro, echivalentul în RON la data efectuării plăţii, reprezentând daune morale.

În temeiul art. 397 din C. proc. pen. a admis în parte acţiunea civilă formulată de către partea civilă F. şi a obligat inculpatul D. la plata sumei de 2.000 (două mii) euro, echivalentul în RON la data efectuării plăţii, reprezentând daune morale.

A luat act că persoanele vătămate M. şi K. nu s-au constituit parţi civile cu privire la infracţiunile de şantaj.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. rap. la art. 249 din C. proc. pen. a menţinut măsurile asigurătorii dispuse prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism numai cu privire la următorii inculpaţi şi următoarele bunuri:

- cu privire la inculpatul A. pentru suma de 100 (una sută) lire sterline, în următoarele cupiuri: 2 bancnote x 50 lire;

- cu privire la inculpatul B. pentru suma de 1.500 (una mie cinci sute) RON, în următoarele cupiuri: 3 bancnote x 500 RON, ridicată de la adresa din Mun. Craiova, str. x, apt .28, jud. Dolj - locuinţa suspectului B.;

- cu privire la inculpatul C. pentru suma de 1.100 (o mie o sută) USD în următoarele cupiuri: 11 bancnote x 100 USD;

- cu privire la inculpatul D. pentru sumele de 2.900 (două mii nouă sute) euro şi 4.400 (patru mii patru sute) RON, în următoarele cupiuri: 3 bancnote x 200 RON; 18 bancnote x 100 RON; 40 bancnote x 50 RON; 22 bancnote x 100 euro; 14 bancnote x 50 euro.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. f) din C. proc. pen. a dispus restituirea către inculpatul A. a următoarelor bunuri: un ceas inscripţionat x, de culoare alb şi galben prevăzute cu brăţară metalică de culoare alb şi galben, cu pietre de culoare albă pe cadranul superior şi inserţii de pietricele pe cadranul interior; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, având inscripţionate cifre romane de la 1 la 12; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale mici pătrate; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale mici unite cu o plachetă; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale de formă geometrică; 1 (un) pandativ în formă de cruce, având inserată o piatră de culoare grena; 1 (un) inel din material de culoare galben, având inserat un trifoi pe fundal albastru; 1 (un) inel din material de culoare galben, având inserate 9 pietricele de culoare albă; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având inserate pietre de culoare albă, unite prin două forme tip triunghi; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce, pe care sunt inserate pietre de culoare grena; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de floare, având inserată o imagine; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben cu aparenţă de brăţară; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben de formă rotundă; 1 (un) colier din material de culoare galben, tip salbă; 1 (un) colier din material de culoare galben, tip salbă, având inserate pietre de culoare albă; 1 (un) colier din sfoară de culoare neagră, tip salbă, pe care sunt aplicate elemente de culoare galbenă, în forme dreptunghiulare şi de inimă, prevăzute cu pietre de culoare verde, alb şi grena; 1 (un) colier din sfoară de culoare maro în partea superioară şi metal de culoare galben în partea inferioară, tip salbă, cu elemente în formă de inimă şi floare, având inserate pietre de culoare verde, grena şi alb; 1 (un) colier din sfoară de culoare maro în partea superioară şi metal de culoare galben în partea inferioară, tip salbă, având 2 elemente de dimensiuni mari în formă de floare, format din zale rotunde; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, rotunzi, având inserate bile; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de inimă, având inserate pietre de culoare albă; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de lacrimă şi clopot, având inserate pietre de culoare albă şi grena; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă pătrată, având inserate pietre de culoare albă; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă rotundă în partea superioară şi floare în partea inferioară; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de inimă în partea superioară şi floare în partea inferioară, având inserate pietre de culoare verde, grena şi alb; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă rotundă, tip monedă, care au fost indisponibilizate prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

A luat act că celelalte măsuri asigurătorii instituite prin ordonanţa menţionată au fost instituite în cauza disjunsă din prezentul dosar.

În temeiul art. 272 din C. proc. pen. a dispus ca onorariul majorat al apărătorului desemnat din oficiu - avocat N. pentru partea civilă minoră I., în sumă de 1.880 (una mie opt sute optzeci) RON să fie avansat din fondurile Ministerului Justiţiei.

În temeiul art. 276 din C. proc. pen., a respins cererile părţilor civile L., K., E. şi F. privind plata cheltuielilor judiciare efectuate, ca neîntemeiate.

În temeiul art. 398 din C. proc. pen. rap. la art. 274 alin. (2) din C. proc. pen., a obligat inculpaţii la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel: inculpaţii A., B., C., D. şi G. la plata sumei de 8.000 (opt mii) RON fiecare şi inculpatul H. la plata sumei de 7.500 (şapte mii cinci sute) RON, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. x/2018 din data de 13.01.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, s-a dispus şi trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- inculpatul A., pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen. - faptă din 02.04.2018, victimă K., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul B., pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen. - faptă din 02.04.2018, victimă K., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul C., pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen. - faptă din 02.04.2018, victimă K., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul D., în stare de arest preventiv, în prezent în arest la domiciliu, pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. - faptă din februarie - aprilie 2017, persoană vătămată E. şi şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. - faptă din august 2017, persoană vătămată F., toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul G., în prezent în arest la domiciliu, pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) din C. pen. - faptă din 05.05.2017, persoană vătămată K.; conducerea unui vehicul fără permis de conducere în formă continuată, prevăzută de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale comise la datele de 08.02.2019, 14.02.2019 şi 15.02.2019) şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen. - faptă comisă la data de 25.07.2019, toate cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

- inculpatul H. , în stare de libertate, pentru comiterea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. - faptă din iulie 2017 - persoană vătămată M., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

În procedura de cameră preliminară inculpaţii au formulat cereri şi excepţii cu privire la obiectul procedurii de cameră preliminară, care au fost respinse şi s-a dispus începerea judecăţii cauzei, prin încheierea din data de 25.03.2020, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti, în dosarul asociat nr. x/2020, rămasă definitivă prin încheierea din data de 10.07.2020, pronunţată de completul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti.

La începutul cercetării judecătoreşti, la termenul din data de 28.08.2020, inculpaţii A., B., C., D., G. şi H. au arătat că nu doresc să dea declaraţie în cauză . La termenul din 22.01.2021, după ce a solicitat să dea declaraţie, inculpatul C. a arătat că nu doreşte să dea declaraţie .

În cursul cercetării judecătoreşti inculpaţii A. şi D. au dat declaraţii în cauză.

De asemenea au dat declaraţii în cauză, părţile civile K., L., E., F. şi martorii O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD. - martor ameninţat, EE. - martor ameninţat, FF., GG. - martor ameninţat, HH., II., JJ., KK., LL. şi MM. .

Deşi legal citate în cauză, părţile civile M., J. şi I. prin reprezentant legal J., nu s-au prezentat la niciun termen, pentru minora I. fiind prezent la fiecare termen apărătorul desemnat din oficiu.

Prin actul de sesizare a instanţei s-a reţinut că în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, susp. NN., împreună cu inculpaţii A., zis "A.", B., C. şi Popescu OO. au constituit un grup infracţional organizat, coordonat de susp. NN., la care, în perioada 2015 - 2019, au aderat inculpaţii D., inculpatul H. şi inculpatul G., cu scopul de a comite infracţiuni de violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat, reuşind ca: în data de 05.05.2017, în municipiul Craiova să comită o infracţiune de şantaj asupra persoanei vătămate K.; în perioada februarie - aprilie 2017 să comită o infracţiune de şantaj, în România, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate E.; în luna august 2019 să comită o infracţiune de şantaj, în România, în comuna Valea Călugărească, asupra persoanei vătămate F.; în luna iulie 2017 să comită o infracţiune de şantaj, în România, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate M.; la data de 02.04.2018, în Mexic, să comită o tentativă la infracţiunea la omor calificat, asupra persoanei vătămate K., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

La data de 05.05.2017, fiind instigaţi de susp. NN., inculpatul G., împreună cu o persoană de sex bărbătesc neidentificată, s-au deplasat la adresa din Aleea x, municipiul Craiova, la domiciliul tatălui victimei K., context în care, prin ameninţări cu exercitarea unor acte de violenţă au constrâns-o pe persoana vătămată K. să o contacteze pe victima K. şi să o determine să renunţe la acţiunile de sabotare a activităţilor infracţionale desfăşurate pe teritoriul Mexicului de susp. NN., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) din C. pen. - persoană vătămată K..

În perioada iunie 2017 - 02.04.2018, susp. NN. i-a instigat pe inculpaţii B., A., OO. şi C. să o ucidă pe victima K., context în care, data de 02.04.2018, la sediul PP. din Cancun, situat la adresa din Cancun, QQ., inculpatul B., inculpatul A., OO. şi C., după ce au urmărit-o pe victima K., au exercitat asupra acesteia acte de violenţă de intensitate deosebită, inclusiv cu un cuţit, ce i-au pus în pericol viaţa victimei, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale tentativei la infracţiunea de omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

În perioada februarie - aprilie 2017, susp. NN. în calitatea sa de lider şi coordonator al grupului infracţional l-a instigat pe inculpatul D., să exercite acte de ameninţare asupra persoanei vătămate E., în România, în municipiul Craiova, pentru a o determina pe acesta să renunţe la drepturile litigioase pe care le avea asupra a două imobile situate pe Str. x, din comuna Pieleşti, judeţul Dolj, cu scopul dobândirii în mod injust a dreptului de proprietate asupra acestora, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

În perioada iulie - august 2017, susp. NN., în calitatea sa de lider şi coordonator al grupului infracţional l-a instigat pe inculpatul D. să exercite acte de ameninţare şi în acelaşi timp a exercitat nemijlocit acte de ameninţare asupra persoanei vătămate F., aflată în România, în judeţul Prahova, pentru a o determina pe acesta să se întoarcă în Mexic şi să desfăşoare activităţi de skimming pentru gruparea coordonată de susp. NN., pentru ca acesta să obţină sume de bani, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

La data de 18.07.2017, în jurul orelor 12:00, în timp ce se afla în faţa imobilului situat în municipiul Craiova, la adresa din Calea x, judeţul Dolj, susp. H., fiind instigat de susp. NN. a exercitat acte de violenţă fizică asupra persoanei vătămate M., cu scopul de a o determina pe aceasta să continue să construiască imobile în municipiul Craiova în parteneriat cu susp. NN., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

La data de 08.02.2019, în intervalul 14:05 - 14:45, inculpatul G. a condus pe drumurile publice, pe raza municipiului Bucureşti, respectiv pe Str.

Veteranilor şi B-dul x, autoturismul marca x, de culoare roşie cu numărul de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere; la data de 14.02.2019, în intervalul 16:11 - 18:23, inculpatul G. a condus pe raza municipiului Craiova, respectiv pe Str. x, Str. x, Calea x şi B-dul x, autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere; la data de 15.02.2019, în intervalul 13:28 - 14:20 inculpatul G. a condus pe raza municipiului Craiova, respectiv pe Str. x, B-dul x şi Aleea x, autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere.

La data de 25.07.2019, la adresa situată în municipiul Craiova, judeţul Dolj, unde locuieşte inculpatul G. acesta a deţinut, fără drept, o armă letală, respectiv un pistol marca x seria x, cu 1 (un) încărcător.

Analizând actele şi lucrările dosarului, cu privire la materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi judecăţii, Tribunalul a reţinut următoarele:

La data de 06.07.2018, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-a înregistrat sub nr. x/2018, procesul-verbal de sesizare din oficiu din data de 05.07.2018, a organelor de cercetare penală din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române - Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate cu privire la săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., omor calificat, prevăzută de art. 189 din C. pen., tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen., rap. la art. 189 din C. pen., ameninţare, prevăzută de art. 206 din C. pen., falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, prevăzută de art. 311 alin. (2) din C. pen., deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută de art. 314 alin. (1) şi (2) din C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 alin. (1) şi (2) din C. pen., accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) şi (2) din C. pen., operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365 alin. (2) din C. pen., falsul material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 320 alin. (1) şi (3) din C. pen., spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 republicată, cu privire la o grupare de crimă organizată coordonată de numitul NN., care la data de 11.06.2018 a organizat şi comis din dispoziţia liderului NN., în oraşul Cancun din Mexic, pe fondul unor reglări de conturi, un asasinat la comandă asupra cetăţeanului român K., după ce anterior au încercat uciderea acestuia prin înjunghiere. Gruparea infracţională acţionează încă din anul 2012 în mod concertat pe teritoriul Mexicului, dar şi a altor state, în scopul comiterii de fraude prin sisteme informatice şi mijloace de plată electronice, trafic de migranţi, fals material în înscrisuri oficiale şi spălare de bani .

La data 31.07.2017, pe rolul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti a fost înregistrat dosarul penal nr. x/2017, ca urmare a faptului că la data de 29.07.2017 organele de cercetare penală din cadrul BCCO - Ploieşti Serviciul de Combatere a Criminalităţii Organizate s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că începând cu anul 2012 mai multe persoane domiciliate în municipiul Bucureşti şi judeţele Prahova şi Dolj au constituit o grupare de crimă organizată ce are ca scop comiterea de infracţiuni cu mijloace de plată electronică şi care acţionează pe teritoriul României, SUA şi Mexic.

Prin ordonanţa nr. x/D/P/2017 din data de 31.07.2017 a DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută de art. 314 alin. (1) şi (2) din C. pen. accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 din C. pen. operaţiuni ilegale cu programe sau dispozitive informatice, prevăzută de art. 365 alin. (2) din C. pen. punere în circulaţie de valori falsificate, prevăzută de art. 313 alin. (1) şi (2) din C. pen. efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanţa din data de 09.01.2019 s-a dispus reunirea cauzelor nr. xD/P/2018 şi nr. 3728/D/P/2018 (x/D/P/2017 al DIICOT Serviciul Teritorial Ploieşti), ambele înregistrate pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, dosarul format purtând nr. x/D/P/2018.

La data de 26.04.2017, pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj s-a înregistrat plângerea persoanei vătămate E. care a susţinut faptul că la data de 19.04.2017, unul din finii numitului NN. l-a contactat telefonic şi i-a adresat ameninţări cu exercitarea de acte de violenţă.

Plângerea persoanei vătămate E. a fost înregistrată la data de 26.04.2017, sub nr. x/2017, pe rolul DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova.

Prin ordonanţa nr. 133/D/P/2017 din data de 28.04.2017 DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul comiterii infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută de art. 314 alin. (1) şi (2) din C. pen. punere în circulaţie de valori falsificate, prevăzută de art. 313 alin. (1) şi (2) din C. pen., falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, prevăzută de art. 311 alin. (2) din C. pen. efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 alin. (1) din C. pen. accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 din C. pen. ameninţare, prevăzută de art. 206 din C. pen.

Prin ordonanţa din data de 15.01.2019 s-a dispus reunirea cauzelor nr. xD/P/2018 şi 78/D/P/2019 (133/D/P/2017 al DIICOT Serviciul Teritorial Craiova), ambele înregistrate pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, dosarul format urmând să poarte nr. xD/P/2018.

Prin ordonanţa nr. 343/D/P/2016 din data de 30.09.2016 al DIICOT Serviciul Teritorial Craiova, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prevăzută de art. 250 alin. (1) şi (2) din C. pen., accesul ilegal la un sistem informatic, prevăzută de art. 360 alin. (1) şi (2) din C. pen., operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prevăzută de art. 365, alin. (1) şi (2) din C. pen., falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, prevăzută de art. 311 din C. pen., deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută de art. 314 din C. pen. şi spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 rep.

În fapt, s-a reţinut că la data de 01.09.2016, DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova a fost sesizat de Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor cu privire la faptul că există indicii referitoare la constituirea unui grup infracţional organizat care, în perioada iunie - august 2012, a primit prin sistemul serviciului de transfer rapid de numerar x suma de aproximativ 250.000 de euro, transferată din Mexic în Craiova, despre care există suspiciuni că provine din activităţi de skimming şi retrageri frauduloase de numerar de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii şi Mexic.

Prin ordonanţa din data de 19.06.2019 s-a dispus reunirea cauzelor nr. xD/P/2018 şi 1739/D/P/2019 (343/D/P/2016 al DIICOT Serviciul Teritorial Craiova), ambele înregistrate pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, dosarul format urmând să poarte nr. xD/P/2018.

Infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat de care au fost acuzaţi inculpaţii A., B., C., D., G. şi H.:

Actele de urmărire penală efectuate de procuror au reliefat că, în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, numitul NN., împreună cu inculpaţii A., B., C. şi numitul OO. au constituit un grup infracţional organizat, coordonat de NN., la care, în perioada 2015 - 2019, au aderat şi inculpaţii D. şi H., cu scopul de a comite infracţiuni de violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat, reuşind ca, la data de 05.05.2017, în municipiul Craiova să comită o infracţiune de şantaj asupra persoanei vătămate K.; în perioada februarie - aprilie 2017 să comită o infracţiune de şantaj, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate E.; în luna august 2019 să comită o infracţiune de şantaj, în comuna Valea Călugărească, asupra persoanei vătămate F.; în luna iulie 2017 să comită o infracţiune de şantaj, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate M. şi la data de 02.04.2018, în Mexic, să comită o tentativă la infracţiunea la omor calificat, asupra victimei K..

Complexitatea activităţilor infracţionale este generată de locul constituirii prezentei grupări infracţionale (Cancun, Mexic), de unde aceasta este şi coordonată, precum şi de locul comiterii multiplelor infracţiuni, ce intră în scopul patrimonial al grupării (Mexic, SUA, Canada, India şi alte ţări).

Reţeaua criminală a fost concepută, iniţiată şi organizată, cu începere din anul 2015, având ca lider pe numitul NN., în contextul desfăşurării activităţilor infracţionale, pentru protejarea acestora, în special cele legate de fraudarea sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronică. Scopul reţelei era comiterea unor infracţiuni de violenţă, respectiv infracţiuni de omor şi şantaj, ale căror victime au fost foşti membri ai grupării sau terţe persoane care, prin acţiunile lor, au adus atingere sau nu au mai satisfăcut interesele financiare ale grupării.

În cazul membrilor grupării infracţionale, ce aveau ca scop exercitarea de acte de violenţă, autoritatea numitului NN., a fost manifestată prin remiterea de sume de bani şi crearea unei stări de dependenţă financiară.

În contextul existenţei unor conflicte cu persoane considerate rivale grupării, din perspectiva liderului acesteia, sau în cazul nesupunerii membrilor grupării, asupra acestora au fost exercitate acte de violenţă fizică, în mod nemijlocit, de către liderul grupării, numitul NN., de către persoanele coordonate de acesta sau membri ai altor grupări infracţionale ce acţionau pe teritoriul României.

În vederea desfăşurării activităţilor infracţionale, în ceea ce priveşte infracţiunile din care erau obţinute beneficii financiare, membrii grupării au recrutat din România persoane care au cunoştinţe în domeniul electronicii sau tinichigii, obiectivul fiind acela de a construi dispozitive electronice, sisteme informatice şi componente de ATM - uri necesare copierii datelor cardurilor bancare.

Una din aceste persoane a fost persoana vătămată F., care a detaliat modul de acţiune al grupării infracţionale. Aspectele susţinute de persoana vătămată F. au fost confirmate de martorul CC., persoană folosită iniţial de numitul NN. la asigurarea propriei protecţii, dar care a refuzat să participe la comiterea de infracţiuni violente asupra persoanelor ce se aflau în conflict cu acesta.

Astfel, în cursul urmăririi penale persoana vătămată F., a dat o declaraţie cu privire la activităţile infracţionale ale grupării din care erau obţinute sume de bani, dar şi cu privire la autoritatea numitului NN. asupra membrilor grupării.

În acest sens, persoana vătămată F. a declarat că începând cu luna ianuarie 2014, a început să-şi caute un loc de muncă, context în care a găsit pe un site, un anunţ pentru angajare ca electronist, cunoscător SMD şi tehnologie Bluetooth, cunoştinţe radio frecvenţă, în Germania.

Urmare a anunţului, a transmis un mesaj către persoana care a postat anunţul de angajare şi după aproximativ o lună a primit un email prin care i s-a comunicat faptul că se schimbase locaţia din Germania în Mexic şi că putea lua legătura cu numitul RR. prin intermediul aplicaţiei SS., în vederea stabiliri datelor de angajare.

În acest context, persoana vătămată F. a luat legătura cu numitul RR., prin intermediul aplicaţiei SS., iar interviul de angajare a constat într-o singura întrebare: "Dacă ştiu să lipesc". Salariul a fost stabilit la suma de 2.000 USD lunar.

În urma discuţiei cu numitul RR., acesta i-a spus persoanei vătămate F. că îi va fi asigurat transportul în Mexic, iar pentru eliberarea paşaportului, a asigurat-o că îi va da banii necesari. Astfel, persoana vătămată F. a primit prin intermediul serviciului de transfer rapid de numerar x, utilizat de TT., suma de 300 - 400 RON, trimisă din România de către mama numitului RR., numita UU..

După discuţiile purtate de persoana vătămată F. cu numitul RR., acesta a sunat-o de câteva ori prin intermediul aplicaţiei SS., apelurile fiind iniţiate pentru ca numitul RR. să se intereseze de situaţia paşaportului persoanei vătămate în vederea achiziţionării biletului de avion.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., la data de 26 sau 27.05.2014, a intrat în posesia paşaportului, iar la data de 28.05.2014, a plecat către Mexic. Iniţial, s-a deplasat cu o aeronavă TAROM până în Madrid - Spania şi după o escală aproximativ trei ore s-a deplasat, timp de aproximativ 10 ore, cu o altă aeronavă până în Mexic - Cancun, unde trebuia să fie aşteptat de o persoană desemnată de numitul RR..

În Cancun, persoana vătămată F. a luat legătura cu numitul RR., iar acesta i-a indicat un restaurant VV., situat pe Str. x, unde urma ca o persoană să o preia.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., s-a deplasat la restaurantul ce i-a fost indicat şi s-a întâlnit cu o altă persoană, cu care s-a deplasat la o clădire aflată în apropiere, formată din două nivele, ce părea un sediu de firmă. În aceasta clădire, persoana vătămată a fost cazată la etajul doi.

După două - trei săptămâni, de la momentul la care persoana vătămată F. a ajuns în Mexic, la apartamentul în care aceasta locuia au venit numiţii NN. şi RR.. În aceiaşi zi, pe seară, la apartamentul în care locuia au venit trei persoane de sex bărbătesc care au dus-o la o casă de pe malul mării în cartierul x, o casă închiriată unde stăteau mai multe persoane.

Ajunsă la locaţia menţionată, persoana vătămată F. a constatat că acolo erau prezente mai multe persoane care au analizat-o şi au "votat" să o primească "în gaşcă". Ca metodă de iniţiere, numitul RR. a pus-o să consume cocaină cu toată lumea prezentă, după care persoana vătămată a consumat un pahar de vin cu numitul NN., la sfârşitul petrecerii persoana vătămată fiind primită în grup.

După câteva zile, persoana vătămată F. a plecat în localitatea Playa del Carmen pentru a lua anumite unelte de lucru, pistol de lipit, şurubelniţe, fludor precum şi alte echipamente ce erau necesare într-un atelier de electronică, pe care le aveau depozitate într-un apartament situat în Playa del Carmen.

După câteva zile, la atelierul unde persoana vătămată îşi desfăşura activitatea a venit numitul RR. şi i-a pus la dispoziţie o serie de dispozitive electronice, întrebând-o dacă ştie ce sunt acele echipamente electronice.

Persoana vătămată F. a susţinut faptul că, de la echipamentele electronice a recunoscut modulul de Bluetooth "ar fi ceva de transmisie radio digitală". După care, numitul RR. împreună cu numitul WW. au scos nişte folii despre care i-au spus persoanei vătămate că sunt tastaturi matriciale cu patru linii şi patru coloane, punându-o pe aceasta să lege opt fire între folii şi dispozitivele electronice.

În aceeaşi zi, pe seară, numitul RR. a venit împreună cu NN. cu scopul de a o verifica pe persoana vătămată F., care realizase în jur de şapte - opt tastaturi, dar acestea nu funcţionau corect. Ulterior, persoana vătămată F. a primit şi specificaţiile de funcţionare şi cum trebuie să le lege, primind şi un telefon x cu sistem x pentru a verifica dispozitivele electronice.

În prima fază, numitul NN. a fost destul de violent verbal, dar apoi s-a calmat şi i-a dat persoanei vătămate F. toate informaţiile de care aceasta avea nevoie, moment în care aceasta a înţeles ce trebuia să facă şi ce făceau numiţii NN. şi RR. în Mexic, adică clonări de carduri în vederea extragerii ulterioare a sumelor de bani.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., pentru a monta dispozitivele de copiere a datelor informatice deţinute de cardurile bancare, membrii grupării coordonate de numitul NN. corupeau tehnicianul ce asigura întreţinerea ATM - urilor, tastatura şi apoi cititorul de card al bancomatului fiind înlocuite cu un set prelucrat de un electronist al grupării.

În luna octombrie 2014, potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., în oraşul Cancun din Mexic s-a anunţat un control la firma controlată de numitul NN. şi din acest motiv acesta a trebuit să schimbe locaţia atelierului. În prima fază, persoana vătămată F. a fost mutată la locuinţa numitului XX., o locaţie într-un cartier rezidenţial, pentru care era achitată, cu titlu de chirie, suma de 12.000 pesos pe lună, aproximativ 900 USD.

În luna decembrie 2014, persoana vătămată F. a declarat că a aflat că firma numitului NN. se numeşte YY., înfiinţată pe numele numitului ZZ., pe care ştie că i se spune XX., în realitate fiind vorba de numitul XX..

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., firma YY. era o firmă care furniza servicii de întreţinere a ATM - urilor, respectiv plasa bancomatele în diverse locaţii turistice aglomerate, cu acordul AAA.. Pe aceste aparate erau instalate dispozitive de copiat datele cardurilor.

În ianuarie 2015, persoana vătămată F. a găsit o metodă de confecţionare a dispozitivului care a mers o perioadă foarte bine, până în luna mai 2015, când un jurnalistul american BBB. a publicat un articol despre modalitatea de fraudare a bancomatelor.

După acest episod, potrivit susţinerilor persoanei vătămate F., aceasta nu a mai montat pe ATM - uri aparţinând YY., ci numai pe ATM - uri ce aparţineau altor firme, prin metoda mai sus menţionată respectiv prin coruperea tehnicienilor ce asigurau mentenanţa ATM - urilor.

Aproximativ în luna octombrie 2015, programatorul CCC. împreună cu soţia acestuia au plecat din Mexic în România, fără să îl anunţe pe numitul NN.. Programatorul CCC. îşi pregătise de mult această plecare, deoarece numitul NN. era nemulţumit de dispozitivele pe care acesta le făcea, deşi primea un salariu mare, aproximativ de 10.000 USD pe lună, având pretenţii şi la concediu plătit.

Referitor la perioada de timp cât persoana vătămată F. şi-a desfăşurat activitatea în Mexic, aceasta a declarat că a interacţionat cu mai multe persoane din mediul relaţional al numitului NN., printre care numitul "CC.", identificat ca fiind martorul CC.; o persoana cunoscută cu porecla "A.", identificat ca fiind inculpatul A.; DDD., identificat ca cetăţean de origine română, o persoană de naţionalitate ucraineană cu numele EEE..

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., martorul CC., era la un moment dat şeful celor ce păzeau ATM - urile firmei YY. şi la un moment dat, împreună cu o altă persoană au retras bani din bancomate.

Despre inculpatul A., persoana vătămată F. a declarat că este din Craiova şi venea mereu să procure dispozitive pentru clonat carduri cu scopul folosirii acestora în Canada.

Fiind audiată în faţa instanţei, partea civilă F. a declarat în acelaşi sens, respectiv că la data de 29.05.2014 a ajuns în Mexic pentru a lucra echipamente de skimming pentru NN..

Aceasta a mai arătat că, deoarece NN. nu a dorit să-l angajeze la firma YY., pentru a beneficia de asigurare de sănătate şi de pensie în vederea dobândirii cetăţeniei mexicane s-a angajat la o firmă din Mexic care avea ca profil reparaţii electronice şi montaje de ecrane publicitare, dar angajarea nu a durat mult, întrucât a aflat NN., a fost nevoit să recunoască şi el şi consecinţa faptei sale a constat "într-o mamă de bătaie" destul de consistentă, la care a fost de faţă şi inculpatul A.. În continuare, persoana vătămată a declarat că a fost bătută cu un racord de presiune, că a fost lovit în cap cu ceva metalic şi ameninţată cu moartea.

La întrebarea apărătorului ales al inculpatului A., persoana vătămată F. a declarat că inculpatul A. nu a intervenit atunci când a fost incidentul cu furtunul, că nu a intervenit nimeni, "că deşi au fost de faţă mai multe persoane, nu avea nimeni curajul să comenteze".

De asemenea, întrebată fiind persoana vătămată, dacă inculpatul A. avea o relaţie de supuşenie faţă de NN., persoana vătămată a declarat că "Toată lumea făcea ce spunea NN., nimeni nu comenta. Făcea exact ce spunea NN.. Dacă i se spunea să urce pe clădire, se urca pentru că pentru asta era plătit". Persoana vătămată a mai relatat un episod, din iulie - august 2015, când locuia în Mexic, când la el acasă a fost victima K.. În acea seară, atât persoana vătămată, cât şi persoana cu care locuia, numitul FFF. şi cu care victima K. s-a prezentat la locuinţa sa, au fost chemaţi la restaurantul lui NN., unde li s-a ţinut "o morală complicată şi complexă" din care a rezultat că nu trebuia să ia legătura în nici un fel cu K..

Persoana vătămată a declarat că prin ianuarie - februarie 2016 l-a sunat personal NN. cerându-i să repare urgent aproximativ 14 - 16 tastaturi blocate cu adeziv, că NN. era foarte nervos şi a uitat să închidă apelul şi ca urmare a auzit ce vorbea, respectiv "înjura destul de urât şi ameninţa cu moartea o persoană cu numele Marcu" (fiind vorba de victima K.).

Martorul CC., audiat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecăţii a susţinut că nu mai reţine datele la care au venit în Mexic inculpaţii A., B. şi OO., dar inculpatul B. a venit în Mexic cu intenţia de a trece în SUA, însă a rămas în Mexic, unde a locuit pentru prima dată în oraşul Mexico City, după care în Cancun şi a lucrat pentru numitul NN.. Iniţial, inculpatul B. scotea bani din bancomate, după care numitul NN. l-a oprit în Cancun pentru a fi bodyguardul său.

În continuare martorul a subliniat că numitul NN. avea autoritate asupra inculpatului B. şi acesta nu ieşea din cuvântul numitului NN..

Martorul CC. a susţinut că a locuit împreună şi cu inculpatul B., timp de aproximativ două, trei săptămâni, în Cancun şi niciodată nu a avut conflicte cu acesta.

De asemenea, acesta a susţinut faptul că, persoanele care lucrau pentru numitul NN., la solicitarea acestuia, exercitau acte de violenţă asupra altor persoane care lucrau tot pentru NN..

Martorul a precizat că inculpaţii A., B. şi C. erau în relaţii bune cu NN., toţi trei fiind bodyguarzii lui, "nu aveau carte de muncă dar erau plătiţi de NN.". De asemenea, a menţionat că cei trei îl însoţeau pe NN., făceau sport împreună, mergeau la restaurantul cu circuit închis al lui NN.. În ceea ce îl priveşte pe inculpatul C. a precizat că era şi îngrijitor la animalele pe care le deţinea NN. .

Astfel, martorul CC. s-a deplasat în Mexic, încă din anul 2013, la chemarea numitului GGG., scopul fiind acela de a-i asigura paza numitului NN., în contextul în care, anterior, martorul

CC. a desfăşurat activităţi de pază, în calitate de bodyguard, în municipiul Craiova.

Acesta a ajuns în Mexic la data de 06.01.2013 şi în toată perioada în care a stat în Mexic, a lucrat ca bodyguard al numitului NN., locuind în aceeaşi casă cu NN., în Mexic, în localitatea Cancun. La momentul în care a ajuns în Mexic a constatat că NN. gestiona activitatea unor case de schimb valutar şi o firmă de bancomate, aflate pe numele unei persoane cunoscute cu porecla XX., identificat în persoana numitului XX., care folosea un paşaport fals emis pe numele ZZ., din Craiova.

Potrivit declaraţiei martorului CC., numitul GGG. a venit în Mexic cu aproximativ un an şi jumătate înainte şi acesta era de asemenea bodyguardul numitului NN. şi locuia tot împreună cu NN..

Martorul CC. a confirmat că numitul NN. avea autoritate asupra sa şi asupra tuturor persoanelor care lucrau pentru el. În afară de martor, celelalte persoane care lucrau pentru NN. îi spuneau acestuia "NN.".

Martorul CC. a arătat că în cursul anului 2015, numitul HHH. l-a chemat în Mexic pe inculpatul A., un individ din municipiul Craiova de etnie rromă, care a fost adus în Cancun, împreună cu inculpatul B.. Numitul OO. a ajuns în Mexic prin intermediul fratelui numitului NN., numitul III.. Numitul OO. l-a adus, la rândul lui, în Mexic pe inculpatul C.. Rolul celor patru era de a asigura paza şi protecţia fizică a numitului NN..

În ceea ce priveşte autoritatea numitului NN., martorul CC. a declarat că unii din angajaţi erau chiar bătuţi, dintre aceştia menţionându-o pe persoana vătămată F., despre care a susţinut că îl cunoştea cu numele F., ce lucra la atelierul de bancomate şi a mai declarat că "nimeni nu avea curaj să-i întoarcă vorba lui NN.. Ce spunea NN. era LEGE".

De asemenea, potrivit martorului CC., după izbucnirea conflictului dintre victima K. şi numitul NN., mai mult decât să le interzică persoanelor care lucrau pentru acesta să nu mai intre în legătură cu victima, numitul NN. le-a dat dispoziţie tuturor persoanelor care lucrau pentru el, în calitate de bodyguarzi ca, în momentul în care o prind pe victima K. să exercite acte de violenţă fizică asupra acesteia, respectiv să o bată. Martorul CC. a declarat că actele de instigare ale numitul NN., în vederea exercitării de acte de violenţă asupra victimei K., îi erau adresate lui, precum şi inculpaţilor B., A., OO., JJJ., KKK. şi cetăţeanului rus.

Tot martorul CC. a confirmat faptul că, a participat la discuţii în care, pe fondul consumului de droguri (cocaină), NN. a afirmat că o "va omorî pe victima K.".

În ceea ce priveşte cetăţenia persoanelor care fac parte din gruparea infracţională coordonată de NN., martorul CC. a declarat faptul că, în Mexic, comunitatea de români era una închisă, în sensul că nu erau primite în comunitate persoane de altă naţionalitate. Liderul comunităţii era numitul NN. care avea relaţii cu diverse persoane, de alte naţionalităţi, dintre care mai apropiate erau două persoane, una de naţionalitate arabă şi una de cetăţenie rusă.

Cu privire la persoana de naţionalitate arabă, martorul a declarat că ştie de la numitul NN. că această persoană intermedia remiterea lunară a unei sume de 30.000 - 50.000 de euro, cu titlu de mită, comandantului poliţiei din LLL., cu scopul de a obţine protecţia poliţiei.

În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorului ameninţat EE.. Astfel, fiind audiat, în cursul urmăririi penale, a declarat că are cunoştinţă de faptul că pe teritoriul Mexicului acţionează două grupări, una coordonată de numitul NN. şi una coordonată de MMM. (potrivit rechizitoriului este o persoană acuzată de comiterea de fraude informatice, arestată în cursul anului 2019, de organele de poliţie FBI).

Potrivit susţinerilor martorului, cele două grupări au ca activitate infracţională clonarea cardurilor, iar activitatea infracţională a început în 2009, iar înainte de anul 2009, liderii celor două grupări au acţionat şi pe teritoriul Olandei şi au ajuns să fie căutaţi de Interpol pentru fapte comise în Olanda în anii 2007 - 2008.

În ceea ce îl priveşte pe liderul grupării, pe numitul NN., martorul ameninţat EE. a susţinut că îl cunoaşte de mai mult timp, chiar personal, cunoscând că aceasta a desfăşurat în Craiova diverse activităţi economice, respectiv a deţinut un magazin de ochelari.

Referitor la modul de operare în Mexic, a declarat că, iniţial în această ţară a mers NN.. Modul de operare s-a bazat iniţial pe modul clasic de sustragere a datelor de pe carduri, respectiv prin montarea pe bancomate a diverselor dispozitive de copiat date, după care, cu ajutorul unor funcţionari publici din zona Cancun, a avut acces la mentenanţa bancomatelor, context în care a montat cipuri cu ajutorul cărora copia datele informatice, reuşind până în prezent să copieze zeci de mii de numere de carduri clonate, în mare parte aparţinând unor cetăţeni americani.

În conivenţă cu autorităţile din Mexic, cele două grupări de crimă organizată au acţionat numai cu privire la cardurile bancare care nu erau emise pentru cetăţeni mexicani, însă ulterior au început să cloneze şi astfel de carduri, în contextul în care au întâmpinat dificultăţi în spargerea barierelor de securitate montate pe cardurile bancare.

În ceea ce priveşte componenţa grupărilor, martorul ameninţat EE. a declarat că din gruparea numitului NN. fac parte mai multe persoane, printre care o persoană cunoscută cu numele NNN., care este de etnie rromă, care are rolul de a asigura paza şi protecţia grupării, atât pe teritoriul Mexicului cât şi în USA şi România. NNN. asigură supravegherea activităţilor de retragere de sume de bani din bancomate, de clonare de carduri, de transport a trăgătorilor pe teritoriul altor state de unde se făceau retragerile de sume de bani. Alături de persoana cunoscută cu numele NNN., mai acţionează şi băiatul acestuia, inculpatul H. care a exercitat acte de violenţă şi asupra persoanei vătămate M. şi prin intermediul căreia numitul NN. a spălat sume de bani în România prin construirea unor imobile în municipiul Craiova, unul pe Calea x, o clădire de birouri şi o clădire unde are sediul OOO., pentru care se plăteşte o chirie de 5000 de euro pe lună.

Potrivit declaraţiei martorului ameninţat EE., un alt membru important al grupării coordonate de numitul NN. este inculpatul A., persoană care a asasinat-o în Mexic pe victima K., în data de 13.06.2018. Despre acest inculpat martorul ameninţat a susţinut că este de etnie rromă, locuieşte în x, Str. x şi este folosit de numitul NN. pentru a crea concurenţă între brigăzile cu care acţionează gruparea de crimă organizată.

De asemenea, a susţinut că inculpatul A. are acelaşi rol ca şi NNN. iar scopul pentru care cei doi sunt folosiţi de NN. este acela de a crea concurenţă între brigăzile cu care acţionează gruparea de crimă organizată.

Cu privire la inculpatul B., martorul ameninţat a susţinut că acesta s-a evidenţiat în faţa lui NN., în sensul că era cinstit faţă de acesta şi îi remitea sumele exacte de bani ce erau retrase de brigăzile din teren. Sumele de bani erau retrase din ţări ca Japonia, Coreea de Sud, India, SUA.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul H., martorul ameninţat a declarat că numitul NN. l-a pus pe inculpatul H. să-l agreseze pe M.. A mai declarat martorul că NN. a avut divergenţe cu M. pentru mai multe imobile pe care le deţineau împreună. Inculpatul H. l-a agresat pe Dăndică lângă construcţiile pe care le are împreună cu NN. . Aspectele legate de activitatea inculpatului H. în cadrul grupului infracţional organizat rezultă din modul în care acesta a acţionat, respectiv la comanda numitului NN., aspecte confirmate de martori.

S-a subliniat că la percheziţia domiciliară efectuată la locuinţa inculpatului H. a fost găsit, îngropat, un dispozitiv skimming, folosit pentru copierea datelor cardurilor bancare.

Cu ocazia audierii inculpatul H. a declarat că pe numitul NN. nu îl cunoaşte personal, nu a discutat telefonic sau prin alte mijloace cu acesta şi nu a luat legătura cu acesta prin persoane interpuse. Aceste aspecte nu pot fi reţinute, atâta timp cât tatăl inculpatului are rolul de a asigura paza şi protecţia grupării, atât pe teritoriul Mexicului, cât şi în USA şi România, iar martorii susţin că pe lângă NNN. mai acţionează şi băiatul acestuia - inculpatul H..

De altfel, inculpatul H. a recunoscut că s-a deplasat în Mexic, prima oară în anul 2011, împreună cu familia acestuia şi că a stat în oraşul Mexico City timp de aproximativ o lună după care, cu ajutorul unor mexicani a trecut ilegal graniţa în SUA, unde a stat aproximativ două luni şi a revenit în România. În anul 2013 sau 2014, inculpatul a susţinut că a mers în oraşul Cancun, după care a fost prins la graniţa cu SUA şi a fost deportat în România. De asemenea, aproximativ în anul 2018, potrivit declaraţiei inculpatului H., acesta a intenţionat să ajungă în Mexic, în Cancun însă pe aeroport i s-a interzis să intre în Mexic.

Cu privire la activitatea victimei K., în Mexic, în cursul urmăririi penale, cu ocazia audierii, martorul ameninţat EE., a declarat faptul că victima K. a acţionat şi ea în Mexic la comanda numitului NN. şi a avut rolul de a veghea la buna desfăşurare a activităţilor de retragere de sume de bani din bancomate, ca urmare a clonării unor carduri. În ierarhie, victima K. a fost mai sus decât inculpatul A., însă la un moment dat, în urmă cu aproximativ trei ani, în Mexic a venit şi inculpatul B., care i-a luat locul victimei K..

Referitor la aceste aspecte, martora ameninţată DD. a declarat că îl cunoaşte personal pe NN., între aceştia consumându-se întâlniri, atât pe teritoriul României, cât şi în Mexic. Referitor la NN., martora ameninţată a arătat că acesta clona carduri sub licenţa unităţii bancare AAA., din Mexic, activitatea infracţională desfăşurându-se în zona x.

Astfel, erau aduşi tehnicieni din România care montau cipuri în bancomate, în vederea copierii datelor de pe banda magnetică şi de pe cipul cardurilor.

Dintre persoanele care acţionau la comanda lui NN. i-a indicat pe inculpaţii A., B., C. şi numiţii OO. şi RR..

În acest sens, martora ameninţată DD. a declarat că numitul RR. racola persoane din municipiul Bucureşti, care aveau rolul de tehnicieni folosiţi în activitatea de clonare a cardurilor. Totodată martora a susţinut că numitul RR. l-a adus în Mexic pe inculpatul B..

Referitor la inculpatul B., martora ameninţată a declarat că în cadrul grupului infracţional acesta avea rolul de a colecta banii de la echipele care retrăgeau bani din ATM - uri din Mexico City, posibil şi Cancun. Având în vedere că inculpatul B. era căsătorit cu sora uneia dintre soţiile lui NN., acesta avea autoritate asupra tuturor şi beneficia de anumite privilegii.

În legătură cu rolul inculpatului A., martora ameninţată DD. a declarat că acesta avea rolul de a proteja bancomatele unde erau instalate cipurile pentru copierea datelor de pe carduri. Acesta îşi desfăşura activitatea infracţională pe linie de protecţie a bancomatelor împreună cu inculpatul C. şi OO..

Astfel, aceste persoane, coordonate de NN. aveau rolul de a elimina concurenţa formată, atât din cetăţeni români, cât şi persoane de altă naţionalitate care intenţionau să monteze dispozitive skimming pe ATM - urile din Cancun, deoarece NN. dorea să impună monopol în zonele controlate.

Martora ameninţată DD. a declarat că îi cunoaşte din vedere pe inculpaţii B. şi A., întâlnindu-i în România şi în Mexic, în Cancun şi în Ciudat de Mexico, la fel şi pe inculpatul C. şi pe OO., pe care i-a întâlnit în Mexic.

Martora ameninţată DD. a mai arătat că a mers de mai multe ori în Mexic, şi că în perioada 2014 - 2018 a locuit efectiv în această ţară.

A precizat martora ameninţată că în România, numitul NN., a investit banii obţinuţi în mod ilicit prin construirea a diverse imobile: unul pe Calea x la intrare în Craiova, o casă pe care a cumpărat-o pentru părinţii săi cu suma de 250.000 euro, pe Str. x, două blocuri gemene pe Str. x, în apropierea PPP., în construcţia unui bloc în zona SIF Oltenia şi un cartier rezidenţial pe Str. x, zonă în care numitul NN. a procedat la agresarea persoanei vătămate E., pe motiv că acesta refuza să-şi vândă proprietatea pe care o avea în zona cartierului construit de NN..

Declaraţiile martorilor ameninţaţi s-au coroborat cu declaraţia martorului JJ., care a menţionat că NN. deţine mai multe ATM - uri în oraşul Cancun din Mexic, iar prin intermediul acestor ATM - uri copiază datele cardurilor bancare şi ulterior, cu ajutorul unor brigăzi formate din persoane de cetăţenie română, retrag sumele de bani de pe cardurile bancare clonate.

Martorul JJ. a susţinut că, de la victima K. are cunoştinţă de faptul că NN. controla toate brigăzile care retrăgeau sumele de bani cu ajutorul cardurilor clonate, iar în situaţia în care era înşelat de persoanele care formau brigăzile, membrii acestora erau bătute de oamenii numitului NN..

În faţa instanţei, martorul a declarat că victima K. i-a povestit că a lucrat pentru NN. şi că într-o seară s-au certat de la o sumă de bani, iar mai târziu NN. l-a alungat pe K. din complexul unde locuia şi a pus nişte bărbaţi din Craiova - A. (inculpatul A.), domnul B. (inculpatul B. şi C. (inculpatul C.) să-l omoare.

De asemenea, i-a spus că NN. vrea să îl alunge din oraş şi să fie foarte atent când merge la cumpărături cu fratele lui (fratele lui K.), pentru că sunt periculoşi şi sunt înarmaţi frecvent .

În ceea ce priveşte activitatea infracţională a inculpatului D., privind aderarea la grupul infracţional constituit de numitul NN. s-a menţionat că a fost realizată în cadrul relaţionării existente între grupările de crimă organizată, evidenţiindu-se astfel legătura între gruparea infracţională coordonată de NN. şi membri ai grupărilor infracţionale din municipiul Bucureşti.

Raportat la modul de acţiune al inculpatului D., instanţa de fond a constatat că acesta a conştientizat faptul că activităţile infracţionale sunt realizate în cadrul unui grup infracţional organizat. Astfel, inculpatul a săvârşit două fapte de şantaj, ambele la instigarea numitului NN.. În ceea ce priveşte autoritatea numitului NN. asupra inculpatului D., aceasta se exercita prin intermediul liderilor grupării "D.", ce acţionează în municipiul Bucureşti.

Astfel, persoana vătămată F. a declarat că după ce a ajuns în România (la data de 04 sau 05.04.2017) au urmat multe rugăminţi şi ameninţări din partea lui NN.. La un moment dat, la uşa apartamentului unde locuia atunci, din judeţul Prahova, s-a prezentat inculpatul D., trimis de NN., care la ameninţat, spunându-i printre altele:

"Vezi că l-ai lăsat pe Florin cu ochii în soare şi ar fi bine să te întorci. Văd că ai un copil …". Totodată i-a spus că la Bucureşti ei sunt şefi şi să aibă mare grijă ce va face, că trebuie să se întoarcă că vor fi consecinţe. Tot în legătură cu prezenţa inculpatului D. la uşa locuinţei sale a declarat că a aşteptat să devină violent dar nu s-a întâmplat, menţionând:

"oamenii de acest gen, care sunt mesagerii unor oameni puternici din lumea interlopă, dacă nu te conformezi cerinţelor lor, te trezeşti cu un pumn în gură".

Cu privire la inculpatul G., referitor la infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, în modalitatea aderării, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., prin rechizitoriu s-au reţinut următoarele:

"din probele administrate a rezultat că a fost angrenat în activităţile infracţionale, atât pe palierul de protecţie al intereselor financiare, cât şi în ceea ce priveşte retragerea de sume de bani folosind carduri clonate.

Astfel, la data de 06.03.2019, inculpatul G. şi concubina acestuia QQQ. s-au deplasat în Bali/Indonezia, unde în baza datelor rezultate din interceptările convorbirilor telefonice, urmau să se întâlnească cu alţi membri ai grupării, scopul fiind acela de a încerca retragerea de sume de bani din ATM uri folosind carduri clonate.

În urma colaborării cu autorităţile competente din Indonezia, la data de 14.03.2019 au fost depistaţi şi reţinuţi, încercând să extragă sume de bani din ATM uri folosind carduri clonate, inculpatul G., precum şi numiţii QQQ., RRR., SSS. şi TTT..

De asemenea, în urma accesului la sistemele informatice reprezentate de terminalele mobile folosite de susp. NN., organele judiciare din Mexic au identificat o corespondenţă a acestui suspect cu numita UUU. în care aceştia discută cu privire la sume de bani datorate de G. şi de "Miţa" (n.o.: VVV. - soţia numitului WWW.).

Potrivit probelor administrate, la data de 19.02.2019 numita VVV., soţia numitului WWW., a fost depistată pe Aeroportul Internaţional din Cancun, Mexic cu suma de 80.000 dolari barbadieni, echivalent cu 40.000 de dolari americani, disimulaţi în vestimentaţie.

Este de reţinut faptul, că potrivit probelor administrate, la începutul lunii februarie 2019 numiţii XXX. şi YYY. au fost reţinuţi în statul Barbados în timp ce încercau să extragă în mod fraudulos bani din ATM uri, folosind carduri clonate şi un dispozitiv de tip skimming".

În cursul urmăririi penale inculpatul G. a negat faptul că este angrenat în activităţi infracţionale şi a susţinut că nu îl cunoaşte pe numitul NN., pe inculpaţii B., C. şi numitul OO. şi nici nu a auzit de aceştia. A susţinut că pe inculpatul A. îl cunoaşte din cartier, dar nu are nicio legătură cu acesta.

Tot în cursul urmăririi penale a declarat că prima dată a ajuns în Mexic în anul 2005, şi din această ţară a trecut prin SUA şi apoi în Canada, cu scopul de a se stabili şi de a obţine ajutor social. Ar fi locuit în Montreal timp de aproximativ 2 ani, însă nu a reuşit să obţină acte de şedere şi a fost deportat în România.

A mai declarat că a doua oară a plecat în Mexic în anul 2016, pe ruta Bucureşti - Mexico City, cu scopul de a intra ilegal în SUA şi de a se stabili în această ţară. În Mexic, potrivit susţinerilor inculpatului G. a locuit în Mexico City, timp de o lună şi s-a cazat la un hotel. În toată această perioadă, a negat că s-ar fi întâlnit cu persoane de cetăţenie română. Întrucât nu a reuşit să treacă în SUA, inculpatul s-a întors în România.

Cu privire la călătoriile sale, a susţinut că a mai călătorit în scop turistic în ţări precum Bali şi Turcia, precum şi în alte ţări pe care nu le-a putut menţiona. Astfel, inculpatul G. a confirmat faptul că, în februarie 2019 a plecat cu numita QQQ. în vacanţă, în Bali, unde "fără să ştim ne-am întâlnit cu vărul meu TTT., care era cu soţia şi fratele meu ZZZ. şi cu soţia acestuia SSS.. În Bali am fost arestaţi cu acuzaţia de skimming şi am fost arestat până în luna noiembrie".

În cursul judecăţii inculpatul nu a dorit să dea declaraţie.

Niciunul din martorii audiaţi în cauză nu face referire la inculpatul G., cu privire la participarea sa în cadrul grupului infracţional organizat. Instanţa de fond a reţinut că susţinerile procurorului din rechizitoriu nu sunt susţinute de niciuna dintre probele administrate în dosarul de urmărire penală şi indicate în actul de sesizare. Nici din mijloacele de probă administrate în cursul cercetării judecătoreşti nu a rezultat aderarea inculpatului G. la grupul infracţional organizat constitut şi coordonat de NN..

Sub acest aspect, instanţa a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 367 alin. (6) din C. pen. prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni.

Astfel, din mijloacele de probă administrate nu a rezultat că inculpatul G. a aderat la grupul infracţional constituit anterior de ceilalţi participanţi la comiterea infracţiunilor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată.

Chiar dacă din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul G. a săvârşit o infracţiune de şantaj, împotriva persoanei vătămate K., nu există elemente de fapt pe baza cărora să se poată concluziona că această infracţiune ar fi intrat în scopul grupului infracţional creat de numitul NN..

Din rechizitoriul şi din mijloacele de probă administrate în cauză nu reies elemente de fapt care să contureze momentul şi modalitatea în care inculpatul a aderat la grupul infracţional, respectiv atribuţiile inculpatului G. în cadrul grupului, modul coordonat de acţiune a acestuia, împreună cu ceilalţi membri, în vederea comiterii de infracţiuni, ci doar elemente cu privire la comiterea de către inculpat a infracţiunii de şantaj.

De altfel, şi cu ocazia propunerii privind arestarea preventivă a inculpatului G. s-a reţinut în sarcina sa şi infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, dar judecătorul de drepturi şi libertăţi nu a reţinut şi această infracţiune, constatând că "susţinerile organului de urmărire penală, cu privire la aderarea inculpatului la grupul infracţional, nedovedite de materialul probator administrat până la momentul formulării propunerii de arestare preventivă, nu pot fi primite de judecătorul de drepturi şi libertăţi şi nu sunt apte să se constituie într-un temei pentru luarea unei măsuri preventive".

Instanţa de fond a constatat că după data de 13.12.2019, dată formulării propunerii de arestare preventivă a inculpatului G., organul de urmărire penală nu a mai administrat niciun mijloc de probă cu privire la infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, în modalitatea aderării, reţinută în sarcina inculpatului G..

Ca urmare, constatând incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., instanţa a dispus achitarea inculpatului G., cu privire la infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat.

S-a subliniat că, în ceea ce priveşte autoritatea numitului NN. în cadrul grupului, aceasta s-a manifestat şi pe perioada desfăşurării fazei de urmărire penală. Astfel, în urma percheziţionării informatice a terminalului mobil ridicat de la OO., după dispunerea măsurii controlului judiciar faţă de acesta, a fost identificată o captură de ecran ce prezenta discuţiile unui avocat (posibil AAAA., având în vedere că acesta este singurul avocat care a depus înregistrări video la dosar în faza urmăririi penale) în care acesta primea indicaţii de la o persoană (posibil numitul NN., clientul avocatului) cu privire la modul în care să ia legătura cu inculpatul A. şi cu privire la ce explicaţii să îi dea, prin intermediul fratelui acestuia: persoana: "fratele lui A./L am anunţat ce mi ai zis/Vorbeşte cu el şi explică-i.

Ulterior, avocatul (posibil AAAA.) i-a cerut lămuriri persoanei (posibil NN.), i-a comunicat acestuia că a depus imagini video la dosar (referitoare la comiterea infracţiunii de omor calificat) şi i-a comunicat că are cunoştinţă de soluţia pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, cu privire la inculpatul OO. (înlocuirea măsurii arestului preventiv, cu măsura arestului la domiciliu).

În acest context, avocatul (posibil AAAA.) şi-a manifestat îngrijorarea cu privire la înlocuirea măsurii arestului preventiv, bănuind faptul că inculpatul OO. a fost pus în libertate pentru că a dat declaraţii şi şi-a manifestat convingerea că în această situaţie, următorul care va da declaraţii va fi inculpatul C..

- avocat (posibil AAAA.): Buna Seara, ce să îi explic?/Am fost azi la Bucureşti, i-am dat filmările domnului procuror/şi am auzit despre soluţia de la curte la OO./N as vrea sa va bag in paranoia dar nu îmi suna prea favorabil pentru noi. Dacă a vorbit, următorul va fi C. .

După aceste conversaţii, între avocat (posibil AAAA.) şi persoană (posibil NN.) a avut loc o conversaţie de 34 de minute.

Cu privire la aceste discuţii se reţine că au fost identificate în telefonul numitului OO. şi există indicii că i-au fost trimise acestuia de către NN..

Infracţiunile de tentativă de omor săvârşite de inculpaţii A., B. şi C., asupra victimei K.: Numitul K. a fost condamnat în România pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor. Pentru a nu fi încarcerat, fiind dat în urmărire internaţională, în cursul anului 2014, a aderat la gruparea infracţională coordonată de numitul NN. şi la indicaţiile acestuia s-a ocupat de supravegherea bancomatelor ce aveau instalate dispozitivele de tip "skimming", pe raza localităţii Playa del Carmen, acest demers fiind necesar pentru eliminarea concurenţei, în contextul în care existau şi alte grupări de crimă organizată, inclusiv de origine română, care desfăşurau activităţi de clonare a cardurilor în Mexic.

Pentru a-l fideliza pe K., numitul NN., prin intermediul soţiei sale, numita UUU., i-a botezat copilul victimei, creând în acest mod un ascendent moral asupra acestuia.

Relaţia de prietenie dintre victima K. şi numitul NN. a durat aproximativ un an, după care, pe fondul orgoliului victimei K. şi dorinţei numitului NN. de a se impune în faţa tuturor, între cei doi s-a născut o stare conflictuală pe fondul căreia acesta din urmă i-a solicitat în repetate rânduri victimei să părăsească Mexicul, ameninţându-l că dacă nu va părăsi Mexicul, va pleca din Mexic "între patru blăni". De asemenea, NN. le-a interzis membrilor grupării să mai ia legătura cu K. şi le-a dat dispoziţie ca, în momentul în care o prind pe victimă să exercite acte de violenţă fizică asupra acesteia, respectiv să o bată.

Faptul că între NN. şi victima K. exista un conflict era cunoscut, atât de părinţii victimei, cât şi de martorii audiaţi în cauză.

În acest sens, persoana vătămată K., tatăl victimei a declarat în faţa instanţei:

"Colaborarea fiului meu cu NN. a durat cam un an de zile, respectiv în 2015, la începutul anului 2016 s-au rupt relaţiile dintre ei. NN. după ce foloseşte oamenii, îi îndepărtează … NN. îl ameninţa tot timpul şi îi spunea fiului meu că o să îl omoare" (fil 199, vol. II).

În cursul urmăririi penale, martora BBBB. a declarat că a călătorit în Mexic, loc în care concubinul său RR. se afla "pentru a comite ilegalităţi pentru a procura bani".

Astfel, aceasta a luat la cunoştinţă de situaţia tensionată, care a degenerat într-o stare conflictuală între numitul NN. şi victima K., de la concubinul său RR., care i-a transmis că "K. sau numitul MMM. (posibil CCCC.) au compromis ATM-urile din Cancun ce aparţineau suspectului NN., introducând super-glue în fantele unde se introduc cardurile bancare".

Astfel, potrivit declaraţiei martorului CC., în anul 2014 sau 2015, în timp ce martorul se afla în Mexic, a venit şi victima K.. A auzit de la numitul NN. că acesta avea probleme cu poliţia în România, în sensul că a înjunghiat o persoană la o piscină în Craiova şi urma să fie condamnat. Numitul K. a venit în Mexic la solicitarea inculpatului NN. pentru a munci ca gardă de corp şi pentru a nu executa pedeapsa pe care urma să o primească în ţară.

Martorul CC. a susţinut că a aflat în ce activităţi a fost implicat K. şi relaţia acestuia cu numitul NN.. Astfel, K. locuia în Paja del Carmen şi se ocupa cu retragerea de sume de bani din bancomate, folosind numere de carduri bancare puse la dispoziţie de NN..

Cu privire la conflictul dintre K., martorul a declarat că, după ce acesta a plecat din Mexic, a aflat că la baza conflictului a stat refuzul numitului NN. de a-i pune la dispoziţia victimei date de carduri bancare şi pe de altă parte acţiunile victimei de blocare a bancomatelor. Potrivit martorului CC., acesta a aflat date cu privire la faptul că blocarea bancomatelor a început după ce martorul a plecat din Mexic.

Martorul a menţionat că între K. şi NN. au avut loc mai multe neînţelegeri ca urmare a pretenţiilor financiare ale victimei K., în contextul rapidităţii cu care cel din urmă a reuşit să securizeze ATM-urile pe care gruparea infracţională coordonată de NN. avea montate dispozitive de copiere a datelor informatice.

Potrivit declaraţiei martorului CC., în Mexic, în Paja del Carmen, victima K. a venit fiind chemată de NN., care era şi NN. victimei. Victima K. lucra tot pentru NN..

Martorul a declarat că se întâlnea cu victima K., la intervale de aproximativ o lună şi că o ştia din municipiul Craiova. A ţinut legătura cu victima K., în perioada în care s-a aflat în Mexic, dar şi după ce a revenit în România, pentru că vorbeau la telefon cu privire la ce se întâmpla în Mexic.

În acelaşi sens a fost şi declaraţia martorei ameninţate DD., care a arătat că victima K. a fost chemată în Mexic de numitul NN. pentru a-i păzi bancomatele pe care montase dispozitive skimming. Victima K. a plecat în Mexic la jumătatea anului 2013, întrucât avea un proces în România şi urma să fie condamnat, aspecte cunoscute de NN..

Ca urmare, victima K. a plecat în Mexic în cursul anului 2014, înainte de a fi început procesul în care era cercetat pentru comiterea unei infracţiuni de tentativă de omor. În Mexic, victima K. a fost chemat de NN., care devenise NN. de botez al fiicei victimei. De fapt, la solicitarea numitului NN., soţia acestuia din Craiova, numita UUU., a fost efectiv naşă pentru fiica victimei K., numitul NN. nevenind atunci în România.

Martora ameninţată DD. a mai declarat că victima K. trebuia să fie bodyguardul numitului NN., în oraşul Cancun din Mexic, în sensul că trebuia să asigure paza unei zone în care acesta montase ATM-uri, pentru că pe acele ATM-uri erau montate skimere şi de către alte grupări infracţionale din România.

Potrivit declaraţiei martorei, în momentul în care victima K. a ajuns în Mexic, acesta avea grijă de ATM-urile montate în zona Playa del Carmen.

Întrucât victima K. a "curăţat zona" foarte repede, iar numitul NN. îi promisese anumite sume de bani care nu se mai justificau, cei doi au intrat în conflict. De asemenea, un alt motiv de conflict a fost acela că victima K. avea "succes la femei", aspect ce-l deranja pe NN. care, deşi avea bani, nu era la fel de bine privit.

În legătură cu aderarea victimei K. la grupul infracţional organizat, coordonat de numitul NN., la data de 23.08.2018, martorul ameninţat DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare un număr de 33 (treizeci şi trei) de imagini ce reprezintă capturi de ecran a unei conversaţii text, purtate în luna mai 2015, între NN., cu pseudonimul atribuit de: DDDD. şi victima K.. În urma analizării vizuale a imaginilor, au rezultat următoarele aspecte: conversaţia s-a purtat pe aplicaţia de mesagerie text EEEE., operatorul de telefonie mobilă al telefonului mobil: FFFF. o companie mexicană de telefonie mobilă şi furnizare de telecomunicaţii fără fir, iar conţinutul convorbirii telefonice este următorul:

NN. - As munci dar acum sunt pe drumuri.şi nu am timp. Şi sunt şi supărat ca sari tot in aer de la cancun. De la tovarăşii. Tai cu care vorbeşti. Bulangii câcaţi. Futuro. Fututi. In cur

K. - Ce sari. NN.

NN. - Care fac numai reclamaţii

K. - Poate de la bulgar. K ala caută să se răzbune. Aşa a înţeles

NN. - GGGG.. Baga sa vezi

K. - Ok. Zi mi ca vb eu cu el. Cu ăştia 2.

NN. - Ca sa se mai potolească

K. - Nu l cunosc

NN. - Ca lua tot foc. Atât

K. - Şi nici nu mă ascultă

NN. - Spunele. CA O S.A. II OMOR

K. - Ok. Pai ii omor eu. Oricând. La orice ora

NN. - Citeşte pe ce ti trimesai

K. - li chem

NN. - Intra pe internet

K. - Dar acum sunt plecaţi

NN. - Şi vezi şi video şi tot

K. - Nu sunt aici. Ok. Intru akm

NN. - Vezi ca sunt doua episoade. Au făcut telenovela. Sper sa înţelegi în engleză. Dar dacă nu vezi video. Că înţelegi tot

K. - Da. Îmi traduce mie automat. Văd. E nasol

NN. - Pune video. Şi vezi. SUNT CONTROALE. LA TOATE APARATELE. Şi la bânci. GĂSIRA PESTE 20

K. - Aoleuuu. Găsira. Deja. ??.

NN. - Tu aruncă. Pe ei. Şi laso aşa. Ca ne au distrus. Şi asta e. Sa şi bage p...a n masa. Închide toate şmecheriile. Spunele ca am pierdut. Tot.

K. - Nu fac ei rele d astea. Cred. Sunt fricoşi.

NN. - Da dar tu da o aşa

K. - Ok. Aşa o dau. Cum zici tu

NN. - Spunele la toţi că a căzut tot din cauza lor. Aratăle şi probele. Şi

K. - Dar le mai exolic eu le arat. Articolul. ??.

NN. - Da

K. - Sau cum. Ok. Aşa fac. Mâine

NN. - Şi la toata lumea ca s a terminat. Tot. Ca au găsit tot.

K. - Da aşa lansez. Zvonul la toţi. Şi ti arat mâine ce zik

NN. - Da şi iate de ei înjurai şi pe ei şi pe bulgar şi pe oricine ca am pierdut şmecheria din cauza lor. Acum trebuie sa vad cat e focu de mare şi ce pot sa recuperez

K. - Ok. Aşa fac. NN..

NN. - Toata lumea trebuie sa ştie ca s a luat foc şi a căzut tot.

K. - Ok

La data de 02.10.2018, martorul ameninţat DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare o fotografie a unei legitimaţii (permis, card) acces, emis pe numele de HHHH., având funcţia de funcţionar al AAA.. Această legitimaţie (permis, card) acces are aplicată fotografia victimei K., fapt ce confirmă împrejurarea că victima a lucrat pentru numitul NN..

Cu privire la activitatea victimei K., în Mexic, martorul JJ. a susţinut faptul că ştia despre victima K. că lucra în Mexic pentru NN., în oraşul Cancun. K. era şoferul şi bodyguardul numitului NN. care, deşi poza în om de afaceri, în realitate acesta clona cardurile turiştilor americani şi ulterior retrăgea sumele de bani din conturile acestora.

Martorul JJ. a declarat că victima K. a plecat în Mexic în urmă cu aproximativ cinci ani, iar numitul NN., a plecat în Mexic cu mai mult timp faţă de K.. NN. era NN. fetei lui K..

Cu privire la activitatea victimei K., în Mexic, persoana vătămată K. a susţinut că, victima K. a fost fiul său şi aceasta a plecat în Mexic, în cursul anului 2014, pentru că urma să fie condamnată în primă instanţă pentru comiterea unei infracţiuni de tentativă de omor. În Mexic, fiul său, K. a fost chemată de NN., care a devenit şi NN. de botez pentru nepoata sa, fiica victimei K.. De fapt, la solicitarea numitului NN., soţia acestuia din Craiova, UUU., i-a botezat nepoata.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate K., victima K. trebuia să fie bodyguardul numitului NN., în oraşul Cancun din Mexic.

Despre numitul NN., persoana vătămată K. a declarat că ştia că este om de afaceri dar şi interlop şi deţinea mai multe bancomate în oraşul Cancun. Martorul a susţinut că nu l-a văzut niciodată pe NN., dar a auzit că aplica pedepse exemplare pentru oamenii care lucrau pentru el şi care nu îi duceau la îndeplinire ordinele. Astfel, ştia că unuia din oamenii săi, NN. i-a tăiat un deget şi l-a trimis acasă familiei persoanei vătămate.

Cu privire la membrii grupării coordonate de NN., persoana vătămată K. a declarat că aceştia sunt români, majoritatea din municipiul Craiova, pe care îi foloseşte în Mexic pentru derularea afacerilor.

Cu privire la numita UUU., soţia numitului NN., persoana vătămată K. a susţinut că aceasta deţine un salon de înfrumuseţare în Craioviţa şi cel mai probabil, împreună cu fratele numitului NN., se ocupă de afacerile acestuia din România, respectiv, construiesc două blocuri în municipiul Craiova în zona PPP., fostul Real, deţin restaurante sau baruri în centrul vechi al municipiului Craiova. De asemenea, în cartierul de la x din Craiova, NN. deţine vile construite în stil mexican. Una din persoanele pe terenul căreia au fost construite vilele numitului NN. este persoana vătămată E., persoană care a fost bătută de membrii grupării coordonate de numitul NN. pentru a-i ceda terenul şi casa din cartierul de la x din Craiova.

În contextul ameninţărilor şi a stării conflictuale, în perioada iunie 2017 - 02.04.2018, numitul NN. i-a instigat pe inculpaţii A., B., C. şi OO. să o ucidă pe victima K., context în care, data de 02.04.2018, la sediul PP. din Cancun, situat la adresa din QQ., inculpaţii A., B., C. şi OO., după ce au urmărit victima K., au exercitat asupra acesteia acte de violenţă de intensitate deosebită, inclusiv cu un cuţit, ce i-au pus în pericol viaţa.

La data de 04.12.2018, în cursul urmăririi penale, martora ameninţată DD. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală, prin intermediul aplicaţiei x, un număr de 3 (trei) fişiere audio reprezentând o discuţie a victimei K. cu martorul CC., purtată pe o reţea de socializare, K. comunicând verbal, iar persoana necunoscută prin text. Fişierele audio, după ce au fost ascultate, au fost redate după cum urmează:

Audio K. 1 - K. - Cu A. (inculpatul A.) m-am bătut mă, cu sclavul ăla. Să moară familia mea de nu i-am dat de a dat cu capul de peretele de la … bancă! M-au tăiat în spate, că au fost 4 (patru), m-au înţepat în spate, n-am nimic sunt bine dar … Îi omor să moară fata mea! Că nu m-am jurat în viaţa mea pe fata mea, de nu-i omor pe toţi.

Audio K. 2 - K. - Băga-mi-aş p . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .a în familia lui! De gloanţele alea 5 (cinci) a scăpat, dar … de data asta nu mai scapă pişatul ăla! Să vezi cum ţipa ca femeile alea:

"- Da-ţi-mi cuţitul! Da-ţi-mi cuţitul!".

Audio K. 3 - K. - Au făcut pândă la maşină şi eu ca prostu’, ştii că nu fug. I-am văzut şi am trecut pe lângă ei, cum ar fi … Şi a vrut să dea pişatul ăla de … A. - să moară măicuţa mea! - ca femeile, nici dacă mi-a ajuns la faţă, de nu … nu ştiu în mână mi-a dat, nu ştiu unde, şi i-am dat - să moară familia mea! -, de nu a dat cu capul ca femeile, în geamurile de la PP.. Că eram la PP.. Şi ţipa ca femeile: "- Dă cuţitul!" şi am vrut să mă întorc să fug atunci şi mi-a pus piedică ca la fotbal, ca la proşti şi am căzut. Şi m-a tăiat în spate, asta a fost tot.

La data de 10.12.2018, martorul ameninţat DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare patru imagini ce reprezintă capturi de ecran ale unei conversaţii text, purtată în perioada 8/9.04.2018, între o persoană cu pseudonimul atribuit: CC. identificat ca fiind martorul CC. şi victima K..

În urma analizării vizuale a imaginilor au rezultat următoarele aspecte: conversaţia s-a purtat pe aplicaţia de mesagerie text, operatorul de telefonie mobilă al telefonului mobil, iar conţinutul conversaţiei este următorul:

GG - Sal. Ce faci? Ai avut discuţii cu ţiganii ?

8 ABR 21.19 (n.l. 8 aprilie 2018, ora 21:19)

K. - Da. M-am băutut. Cu ei. Sa le iau. Morţii în pl. Bătut.

GG - Cu care din ei?

K. - Cu A.. Săi i au morţii. In pl. Era. Cu B.. Şi cu un maimuţoi. Mic. Un pisat. Blond.

GG - Aa…ala e din bresti. Kkt ala tatuat.

K. - Da. Cred.

GG - Ma sunat IIII. şi îmi zise ca te-au tăiat ţiganii. De aia te sunai ca nu îl crezui pe ala.

K. - (fişier audio 4 secunde)

8 ABR 23.22 (n.l. 8 aprilie 2018, ora 23:22)

GG - (fişier audio 10 secunde)

K. - Nu fratello. Ms. Sclavii ăştia au nevoie de ajutor. NN.. Baga mas. Pl. In mori lui. De tramvai. Violat. Nu eu.

GG -(fişier audio 14 secunde). Sclavii vor sa îşi ia grade.

9 ABR 00.09 (n.l. 9 aprilie 2018, ora 00:09)

Potrivit declaraţiei martorului CC., acesta a refuzat să dea curs actelor de instigare exercitate de numitul NN. şi nu a exercitat acte de violenţă asupra victimei K.. Mai mult decât atât, martorul s-a întâlnit cu victima în oraşul Cancun, întâlnirea fiind monitorizată de numitul NN..

În contextul comunicărilor pe care le avea cu victima K., potrivit declaraţiei martorului CC., acesta, după ce s-a întors definitiv în România a fost contactat telefonic de victima K., cei doi ţinând legătura în mod constant.

Astfel, în cursul anului 2018, în timp ce martorul CC. se afla în România a fost contactat de mai multe persoane din anturaj care i-au comunicat că victima K. a fost omorâtă în Mexic de către numitul NN.. Martorul CC. nu a crezut acest lucru şi a contactat victima K. prin mesaj, iar aceasta i-a răspuns. Întrucât avea dubii cu privire la faptul că îi răspunde chiar victima K. la mesaje, a rugat-o să îl sune pe apel video, lucru pe care l-a şi făcut.

Potrivit declaraţiei martorului CC., în momentul în care victima K. a fost agresată la data de 02.04.2018, aceasta l-a sunat pe martor şi i-a spus: "Mă tăiară sclavii ăştia!". Astfel, victima K. i-a spus martorului CC. că agresiunea s-a produs când s-a dus la PP. şi agresorii au fost inculpaţii A., B., C. şi OO..

Astfel, întrebat fiind de martor cu care din ei s-a bătut, victima K., răspunde:

"Cu A. (inculpatul A.) … Cu B. (inculpatul B.). Şi cu un maimuţoi. Mic. Un pisat. Blond (inculpatul C.).

De asemenea, martorul CC. a confirmat şi faptul că a primit de la victima K. şi mesaje vocale, iar în contextul discuţiilor pe care martorul CC. le-a purtat cu victima K., aceasta i-a trimis martorului poze cu actele inculpatului C., respectiv permisul acestuia de conducere, spunându-i martorului că, în contextul agresiunii, inculpatul C. şi-a pierdut actele. Astfel, martorul CC. a primit două poze cu obiectele pierdute de inculpatul C. la locul agresiunii. Corespondenţa şi comunicările cu victima K. au fost purtate pe contul de x, iar martorul CC. a pus la dispoziţia organelor de cercetare penală această corespondenţă.

Astfel, martorul CC. a pus la dispoziţia organelor judiciare conversaţiile text purtate cu victima K. în perioada 30.03.2018 - 21.05.2018, din acestea rezultând modul în care inculpaţii A., B., C. şi OO. au dorit ca, prin asasinarea victimei, "să îşi ia gradele", victima numindu-i pe aceştia "sclavii" numitului NN..

Referitor la cele patru persoane care au participat la înjunghierea victimei K., martorul CC. a făcut următoarele precizări: inculpatul A. zis A. este un individ din Craiova de etnie rromă care a fost adus în Cancun, împreună cu inculpatul B., în cursul anului 2015, de către numitul HHH.. Inculpatul Popescu OO. a venit acolo prin intermediul fratelui numitului NN., numitul III.. Inculpatul Popescu OO. la rândul lui l-a adus pe inculpatul C..

Potrivit declaraţiei martorului CC., victima K. i-a povestit despre faptul că, în timp ce se afla la PP. sau JJJJ., a fost urmărită de patru indivizi care au înjunghiat-o. Mai exact, inculpaţii A., B. şi C. şi numitul OO. au intrat cu maşina în parcarea unde se afla victima K., au coborât şi au început să o lovească. În acest timp, inculpatul B. a pus-o pe victimă la pământ şi a lovit-o peste picioare, după care inculpatul A. a strigat către inculpatul C. să îi dea cuţitul. Astfel, inculpatul A. a început să lovească victima cu cuţitul de mai multe ori după care cei patru s-au urcat în maşină şi au plecat, lăsând victima căzută pe jos. Un cetăţean mexican care a văzut victima, într-o baltă de sânge, i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului pentru a opri sângerarea, după care victima şi-a pierdut cunoştinţa şi s-a trezit pe patul unui spital privat. Martorul CC. a susţinut că o parte dintre tăieturile provocate le-a văzut şi el prin intermediul unui apel video pe care l-a avut cu victima K..

Martorul CC. a declarat faptul că, din ceea ce i-a spus victima K., dar şi din câte cunoaşte personal, inculpaţii A., B. şi C. şi numitul OO. au acţionat la ordinul numitului NN. în ceea ce priveşte înjunghierea victimei K.. Martorul CC. a declarat că cei patru autori, dar şi alţi membrii ai grupării, erau folosiţi de NN. pentru a acţiona în mod violent asupra persoanelor cu care era în conflict.

Cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, martorului CC. i-a fost prezentată o planşă fotografică ce conţine patru print screen-uri cu discuţii purtate pe aplicaţia x, context în care martorul a declarat faptul că discuţiile în cauză sunt purtate între el şi victima K. şi au avut loc după ce aceasta a fost înjunghiată de cele patru persoane menţionate. Martorul CC. a mai declarat că el este utilizatorul contului "CC." iar victima K. utiliza contul "KKKK.". Totodată, martorul a susţinut că imaginile prezentate sunt doar o mică parte din discuţia pe care a purtat-o cu victima K. şi a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală, în totalitate, discuţiile dintre el şi victima K..

Astfel, martorul CC. a pus la dispoziţia organelor judiciare următoarele conversaţii pe care le-a avut cu victima K., după ce aceasta a fost agresată fizic de inculpaţi. Conversaţiile au fost puse la dispoziţie prin intermediul aplicaţiei x şi sunt cuprinse un număr de 27 capturi de ecran a unei conversaţii text, 4 fotografii şi 11 fişiere audio, reprezentând mai multe conversaţii pe aplicaţia x, între martor şi victima K. (având apelativul KKKK. în aplicaţia x). Discuţiile au avut loc în perioada 30.03 - 21.05.2018.

În urma analizării vizuale a imaginilor, au rezultat următoarele discuţii relevante:

MAR 30, 2018 AT 23:53

K.: CC.. Ce faci. ?

GGG: Sal. Prin oraş

. . . . . . . . . .

K.: Ce noutăţi mai ai şi tu de pe Aks ?

GGG: Nimic deosebit. Bulangii ăştia nu se mai vad deloc. Stau acolo la Cancun.

K.: Da sau întors aici. Wc urile. Astea. M-am certat cu el rău prin mesaje acum 1-2 luni. Ma ameninţa cu garda. Ba cu B.. Le-am luat. Morţii in p...a. Le-am zis ca ii violez. Şi după ce ii scriam ma bloca. Viermele asta. Nici nu avea curaj sa se certe cu mine.

GGG: Ştiu frate ca e un kkt

K.: Ii trimitea mesaje lui frate meu, k daca nu pleacă din Mex trimite garda. Peste el. Şi i-am zis ca ne suge p...a. Cu masa. Şi garda. Lui. Daca vad ca o încearcă cu garda cu mine. O sa trimit eu (neinteligibil) la americani. La ambasada. Să-l dea la FBI. Sa pomenească el de pradueli. Băga-mi-aş pl in morţi lor de prăduitori. Ii arat eu lui wc ul asta public. P...a de şmecher. Să mă ţină minte. Toată viaţa lui.

GGG: Pai asta a făcut de când îl cunosc. Numai prădueli. Şi plăţi la ţigani.

K.: Păi dacă e un vierme. A plătit p...a de şmecher. Şi tot. Se pişă toată. Lumea pe el. E o p...a n găoz. Stai să vezi bătăi ce-i trag. Când nu le-o mai da. Cotizaţia. La ciori.

GGG: Ştiu frate. Când plăteşti odată. Toată viaţa eşti cârnat.

K.: Da dar cârnat jegos. Nu vezi. K face. Numai rele. Pune. Garda pe lume. Pe copiii ăştia. De îi are la scos. Îl pune. Pe parazitul ăla. De rus. Să-i bată. Şi pe femeia de B.. Are arfe de mafiot. Şi e o p--ă în cur.

GGG: Dai dracu de kkt. Tu ce mai faci ?

K.: Nmk. E. Secetă. Pe aici. Doar NN. mai. Are. Numere. Şi scot ăia. Sclavi lui. Bani. În rest nu se mai face nmk. Aici. Nu mai e nimeni. Decât NN. cu oamenii lui.

GGG: Păi el de unde le mai culege

K.:trimite un două mesaje vocale după cum urmează:

- primul mesaj vocal are următorul conţinut:

"Păi el are, sclavul, cipuri, baga-se şi acum îţi dai seama. Şi plus că are strânse, îţi dai seama, zeci de mii de milioane, câte zeci de mii de numere avea, viermele ăsta jegosul ăsta"

- al doilea mesaj vocal are următorul conţinut:

"Plus că are zece echipe, dacă nu mai mult, prin America. De le dă de alea cu 2, le-a dat scule"

K.: Păi. Pe ăştia îi cumpără repede. Nu şti. Cu bani. Cu americanii (neinteligibil)

GGG: Ştiu dar până dă peste el. Se umflă kktu. Şi trăieşte acolo la el închis în colivie. Şi din casă înjură toată lumea. Îl mai ard ciorile de bani pe vrăjeală.

K.: Las K i ajut eu. Să îl găsească mai repede. Nu e problemă.

APR 8, 2018 AT 19:37

GGG: Sal. Ce faci ? Ai avut discuţii cu ţiganii ?

APR 8, 2018 AT 21:19

K.: Da. M-am bătut. Cu ei. Să le iau morţii în p--ă. Bătut.

GGG: Cu care din ei ?

K.:Cu A. (inc. A.). Să-i iau morţii. În pl. Era. Cu B. (inc. B.). Şi cu un maimuţoi. Mic. Un pişat. Blond (inc. C.)

GGG: Aa…ala e din bresti. Kkt ala tatuat.

K.: Da. Cred.

GGG: Ma sunat IIII. şi îmi zisa că te-au tăiat ţiganii. De aia te sunaica nu îl crezui pe ăla.

K.:trimite un mesaj vocal cu următorul conţinut: "L-or fi tăiat pe el băga-mi-aş p...a în morţii şi în familia lui."

APR 8, 2018 AT 23:24

GGG: Dacă pot să te ajut cu ceva să-mi zici.

K.: Nu fratello. Ms. Sclavii ăştia au nevoie de ajutor. NN.. Baga mas. Pl. În morţii lui. De tramvai. Violat. Nu eu.

GGG: Sclavii vor să-şi ia grade.

APR 9, 2018 AT 00:09

K.:trimite un mesaj vocal cu următorul conţinut:

"Băga-mi-aş p...a în…PATRIAN şi lu…morţii lui. Fugea ca femeile, şi i-am dat…a dat cu capul de geamurile…de…când i-am dat cu pumnul, de geamurile de la PP.. Care WWW. ? WWW. e la puşcarie. Băga-mi-aş p...a în familiile lor. Acuma auzişi si eu că…sună pişatul ăla de LLLL., beţivanul ăla. Îl sună pe IIII. că a auzit el că am murit, vere, în Mexic. Şi cică se strâng MMMM. cu ăia să facă război. Cică (neinteligibil). Sau pomană,nu ştiu, mai mult cred că pomană să face mai mult, să bea ceva."

APR 10, 2018 AT 14:04

K.:trimite un mesaj vocal de 0.03 secunde

APR 11, 2018 AT 11:52

GGG: Sal. Ce faci NNNN. ? Se laudă kkti ăia de la Cancun. Că te-au bătut rău şi te-au tăiat. Zice că eşti pe moarte. Aşa spun la toată lumea prin oraş. Sclavul ăla de JJJ..

APR 11, 2018 AT 14:41

K.: Păi şi tu atâta minte ai. Să-mi spui. Mie nişte wc-uri. Publice. Care m-am kkt. Şi pişat pe ei. De când sunt aici. Mi-am băgat p...a în copii lor. I-am terorizat. Ce ai vrea să zică ? O să aflaţi voi adevărul cât de curând care e. K minciuna are picioare scurte. Băga-mi-aş pl în fam lui florin NN.. K are 2 copii handicapaţi. Cu două prostituate de la night. K de la el e plecat tot. În fine cine latră mult nu muşcă. Spune-i lui naşu eiko. K i-am scris pe x. Dar nu a răspuns. Asta ultima. Parte nu e pentru tine. Era ptr unu de al lui eriko.

K.: trimite o fotografie în care sunt evidenţiate rănile suferite

K.: Uite tăietura de moarte.

APR 11, 2018 AT 15:31

GGG:Eu ştiu frate valoarea la bulangii ăia. Lumea care nu-i cunoaşte vorbeşte mult. Acum fraierii fac zvonuri ca să-i creadă lumea jmecheri. Eu ştiu ce wc-uri sunt ăia.

APR 12, 2018 AT 19:11

K.: trimite fotografia cu permisul de conducere al inc. C..

APR 12, 2018 AT 19:36

K.: trimite două fotografii reprezentând răni suferite în urma agresiunii

MAY 3, 2018 AT 07:16

GGG: Sal. Ce mai faci NNNN. ? Ce mai zici ?

MAY 3, 2018 AT 19:09

K.: Salut. CC.. Nmk noutăţi. Aici. Aştept momentul potrivit. Tu ce noutăţi mai ai ?

MAY 11, 2018 AT 08:13

GGG: Sal. Ce mai zici NNNN. ?

MAY 12, 2018 AT 08:59

K.: De sclavii ăştia mai şti ceva.

GGG: Citeşte în jurnalul de oltenia

K.: De NN.. De OOOO.. Sunt tot aici în Cancun.

GGG: OOOO. cică ar fi acasă.

K.: Am văzut poza cu ciorile la restaurant.

GGG: Dar nu ştiu sigur.

K.: La NN..

GGG: Care ciori sunt acolo/K.: Cu muiştii de A. şi altafin. Şi cu OOOO.. La restaurant. La wc-ul de NN.. Stau in alarmă. Acum. Băga-mi-aş pl în morţii lor. Şi în copii lor.

GGG: Băga-mi-aş p...a în rasa lor.

K.: Nu scapă. Nici un.

GGG: Acum nu mai sunt jmecheri sclavii ăia.

K.: Pun eu mâna pe ei. Auzi tu.

GGG: Doar cu garda sunt sifoanele.

K.: Ce le fac.

GGG: Acum n-i mai vezi la culoare 2-3 luni. Stau închişi acolo pe terasă.

K.: Am eu metodă pentru ei. Să le trag. M...ie. O săptămână mai durează. Te pup.

MAY 16, 2018 AT 23:09

K.: Gabi. Poţi să-mi afli. Şi mie. Unde sunt. Viermii ăştia. Muişti. NN.. Cu OOOO.. Şi cu ciorile. Băgaţi. K nu-i găsesc. Băga-mi-aş pl în copii lor. Nu ştiu unde morţii lor or fi ascunşi. Mai ai pe cineva printre ei aici ?

MAY 18, 2018 AT 09:21

K.: Ce faci Gabi ?

GGG: Acasă. Mă duc la cafea.

K.: Ai aflat şi tu ceva de sclavii ăştia. K sunt ascunşi. Or fugiţi de aici. E un sclav lăsat doar pe aici. Care nu ştiu cine e. Şi aia de se duce la scos ptr NN. aici.

GGG: Dacă sunt pe acolo. S-au dus la capitală.

K.: Şi cât morţii lor. Or sta pe acolo ?

GGG: Când se duc pe acolo 2-3 săptămâni. La copii. Şi la curva aia de acolo.

K.: Băga-mi-aş pl în fam lui. Şi în copii lui. Da el în Puerto Cancun. Doar casa aia o are. Sau a mai luat una ? Ce şti.

MAY 18, 2018 AT 10:23

GGG: Mai luase un teren. Da nu mai ştiu nimic ce a făcut pe el. Bloc sau pe morţii lu măsa.

MAY 21, 2018 AT 00:50

GGG: Da NNNN. ăla e JJJ.. De l-ai văzut cu gagicăsa. Dar nu spune nimic de bulangii ăia.

K.: Da CC. fratello. Mi-am dat seama. Kel e. Sclavul ăsta. Umblă cu un rucsac. După el. De sală.

Audiat fiind, cu ocazia cercetării judecătoreşti, martorul CC. a precizat că îi cunoaşte pe inculpaţii A., B. şi H., precum şi părţile civile K., L., E., M. şi F..

A reiterat că ştie că victima K. a fost bătută şi tăiată de oamenii lui NN., respectiv de inculpaţii A., B. şi C.. Cu privire la ultimul a declarat că a avut copii ale actului de identitate în telefon, aspect ce a fost constatat şi de DIICOT.

Martorul ameninţat EE. a declarat că a văzut personal o discuţie pe aplicaţia x, din dimineaţa zilei următoare celei în care a fost asasinată victima K., în care numitul NN. transmitea interlocutorului "GATA UNCHIULE, AM REZOLVAT-O, E LEGITIMĂ APĂRARE! ESTE CLARĂ!"

De asemenea, martorul ameninţat EE. a declarat faptul că inculpatul A., a mai avut un conflict cu victima K.. Astfel, înainte cu o lună de asasinarea victimei, inculpatul A., împreună cu inculpatul B. şi alte două persoane, din cauza neînţelegerilor dintre victima K. şi NN., au prins-o, bătut-o şi înjunghiat-o pe victima K., în Mexic. Martorul ameninţat a susţinut că inculpatul A. a fost cel care a înjunghiat-o pe victima K., când aceasta căzuse.

Cu privire la victima K., martorul ameninţat EE. a arătat că aceasta a intrat în conflict cu NN. pentru că şi-a crescut pretenţiile şi îi cerea acestuia sume tot mai mari de bani. În ultima perioadă, victima K. chiar l-a ameninţat pe NN. că îl va denunţa la FBI. De asemenea, victima K. îi spărgea şi deteriora bancomatele lui NN..

În contextul acestui conflict dintre NN. şi victima K. a fost adus în Mexic inculpatul A., cu scopul de a o asasina pe victima K., ceea ce s-a şi întâmplat.

Cu privire la comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat asupra victimei K., martorul JJ. a declarat că la începutul lunii mai 2018 a ajuns în Mexic, în localitatea Cancun, unde a fost chemat de către prietenul său, victima K., deoarece era o companie plăcută pentru el şi avea nevoie de îngrijiri din cauza faptului că a fost înjunghiat de către inculpatul A.. Potrivit martorului JJ., acesta o cunoştea pe victima K. din municipiul Craiova, de mai bine de 15 - 20 de ani.

Astfel, martorul a declarat că de la aeroportul din Cancun Mexic a fost preluat de numitul PPPP. (fratele victimei) şi de concubina victimei, numita QQQQ.. Cei doi l-au dus pe martor într-un penthouse din zona hotelieră a oraşului Cancun, unde a locuit cu victima K. până la data de 24.06.2018, când a revenit în România.

În perioada în care martorul JJ. a locuit cu victima K., în localitatea Cancun din Mexic, a desfăşurat activităţi de menaj în apartamentul unde locuia. La începutul lunii iunie 2018, numitul PPPP., fratele victimei s-a întors în România, iar martorul a rămas cu victima K. şi concubina acestuia.

Înainte de momentul plecării sale în Mexic, aproximativ în luna aprilie 2018, martorul JJ. a aflat de la victima K. că aceasta a fost victima unei tentative de omor, respectiv în luna aprilie 2018, în momentul în care se afla pe coridorul de la firma de curierat PP., din localitatea Cancun, aceasta a fost abordată de trei persoane de cetăţenie română, din municipiul Craiova, care i-au adresat injurii şi i-au reproşat că nu-şi vede de treaba lui.

În acest context, potrivit declaraţiei martorului JJ., între cei trei români şi victima K. a avut loc o altercaţie în urma căreia victima K. a fost înjunghiată în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în spate, în zona claviculei, în partea stângă, precum şi în zona degetelor.

Tot de la victima K. martorul JJ. a aflat că cei trei români sunt: o persoană cunoscută cu numele A. din municipiului Craiova, identificat în persoana inculpatului A., precum şi alte două persoane, din care unul din Craiova, care face box, identificat în persoana lui OO. şi un al treilea care are vârsta de până în 34 - 35 de ani, identificat în persoana inculpatului B..

Martorul JJ. a susţinut că, de la victima K., cunoaşte faptul că inculpatul A., din municipiul Craiova şi cele două persoană de cetăţenie rromă, au fost aduse în Mexic de către NN., pentru a o asasina pe victima K., cu care victima se afla în conflict.

În perioada în care a locuit cu victima K., martorul JJ. a constatat că acesta prezenta pe corp mai multe răni, în zona spatelui şi în zona genunchilor ca urmare a atacului celor trei persoane de cetăţenie română.

Referitor la faptă, martora ameninţată DD., a declarat că, în ciuda ameninţărilor şi avertismentelor transmise, victima K. a refuzat să se supună cererii numitului NN. de-a părăsi Mexicul, motiv pentru care, la data 02.04.2018, a fost înjunghiată într-un loc public din oraşul Cancun, de către trei indivizi trimişi de NN., în momentul în care a mers să ridice un colet de la firma de curierat PP..

Astfel, martora ameninţată DD., a arătat că, de la victima K. cunoaşte că aceasta a plecat într-o dimineaţă de acasă la sediul PP. pentru a ridica un colet şi în momentul în care a ieşit a fost întâmpinat de inculpatul A., care era împreună cu inculpaţii B. şi C.. În acest context, inculpatul A. a lovit-o pe victima K., însă aceasta a ripostat şi l-a lovit pe inculpatul A. care a început să strige "Dă-mi cuţitul! Dă-mi cuţitul!", după care cei trei inculpaţi, respectiv A., B. şi C. s-au năpustit asupra victimei K., i-au pus piedică şi l-au lovit cu bestialitate.

Martora a precizat că victima s-a deplasat la sediul firmei PP. cu un autovehicul marca x, de culoare albă, iar anterior momentului exercitării actelor de violenţă, inculpatul B. a tăiat cauciucurile autoturismului, aspect văzut personal de martoră care a dus acele cauciucuri la vulcanizare.

La momentul comiterii agresiunii asupra victimei K., martora ameninţată se afla în România, dar după o săptămână de la momentul comiterii actelor de violenţă a plecat în Mexic, fiind chemată de victimă, pentru că aceasta era imobilizat la pat, avea splina scoasă şi se mişca foarte greu.

Totodată, martora ameninţată DD. a declarat că, în Mexic, la spital, victima K. i-a spus că la momentul comiterii actelor de violenţă, în afara celor trei inculpaţi a mai participat o a patra persoană, însă nu cunoaşte ce a făcut ce-a de-a patra persoană şi nici identitatea acesteia.

Victima K. i-a dat martorei telefonul, cardul bancar şi permisul de conducere ale inculpatului C.. Cardul bancar şi permisul de conducere erau în husa telefonului, care era marca x.

Victima K. i-a spus martorei ameninţate că, după ce a fost înjunghiată, persoanele care se aflau în incinta PP. au apelat la nr. 911 pentru a chema poliţia, au dezbrăcat-o de tricou şi i l-au pus pe cea mai adâncă rană, pentru a-i opri sângerarea. De asemenea, tot persoanele de la PP. au strâns lucrurile căzute pe jos şi i le-au pus în braţe victimei, în acest mod ajungând în posesia acestuia telefonul, cardul bancar şi permisul de conducere ce-i aparţinea inculpatului C. (bunuri care au fost pierdute de inculpat în momentul agresiunii).

În cursul urmăririi penale, martora ameninţată DD. a predat organelor de urmărire penală, permisul de conducere pe numele inculpatului C. emis de autorităţile mexicane cu seria x şi un card bancar cu seria x pe numele C. emis de RRRR..

Astfel, prima instanţă a reţinut că inculpatul C. a pierdut actele în timpul agresiunii comise asupra victimei K. la data de 02.04.2018, în oraşul Cancun, Mexic. Aceste aspectele susţinute de martora ameninţată DD. au fost confirmate şi de martorul CC., care aşa cum am arătat a declarat că aceste bunuri, împreună cu un telefon mobil au fost pierdute în timpul atacului de inculpatul C., aspecte care i-au fost comunicate martorului de victima K..

Martora ameninţată DD., a declarat că, cu ocazia anchetei efectuată în acest caz de poliţia mexicană, de pe imaginile surprinse de camerele video ce deservesc clădirea în zona căreia au fost exercitate actele de violenţă asupra victimei K., au fost recunoscuţi doi dintre autori în persoana inculpatului B. şi inculpatului A., însă de teamă să nu se întâmple ceva mai grav cu victima K., care în acel moment era internată în stare gravă în spital, nu le-a fost indicată poliţiştilor mexicani identitatea celor doi bărbaţi. De la victima K., martora a aflat că cel de-al treilea participant la comiterea actelor de violenţă este un individ cunoscut cu porecla "C.", din Craiova, identificat ca fiind inculpatul C..

Martora DD. a mai declarat că, în timp ce se afla în curtea spitalului unde era internată victima K., a fost abordată de trei poliţişti mexicani, care i-au cerut iniţial să urce în maşina lor, însă a refuzat pentru că îi era frică. În acest context, a mers cu cei trei poliţişti la o cafenea din apropiere şi poliţiştii i-au arătat o poză cu victima K. şi i-au spus că ştiu că aceasta era căutată de interpol, pentru că era condamnată în România. Cu aceeaşi ocazie, i-au arătat poze de la sediul PP., cu inculpaţii A., B. şi C. şi i-au spus că aceştia sunt cei care l-au înjunghiat pe K..

Martora ameninţată a menţionat că pozele în care apăreau inculpaţii erau făcute după o filmare realizată de camerele de supraveghere de la sediul PP..

De asemenea, martora ameninţată DD. a declarat că cei trei poliţişti mexicani i-au cerut bani, fără a preciza suma, pentru pozele cu inculpaţii A., B. şi C. şi au întrebat-o dacă îi cunoaşte pe cei trei inculpaţi, însă martora a refuzat să le spun că îi cunoaşte, întrucât îi era frică. A rămas ca poliţiştii să discute acest aspect cu victima K..

Potrivit declaraţiei martorei DD., pe fotografiile ce i-au fost prezentate de poliţişti, aceasta a văzut data şi ora la care cei trei inculpaţi au fost surprinşi de camerele de supraveghere, iar perioada era aceeaşi în care a fost înjunghiată victima K..

În cursul urmăririi penale, martora DD., a mai declarat că, ulterior, la data de 11.06.2018, în jurul orei 21:10, în timp ce victima K. se afla la bordul autoturismului său, însoţit de martorul JJ., a fost împuşcată din spate de către doi indivizi dintre care unul cetăţean mexican, care ulterior s-a predat autorităţilor mexicane şi inculpatul A., care însă a dispărut imediat de la locul comiterii faptei şi pe care martora ameninţată l-a recunoscut după filmările surprinse de camerele video din zonă, făcute publice de televiziunile de ştiri.

Potrivit declaraţiei martorei DD., în perioada când se afla în Mexic, victima K., din cauza faptului că era şantajată de NN., cu faptul că va fi deferit organelor de poliţie din Mexic, care l-ar fi putut extrăda în România, şi-a obţinut o carte de identitate emisă de autorităţile din acest stat cu aliasul:

"HHHH.".

Ulterior audierii din cursul urmăririi penale, la data de 04.12.2019 martora ameninţată DD. a fost testată cu tehnica poligraf, ocazie cu care au fost formulate şi adresate următoarele întrebări:

- În cursul lunii aprilie 2018, în Mexic, în parcul de autovehicule, aţi constatat că anvelopele autoturismului x erau tăiate ? Răspuns: Da

- În cursul lunii aprilie 2018, în Mexic, acasă la K., aţi găsit un telefon x, cardul bancar şi permisul de conducere, ce îi aparţineau lui C.? Răspuns: Da

- În cursul lunii aprilie 2018, în Mexic, organele de poliţie ţi-au arătat fotografii la sediul PP. cu A., B. -

B., C., despre care susţineau că l-ar fi înjunghiat pe K. ? Răspuns: Da

Conform raportului de constatare criminalistică nr. x/16.12.2019: interpretarea diagramelor poligraf a evidenţiat faptul că răspunsurile numitei DD., la întrebările relevante ale cauzei, nu a provocat modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat.

De asemenea, martora ameninţată DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare fotografii ale telefonului mobil ce a aparţinut victimei K., având pe ecran mai multe notificări în limba spaniolă, engleză şi română.

În urma analizării vizuale a imaginilor au rezultat următoarele notificări relevante, primite de victimă după comiterea faptei:

- notificare pe reţeaua de socializare x, primită miercuri ora 22:09.:"razvan6280ţi-a trimis o postare publicată de ştia şi_că."

- notificare pe aplicaţia de mesagerie text x, primită în data de 08.04.2018:"bruzly sta doreşte să ia legătura cu tine."

Procedând la verificarea utilizatorului razvan6280 şi bruzly sta prin intermediul surselor deschise de informare s-a stabilit că:

- utilizatorul razvan6280 este folosit pe reţeaua de socializare x de inculpatul B..

- utilizatorul bruzly sta este folosit pe reţeaua de mesagerie x de inculpatul H..

De asemenea s-a constatat că ecranul terminalului mobil au fost mai multe notificări în limba română, primite la data de 23/24.04.2018 după cum urmează:

- o notificare pe reţeaua de socializare x, primită la data de 24.04.2018, ora 04:25.:"razvan6280 şi-a trimis o poveste creată de sensyi_sny."

- o notificare pe reţeaua de socializare x, primită la data de 24.04.2018, ora 01:36.: "razvan6280şi-a trimis o postare publicată de recepţionerul."

- o notificare pe reţeaua de socializare x, primită la data de 24.04.2018, ora 01:33.: "razvan6280ţi-a trimis o postare publicată de SSSS.."

- o notificare pe reţeaua de socializare x, primită la data de 23.04.2018, ora 15:51.: "OO. ţi-a trimis o postare publicată deshredded_zone."

- o notificare pe reţeaua de socializare x, primită la data de 23.04.2018, ora 15:44.: "OO. ţi-a trimis o postare publicată deexplorer."

- o notificare pe reţeaua de socializare x, primită la data de 23.04.2018, ora 15:25.: "razvan6280ţi-a trimis o postare publicată denimenidenicaieri."

Procedând la verificarea utilizatorului razvan6280 şi bruzly sta prin intermediul surselor deschise de informare s-a stabilit că:

- utilizatorul razvan6280 este folosit pe reţeaua de socializare x de inculpatul B..

- utilizatorul OO. este folosit pe reţeaua de socializare x de numitul OO..

Martora ameninţată DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare actele medicale întocmite în Mexic, ca urmare a intervenţiilor medicale suferite de victima K., raportat la agresiunea din data de 02.04.2018.

Prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 12.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - DIICOT s-a dispus exhumarea cadavrului victimei K., înmormântat la Cimitirul Ungureni din municipiul Craiova, judeţul Dolj şi s-a dispus efectuarea unei autopsii medico-legale privind cadavrul victimei K..

Actele de violenţă suferite de victima K., la data de 02.04.2018, au fost constatate prin raportul de expertiză medico-legală nr. x din data de 12.11.2018 al INML Mina Minovici.

Astfel, potrivit raportului de expertiză medico-legală: la reautopsiere s-au mai constatat semne de tratament chirurgical la nivelul umărului drept, policelui drept, abdominal şi lombar stânga, tratament chirurgical ce s-a adresat (conform documentaţiei medicale puse la dispoziţie, sub rezerva traducerii autorizate) unor leziuni traumatice produse la data de 02.04.2018 constând în: "dermabraziune superficială la mâini şi genunchi" "luxaţie metacarpofalangiană la degetul mare mână dreaptă" "plagă în zona centurii scap...are de 3 cm, cu sângerare în cantitate mică şi orbital stânga" "rană de 3 cm zona lombară stângă cu interesarea splinei, rinichiului stâng, muşchiul psoas, coasta 12 cu hemoperitoneu consecutiv de circa 500 ml (2000 ml) şi şoc hemoragic consecutiv".

Urmare leziunilor traumatice suferite de victima K., asupra acesteia s-a intervenit chirurgical de urgenţă practicându-se splenectomie, oprirea hemoragiei la nivelul muşchiului psoas şi remodelare coastă 12. Pentru luxaţia metacarpofalangiană s-a tentat reducerea închisă dar fără succes datorită instabilităţii, fiind indicată reducerea chirurgicală. Din documentaţia medicală tradusă pusă la dispoziţie rezultă diagnostic de internare: "Şoc hemoragic Gill; Traumă abdomen în urma unei răni provocate de o armă albă; PO LAPE (splenectomie şi oprire a hemoragiei la nivelul muşchilor psoas, remodelare coastă 12).

În consecinţă, conform datelor din documentaţia medicală tradusă, victima K. a prezentat la data de 02.04.2018 leziuni traumatice a căror gravitate se evaluează prin circa 25 (douăzeci şi cinci) zile de îngrijiri medicale. Leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa victimei. Excluderea chirurgicală a splinei reprezintă infirmitate. "În ceea ce priveşte mecanismul de producere a leziunilor traumatice având în vedere descrierile sumare, incomplete şi chiar ambigue ale acestora, nu putem face aprecieri certe, dar nu putem exclude ca producerea acestora să fie consecinţa lovirii cu un corp dur tăietor-înţepător (plagă lombară stânga şi de la nivelul umărului drept), a lovirii cu un corp dur (luxaţia metacarpofalangiană police drept) şi lovirii de corp/plan dur, în condiţiile unei heteroagresiuni. Buletin de analiză biocriminalistică nr. A1/7918/2018".

Astfel, din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că în dimineaţa zilei de 02.04.2018, victima K., s-a deplasat la sediul PP. din Cancun, situat la adresa din Cancun, QQ., pentru a ridica un colet şi în momentul când a ieşit a fost întâmpinat de inculpaţii A., B. şi C., posibil încă o persoană, numitul OO.. Iniţial victima a fost lovită de inculpatul A., dar a ripostat, lovind inculpatul, inclusiv cu capul de geam, iar imediat inculpatul B. i-a pus piedică victimei, aceasta a căzut, timp în care inculpatul A., solicita un cuţit, spunând "Da-ţi-mi cuţitul. Dă-ţi-mi cuţitul". Primind cuţitul inculpatul A. l-a înjunghiat de mai multe ori, iar ceilalţi inculpaţi s-au năpustit asupra victimei, lovind-o cu bestialitate, peste faţă şi tot corpul, inclusiv cu picioarele.

În timpul agresiunii inculpatul C. şi-a pierdut anumite bunuri, la locul faptei, având în vedere că inculpaţii au fugit imediat după agresiune.

Victima a rămas într-o baltă de sânge, fiind anunţate autorităţile şi fiindu-i acordat primul ajutor de persoane aflate în zonă.

Aceste aspecte au fost relatate de victimă martorului CC., victima spunându-i:

"Cu A. m-am bătut mă, cu sclavul acela, … M-au tăiat în spate, că au fost 4 (patru), … Să vezi cum ţipa ca femeile alea: Da-ţi-mi cuţitul! Da-ţi-mi cuţitul!".

De asemenea, victima a relatat cele întâmplate tatălui său, persoana vătămată K., care în faţa instanţei a declarat:

"în aprilie 2018 când s-a deplasat la PP. să ridice un colet (victima K.) a fost urmărit de A. care l-a înjunghiat, B., C. şi încă o persoană mai micuţă de înălţime, dar nu îi ştiu numele … Fiul meu s-a luptat mai întâi cu A. zis A.. Fiul meu i-a dat un pumn lui A. şi acesta a căzut cu capul de o vitrină".

În ceea ce priveşte înscrisul depus de inculpaţii A. şi C., instanţa de fond a reţinut că este emis de Direcţia de acuzare şi investigare, semnat de un procuror şi nicidecum nu este o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, aşa cum susţine. Cu toate acestea înscrisul se referă la un învinuit TTTT., care a decedat şi nicidecum la inculpaţii A. şi C., din prezenta cauză, aşa cum a susţinut apărarea.

De altfel, art. 6 din C. proc. pen. prevede că nicio persoană nu poate fi urmărită sau judecată pentru săvârşirea unei infracţiuni atunci când faţă de acea persoană s-a pronunţat anterior o hotărâre penală definitivă cu privire la aceeaşi faptă, chiar şi sub altă încadrare juridică. Dar, aşa cum rezultă din înscrisul depus, în cauza de faţă nu este aplicabil principiul ne bis in idem.

Infracţiunea de şantaj săvârşită de inculpatul D. - persoană vătămată E.:

Din probele administrate a rezultat că, în perioada februarie - aprilie 2017, numitul NN. în calitatea sa de lider şi coordonator al grupului infracţional l-a instigat pe inculpatul D., să exercite acte de ameninţare asupra persoanei vătămate E., în România, în municipiul Craiova, pentru a o determina să renunţe la drepturile litigioase pe care le avea asupra a două imobile situate pe Str. x, din comuna Pieleşti, judeţul Dolj, cu scopul dobândirii în mod injust a dreptului de proprietate asupra acestora.

În acest sens, inculpatul D., împreună cu alte persoane s-a prezentat la domiciliul persoanei vătămate E., iar ulterior, în urma unei discuţii telefonice i-a adresat ameninţări, pentru ca persoana vătămată să renunţe la drepturile litigioase pe care le avea asupra imobilelor de pe Str. x din comuna Pieleşti, judeţul Dolj. Persoanei vătămate i s-a creat o stare de temere, ca urmare aceasta a depus plângere la poliţie.

Astfel, în contextul activităţii de spălare a banilor obţinuţi din infracţiuni, prin activităţi de construire a unor imobile pe raza municipiului Craiova, numitul NN. s-a lovit de refuzul persoanei vătămate E. de a renunţa la drepturile litigioase cu privire la un imobil situată într-o zonă în care NN. dorea să construiască un cartier rezidenţial. Ca urmare, la data de 21.02.2017, la instigarea numitului NN., mai multe persoane aflate în anturajul acestuia s-au deplasat la domiciliul persoanei vătămate E. şi au ameninţat-o, cu scopul de a o determina să-şi părăsească domiciliul, având în vedere interesul lui NN. de a construi în aceea zonă un cartier rezidenţial.

Astfel, la data de 26.04.2017 pe rolul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a fost înregistrată plângerea persoanei vătămate E., prin care aceasta a susţinut faptul că la, data de 19.04.2017, unul din finii numitului NN. l-a contactat telefonic şi i-a adresat ameninţări cu exercitarea de acte de violenţă.

Din cuprinsul plângerii a rezultat că persoana vătămată E. a menţionat faptul că numitul NN. este un cunoscut interlop care săvârşeşte infracţiuni, atât pe teritoriul României, cât şi în Mexic şi SUA, ocupându-se cu clonarea de carduri bancare, trafic de droguri şi trafic de persoane.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate E., în cursul anului 2017 NN. deţinea prin diverşi interpuşi toată partea stângă a străzii x, din comuna Pieleşti, judeţul Dolj şi toate parcelele de pe partea dreaptă a acesteia, dar şi unele dintre casele construite şi încerca să se extindă pe întreaga stradă.

Persoana vătămată E. deţinea pe aceeaşi stradă un imobil şi se afla într-un litigiu civil privind alte două imobile în posesia cărora încerca să intre NN., motiv pentru care cel din urmă a realizat activităţi în vederea intimidării persoanei vătămate E., pentru a o determina să renunţe la drepturile litigioase.

În acest context, la începutul anului 2017, numitul NN. a trimis de două ori mai multe persoane de etnie rromă, la adresa imobilului deţinut de persoana vătămată E., pe str. x din municipiul Craiova, iar aceste persoane au încercat prin adresarea de injurii să o determine pe persoana vătămată să renunţe la imobil, în acest sens fiind invocate diverse pretexte printre care şi faptul că persoana vătămată ar fi avut conflicte cu numita UUU., soţia lui NN..

Urmare cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că la data de 21.02.2017, în jurul orei 15:00, în faţa adresei de domiciliu a persoanei vătămate au staţionat două autoturisme: un taxi cu nr. de înmatriculare x şi un alt autovehicul având montate plăcuţe cu numere de înmatriculare britanice x, din care au coborât două persoane de sex feminin şi trei persoane de sex bărbătesc, care au început să strige, să profereze diverse ameninţări şi să-i aducă injurii persoanei vătămate şi membrilor familiei sale.

În acest context, persoana vătămată E. a ieşit la poartă, însoţit de mama sa, iar una din persoane i-a dat telefonul mamei persoanei vătămate pentru a purta o discuţie cu inculpatul A., care se afla în Mexic şi lucra pentru NN.. Una dintre cele două persoane de sex feminin, ce se afla în faţa locuinţei persoanei vătămate E., i-a spus acesteia că ea este soţia inculpatului A. şi că au fost trimişi de NN., de "NN.".

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate E., mama acestuia a purtat o discuţie telefonică cu inculpatul A. şi i-a spus că nu au niciun conflict cu NN. sau soţia acestuia, UUU..

Persoana vătămată E. a mai declarat că, după aproximativ o zi sau două de la evenimentul menţionat a fost contactată de o persoană de sex bărbătesc cunoscută cu numele UUUU., băiatul lui UUUU., care i-a spus persoanei vătămate că vrea să îl viziteze, după care a venit în faţa porţii locuinţei persoanei vătămate E. cu două autovehicule marca x şi un autovehicul marca x, în care se mai aflau patru persoane de sex bărbătesc, despre care numitul UUUU. i-a prezentat ca fiind cumetrii săi din Bucureşti veniţi în municipiul Craiova pentru a "clarifica" conflictul dintre persoana vătămată E. şi NN.. În contextul discuţiilor dintre persoana cunoscută cu numele UUUU. şi persoana vătămată E., aceasta a susţinut că dacă ar exista un conflict cu NN., acest conflict va fi soluţionat în mod legal.

Ulterior, persoana vătămată l-a contactat telefonic pe numitul UUUU., ocazie cu care, de la postul telefonic utilizat de numitul UUUU. a răspuns inculpatul D., despre care persoana vătămată E. a afirmat că este una din persoanele care, împreună cu alţi indivizi, s-ar fi interesat în municipiul Craiova, la alte persoane, despre situaţia persoanei vătămate E..

Aşa cum a arătat persoana vătămată E., la data de 19.04.2017, în jurul orei 23:00, aceasta a fost contactată telefonic de către numitul VVVV., care era de altfel şi NN. numitului NN. şi care i-a transmis faptul că dacă va mai continua cu acţiunea judiciară intentată cu privire la cele două imobile de pe Str. x, va fi agresat fizic de persoane angajate în acest scop de NN..

Având în vedere temerile martorului şi faptul că acesta se simţea într-o stare evidentă de pericol în ceea ce priveşte integritatea sa fizică şi chiar viaţa, acesta a depus la data de 24.04.2017 o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, îndreptată împotriva lui NN., sub aspectul săvârşirii de către acesta a infracţiunilor de ameninţare şi şantaj şi care a fost înregistrată sub nr. x/2017.

După depunerea plângerii penale, persoana vătămată E. a fost invitat la un restaurant din Craiova de către numitul VVVV., pentru a purta o discuţie referitoare la ameninţările adresate de către numitul NN..

După terminarea discuţiei, în momentul în care martorul a părăsit localul acesta a fost abordat şi agresat fizic de către trei persoane de sex bărbătesc.

Persoana vătămată E. a mai precizat faptul că, în scopul îndeplinirii aceleiaşi rezoluţii infracţionale, respectiv a şantajării sale, numitul NN. a apelat şi la serviciile altui individ aflat în anturajul său respectiv la numitul WWWW. care de asemenea l-a abordat prin intermediul unor interpuşi.

În urma verificărilor efectuate în bazele de date poliţieneşti a rezultat faptul că numărul de înmatriculare x a fost alocat, începând cu data de 07.11.2011, unui autovehicul marca x, culoare albă, aparţinând numitului XXXX., în prezent certificatul de înmatriculare al vehiculului fiind suspendat.

În urma interogării bazelor de date a rezultat faptul că autoturismul taxi cu nr. de înmatriculare x este marca x, culoare galbenă şi aparţine societăţii comerciale S.C. YYYY. S.R.L., având ca obiect principal de activitate: transport cu taxiuri.

De asemenea în urma studierii menţiunilor olografe ale agentului de pază care a efectuat serviciul la data respectivă în registrul de intrări - ieşiri în zona rezidenţială se poate constata faptul că în intervalul orar: 18:25 - 18:55, au staţionat în zonă autoturismele marca x cu nr. de înmatriculare x şi un autoturism marca x cu numere de înmatriculare străine.

În urma studierii menţiunilor olografe ale agentului de pază care a efectuat serviciul la data respectivă se poate constata faptul că cele două autoturisme au staţionat în zonă în intervalul orar: 15:14 - 15:55.

De asemenea, persoana vătămată E. a pus la dispoziţia organelor judiciare două capturi foto ale filelor din registrul de intrări - ieşiri al firmei de protecţie care asigura paza accesului în zona rezidenţială unde domicilia şi acesta.

Cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale, persoana vătămată E. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală o înregistrare conţinând o discuţie audio purtată la sfârşitul lunii februarie 2017 cu inculpatul D., (notat cu ZZZZ.), după cum urmează:

ZZZZ.: Io sunt, mă, şoferu’ lu’ Y. a lu’ D..

RC: Da.

ZZZZ.: Băiatu’ care am fost ieri. Nu tu ai zis că sunt şoferu’ lu’ Y..

RC: Al lu’?

ZZZZ.: N-ai zis tu lu’? Cui ai zis tu că sunt şoferu’ lu’ Y. al lui D.? M-auzi?

RC: Da, te aud. Cu cine vorbesc?

ZZZZ.: Băi, cumetre, eu sunt D.. Vărul lui Y. al lui AAAAA..

RC: Aşa.

ZZZZ.: Ai vorbit la cineva că:

"Domne a venit şoferul lu’ ăştia, nici nu ştiu dacă e neam cu ei că ăia sunt cum sunt, că-s plecaţi şi arestaţi".

RC: Aşa.

ZZZZ.: Aşa mai departe. Pă’ lângă faptul că m-ai făcut şoferu’ lu’ verii mei dar nu-i problemă, ai mai făcut nişte afirmaţii, că:

"Băiatul ăla nu scapă", că "îl ai tu la mână, că...". Nu vrei tu să-ţi vezi de treaba ta. Uite, o să te bag în conferinţă ca să te convingi când o să sune verii ăştia ai mei mai târziu, o să te bag cu unul din ei, cu care vrei, cu care te cunoşti tu sau nu ştiu. Da? Dacă tot zici că "Domne, n-are nici-o treabă ăla care a venit ieri", adică de mine.

RC: (n.l. neinteligibil)... Hai ca să-ţi spun ceva, ieri când am ieşit la poartă nu ştiam cu cine mă văd, ca să înţelegi că nu suntem nişte fraieri d-ăia nici noi ca să nu ştim.

ZZZZ.: Aşa?

RC: Nu merge, mânca-ţi-aş p...a ta!

ZZZZ.: Da?

RC: O dată! 2: Verii ăştia ai tăi probabil că le-ai spus de mine, io-s cumnatu lu BBBBB.. M-ai înţeles? ...(n.l. neinteligibil)... Nu ştiu dacă tu îi ştii, dacă nu îi ştii dar noi nu prea avem frică de nimeni în ţara asta, cum poate nici tu nu ai. ...(n.l. neinteligibil)... pe la Bucureşti, întreabă-l şi tu pe CCCCC. al lui DDDDD., pe altă lume.

ZZZZ.: Pe CCCCC..

RC: Aşa. Pe ăştia care îi ştii tu, frăţioru’ meu, că noi nu suntem de ăştia aşa.

ZZZZ.: Da, da. Zi, zi! Aşa.

RC: Ideea e că tu cum ai pus-o ieri nu te-ai văzut frumos. Ţi-am spus "Bă, e treaba să mi-o rezolv io legal?" - Da.

"- E legal cum mi-o rezolv cu ăsta, e treaba mea." E corect?

ZZZZ.: Da.

RC: Deci legal. Dacă omu’ ţine de şmecheria lui, io ce vrei să fac pe banii mei? Io te întreb: dacă tu ai avea şi i-ai da unuia 5000 - 10000 şi trebuie să ţi-i recuperezi, tu ce faci?

ZZZZ.: Da, mă, ţi-i recuperezi de la ăla care i-ai dat banii dar nu de la... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

RC: Păi nu ascultă-mă! A făcut măgărie. Dacă io te sun pe tine. Dacă io te sun pe tine şi-ţi spun:

"- Bă frăţioare, de 2 ani de zile nu te băga acolo că e şmecheria mea!" Întreabă pe verii tăi, întreabă pe toată lumea. Tu ce ai face? Tu ce ai spune?

ZZZZ.: Deci omu... omu, FLORIN a zis că n-a vorbit nimic cu tine.

RC: Uite lumea! Uite, lumea martoră, care i-a spus. (n.l. neinteligibil) E lumea martoră care i-a spus:

"- Bă, frate, nu te băga că io am încurcat şi sunt banii lui!"

ZZZZ.: Bine. Bine, cumetre, am înţeles! Tu nu ţii cont de familia noastră.

RC: Păi dar voi ţineţi cont de familia mea?

ZZZZ.: Am înţeles dar ai dreptate ca să ţinem cont de familia ta şi de tine? Păi dacă aveai dreptate.

RC: Hai să ieşim în judecată! Voi veniţi 5 minute să staţi de vorbă cu mine? Veniţi la Craiova şi facem judecată cum vreţi voi sau unde vreţi voi şi discutăm.

ZZZZ.: Da.

RC: Adică tu vii ca să ... tu când ai venit aseară - ai văzut - am ieşit frumos şi am crezut că e pentru asta lu’ UUUU., pentru problemele lui. Nu stau 5 minute pe banii mei, mânca-ţi-aş p...a ta ca să fac discuţie pentru ele şi nici nu vreau să mă duc la puşcărie pe banii mei! Lumea dacă vrea să facă chestia asta, să-mi facă măgăria asta, e greu.

ZZZZ.: Îhî! Bine, nene, am înţeles!

RC: Dar nu e frumos!

ZZZZ.: Vroiam doar să ştii... Vroiam doar să ştii că nu sunt nici şoferu’ şi nu e nici intervenţie aiurea, FLORIN ăsta e cumătru cu verii mei, da? Am vorbit cu verii mei... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

RC: Ce cumătru să fie? Că nu-l ştie nimenea p-ăsta mânca-v-aş p...a voastră!

ZZZZ.: Nu-l ştie nimeni, am înţeles.

RC: Omu’ e pe treaba lui acolo. Io dacă vreau pe om îl aduc imediat acasă. Mai interesează-te ... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

ZZZZ.: Păi ai făcut afirmaţiile astea!

RC: Da, îl aduc! Asta am făcut afirmaţii şi le fac şi în permanenţă! Dacă vreau îl aduc acasă cu toată şmecheria ... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

ZZZZ.: Păi vezi că dacă îţi cauţi beleaua cu el, ţi-o cauţi şi cu noi! Ca să înţelegi tu!

RC: Păi şi atuncea dacă voi v-o căutaţi cu mine ... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

ZZZZ.: Noi n-o căutăm cu tine! Noi ţi-am spus să laşi omu’ în pace că nu ai nicio dreptate, trage de ăla care i-ai dat banii şi ţi-a vândut casa.

RC: Păi el l-a îmbârligat p-ăla ca să-mi dea. Păi el l-a îmbârligat.

ZZZZ.: Băi, cumetre, nu mai contează. L-a îmbârligat, nu l-a îmbârligat. Tu caută să tragi de ăla care i-ai dat banii. Tu dacă cauţi beleaua cu el înseamnă că o cauţi şi cu noi! Şi am înţeles, să îţi trăiască copiii şi familia! Sănătate!

RC: La fel şi ţie! La fel şi ţie, frăţioru’ meu!

Tot cu ocazia audierii, în cursul urmăririi penale, persoana vătămată E. a pus la dispoziţia organelor judiciare o înregistrare conţinând o discuţie audio pe care a purtat-o la sfârşitul lunii februarie 2017 cu numitul UUUU., (notat cu UUUU.). Discuţia confirmă aspectele declarate de persoana vătămată E. şi are următorul conţinut:

RC: Alo

UUUU.: Ia zi EEEEE., pe unde zici s-o iau? fac dreapta pe aici, pe la firmă, pe la FFFFF.?

RC: Da.

UUUU.: Aşa.

RC: Ia-o pe drumul spre Cârcea şi mai mergi vreo 200 de metri şi.

UUUU.: Da şi fac stânga.

RC: Şi faci stânga. Deci treci pe lângă o vilă galbenă.

UUUU.: Aşa.

RC: ... a ăluia de are aicea Panoramic-ul.

UUUU.: AAAAA., ăla?

RC: AAAAA., ăla, sau cine îl are că nu ştiu.

UUUU.: Nu ştiu cum dracu.

RC: Treci pă lângă el acuma şi tre să se facă o stradă unde este o cabină de bodyguarzi cu două bariere şi scrie:

"Depozit farmaceutic AA." Verde. Vezi:

"depozit de închiriat, de vânzare", pe stânga.

UUUU.: Deci fii atent! Acum sunt la x, fac dreapta către firma FFFFF., merg 200 de metri

RC: Mergi, hai, hai că te dirijez eu! Deci treci pe lângă borcanul poliţistului.

UUUU.: Stai că nu trebuie că am o maşină în faţă şi merge mai uşor.

RC: Am înţeles.

UUUU.: Când ai venit?

RC: Ăăă... de câteva zile. Nu că întreba că am venit cu avionu şi au venit ăştia şi ne-au luat ei cu maşina atuncea cu tot ce aveam acolo.

UUUU.: Şi acuma eşti bine?

RC: Păi tocmai pe întâi aştept să-mi facă că mi-am făcut programare la Bucureşti, luni sau marţi trebuie să mă duc la Bucureşti dar am avut nişte supărări aicea cu ăştia şi m-au dat peste cap.

UUUU.: Înţeleg. Am făcut dreapta, pe la semn pe la FFFFF..

RC: Mergi drept în faţă, mergi drept în faţă.

UUUU.: Am mers, aşa. Merg mult?

RC: Mergi cam vreo 200 de metri. Da, 200 - 300 de metri şi vezi că pe partea stângă.

UUUU.: E o clădire galbenă.

RC: Treci pe lângă ea.

UUUU.: Da.

RC: Treci pe lângă ea şi o să-ţi apară un depozit de închiriat, de vânzare, farmaceutic d-ăsta. Şi pe strada aia intri imediat, faci stânga.

UUUU.: GGGGG.? Mai în faţă, nu?

RC: Acolo, acolo, acolo, acolo, acolo! Pe strada x, vezi că sunt 2 bariere şi o căsuţă, le vezi?

UUUU.: Stai puţin că dau înapoi.

RC: Sunt nişte bariere cuuu... lăsate în jos sau ridicate?

UUUU.: Da, ridicate.

RC: Aşa. Intră pe strada aia şi ies io.

UUUU.: Hai!

De asemenea, tot cu ocazia audierii, persoana vătămată E. a pus la dispoziţia organelor de urmărire penală o înregistrare conţinând o discuţie audio purtată la data de 19.04.2017 în jurul orei 23:00, între persoana vătămată E. (notat cu RC) şi VVVV., după cum urmează:

VVVV.: Salut E.. Ce faci ?

RC: Uite cu puţină treabă.

VVVV.: Îhî. Eu sunt plecat până la Piteşti, până la sora mea. Până la Piteşti ! Mâine vreau să ne întâlnim două minute. Ai şi tu grijă pe unde umbli pentru că ştiu eu ce vorbesc. Înţelegi ? Mâine mă întâlnesc eu cu tine să vorbesc cu tine.

RC: Păi…Ce… Ce s-a întâmplat ?

VVVV.: Îţi spun ! Vrei să-ţi spun prin telefon ? Îţi spun eu când ne întâlnim mâine.

RC: Păi eu sunt plecat. Eu sunt plecat.

VVVV.: E…ne întâlnim mâine, poimâine când oi venii, mă înţelegi ? Dar ai grijă !

RC: Nu…(neinteligibil)

VVVV.: A pus mamu…. mamuţoiul ăla de finămiu, a pus pe cineva. Mă înţelegi ? Şi m-am luat eu de ei şi i-am oprit. Că a spus că dacă eu nu fac belea şi HHHHH.. Nu te mint să moară familia mea.

RC: De ce face vere chestiile astea, că eu am stat liniştit, adică, ai văzut…

VVVV.: M-am jurat pe familia mea.

RC: Am ţinut şi eu cont de tine, ai văzut…

VVVV.: Ştiu, ştiu, ştiu, ştiu, ştiu.

RC: Da ce vrea, că, dacă eu cum sunt eu la Bucureşti. Îi spui aşa: "vrei să-ţi facă manevră", la ce mod: "se duce şi o dă în gardă, că pui oameni pe el să-l bată". Păi ce a ajuns….

VVVV.: Lasă că vorbesc eu, deja am vorbit eu.

RC: Adică pune-te în situaţia mea. Adică pentru tine toate lucrurile…

VVVV.: Ştiu, ştiu, ştiu.

RC: Dar nici nu pot să fiu la vârsta mea de 40 de ani, să fac…

VVVV.: Bine eu vreau. Eu vreau ca să nu cad eu de prost, să facă altcineva o…ce face, m-ai înţeles ? Şi să treacă peste mine. Şi peste HHHHH..

RC: Deci, dacă, dacă, dacă face chestii de genul acesta eu o dau în gardă. Dacă face cu mine chestii…Adică cum să mă ameninţe…

VVVV.: Ok, ok, ok. Vorbim mâine, poimâine când eşti liber. Deci … Tu eşti la Bucureşti acuma?

RC: Da.

VVVV.: Bine când vi de acolo mă suni. Da. Hai Te pup.

RC: Pa.

S-a menţionat că pe parcursul urmăririi penale inculpatul D. nu a dat declaraţii cu privire la infracţiunile de care este acuzat, mai mult decât atât le-a pus în vedere celorlalţi coinculpaţi reţinuţi şi arestaţi în arestul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti să nu poarte discuţii în legătură cu faptele cercetate.

La sfârşitul cercetării judecătoreşti, inculpatul D. a dat o declaraţie nesinceră, arătând că în februarie 2017 s-a aflat la Craiova, fiind "solicitat să ofere catering la un eveniment privat" şi de acolo s-a deplasat la locuinţa persoanei vătămate E. la solicitarea unor persoane participante la eveniment, el fiind doar şoferul.

Inculpatul nu a făcut dovada celor declarate, respectiv că la acea dată organiza un eveniment în municipiul Craiova şi nici că a fost solicitat de anumite persoane să-i ducă la adresa persoanei vătămate.

Mai mult, întrebat fiind cu privire la discuţia purtată cu persoana vătămată, inculpatul a declarat că "s-a lungit discuţia, nu-mi aduc aminte exact".

Potrivit înregistrării discuţiei purtate de inculpatul D. cu persoana vătămată E., inculpatul îi spune persoanei vătămate că el nu este şoferul, că sună din partea lui NN., precizând "Florin ăsta e cumătru cu verii mei"şi îi atrage atenţia că "dacă îşi caută belea cu el (cu NN.), îşi caută şi cu ei (cu D.)".

Infracţiunea de şantaj, săvârşită de inculpatul D. - persoană vătămată F.:

În perioada iulie - august 2017, numitul NN., în calitatea sa de lider al grupului infracţional pe care-l coordona, l-a instigat pe inculpatul D. să exercite acte de ameninţare şi acesta a exercitat nemijlocit acte de ameninţare asupra persoanei vătămate F., aflată în România, în judeţul Prahova, pentru a o determina pe acesta să se întoarcă în Mexic şi să desfăşoare activităţi de skimming pentru gruparea coordonată de NN., pentru ca acesta să obţină sume de bani.

Astfel, inculpatul însoţit de o persoană rămasă neidentificată s-a prezentat la locuinţa persoanei vătămate din Valea Călugărească, a ameninţat-o şi i-a transmis că trebuie să se întoarcă în Mexic, unde "la lăsat pe Florin cu ochii în soare". Faptul că inculpatul D. a fost acasă la persoana vătămată este recunoscut şi de numitul NN., care în discuţia cu persoana vătămată F. îi spune:

"domnul RR. a uitat să-i sune să nu mai vină". În mod evident, persoana vătămată a luat în serios ameninţarea şi i s-a creat o stare de temere, având în vedere că în urmă cu ceva timp fusese bătută în Mexic cu un racord de presiune (un furtun) şi de mai multe ori i-au fost trimise de NN. fotografii cu copiii săi, spunându-i-se şi programul, respectiv adresa unde aceştia locuiesc în România.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., căutându-şi un loc de muncă, pe un site, a luat legătura cu RR. şi a ajuns în Mexic unde a lucrat pentru numitul NN..

Persoana vătămată F. a susţinut că, timp de trei zile, în afară de numitul IIIII., nu a mai luat legătura cu alte persoane, însă după această perioadă la apartamentul în care locuia a venit numitul RR.

A., care i-a dat o sumă de bani pentru a o transmite familiei sale în România, şi i-a spus să se liniştească, să se acomodeze, urmând ca după această perioadă să-i comunice ce urma să facă.

Persoana vătămată a declarat că în prima fază, NN. a fost violent verbal, dar apoi s-a calmat şi i-a dat toate informaţiile de care avea nevoie, moment în care a înţeles ce trebuia să facă şi ce făcea NN. şi RR. în Mexic, adică clonări de carduri în vederea extragerii ulterioare a sumelor de bani.

Astfel, primele dispozitive electronice pentru copierea datelor cardurilor le-a realizat pentru tastaturi şi lectoare folosite pe ATM-uri model x.

După finalizarea dispozitivelor, acestea erau verificate de un cetăţean mexican, pe nume JJJJJ., despre care persoana vătămată F. a afirmat că mai avea şi un alt nume, avea vârsta de aproximativ 40 de ani, purta barbă. Acest cetăţean mexican a înfiinţat o firmă de import-export echipamente ATM şi reparaţii electronice, precum şi de componente electronice pe care le foloseau pentru a construi cipurile, firmă ce se numea S.C. RLU S.A..

Din acel moment, până la sfârşitul lunii iunie - jumătatea lunii iulie 2014, persoana vătămată F. a lucrat singură în atelier şi în afară de JJJJJ., RR. şi NN. nu a mai avut contact cu alte persoane.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate, pentru a monta dispozitivele de copiere a datelor informatice deţinute de cardurile bancare, membrii grupării coordonate de NN. corupeau tehnicianul ce asigura întreţinerea ATM-urilor, şi apoi tastatura şi cititorul de card al bancomatului erau înlocuite cu un set prelucrat de un electronist al grupării. În acest context, împreună cu numitul FFF., persoana vătămată F. a început să monteze cipuri pe tastaturi.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., în aceiaşi zi, după publicarea articolului, s-a anunţat un control la toate ATM urile din Cancun, moment în care NN. a chemat-o la sediu şi împreună cu numiţii RR., JJJJJ. şi KKKKK., care era şeful serviciului tehnic din cadrul firmei YY., au hotărât să extragă toate cipurile din ATM-urile firmei, care erau 10 la număr şi totodată din celelalte ATM-uri ale altor firme, aproximativ 25 - 30 bucăţi.

După acest episod, potrivit susţinerilor persoanei vătămate F., aceasta nu a mai montat pe ATM-uri aparţinând YY., ci numai pe ATM-uri ce aparţineau altor firme, prin metoda mai sus menţionată, respectiv prin coruperea tehnicienilor ce asigurau mentenanţa ATM-urilor.

Persoana vătămată F. a declarat despre numitul NN., că el coordona toată activitatea privind instalarea de dispozitive tip skimming pe teritoriul Mexicului, respectiv CanCun, Playa del Carmen, Tulume,

Isla de Cozumel, Puerto Vallarta şi Tijuana. În aceste zone erau instalate cca. 85 bancomate ce aveau instalate sisteme de copiere a datelor, toate gestionate de acesta, ce aveau capacitatea de reţinere a aproximativ 200.000 date bancare.

Totodată, potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., numitul NN. s-a impus în faţa colaboratorilor prin diverse acte de violenţă, creând o stare de pericol şi teamă generală asupra persoanelor din anturaj. În activitatea prezentată, NN. era ajutat de numitul KKK., fratele său vitreg, ce prelua de la NN. atribuţiile de coordonare a activităţilor infracţionale când acesta era plecat.

Persoana vătămată F. a menţionat că activitatea de decriptare a datelor sustrase din bancomate era efectuată exclusiv de NN.. Numitul RR. era responsabil de organizarea, verificarea şi plasarea bancomatelor precum şi de racolarea şi coruperea personalului tehnic din cadrul altor bănci sau firme de mentenanţă a ATM-urilor, în vederea instalării de dispozitive skimming.

În perioada în care a locuit în Mexic, persoana vătămată F. a solicitat să fie ajutată să obţină actele de şedere în Mexic şi cetăţenia mexicană, atât pentru ea cât şi pentru familia sa, deoarece dorea să se stabilească în Mexic. Întrucât persoana vătămată F. nu a primit ajutor, a încercat să rezolve problema singură, situaţie în care, în luna ianuarie 2017, dorind să intre în legalitate şi să nu mai lucreze pentru NN., s-a angajat la o firmă mexicană de întreţinere a panourilor publicitare.

Numitul NN. a aflat despre acest lucru şi a chemat-o pe persoana vătămată F., într-o seară, la restaurantul cu specific românesc. Potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., numitul NN. era împreună cu mai multe persoane, dintre care i-a recunoscut pe numiţii RR., DDD., persoană care vorbea limba rusă şi româna, soţia venezuelană a numitului NN. şi copilul acestuia, în vârstă de 3 ani, precum şi mai multe persoane de etnie rromă printre care şi inculpatul A..

La restaurant, persoana vătămată F. l-a aşteptat pe NN., iar după ce acesta şi-a luat masa a început să o lovească pe persoana vătămată cu un furtun de presiune, după ce în prealabil i-a spus să cheme salvarea. După ce a lovit-o cu furtunul aproape 20 de minute, NN. a întrebat-o dacă vrea să mai rămână, susţinând faptul că Mexicul e ţara lui şi persoana vătămată F. nu a fost adusă în Mexic pentru a-şi face firmă sau pentru a lucra pentru alţii. După ce NN. a exercitat actele de violenţă asupra persoanei vătămate F., acesta i-a spus altei persoane să-i dea persoanei vătămate banii pe care îi datora, context în care persoana vătămată F. a primit aproximativ 50.000 de pesos, echivalentul a 2300 USD. După ce persoana vătămată F. a primit suma de bani, numitul RR. i-a spus acesteia să plece.

A doua zi, când persoana vătămată F. se afla la atelier, a venit şi NN. împreună cu numitul RR., moment în care NN. a început din nou să o lovească şi le-a spus numiţilor FFF., LLLLL., MMMMM., JJJJJ. şi Adrian, că el o plăteşte pe persoana vătămată F. cu 50000 de pesos, iar aceasta s-a angajat pe 8000 la un mexican.

În ceea ce priveşte exercitarea actelor de violenţă, declaraţia persoanei vătămate F. s-a coroborat cu declaraţia martorului CC., potrivit căreia unii din angajaţi erau chiar bătuţi de NN., dintre aceştia menţionându-o pe persoana vătămată F., despre care a susţinut că o cunoştea cu numele F., ce lucra la atelierul de bancomate.

Astfel, potrivit martorului CC., persoana vătămată F. a fost bătută de NN., motivul exercitării actelor de violenţă a fost acela că nu făcuse ce îi spusese NN..

Cu privire la persoana vătămată F., martorul CC. a declarat că aceasta venise cu familia în Cancun, respectiv cu soţia şi cu doi sau trei copii. A mai declarat că nu a avut o relaţie de prietenie cu persoana vătămată, dar se salutau şi vorbeau lucruri simple. Despre persoana vătămată F., martorul a precizat că era din zona Ploieşti, judeţul Prahova şi în Mexic fusese adus de numitul RR. cu scopul de a-l pune să facă tastaturi pentru bancomate, tastaturi care erau folosite pentru copierea datelor cardurilor bancare. Martorul CC. a confirmat faptul că, de la RR. cunoaşte că persoana vătămată F. nu a avut cunoştinţă de ce urma să facă în Mexic şi a fost angajat în urma unui anunţ de angajare.

Din acel moment persoana vătămată F. s-a hotărât să plece din Mexic şi să revină în România, context în care, în jurul lunii aprilie 2017, aceasta a revenit în România cu o cursă aeriană, cu escală în Frankfurt.

După aproximativ două luni, aproximativ în luna iunie 2017, persoana vătămată F. a luat legătura cu numitul JJJJJ., în speranţa că îşi va recupera banii pe care îi datora NN.. Ulterior, persoana vătămată F. a fost contactată pe aplicaţia NNNNN. de către NN. care i-a propus să se întoarcă în Mexic, spunându-i că îi cunoaşte copiii din prima căsătorie şi ştie unde locuiesc, în Buftea şi în acest sens, i-a trimis câteva fotografii cu copiii.

După ce persoana vătămată F. a discutat cu NN. la telefon, în luna august 2017 a hotărât să se întoarcă în Mexic, pentru o perioadă de o lună, dar nu a mai plecat, deoarece, după discuţia respectivă, a doua zi la uşa locuinţei persoanei vătămate au venit două persoane, dintre care una a fost identificată în persoana inculpatului D. şi o altă persoană pe care persoana vătămată F. a mai văzut-o în Mexic, dar nu i-a putut menţiona numele.

În acest context, inculpatul D. i-a spus persoanei vătămate F. că: "l-am lăsat pe domul Florin cu ochii în soare şi că trebuie să mă duc în Mexic...". Persoana vătămată F. a încercat să ia legătura cu NN., însă acesta nu i-a răspuns. A doua zi, persoana vătămată a fost contactată de NN., moment în care persoana vătămată F. l-a întrebat despre intervenţia inculpatului D. şi a persoanei neidentificate şi ce au căutat cei doi indivizi la uşă, context în care NN. i-a spus persoanei vătămate că "domnul RR. a uitat să-i sune să nu mai vină". După discuţia cu NN. persoana vătămată F. s-a hotărât să nu mai plece în Mexic şi din cauza stării de teamă, a plecat din localitatea de domiciliu.

În susţinerea aspectelor declarate, persoana vătămată F. a pus la dispoziţia organelor judiciare un document în limba spaniolă ce reprezintă numărul de asigurări sociale a persoanei vătămate, angajat la data de 01.02.2017, în Mexic la societatea comercială OOOOO., cu sediul social în CANCUN, Q.R..

De asemenea, persoana vătămată a mai depus un document în limba spaniolă ce reprezintă o factură de curent pe numele cetăţeanului mexican PPPPP..

De asemenea, a pus la dispoziţia organelor judiciare un mesaj din data de 05.04.2017, când la ora 22:45 persoana vătămată F., pe aplicaţia x a soţiei sale, a primit un mesaj de la NN. prin intermediul utilizatorului QQQQQ. (concubina numitului XX.) cu următorul text: "Salut, sunt al bătrân (NN.).. spunei lu domnu F. să facă cumva să mă caute sa vorbim pt. că nu se face ce a făcut el şi lumea e mica ne întâlnim peste tot daca e nevoie…zii mai bine sa mă caute să se termine lucrurile în pace fără niciun fel de probleme şi repercursiuni pentru nimeni..spunei să mă sune că vreau să vorbesc cu el...

De asemenea, la data de 06.04.2017, între orele 02:48 - 03:34, numitul NN. notat în agenda telefonică a persoanei vătămate F. cu apelativul "NN.", i-a trimis persoanei vătămate F., prin intermediul aplicaţiei EEEE., următorul mesaj: Sunt RRRRR./Fa cum faci/Şi sună-mă să vorbim/E mai bine pt. toata lumea/Şi e mai bine sa ne înţelegem/Şi să terminam lucrurile/Cum trebuie terminate/Nu aşa cum ai procedat tu/Ti-am zis/Acum o lună şi ceva/Dacă vrei să pleci/Sa şti vinzi lucrurile care le ai/Şi să-ţi dau bani care ii am să-ţi dau/Şi eşti liber să pleci/Ai zis că rămâi/Ai fugit ca un bulangiu/Ascultă-mă ce îţi spun/Dacă faci vreun rău/Sau ai plecat cu vreun gând rău/Nu o sa scapi în toata lumea/Asta de mine/Deja ştiu unde stai/Deja şti unde stau/Copii/Tai nevestele/Tale şi tot/Sună-mă/Sa reglăm lucrurile/Pt binele la toţi/Că se întâlneşte munte cu munte dar om cu om/Gândeş-te-te bine odihneşte-te/Si suna mă că nu sunt supărat pe tin/Tine/Şi vreau să vorbim/Să ţi iei şi banii/Şi să mi zici ce facem cu apartamentul pt. că e apartamentu tău/Eu nu am înşelat niciodată/Pe nimeni/Dacă tu ai înţeles/Altceva/Eşti un prost/Şi ai grijă/Ce faci aştept telefonul tău/Şi cât mai curând/Nu uita/Că am documentele tale/De mexic/Si ale tale si a lu nevastăta/Si şti ca am foarte multe contacte aici si foarte mulţi prieteni/Daca faci ceva rău contra noastră/sa ţi facă dosar şi ordin de aprehension/În toată lumea/sa te caute internaţional pe interpol/Un dosar se inventează foarte repede aici/Ştii f bine/Ai grijă sa nu te caute pentru trafic de droguri/În toata lumea/Să nu te bage pe interpol/De asta îţi zic/Sună-mă/Să încheiem lucrurile/Aşa cum trebuie sa le încheiem/Ai plecat duminica cu condoru la Londra ?/Şi ne ai minţit/Că eşti în Belgia ?/Ce cauţi în Londra/?/Eu zic să te odihneşti/Şi să te calmezi/Şi să mă suni cât mai repede/Să rezolvăm treburile/Pt că dacă nu o să fie rău pentru toţi/Eu din cauza ta/Daca nu mai suni cât mai repede/să scot tot ce ai lucrat/Dar asta va avea consecinţe/Nasoale/Împotriva ta/Aştept câteva zile/Caută-mă până nu e prea târziu.

În susţinerea aspectelor declarate, persoana vătămată F. a pus la dispoziţia organelor judiciare o discuţie efectuată printr-o aplicaţie mobilă de comunicare între F. şi NN., cu următorul conţinut:

17.07.2017

18.42 - F. - Salut./18.42 - F. - Pot sa te sun ?

. . . . . . . . . .

18.07.2017

12.19 - NN. - Salut eşti ?

13.27 - F. - Salut

La ora 13:28 F. primeşte un apel vocal de la NN. cu durata de 3 minute şi 53 secunde.

13.36 - NN. - Daca ai nevoie de bani ?/13.36 - Anunţă-mă sa ti trimit./13.36 - Eu mă jur pe copii şi pe rasa mea./13.37 - Că nu te mai atinge nimeni niciodată./13.37 - Am nevoie de tine./13.37 - Aşa că gândeşte-te./13.37 - Bine.

13.37 - F. - Ok….stai liniştit.

La ora 21:07 F. încearcă să-l contacteze pe NN. printr-un apel vocal dar acesta nu răspunde.

19.07.2017

02.00 - NN. - Salut

02.00 - NN. - Eşti ?

La ora 06:34 NN. încearcă să-l contacteze pe F. printr-un apel vocal dar acesta nu răspunde.

06.51 - NN. - Eşti ?

06.55 - F. - Acum sunt.

La ora 06:56 şi 06.57 F. încearcă să-l contacteze pe NN. printr-un apel vocal dar acesta nu răspunde.

07.03 - NN. - Acum te sun./07.03 - Ca vorbeam cu cineva.

La ora 09:03 F. primeşte un apel vocal de la NN. cu durata de 9 minute şi 35 secunde.

18.43 - NN. - F., gândeşte-te ce faci, vorbeşte cu familia şi vino, ai tu casa aici, ai bani de luat, am nevoie de tine, îţi jur pe copii mei că nimeni nu îţi face nimic./18.43 - Vino./18.43 - Că avem treabă./18.43 - Te-ai odihnit destul./18.43 - Bani îţi trimit şi acolo./18.44 - Şi las-o la familie sau cum vrei să faci./18.43 - Vino cu ei./18.43 - Vino, că am hexurile la foiţe la cipuri şi nu are cine să mi le încarce.

18.46 - F. - Păi SSSSS. ?/18.46 - Stai să ajung acasă, că sunt pe drum şi conduc.

18.46 - NN. - Nu mai sunt cu el./18.43 - Aplecat iar/18.43 - Ok. /20.09 - Cu SSSSS. de ce zici că l-ai căutat?/20.09 - Prima dată./21.46 - Eşti ?

22.07 - F. - Da.

22.07 - F. - Prima dată, l-am căutat să-i spun că nu ştiu decât eu parolele şi că nu l-am spus nimănui.

22.22 - NN. - Care parole ?/22.22 - Ţi-a cerut el parole ?/22.22 - ?/22.22 - Sau cum, că nu înţeleg.

22.23 - F. - El mi-a dat parola de administrator ca să pot modifica tipul de tastatură.

22.23 - NN. - Aşa.

22.23 - F. - Adică, luam cip de pe x şi îl puneam pe y.

22.24 - NN. - Aha./22.24 - Că doar tu ai parole.

22.24 - F. - Şi i-am zis că nu am zis nimănui parola, ca să nu se gândească la cine ştie ce./22.25 - Înţelegi matale…/22.25 - L-am întrebat cum se descurcă băieţii, că în ultimele două luni am tot tras de ei ca să înveţe.

20.07.2017

03.08 - NN. - Vezi să nu te amesteci cu ei în vreo măgărie./03.09 - F./03.09 - Ai grijă./03.09 - Ce faci./03.09 - Să nu plăteşti oalele./03.09 - Sparte de ei.

03.15 NN. îi trimite lui F. 4 (patru) fotografii al unui telefon mobil marca x de culoare neagră, care este ţinut în mâna stângă iar pe ecranul telefonului sunt capturi de ecran a unei conversaţii efectuată pe aplicaţia de mesagerie.

Pe captura de ecran se observă în colţul din stânga începutul unui număr de telefon ….(prefix Anglia) iar în partea de jos în căsuţa de scriere a mesajelor mesajul în limba spaniolă "Escribir mensaje", având următorul conţinut, menţionând faptul că cel care transmite mesaje este notat cu X iar cel ce le primeşte cu Z:

X: 07.29 AM - "Să mă suni puţin"

X: 12.06 PM, transmise trei fotografii, două dintre ele reprezentând strada x (n.n. TTTTT., fiul persoanei vătămate F. locuieşte pe str. x din oraş. Buftea, jud. Ilfov) în detaliu şi ansamblu, iar a treia, două persoane de sex masculin fotografiate din spate, unul purtând un tricou alb iar al doilea un tricou roşu/vişiniu.

X: 12.06 PM - "Îl lasă acasă zilnic un microbuz alb"

X: 12.07 PM - "E băiatul în vişiniu"

Z: 12.07 PM - "Ok"

X: 12.07 PM - "Şi aia e strada şi cum se numeşte strada unde stau ei"

X: 12.07 PM - "Imediat primele două trei case de la intrarea pe stradă"

Z: 12.11 PM - "Merci mult"

X: 12.11 PM - "Vrei şi adresa de la muncă ?"

Z: 12.11 PM - "Da"

X: 12.13 PM - "Strada x, Mogoşoaia"

X: 12.14 PM - "E la 15 minute de casă"

Z: 01.53 PM - "Merci mult"

X: 02.29 PM - "Pt. puţin, oricând"

Din cercetările efectuate a rezultat faptul că NN. i-a trimis persoanei vătămate F. poze cu fii din România, pentru a-l şantaja pe aceasta, după care i-a trimis următorul mesaj: 03.15 - Şi nu mai fi prost./03.15- Şi cretin./03.15 -Că dacă vroiam să-ţi fac rău te distrugeam oriunde./03.15- Nu-ţi face familia./03.15 - Să sufere/03.15 - Acum sper că te-ai convins ce e în România./03.15 -Vezi cum faci./03.15 - Şi întoarce-te înapoi./03.16 - Că m-am jurat pe copii./03.16 - Că nimeni./03.16 - Nu-ţi face nimic./03.16 - Şi nici nu ţi se întâmplă nimic./03.16 - Şi nici nu ţi se reproşează nimic./03.16- Ce a fost, a fost./03.16 - Vino şi ia-ţi casa./03.16 - Şi banii./03.17 - Şi lasă România că mori de foame acolo./03.17 - Şi spune-le la copii./03.17 - Să nu mai vorbească numai prostii./03.17 - Că ai fost tu în Mexic./03.17 - La tras pe carduri./03.17 - Şi cumpărat telefoane./03.18 - Cu carduri./03.18 - Că te leagă fără să vrei./03.18 -Nu mai vreau./03.18 - Probleme şi discuţii între noi./03.18 - Aranjează-ţi lucrurile./03.18 - Şi vino înapoi.

În susţinerea aspectelor declarate, persoana vătămată F. a pus la dispoziţia organelor judiciare două chitanţe x cu următorul conţinut:

- prin chitanţă x nr. de control x, la data de 24.07.2017 ora 07:53 PM EDT, numita UUUUU., USA, de la locaţia ST. PUBLIX AT DORAL ISLE, FL. trimite suma de 2500 USD în România la numitul VVVVV.;

- prin chitanţă x nr. de control x, la data de 24.07.2017 ora 09:26 PM EDT, numita WWWWW., USA, de la locaţia 1ST AVE, FL trimite o sumă de bani în România la numita XXXXX..

Totodată a pus la dispoziţia organelor judiciare fotografii ale unor componente de bancomate precum şi două videoclipuri în care apare parţial NN. făcând proba unei camere video disimulată în bancomat. Pe fundal se aude următorul dialog între F., NN. şi RR.:

- Primul videoclip

F.: Şi unde o proptim. Aşa eu îţi spun că eşti înregistrat.

NN.: Du-te pişa-m-aş pe tine. Vezi că o smulgi de acolo şi de nu te-oi bate de te omor.

F.: Aia e.

NN.: De nu te-oi bate băga-mi-aş p...a în dinţii tăi.

NCA: (neinteligibil)

NN.: Pune mă şi tu deasupra ca să nu mai fie…pic de asta, RR..

NCA: Aşa ?

F.: Nu cumva trebuie să te dai mai hacana ?

NN.: E aici, colţ, p...ă.

F.: Sigur ? Bine. Cum zici matale, aia e.

NN.: Doar asta nu ştiu, distanţa.

F.: E mai mică.

NCA: (neinteligibil)

NN.: Ia vezi ? Ai video.

- Al doilea videoclip

NCA: Introduci asta…

F.: Acum acţionează.

NCA: (neinteligibil)

NN.: (neinteligibil)

F.: Ce ?

NCA: (neinteligibil)

NN.: Dă-i şi tu drumul la…

F.: Gata!

NN.: Îl scot aşa

În cursul urmăririi penale inculpatul D. nu a dat declaraţii. La sfârşitul cercetării judecătoreşti, inculpatul a solicitat să dea o declaraţie, ocazie cu care a negat săvârşirea faptei, declarând că nu o cunoaşte pe persoana vătămată F. şi că nu a fost la ea acasă, lucruri contrazise de materialul probator administrat în cauză, inculpatul fiind identificat la locuinţa persoanei vătămate.

Infracţiunea de şantaj săvârşită de inculpatul G. - persoană vătămată K.:

La data de 05.05.2017, fiind instigaţi de numitul NN., inculpatul G., împreună cu o persoană de sex bărbătesc neidentificată, s-au deplasat la adresa din Aleea x din municipiul Craiova, la domiciliul tatălui victimei K., context în care, prin ameninţări cu exercitarea unor acte de violenţă au constrâns-o pe persoana vătămată K. să o contacteze pe victima K. şi să o determine să renunţe la acţiunile de sabotare a activităţilor infracţionale desfăşurate pe teritoriul Mexicului de numitul NN..

În acest sens, persoana vătămată K., tatăl victimei K., în cursul urmăririi penale a declarat că în anul 2017, aproximativ în luna iunie, NN. a trimis la imobilul în care locuieşte, din Aleea x, municipiul Craiova, doi bărbaţi de etnie rromă, dintre care unul a fost recunoscut ca fiind inculpatul G., care au venit cu un autoturism tip x, dar a cărui marcă şi număr de înmatriculare nu l-a reţinut.

Astfel, potrivit declaraţiei persoanei vătămate K., cu două zile înainte de evenimentul menţionat, inculpatul G. şi persoana de sex bărbătesc neidentificată, au supravegheat locuinţa persoanei vătămate K., însă aceasta nu şi-a dat seama ce intenţii aveau. Inculpatul G. a fost descris şi ulterior identificat din planşe fotografice ca fiind o persoană de sex bărbătesc cu barbă şi chelie, iar ce-a de-a doua persoană a fost descrisă ca având părul pieptănat pe spate, însă nu a fost identificată din planşe fotografice.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate K., în jurul datelor de 05 sau 06.06.2017, inculpatul G., împreună cu o altă persoană de sex bărbătesc neidentificată, au venit în faţa porţii sale şi văzând că are în curte un câine de luptă, respectiv rotweiler, nu au intrat în interior şi printr-un tertip, respectiv întrebându-l unde stă "YYYYY." au determinat-o pe persoana vătămată să iasă din curte pentru a le indica locaţia.

Persoana vătămată K., a declarat că în momentul în care se afla pe Aleea x din municipiul Craiova, profitând că pe stradă nu se mai afla nicio persoană, în afara celor trei, inculpatul G. i-a spus: "Bă, ia întoarce-te", după care a continuat să-l ameninţe pe fiul persoanei vătămate, victima K., solicitându-i persoanei vătămate K. să o avertizeze pe acesta, în caz contrar urmând ca victima să fie ucisă în Mexic şi adusă din Mexic în România "în patru blăni", ameninţând-o implicit şi pe persoana vătămată K., spunându-i "Bă nu te gândeşti că eşti singur pe aicea".

Persoana vătămată K. a susţinut că, deşi nu a fost agresată fizic, în mod direct, atitudinea inculpatului G. şi a celeilalte persoane de sex bărbătesc i-a provocat o stare de teamă pentru viaţa sa şi a fiului său, victima K..

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate K., la finalul discuţiei, inculpatul G. i-a aruncat peste faţă apa dintr-o sticlă.

Persoana vătămată K. a arătat că, pentru a nu-i provoca, le-a spus celor doi că îi va transmite mesajul fiului său K., ceea ce a şi făcut de altfel. În acest context, victima K. i-a transmis persoanei vătămate K. că nu o poate proteja din Mexic, pentru că are foarte mulţi "duşmani" în Mexic, referindu-se la NN., care-l ameninţa-se în mai multe rânduri şi îi ceruse să plece din Mexic. În acest context, victima K. i-a cerut persoanei vătămate K. să nu mai iasă din casă şi să fie atent.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate K., victima K. i-a transmis o fotografie cu unul dintre cei doi agresori, respectiv cu inculpatul G., individului cu barbă, pe care persoana vătămată K. a recunoscut-o ca fiind unul dintre autori.

Fiul său i-a spus că numitul NN. a primit informaţia referitoare la ameninţările adresate persoanei vătămate, de la inculpatul G. şi că trebuia să primească de la aceştia şi o filmare în care apărea persoana vătămată K., lovită de inculpatul G. şi de cel de-al doilea agresor.

Cu ocazia audierii, persoana vătămată L., care a confirmat starea conflictuală existentă în Mexic între numitul NN. şi victima K.. Aceasta a declarat faptul că soţul său, K., în timp ce se afla la domiciliu a fost ameninţat cu moartea de două persoane, în cazul în care nu îl convinge pe fiul lor - K. să plece din Mexic. Cele două persoane i-au spus persoanei vătămate K. că, dacă nu ia legătura cu fiul său, îi va omorî pe toţi, "pentru că în Mexic este teritoriul lor". Ulterior ameninţărilor, persoana vătămată L. a luat legătura cu fiul său, K., acesta sfătuind-o să îşi ia anumite măsuri din precauţie.

Persoana vătămată L. a declarat că le-a văzut pe cele două persoane, dar după ce a ieşit din casă, în curte l-a observat pe soţul său - K. că era ud, galben la faţă din cauza fricii şi acesta i-a spus ce s-a întâmplat cu cele două persoane. Astfel, persoana vătămată L. a confirmat faptul că soţul său i-a spus imediat după comiterea faptei că cele două persoane l-au ameninţat cu moartea pentru a-l determina să-l convingă pe fiul lor - K. să plece din Mexic şi l-au stropit cu o sticlă de apă.

Potrivit declaraţiei martorei L., după acest eveniment a simţit o puternică stare de temere.

În faţa instanţei, cu ocazia audierii, persoana vătămată K. a declarat că inculpatul G. i-a spus:

"Bă, ţie nu ţi-e frică că eşti om bătrân, eşti singur aici printre noi, nu ţi-e frică că te luăm şi că nu te mai întorci aici. Mi-a spus să îl potolesc pe fiul meu … G. Mi-a spus să fiu atent, că o să mi-l trimită între 4 scânduri".

De asemenea a declarat că s-a temut când a avut discuţia cu inculpatul G. şi cred că va fi bătut, dar nu s-a întâmplat acest lucru.

Cu ocazia audierii în faţa instanţei, persoana vătămată K. a declarat că îi este teamă şi în prezent, că a primit ameninţări, prin intermediari, de la NN. şi în urmă cu o lună .

În cauză, cu ocazia audierii, inculpatul G., a declarat că pe victima K. nu a cunoscut-o personal, dar a aflat de aceasta prin intermediul reţelelor de socializare. Cu privire la persoana vătămată K., a declarat că este tatăl victimei K. şi o cunoaşte, deoarece a avut cu acesta un conflict verbal, care a avut loc în anul 2017.

În momentul conflictului cu persoana vătămată K., inculpatul G. a susţinut faptul că se afla cu o rudă de-a sa, pe care o cunoaşte cu porecla "ZZZZZ.". Astfel, inculpatul G. a declarat că s-a întâlnit pe stradă cu persoana vătămată K. şi a avut cu aceasta un schimb de replici, motivul fiind acela că victima, K., aducea jigniri familiei inculpatului, pe reţelele de socializare sau prin intermediul unor prieteni comuni.

Astfel inculpatul G. a susţinut faptul că, victima K. spunea că îl bate pe inculpat şi pe membrii familiei acestuia, le adresa injurii şi îi denigra în faţa prietenilor.

Inculpatul susţine că, în acest context, în momentul în care s-a întâlnit cu persoana vătămată K., i-a adresat injurii şi i-a spus să îi transmită victimei K. să înceteze să-l mai ameninţe. Totodată a susţinut că nu a lovit-o pe persoana vătămată ci "doar l-am înjurat".

Inculpatul a dat o declaraţie nesinceră, contrazisă de materialul probator, a recunoscut totuşi că s-a întâlnit cu persoana vătămată şi i-a adresat injurii.

Infracţiunea de conducerea unui autovehicul fără a poseda permis de conducere, în formă continuată, săvârşită de inculpatul G.:

La data de 08.02.2019, în intervalul 14:05 - 14:45, inculpatul G. a condus pe drumurile publice, pe raza municipiului Bucureşti, respectiv pe Str. x şi B-dul x, autoturismul marca x, de culoare roşie cu nr. de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere.

La data de 14.02.2019, în intervalul 16:11 - 18:23, inculpatul G. a condus pe raza municipiului Craiova, autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere.

La data de 15.02.2019, în intervalul 13:28 - 14:20 inculpatul G. a condus pe raza municipiului Craiova, respectiv pe Str. x, B-dul x şi Aleea x, autoturismului marca x, cu nr. de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere.

Aceste aspecte au rezultat din probele administrate în cursul urmăririi penale.

Astfel, prin încheierea nr. 3141/3/2019 din data de 05.02.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti s-a dispus emiterea unui mandat de supraveghere tehnică, valabil pentru o perioadă de 30 de zile, de la 05.02.2019 până la data de 06.03.2019, respectiv mandatul de supraveghere tehnică nr. x/05.02.2019, constând în supravegherea audio, video şi prin fotografiere a activităţilor inculpatului G..

La data de 08.02.2018, în jurul orelor 13:40, inculpatul G. s-a programat pentru efectuarea unui control medical la AAAAAA. situată în municipiul Bucureşti.

În acest context, organele de cercetare penală s-au deplasat la adresa menţionată pentru efectuarea unei supravegheri operative, iar la ora 14:05 din interiorul clinicii a fost observat ieşind inculpatul G. împreună cu o persoană de sex feminin, care a fost identificată în persoana numitei QQQ., concubina acestuia.

Cei doi şi-au continuat deplasarea pe Str. x către B-dul x, unde, după aproximativ 100 de metri s-au oprit în dreptul unui autoturism marca x, de culoare roşie cu nr. de înmatriculare x (în evidenţa DEPABD proprietar al autoturismului este numita QQQ.).

Inculpatul G. s-a urcat în stânga, la volanul autoturismului, iar numita QQQ., în dreapta pe locul pasagerului. Astfel, inculpatul a condus autovehiculul pe drumurile publice, respectiv pe Str. x în direcţia B-dul x, iar la intersecţia celor două străzi, autoturismul a virat spre dreapta, pe B-dul x, în direcţia autostrăzii A1 (Bucureşti - Piteşti) şi şi-a continuat deplasarea pe B-dul x, timp în care, inculpatul G. a fost observat conducând agresiv, accelera şi decelera fără motiv, schimba benzile de sens brusc, fără a folosi semnalizarea, timp în care utiliza telefonul mobil.

În jurul orelor 14:20, inculpatul G. a oprit în parcarea restaurantului x din B-dul x, sectorul 6 din municipiul Bucureşti, unde au intrat, iar în jurul orelor 14:45, a fost observat ieşind din restaurantului x, s-a apropiat de autoturism, inculpatul G. s-a urcat în stânga, la volanul autoturismului, iar numita QQQ., în dreapta, pe locul pasagerului, conţinându-şi deplasarea pe B-dul x, în direcţia autostrăzii A1 (Bucureşti - Piteşti).

În urma verificării în baza de date a Poliţiei Române - D.E.P.A.B.D. - Evidenţa Auto, a reieşit faptul că nici inculpatul G. şi nici numita QQQ. nu figurează cu permis de conducere emis de autorităţile române.

Aspectele rezultate în urma verificărilor au fost comunicate către lucrători din cadrul Poliţiei Române - Brigada Autostrăzi şi Misiuni Speciale pentru efectuarea controlului în trafic şi luarea măsurilor legale.

Lucrătorii de poliţie au procedat la efectuarea controlului în trafic, pe autostrada A1 (Bucureşti - Piteşti), la km 80, moment în care a fost depistată numita QQQ. conducând autoturismul x.

Aceasta a prezentat un permis de conducere emis de autorităţile mexicane având seria x emis la data de 24.04.2017.

În urma verificărilor efectuate de către lucrătorii de poliţie, s-a constatat că permisul prezentat nu este recunoscut de autorităţile române şi nu conferă dreptul posesorului de a conduce pe drumurile publice de pe teritoriul României.

La data de 14.02.2019, la ora 10:10, în zona Ambasadei Indiei din municipiul Bucureşti, situată pe B-dul x nr. 46, a parcat un taxi marca x cu nr. de înmatriculare x, din care au coborât inculpatul G. şi QQQ.. Aceştia au intrat în ambasadă, în timp ce şoferul a rămas în aşteptare.

La ora 11:05, inculpatul G. şi QQQ. au ieşit din ambasadă şi cu taxiul menţionat s-au deplasat la AAAAAA. din municipiul Bucureşti unde au intrat la ora 11:25. În jurul orei 11:40, cei doi au părăsit clinica medicală certându-se, au urcat în taxi şi au ieşit din municipiul Bucureşti.

În continuare, s-au deplasat pe autostrada A1 spre municipiul Piteşti, apoi pe D.E. 574 spre municipiul Slatina, judeţul Olt, iar la ora 15:05 au intrat la o adresă situată în municipiul Craiova, judeţul Dolj. Autoturismul taxi a părăsit zona fiind lăsat din supraveghere. În faţa imobilului se afla parcat autoturismul marca x, culoare roşie cu nr. de înmatriculare x, iar în faţa adresei din x era parcat auto marca x, culoare neagră, cu nr. de înmatriculare x.

La ora 15:51, la adresa din municipiul Craiova, judeţul Dolj, au intrat trei femei de etnie rromă, acestea venind cu auto marca x, culoare gri, cu nr. de înmatriculare x.

La ora 16:11, inculpatul G. a plecat de la adresă însoţit de un copil şi s-a urcat în auto cu nr. de înmatriculare x, plimbându-se pe străzile din x, pentru a intra la adresa sa de domiciliu la ora 16:40. La ora 16:48, la adresa din Str. x din municipiul Craiova, a venit auto cu nr. de înmatriculare x, din care au mai coborât doua femei de etnie rromă.

La orele 16:50, inculpatul G. însoţit de un tânăr de aproximativ 14 - 15 ani a părăsit domiciliul său cu auto marca x şi a revenit la adresa din str. x. La ora 17:18 la adresa supravegheată a intrat QQQ. care a coborât din auto cu nr. x

După circa 35 minute, inculpatul G. a plecat cu auto cu nr. de înmatriculare x şi s-a deplasat pe Str. x din municipiul Craiova şi s-a întâlnit cu un bărbat ale cărui semnalmente erau asemănătoare cu ale numitului BBBBBB.. Cei doi s-au deplasat pe Calea x în zona x unde BBBBBB. a mers la o casă de schimb valutar, S.C. CCCCCC. S.R.L., situată pe B-dul x bl. 15.

La ora 18:23, inculpatul G. şi BBBBBB. au revenit la maşină şi s-au întors la adresa din str. x, unde a intrat G., iar BBBBBB. s-a deplasat cu autoturismul x pe Str. x intrând la un imobil nenumerotat, prevăzut cu gard de beton.

La data de 15.02.2019, începând cu ora 09:23, dispozitivul de supraveghere a fost instalat în zona adresei situată în str. x, din municipiul Craiova, judeţul Dolj, ocazie cu care autoturismul marca x a fost observat parcat pe Str. x.

La ora 13:28, de la adresă a ieşit inculpatul G. şi s-a deplasat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare x în zona x de pe B-dul x din municipiul Craiova, parcând în dreptul terasei x.

Acolo, inculpatul G. s-a întâlnit cu şoferul autoturismului marca x, de culoare galbenă, cu nr. de înmatriculare x. Inculpatul G. a făcut schimb de materiale ce nu s-au putut observa exact cu acest bărbat, după care cel din urmă a intrat la o casă de schimb valutar, situată în spatele restaurantului x, de unde a revenit având în mână o sumă de bani pe care i-a înmânat-o inculpatului G. (13:36).

În continuare cei doi s-au despărţit, inculpatul G. mergând la adresa sa de domiciliu (13:44).

După circa 25 de minute, inculpatul G. a plecat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare x, s-a deplasat pe străzile din x, până la ora 14:20, când a intrat în x.

De aici a revenit după aproximativ 5 minute, inculpatul G. aflându-se pe locul din dreapta faţă, în timp ce la volan era un alt bărbat (B1), cei doi intrând în barul "x" aflat in zona intersecţiei Str. x cu Str. x din municipiul Craiova (14:39).

La ora 15:33, cei doi au ieşit împreună cu un alt bărbat, cu care s-au salutat, apoi, cu autoturismul marca x, au revenit la adresa de domiciliu a inculpatului G..

La ora 16:50, inculpatul G. şi B1 au plecat cu autoturismul cunoscut şi s-au deplasat la un atelier de tinichigerie situat în x.

După circa 30 de minute, au părăsit atelierul menţionat şi s-au plimbat pe străzile din centrul municipiului Craiova, după care s-au întors la adresa din str. x (18.29).

Potrivit declaraţiei inculpatului G., acesta nu posedă permis de conducere emis de autorităţile române, însă în anul 2016, în timp ce se afla în Mexic a dobândit permis de conducere eliberat de autorităţile din Mexic. Astfel, după ce a revenit în România, a început să conducă, folosind permisul de conducere emis de autorităţile din Mexic, fără a cunoaşte dacă are dreptul de a conduce sau nu. În anul 2018, permisul de conducere eliberat de autorităţile mexicane i-a fost reţinut, deoarece acesta a condus în stare de ebrietate.

În acest context, potrivit declaraţiilor inculpatului G., nu a mai condus autoturismul. Pentru fapta din 2018 a fost condamnat în anul 2019 la pedeapsa de 2 ani de închisoare, ce a fost suspendată.

În cursul urmăririi penale, inculpatul G. a declarat că nu îşi aminteşte dacă a condus autoturismul la data de 08.02.2019, fiind posibil ca autovehiculul să fi fost condus de soţia acestuia care deţine permis de conducere eliberat de autorităţile mexicane. Inculpatul G. a susţinut că nu cunoaşte împrejurări referitoare la momentul în care concubina sa a dobândit permisul de conducere şi nici când a fost în Mexic.

În ceea ce priveşte conducerea autovehiculului la datele de 14 şi 15.02.2019, inculpatul G. a declarat că nu a condus autovehiculul în Craiova. Autoturismul x l-a cumpărat de la o persoană din Arad, pe nume DDDDDD., şi a fost înmatriculat pe numele concubinei mele QQQ..

Cu ocazia dezbaterilor, inculpatul G. a recunoscut săvârşirea faptei, în formă continuată, de altfel fiind singura infracţiune recunoscută de inculpat.

Infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor săvârşită de inculpatul G.

La data de 25.07.2019, la adresa situată în municipiul Craiova, judeţul Dolj, unde locuieşte inculpatul G., acesta a deţinut, fără drept, o armă letală, respectiv un pistol marca x, cu 1 (un) încărcător.

La data de 18.07.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, a emis mandatul de percheziţie domiciliară nr. 622 prin care s-a autorizat efectuarea percheziţiei domiciliare la adresa situată în municipiul Craiova, judeţul Dolj, unde locuieşte fără forme legale inculpatul G..

În acest context, prin ordonanţa nr. xD/P/2019 din data de 26.07.2019 s-a dispus efectuarea în cauză a unei expertize criminalistice balistice, de către experţi din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică - Serviciul de Expertize Criminalistice, cu privire la pistolul marca x, seria x.

În urma expertizării armei menţionate a rezultat că este în stare de funcţionare şi corespunde categoriei de arme de foc interzise prevăzute în Anexa Legii nr. 295/2004, la categoria A, pct. 6: "arme care prezintă caracteristicile tehnice ale armelor letale sau, după caz, ale armelor neletale, dar care nu se regăsesc în anexa la prezenta lege".

Cu privire la pistolul găsit la domiciliul, inculpatul G. a susţinut că nu cunoaşte cum a ajuns arma în locuinţă. Inculpatul a declarat că în imobil locuieşte împreună cu membrii familiei, dar mai au acces şi alte rude, în măsura în care îl vizitează.

Din conţinutul procesului-verbal de percheziţie domiciliară rezultă că pistolul a fost găsit în camera inculpatului G., pe un dulap. Inculpatul G. a fost reţinut şi arestat în Bali, în perioada 14.03.2019 şi până în luna noiembrie 2019, când a revenit în ţară. Deci la momentul efectuării percheziţiei domiciliare inculpatul era arestat în Bali.

În cursul judecăţii, inculpatul G. a solicitat audierea fiului său- numitul KK., fără a preciza că acesta este minor.

Cu ocazia audierii, martorul KK., în vârstă de 15 ani a dat o declaraţie pro causa, nesinceră şi contradictorie.

Astfel, martorul a declarat "în anul 2019, primăvara sau vara, eram cu prietenii mei în Parcul Tineretului din Craiova şi sub o bancă am găsit o armă, am luat-o şi dus-o acasă", apoi, după ce a susţinut că era cu prietenii, arată "nimeni absolut nu a văzut că am luat arma de sub banca din parc". Deşi susţine că era cu prietenii (nu cu prietenul) indică o singură persoană pe EEEEEE..

Menţionează că acasă l-a pus "într-un şifonier în dormitor", iar potrivit procesului-verbal de percheziţie arma a fost găsită pe un dulap în camera inculpatului G..

Mai mult nu se ştie dacă în perioada indicată martorul s-a aflat în România, având în vedere că locuieşte şi în România şi în Canada, iar pentru a da declaraţia a venit special din Canada şi a stat în carantină. Martorul nu a făcut dovada unde s-a aflat în primăvara sau vara anului 2019. De asemenea, în cursul urmăririi penale nu s-a făcut nicio referire la faptul că arma ar fi fost dusă în casa inculpatului de KK. când avea 13 ani.

Ca urmare, instanţa nu poate reţine susţinerile martorului KK., pentru motivele arătate şi nu va lua în considerare declaraţia acestuia. Instanţa reţine că arma a aparţinut inculpatului G., fiind găsită în camera acestuia, niciun alt membru al familiei nu a arătat că i-ar aparţine (cu excepţia minorului KK., dar declaraţia sa este nesinceră), iar faptul că în casă mergeau unele persoane în vizită, nu schimbă situaţia, este imposibil ca cineva care l-ar fi vizitat pe inculpat, să-i fi pus arama în dormitor.

Infracţiunea de şantaj săvârşită de inculpatul H. - persoană vătămată M.

La data de 18.07.2017, în jurul orelor 12:00, în timp ce se afla în faţa imobilului situat în municipiul Craiova, la adresa din Calea x, judeţul Dolj, inculpatul H., fiind instigat de numitul NN. a exercitat acte de violenţă fizică asupra persoanei vătămate M., cu scopul de a o determina să continue să construiască imobile în municipiul Craiova în parteneriat cu NN..

Potrivit susţinerilor persoanei vătămate M., consemnate în procesul-verbal de redare din data de 11.07.2019 şi conform discuţiei purtate de organele judiciare în data de 22.05.2019 la sediul DIICOT, înregistrată în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. x din 05.02.2019 au rezultat următoarele aspecte declarate de aceasta:

"…Am încercat să mă rup, pentru că mi-am dat seama de la bun început ce vrea el. El vroia să pună mâna pe tot ce aveam eu şi prin fel de fel de tertipuri de astea. Şi am ales varianta despărţire şi ulterior m-am trezit cu ţiganii la uşa mea. Şi de acolo s-a rupt tot"/../"m-am şi trezit cu nişte ţigani care m-au bătut".

Cu privire la contextul exercitării actelor de violenţă, comise asupra persoanei vătămate de către inculpatul H., persoana vătămată M. a susţinut faptul că a avut "nişte probleme foarte…din punctul meu de vedere foarte grave pentru că m-am şi trezit cu nişte ţigani care m-au bătut. Acum vreo 2 ani" (2017).

În ceea ce priveşte relaţia cu numitul NN. şi cu soţia acestuia UUU., persoana vătămată M. a declarat următoarele: "Ne-am cunoscut. A fost o relaţie foarte ok. Eu am ţinut foarte, foarte mult la ea. Şi părinţii mei au ţinut foarte mult la ea. A fost decepţia vieţii mele. Vă şi spun de ce, pentru că, ea are o tactică foarte bună. În spatele unor probleme de astea, gen … atacuri de panică, epilepsie şi aşa mai departe. Ea tot timpul porneşte pe picior de victimă, tot timpul. Şi ea în grupul ei de prieteni pozează într-o femeie foarte (neinteligibil), ajută oameni nevoiaşi, ajută … deci, e o filantropie din asta ieşită din comun. Şi mai porneşte pe tiparul că toată lumea o va înşela, toată lumea a profitat de bunătatea mea, toată lumea … Şi vă spun sincer că … Am crezut, sau mai pe româneşte am pus botul la tot ceea ce mi s-a servit, la vremea respectivă. Ce pot să vă spun, eu în perioada respectivă nu ne-am mai intersectat mult timp. Eu în perioada respectivă … mama mea a avut mai multe terenuri moştenire pe care le-am lotizat şi le-am vândut şi le-am … nu ştiu ce. M-a rugat, m-a rugat la momentul respectiv să o ajut, pentru că ea nu ştia cu nişte acte cu … să le aranjez şi aşa mai departe şi oarecum am început să ne împrietenim. Iar ulterior am primit din partea ei o propunere să ne asociem".

În ceea ce priveşte S.C. FFFFFF. şi construcţiile realizate de această societate comercială, persoana vătămată M. a susţinut faptul că a cumpărat terenurile în calitate de persoană fizică şi împreună cu numita UUU. a intenţionat să realizeze un proiect de construcţii, însă s-a anulat/suspendat PUZ-ul şi nu au mai putut construi. Astfel, proiectul a murit din faşă, între timp, timp de trei ani, cât a ţinut procesul la Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Dolj, nu s-a putut face nimic. Între timp, persoana vătămată M. a identificat la executări silite clădirea de pe Calea x (GGGGGG.) pe care acesta a cumpărat-o pe numele mamei sale. Acesta fiind momentul în care, potrivit persoanei vătămate M., aceasta şi-a ridicat primele semne de întrebare cu privire la interesul numitului NN. la adresa sa.

Astfel, persoana vătămată M. a susţinut că a purtat discuţii cu numita UUU., a participat la licitaţie, s-a ocupat personal de proiect, de schimbarea construcţiei - modificări, interioare, exterioare, faţade, arhitectură - şi aşa mai departe şi la un moment dat, în contextul discuţiilor cu potenţialul chiriaş, a intervenit numitul NN. care i-a spus persoanei vătămate că nu este de acord cu închirierea imobilului pentru suma de 5000 de euro şi că vrea să închirieze imobilul pentru suma de 10.000 de euro, propunându-i persoanei vătămate M. varianta de a opri clădirea câştigată la licitaţie pentru a realiza un cazinou, urmând ca persoana vătămată M. să primească suma de 5.000 de euro, reprezentând jumătate din chiria.

Persoana vătămată M. nu a fost de acord cu propunerea numitului NN. şi a semnat contractul de închiriere cu GGGGGG., pentru suma de 5.000 de euro.

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate M., dată în cursul urmăririi penale, negocierile pe care le-a avut cu numitul NN., legate de închirierea spaţiului i-au atras atenţia şi a făcut-o să-şi dea seama de intenţiile acestuia. În momentul în care persoana vătămată a cumpărat terenurile pentru a ridica construcţii, numitul NN. i-a propus să investească primul în proiect, condiţia fiind de a-şi recupereze primul sumele de bani.

Astfel, numitul NN. a investit suma de aproximativ 220.000 euro pentru plata unui teren şi iniţierea construcţiei, însă după momentul în care a făcut primele două plăţi, i-a spus persoanei vătămate M. că nu mai are bani şi îşi vrea banii înapoi. Astfel, neavând sume de bani disponibile, persoana vătămată M. a fost constrânsă să-i cedeze numitului NN. clădirea pe care o închiriase către GGGGGG..

Persoana vătămată M. a declarat: "Mi-am dat seama de la bun început că … de cum au decurs discuţiile. Că ea a venit cu trei variante: ori îşi vrea banii şi ne despărţim, ori să intre o persoană asociat şi fiecare să îşi ia bani în funcţie de ce bagă, iar a treia variantă să mă duc la el. Bineînţeles că eu am spus pas la toate că eu acolo nu aveam ce să caut. Asta cu băgatul celei de a treia persoane eu nu aveam nevoie de … Am încercat să mă rup, pentru că mi-am dat seama de la bun început ce vrea el. El vroia să pună mâna pe tot ce aveam eu şi prin fel de fel de tertipuri de astea. Şi am ales varianta despărţire şi ulterior m-am trezit cu ţiganii la uşa mea. Şi de acolo s-a rupt tot".

Astfel, la data de 18.07.2017, în jurul orei 12:00, în timp ce persoana vătămată se afla la adresa din municipiul Craiova, a fost abordată de inculpatul H. şi de o altă persoană, iar acestea i-au dat un telefon mobil supunându-i să discute cu numitul NN.. În contextul în care persoana vătămată a refuzat să poarte discuţii cu NN., una din persoane a lovit-o pe persoana vătămată în zona feţei.

La data de 29.05.2019, cu ocazia audierii, persoana vătămată M. l-a identificat din fotografii pe inculpatul H., ca fiind persoana care a agresat-o fizic, aceasta cerându-i în prealabil persoanei vătămate "să discute la telefon cu domnul Florin" (NN.), solicitare ce a fost refuzată de persoana vătămată.

Declaraţia persoanei vătămate M. a fost confirmată de declaraţia martorilor ameninţaţi GG. şi EE., precum şi cea a martorului FF..

Astfel, martorii ameninţaţi au susţinut faptul că, din gruparea suspectului NN. fac parte mai multe persoane, printre care o persoană cunoscută cu numele NNN., care are rolul de a asigura paza şi protecţia grupării, atât pe teritoriul Mexicului, cât şi în USA şi România. Alături de persoana cunoscută cu numele NNN., mai acţionează şi băiatul acestuia, inculpatul H., care a exercitat acte de violenţă şi asupra persoanei vătămate M..

De asemenea, potrivit declaraţiei martorului FF., în ceea ce priveşte vânzarea de apartamente, iniţial, începând cu anul 2012, împreună cu persoana vătămată M., numita UUU. s-a implicat în construcţia unui bloc de aproximativ 8 apartamente, situat pe Str. x din municipiul Craiova. Toate apartamentele din acest bloc au fost vândute. Blocul era deja construit, iar cei doi au realizat finisarea clădirii.

Ulterior, la sfârşitul anului 2015, persoana vătămată M. şi numita UUU. au început să construiască două blocuri în oglindă pe Calea x M şi R. Cele două blocuri aveau fiecare autorizaţii de construcţie separată. În noiembrie 2016, blocul ce-i aparţinea numitei UUU. avea deja placa turnată de la primul etaj, iar persoana vătămată M. a constatat faptul că înălţimea etajului era prea mică şi trebuia înălţată.

În acest context, în cursul iernii 2016 - 2017, potrivit martorului FF., persoana vătămată M. a mers la primărie şi a cerut o modificare de temă, în sensul autorizării ridicării fiecărui etaj cu încă 17 cm.

În cursul lunii februarie 2017, numita UUU. a aflat că persoana vătămată M. a cerut modificarea de temă şi nu i-a spus, context în care cei doi s-au certat şi au divizat firma. În acest context, aproximativ în luna aprilie sau mai 2017, în timp ce martorul se afla pe şantier, la etajul doi al clădirii, acesta a observat cum două persoane au exercitat acte de violenţă fizică asupra persoanei vătămată M..

Potrivit declaraţiilor martorului FF., persoana vătămată M. avea să-i dea bani numitei UUU., în jur de 200.000 - 250.000 euro, iar după ce a intervenit conflictul între persoana vătămată M. şi numita UUU., precum şi după ce asupra persoanei vătămate M. au fost exercitate acte de violenţă, aceasta a cedat jumătatea sa de drept de proprietate pentru un imobil închiriat de S.C. GGGGGG. S.R.L.. Acest imobil a fost construit în perioada 2015 - 2016 şi a fost închiriat pentru suma de 4.000 de euro pe lună către S.C. GGGGGG. S.R.L..

La data de 13.04.2016, persoana vătămată M. a înregistrat S.C. FFFFFF. S.R.L., asociaţi fiind numitele HHHHHH. şi UUU., iar la datele de 20.04.2016, 22.04.2016, 18.07.2016, 26.07.2016, 23.08.2016, 07.09.2016, numita UUU. a împrumutat S.C. FFFFFF. S.R.L. cu suma totală de 1.578.400 RON (aproximativ 350.000 de euro), din care, la data de 25.11.2016, este cedată creanţa în valoare de 552.900 RON persoanei vătămate M..

La data de 25.11.2016, în schimbul creditării S.C. FFFFFF. S.R.L., persoana vătămată M. renunţă la drepturile de proprietate asupra imobilului situat la adresa din municipiul Craiova, Calea x, evaluând acest imobil la suma de 777.900 RON.

Pe de altă parte S.C. FFFFFF. S.R.L. a primit aport din partea persoanei vătămate M. şi a numitei HHHHHH., 1/2 din două loturi de teren pe care urmau să fie construite cele două imobile, situate la adresa din Calea x. Cu toate acestea, potrivit contractelor din datele de 15.05.2014 şi 28.01.2016, cele două imobile au fost cumpărate de numita UUU. şi de persoana vătămată M. şi numita HHHHHH., iar preţul terenului a fost de 150.000 euro, respectiv 100.000 euro. Practic aportul teoretic la capitalul social al S.C. FFFFFF. S.R.L., adus de persoana vătămată M. a fost de 125.000 euro, iar aportul adus de numitul NN., prin intermediul numitei UUU. a fost de 475.000 de euro.

În acest context, la data de 03.05.2017, s-a realizat proiectul de divizare parţială prin desprinderea S.C. FFFFFF. S.R.L., iar după exercitarea actelor de violenţă, la data de 15.12.2017, SOCIETATEA COMERCIALĂ FFFFFF. S.R.L. s-a divizat parţial prin desprinderea unei părţi din capitalul social al S.C. FFFFFF. S.R.L. şi transmiterea acesteia către S.C. SEVEN BUSINESS REZIDENCE S.R.L., numita UUU. rămânând în continuare unic asociat al S.C. FFFFFF. S.R.L..

Din analiza contractelor depuse la dosar de persoana vătămată M., rezultă că în perioada menţionată, numitul NN., prin intermediul numitei UUU. şi utilizând sume de bani obţinute din comiterea de infracţiuni, a cumpărat terenurile ce au stat la baza aportului adus de persoana vătămată M., HHHHHH. şi UUU. la capitalul S.C. FFFFFF. S.R.L. şi a creditat această societate cu sume de bani şi imobile în valoare de aproximativ 475.000 de euro.

De asemenea, numitul NN. a cumpărat prin interpuşii (HHHHHH. şi IIIIII.) şi imobilul situat la adresa din municipiul Craiova, Calea x, iniţial în baza unui contract de schimb, din data de 08.06.2015, având ca obiect 1/2 din suprafaţă, după care şi cealaltă parte de 1/2 din imobil ca urmare a cesiunii de creanţă încheiată la data de 25.11.2016.

Cu toate acestea, numitul NN. a obţinut în schimbul acestei creditări imobilul situat la adresa din municipiul Craiova, Calea x, evaluat la suma de 777.900 RON (aproximativ 172.866 euro).

Astfel, s-a constatat că faţă de suma de 475.000 euro, investită de numitul NN., acesta a înregistrat o pagubă de aproximativ 300.000 euro.

Fiind audiat în cursul urmăririi penale, inculpatul H. a arătat că înainte de data comiterii actelor de violenţă asupra persoanei vătămate M., inculpatul a mers la o sală de sport din municipiul Craiova, ce aparţine persoanei vătămate. În acest context, fără a avea un motiv, inculpatului H. i-a fost refuzată solicitarea de a se abona la acea sală de sport. Ulterior, după aproximativ o săptămână, iubita inculpatului H., în timp ce se afla la o terasă în Craiova, a observat-o la o altă masă pe persoana vătămată M. şi a auzit-o pe aceasta spunând:

"A venit şi cioara asta să îşi facă abonament şi nu l-am lăsat" făcând referire la inculpatul H..

Astfel, s-a arătat că potrivit declaraţiei inculpatului H., după aproximativ încă o săptămână, în timp ce se afla la adresa din Calea x, împreună cu un văr de-al său, a observat-o pe persoana vătămată M., a mers la aceasta să o întrebe de ce a nu i-a permis să îşi facă abonament la sala de sport şi de ce i-a spus "cioară".

Inculpatul H. a susţinut că, iniţial persoana vătămată M. a negat cele întâmplate, după care inculpatul a sunat-o pe iubita acestuia şi i-a dat telefonul persoanei vătămate pentru a vorbi. Întrucât persoana vătămată M. i-a dat telefonul şi i-a spus inculpatului H. că s-a exprimat aşa cum a vrut, inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată cu palma.

A mai declarat că nu cunoaşte cu ce se ocupă M. şi nu ştie în ce domeniu lucrează.

S-a apreciat că aspectele susţinute de inculpatul H. sunt evident nereale, neexistând date cu privire la controlarea unor săli de sport de către persoana vătămată M..

În cursul judecăţii, inculpatul H. s-a prezentat doar la al doilea termen de judecată, fiind citat cu mandat de aducere şi a declarat că nu doreşte să dea declaraţie în cauză.

La finalul cercetării judecătoreşti, apărătorul inculpatului H. a solicitat audierea numitei LL., în calitate de martor.

Cu ocazia audierii, martora a dat o declaraţie care nu are nicio legătură cu cauza, a arătat că în perioada 2016 - 2018 a fost iubita lui H. şi că în "perioada menţionată inculpatul H. s-a certat cu un om, dar nu ştiu unde".

Din materialul probator administrat în cauză, a rezultat că inculpatul H., instigat fiind de NN., i-a adresat ameninţări persoanei vătămate M. cu scopul de a o determina să continue să construiască imobile în municipiul Craiova în parteneriat cu NN..

S-a arătat că declaraţia inculpatului din cursul urmăririi penale referitoare la faptul că persoana vătămată nu l-a primit la o sală de sport nu este sinceră, persoana vătămată nedeţinând o astfel de sală, iar declaraţia martorei LL. nu are nicio legătură cu cauza.

În schimb, declaraţiile martorilor FF. şi martorilor ameninţaţi GG. şi EE. s-au coroborat cu declaraţia persoanei vătămate.

În drept, s-a reţinut că faptele inculpaţilor A., B. şi C. care, în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, împreună cu numiţii NN. şi OO. au constituit un grup infracţional organizat, coordonat de NN., cu scopul de a comite infracţiuni de violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat, reuşind ca: în data de 05.05.2017, în municipiul Craiova să comită o infracţiune de şantaj asupra persoanei vătămate K.; în perioada februarie - aprilie 2017, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate E.; în luna august 2019, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în comuna Valea Călugărească, asupra persoanei vătămate F.; în luna iulie 2017, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate M.; la data de 02.04.2018, în Mexic, să comită o tentativă la infracţiunea de omor calificat asupra persoanei vătămate K. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

Totodată, s-a reţinut că faptele inculpaţilor A., B. şi C., care, la data de 02.04.2018, la sediul PP. din Cancun, situat la adresa din Cancun, QQ., fiind instigaţi de numitul NN., după ce au urmărit victima K., au exercitat asupra acesteia acte de violenţă de intensitate deosebită, iar inculpatul A. a înjunghiat victima cu un cuţit, ce i-au pus în viaţa în pericol, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de tentativă de omor calificat, prevăzute de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

Întrucât inculpaţii au comis faptele menţionate înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna dintre acestea, în sarcina lor reţinându-se concursul real de infracţiuni - art. 38 alin. (1) din C. pen.

Mai mult, s-a reţinut că faptele inculpaţilor D. şi H. care, în perioada 2015 - 2019, în timp ce se aflau în România, au aderat la grupul infracţional organizat, constituit în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, de suspectul NN. şi inculpaţii A., B., C. şi OO., coordonat de numitul NN., cu scopul de a comite infracţiuni de violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat, reuşind ca: în data de 05.05.2017, în municipiul Craiova să comită o infracţiune de şantaj asupra persoanei vătămate K.; în perioada februarie - aprilie 2017, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate E.; în luna august 2019, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în comuna Valea Călugărească, asupra persoanei vătămate F.; în luna iulie 2017, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate M.; la data de 02.04.2018, în Mexic, să comită o tentativă la infracţiunea de omor calificat asupra persoanei vătămate K. întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

În continuare, prima instanţă a reţinut că fapta inculpatului D. care, în perioada februarie - aprilie 2017, fiind instigat de numitul NN., lider şi coordonator al grupului infracţional, a exercitat acte de ameninţare asupra persoanei vătămate E., în România, în municipiul Craiova, pentru a o determina pe acesta să renunţe la drepturile litigioase pe care le avea asupra a două imobile situate pe Str. x, din comuna Pieleşti, judeţul Dolj, cu scopul dobândirii în mod injust a dreptului de proprietate asupra acestora, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de, şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen.

Totodată, s-a arătat că fapta inculpatului D. care, în cursul lunii august 2017, fiind instigat de numitul NN., lider şi coordonator al grupului infracţional, a exercitat acte de ameninţare asupra persoanei vătămate F., în România, în judeţul Prahova, la locuinţa persoanei vătămate, pentru a o determina pe acesta să se întoarcă în Mexic şi să desfăşoare activităţi de skimming pentru gruparea coordonată de numitul NN., pentru ca aceasta să obţină sume de bani, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen.

În ceea ce priveşte fapta inculpatului H. care la data de 18.07.2017, în jurul orelor 12:00, în timp ce se afla în faţa imobilului situat în municipiul Craiova, la adresa din Calea x, judeţul Dolj, fiind instigat de numitul NN. a exercitat acte de violenţă fizică asupra persoanei vătămate M. cu scopul de a o determina pe aceasta să continue să construiască imobile în municipiul Craiova în parteneriat cu numitul NN., precum şi să ţină legătura cu acesta, prima instanţă a reţinut că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

Referitor la fapta inculpatului G. care, la data de 05.05.2017, fiind instigat de numitul NN., împreună cu o persoană de sex bărbătesc neidentificată, s-a deplasat la domiciliul tatălui victimei K., din municipiul Craiova, Aleea x context în care, prin ameninţări cu exercitarea unor acte de violenţă au constrâns-o pe persoana vătămată K. să o contacteze pe victima K. şi să o determine să renunţe la acţiunile de sabotare a activităţilor infracţionale desfăşurate pe teritoriul Mexicului de numitul NN., s-a reţinut de către prima instanţă că întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj, prevăzută de art. 207 alin. (1) din C. pen.

Totodată, s-a arătat că fapta inculpatului G. care, la data de 08.02.2019, în intervalul 14.05 - 14.45 a condus pe drumurile publice, pe raza municipiului Bucureşti, respectiv pe Str. x şi B-dul x, la data de 14.02.2019, în intervalul 16:11 - 18:23 a condus pe raza municipiului Craiova, respectiv pe Str. x, Str. x, Calea x şi B-dul x, la data de 15.02.2019, în intervalul 13:28 - 14:20 a condus pe raza municipiului Craiova, respectiv pe Str. x, B-dul x şi Aleea x autoturismul marca x, de culoare roşie, cu nr. de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, în formă continuată, prevăzută de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. - 3 acte materiale.

Mai mult, s-a reţinut că fapta inculpatului G. care, la data de 25.07.2019, la adresa unde locuieşte, situată în municipiul Craiova, judeţul Dolj, a deţinut, fără drept, o armă letală, respectiv un pistol marca x seria x, cu 1 (un) încărcător, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prevăzută de art. 342 alin. (1) din C. pen.

Întrucât inculpaţii au comis faptele menţionate înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna dintre acestea, în sarcina lor s-au reţinut dispoziţiile art. 38 alin. (1) din C. pen., privind concursul real de infracţiuni.

Sub aspectul laturii subiective, s-a arătat că faptele au fost săvârşite de inculpaţii A., B., C., D., G. şi H., cu intenţie directă, modalitate prevăzută de art. 16 alin. (3), lit. a) din C. pen., dat fiind că inculpaţii au prevăzut starea de pericol care rezultă din săvârşirea infracţiunilor, urmărind producerea rezultatului.

Întrucât faptele deduse judecăţii există, constituie infracţiuni şi au fost săvârşite de către inculpaţii A., B., C., D., G. şi H., atrăgând răspunderea penală, prima instanţă a concluzionat că este necesar să pronunţe o soluţie de condamnare a acestora.

Prin urmare, instanţa a constatat dovedită vinovăţia inculpaţilor A., B., C., D., G. şi H. sub aspectul săvârşirii infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată, mai puţin infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, în forma aderării, reţinută în sarcina inculpatului G..

La individualizarea sancţiunilor şi proporţionalizarea acestora, prima instanţă a avut în vedere dispoziţiile art. 74 din C. pen.

În conformitate cu dispoziţiile art. 74 din C. pen., tribunalul a avut în vedere gravitatea infracţiunilor săvârşite şi periculozitatea infractorilor, care au fost evaluate după următoarele criterii: împrejurările şi modul de comitere a infracţiunilor, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunilor, motivul săvârşirii infracţiunilor şi scopul urmărit, natura şi frecvenţa infracţiunilor care constituie antecedente penale ale infractorilor, conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal, precum şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială a inculpatului.

Potrivit art. 367 alin. (2) din C. pen. infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Potrivit art. 189 alin. (1) din C. pen. omorul calificat se pedepseşte cu detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi, iar alin. (2) prevede că tentativa se pedepseşte.

Art. 33 alin. (1) din C. pen. prevede că tentativa se pedepseşte numai când legea prevede în mod expres aceasta, iar alin. (2) tentativa se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată, ale cărei limite se reduc la jumătate. Când pentru infracţiunea consumată legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă, iar instanţa s-ar orienta spre aceasta, tentativa se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

Potrivit art. 207 alin. (1) din C. pen. şantajul se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani, iar potrivit alin. (3) pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Potrivit art. 335 alin. (1) din C. pen. conducerea unui vehicul fără permis de conducere se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

Potrivit art. 342 alin. (1) din C. pen. nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor se pedepseşte cu închisoarea de a unu la 5 ani.

Prima instanţa a avut în vedere şi conduita după săvârşirea infracţiunilor şi în cursul procesului penal - pe care a apreciat-o ca fiind deficitară, aspect ce a rezultat din faptul că inculpaţii nu au conştientizat pe parcursul procesului penal gravitatea infracţiunilor săvârşite, în cursul urmăririi penale fie au uzat de dreptul la tăcere, fie au încercat să-şi formuleze apărări care vizau evitarea răspunderii lor penale, nu au avut o atitudine sinceră, iar în cursul judecăţii au încercat tergiversarea cauzei, iniţial toţi inculpaţii au declarat că nu doresc să dea declaraţie în cauză, iar la finalul cercetării judecătoreşti, inculpaţii A. şi D. au dat declaraţii în cauză, care nu s-au dovedit sincere.

Inculpatul A. a dat declaraţii ample, pe parcursul a două termene, dar care nu se refereau în concret la faptele pentru care a fost trimis în judecată, deşi în repetate rânduri i s-a atras atenţia cu privire la dispoziţiile art. 378 alin. (1) din C. proc. pen.

De asemenea, inculpaţii au încercat tergiversarea cauzei, la un moment dat fiind nemulţumiţi de termenele acordate în cauză, întrebând de ce se dau termene la o săptămână, au recuzat instanţa de mai multe ori şi au solicitat în mod repetat probe care fuseseră respinse la termenele anterioare.

Faptele reţinute în sarcina inculpaţilor sunt foarte grave, iar modul şi împrejurările concrete de săvârşire, perpetuarea lor din anul 2015 (infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat) şi scopul în care aceştia au acţionat, a determinat presupunerea rezonabilă că, fără intervenţia organelor judiciare, infracţiunile comise ar fi continuat.

În ceea ce priveşte infracţiunea de omor, prima instanţă a avut în vedere că fapta comisă este de o gravitate sporită, fiind vizată valoarea socială cea mai de preţ, viaţa umană. Totodată, a avut în vedere forma vinovăţiei - respectiv intenţia directă, rezultatul final produs, doar întâmplarea a făcut să nu se producă moartea victimei, deşi loviturile aplicate au pus în primejdie viaţa victimei.

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii D. şi G., s-a reţinut că sunt cunoscuţi cu antecedente penale.

În raport cu toate aceste elemente de individualizare, ţinând cont de gravitatea faptelor săvârşite, de persoana inculpaţilor, de atitudinea acestora faţă de cele întâmplate, punând în balanţă ansamblul acestor considerente, prin prisma dispoziţiilor legale invocate anterior, prima instanţă a apreciat că în cauză se impune aplicarea unor pedepse cu închisoarea.

Cu privire la latura civilă, prima instanţă a reţinut următoarele:

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată K., tatăl victimei K. a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 200.000 dolari, cu titlu de daune materiale şi cu suma de 4.000.000 dolari, cu titlu de daune morale; persoana vătămată L., mama victimei K., a declarat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 200.000 dolari, cu titlu de daune materiale şi cu suma de 5.000.000 dolari, cu titlu de daune morale.

La data de 30.09.2018, persoana vătămată J. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 euro.

Persoana vătămată E., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 180.000 RON, cu titlu de daune materiale şi cu suma de 200.000 euro, cu titlu de daune morale.

Persoana vătămată F. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 52.000 de dolari, reprezentând paguba materială, nefiind menţionate, în mod cert, pagubele morale.

S-a arătat că în cursul judecăţii, părţile civile şi persoanele vătămate, fiind citate conform art. 353 alin. (3) din C. proc. pen. au arătat următoarele:

Numita J., în calitate de reprezentant legal al minorei I. a formulat cerere de constituire de parte civilă, în dosarul nr. x/2020, pentru următoarele considerente: în fapt, în dosarul nr. x/2018 al DIICOT s-a început urmărirea penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor, constând în aceea că partea vătămată, K., care a decedat, este tatăl minorei I.. Solicită obligarea inculpaţilor la plata sumei de 5.000.000 de euro, reprezentând daune morale pentru minora I. .

Numita J. a formulat cerere de constituire de parte civilă, în dosarul nr. x/2020, pentru următoarele considerente: în fapt, în dosarul nr. x/2018 al DIICOT s-a început urmărirea penală cu privire la săvârşirea infracţiunii de omor, constând în aceea că partea vătămată, K., care a decedat, este tatăl minorei I.. Solicită obligarea inculpaţilor la plata sumei de 5.000.000 de euro, reprezentând daune morale pentru ea în calitate de parteneră pe de-o parte, şi mamă pentru minora I. .

Prima instanţă a subliniat că prin rechizitoriul nr. x/2018 din data de 13.01.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, au fost trimişi în judecată mai mulţi inculpaţi, sub aspectul săvârşirii unor infracţiuni diferite, respectiv infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat, tentativă de omor calificat, şantaj, conducerea unui vehicul fără permis de conducere în formă continuată şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

De asemenea, a menţionat că potrivit art. 19 alin. (1) din C. proc. pen. acţiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal are ca obiect tragerea la răspundere civilă delictuală a persoanelor responsabile potrivit legii civile pentru prejudiciul produs prin comiterea faptei care face obiectul acţiunii penale.

Totodată, alin. (2) al articolului menţionat prevede că acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia, care se constituie parte civilă împotriva inculpatului.

Deci, fapta pentru care se exercită acţiunea penală constituie şi fapta delictuală generatoare a răspunderii civile, art. 19 alin. (1) din C. proc. pen. prevăzând expres: fapta care face obiectul acţiunii penale.

De asemenea, poate exercita acţiunea civilă numai persoana vătămată sau, după caz, reprezentantul ei legal ori succesorii.

În cauză nu a fost trimis în judecată niciun inculpat sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor, cum în mod eronat susţine numita J..

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă de omor calificat, a cărei victimă a fost K., instanţa a reţinut că persoanele care s-au constituit părţi civile în cauză, respectiv părinţii, partenera şi fiica acestuia, nu au făcut dovada niciunui prejudiciu material, mai mult, părinţii victimei au declarat că au aflat ulterior de agresiunea suferită de fiul lor, chiar înainte de a fi ucis. Ca urmare, s-a apreciat că nu se pune problema efectuării unor cheltuieli cu privire la îngrijirile medicale care au fost acordate în Mexic victimei şi nici cu privire la daune morale.

Într-adevăr, conform dispoziţiilor legale, cu privire la fapta de omor calificat persoanele menţionate au posibilitatea să se constituie părţi civile în cadrul unui eventual proces penal, dar numai împotriva inculpaţilor acuzaţi de respectiva faptă.

Având în vedere aspectele menţionate şi faptul că numita J. în cererea de constituire parte civilă a făcut referire la infracţiunea de omor, arătând că victima a decedat, prima instanţă a respins acţiunile civile formulate de J. şi de I. prin reprezentant legal J., ca neîntemeiate.

De asemenea, pentru motivele arătate, a respins acţiunile formulate de numiţii K. şi L., ca neîntemeiate.

S-a arătat că persoana vătămată K. nu s-a constituit parte civilă cu privire la infracţiunea de şantaj, declarând cu ocazia audierii că nu s-a constituit parte civilă pentru că i-a fost frică de ameninţările lui.

Nici în cursul urmăririi penale şi nici în cursul judecăţii, persoana vătămată M. nu s-a constituit parte civilă.

Ca urmare, instanţa a luat act că persoanele vătămate K. şi M. nu s-au constituit părţi civile cu privire la infracţiunile de şantaj.

Cu privire la constituirea de părţi civile a persoanelor vătămate E. şi F., prima instanţă a reţinut că în cauză acţiunea civilă a fost alăturată acţiunii penale în cadrul procesului penal, prin constituirea persoanelor vătămate ca parţi civile şi constată incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 19 alin. (1) din C. proc. pen., conform cărora repararea pagubei se face potrivit dispoziţiilor legii civile.

În continuare, prima instanţă a analizat dacă sunt întrunite condiţiile răspunderii civile delictuale prevăzute de art. 1357 din C. civ.: fapta ilicită, prejudiciul, legătura de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul cauzat şi vinovăţia.

În ceea ce priveşte fapta ilicită, a constatat în acţiunea inculpatului D., instigat fiind de numitul NN., de ameninţare a persoanelor vătămate E. şi F., care s-au constituit părţi civile, pentru a face ceea ce le cerea numitul NN., respectiv persoana vătămată E. să renunţe la drepturile litigioase asupra a două imobilele din Str. x, comuna Pieleşti, judeţul Dolj, iar persoana vătămată F., să se întoarcă în Mexic pentru a lucra pentru NN..

Prejudiciul părţilor civile constă în suferinţa psihică produsă ca urmare a ameninţărilor primite.

Vinovăţia presupune o atitudine de conştiinţă faţă de faptă şi de urmările ei şi un act de voinţă, sub impulsul căruia este realizată fapta. Astfel cum a fost analizat în cele ce preced, inculpatul D. a săvârşit faptele cu forma de vinovăţie a intenţiei.

S-a arătat că, din analiza probatoriului administrat în cauză a rezultat cu certitudine existenţa legăturii de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciul produs, în sensul că prin acţiunea inculpatului D. li s-au produs persoanelor vătămate o stare de temere şi ca urmare a condus la provocarea unor suferinţe psihice acestora.

Prima instanţa a reţinut, că în materia răspunderii civile delictuale, răspunderea pentru fapta ilicită este integrală, trebuind a fi acoperit integral prejudiciul efectiv produs, conform art. 1381 alin. (1) din C. civ., iar spre deosebire de daunele morale, al căror cuantum se stabileşte de către instanţă pe bază de apreciere, existenţa daunelor materiale şi a întinderii acestora trebuie dovedite prin administrarea de probe.

În ceea ce priveşte daunele materiale, a arătat că persoanele vătămate nu au făcut dovada unor astfel de daune.

Cu privire la daunele morale, prima instanţă a reţinut că ambele persoane vătămate au solicitat daune morale.

Prejudiciul moral încercat de părţile vătămate prin săvârşirea infracţiunilor de către inculpat, constând în suferinţele psihice cauzate, de disconfortul psihic privind starea de sănătate, presupune acordarea unei compensaţii băneşti corespunzătoare care, coroborată cu sancţiunea de drept penal aplicată prin prezenta, să ofere persoanelor vătămate o necesară satisfacţie.

În privinţa daunelor morale, instanţa a avut în vedere suferinţele la care au fost supuse părţile civile ca urmare a acţiunilor inculpatului.

S-a arătat că se poate acorda, astfel, o indemnitate cu caracter compensatoriu, tinzând la oferirea unui echivalent - o sumă de bani - care îi permite să-şi aline, prin anumite avantaje, rezultatul dezagreabil al faptei ilicite. De aceea, ceea ce trebuie evaluat, în realitate, este despăgubirea care vine să compenseze prejudiciul, şi nu prejudiciul ca atare.

Din acest motiv, în repararea prejudiciului patrimonial instanţa a stabilit o sumă necesară nu atât pentru a repune victima într-o situaţie similară cu cea avută anterior, care, de altfel este imposibilă în cauza de faţă, cât de a-i procura satisfacţii de ordin moral susceptibile de a alina suferinţele suportate.

Daunele morale constând în durerile psihice determinate au fost acordate cu caracter compensator.

Prima instanţă a reţinut că rolul acţiunii civile alăturate acţiunii penale nu este acela de "a-l învăţa minte pe inculpat" sau de a servi drept exemplu altor destinatari ai legii penale, ci de a oferi o reală şi justă despăgubire victimei infracţiunii. Persoanele vătămate E. şi F. s-au constituit părţi civile.

A apreciat, în aceste condiţii, că o sumă de 2000 euro, pentru părţile civile E. şi F., cu titlu de daune morale reprezintă o corectă despăgubire şi care poate fi acordată.

Cu privire la măsurile asiguratorii, prima instanţă a reţinut că:

Prin ordonanţa nr. xD/P/2019 din data de 26.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate s-a dispus indisponibilizarea mai multor bunuri ale inculpaţilor A., B., C. şi D..

Instanţa a avut în vedere şi adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate prin care s-a arătat că prin ordonanţa nr. 97/D/P/2020 s-a dispus menţinerea măsurii asiguratorii constituind în instituirea sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019, numai asupra următoarelor bunuri: autoturism marca x, cu nr. de înmatriculare provizorii x, ridicat de la locuinţa inculpatului A. şi autoturism marca x cu nr. de înmatriculare x, ridicat de la inculpatul G..

Ca urmare, în vederea garantării cheltuielilor judiciare a menţinut măsura asiguratorie dispusă prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism numai cu privire la următorii inculpaţi şi următoarele bunuri:

- cu privire la inculpatul A. pentru suma de 100 (una sută) lire sterline, în următoarele cupiuri: 2 bancnote x 50 lire;

- cu privire la inculpatul C. pentru suma de 1.100 (o mie o sută) USD în următoarele cupiuri: 11 bancnote x 100 USD;

În ceea ce priveşte bunurile ridicate de la inculpatul A., conform pct. 1 al ordonanţei nr. xD/P/2019 din data de 26.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, cu excepţia a 2 bancnote x 50 euro şi un autoturism marca x cu nr. de înmatriculare provizorii x, prima instanţă a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator având în vedere că bunurile respective nu aveau nicio legătură în cauză şi din adresa Parchetului nu a rezultat că ar face obiectul vreunor cercetări.

Ca urmare, în temeiul art. 404 alin. (4), lit. c) din C. proc. pen. a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituită prin ordonanţa nr. xD/P/2019 din data de 26.07.2019 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, în ceea ce priveşte următoarele bunuri de la pct. 1 al ordonanţei menţionate, respectiv: un ceas inscripţionat x, de culoare alb şi galben prevăzute cu brăţară metalică de culoare alb şi galben, cu pietre de culoare albă pe cadranul superior şi inserţii de pietricele pe cadranul interior; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, având inscripţionate cifre romane de la 1 la 12; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale mici pătrate; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale mici unite cu o plachetă; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale de formă geometrică; 1 (un) pandativ în formă de cruce, având inserată o piatră de culoare grena; 1 (un) inel din material de culoare galben, având inserat un trifoi pe fundal albastru; 1 (un) inel din material de culoare galben, având inserate 9 pietricele de culoare albă; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având inserate pietre de culoare albă, unite prin două forme tip triunghi; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce, pe care sunt inserate pietre de culoare grena; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de floare, având inserată o imagine; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben cu aparenţă de brăţară; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben de formă rotundă; 1 (un) colier din material de culoare galben, tip salbă; 1 (un) colier din material de culoare galben, tip salbă, având inserate pietre de culoare albă; 1 (un) colier din sfoară de culoare neagră, tip salbă, pe care sunt aplicate elemente de culoare galbenă, în forme dreptunghiulare şi de inimă, prevăzute cu pietre de culoare verde, alb şi grena; 1 (un) colier din sfoară de culoare maro în partea superioară şi metal de culoare galben în partea inferioară, tip salbă, cu elemente în formă de inimă şi floare, având inserate pietre de culoare verde, grena şi alb; 1 (un) colier din sfoară de culoare maro în partea superioară şi metal de culoare galben în partea inferioară, tip salbă, având 2 elemente de dimensiuni mari în formă de floare, format din zale rotunde; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, rotunzi, având inserate bile; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de inimă, având inserate pietre de culoare albă; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de lacrimă şi clopot, având inserate pietre de culoare albă şi grena; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă pătrată, având inserate pietre de culoare albă; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă rotundă în partea superioară şi floare în partea inferioară; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de inimă în partea superioară şi floare în partea inferioară, având inserate pietre de culoare verde, grena şi alb; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă rotundă, tip monedă, care au fost ridicate de la inculpatul A..

Ca urmare a ridicării măsurii sechestrului asigurator, în temeiul art. 404 alin. (4), lit. f) din C. proc. pen. a dispus restituirea către inculpatul A. a următoarelor bunuri: un ceas inscripţionat x, de culoare alb şi galben prevăzute cu brăţară metalică de culoare alb şi galben, cu pietre de culoare albă pe cadranul superior şi inserţii de pietricele pe cadranul interior; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, având inscripţionate cifre romane de la 1 la 12; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale mici pătrate; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale mici unite cu o plachetă; 1 (una) brăţară din material de culoare galben, cu zale de formă geometrică; 1 (un) pandativ în formă de cruce, având inserată o piatră de culoare grena; 1 (un) inel din material de culoare galben, având inserat un trifoi pe fundal albastru; 1 (un) inel din material de culoare galben, având inserate 9 pietricele de culoare albă; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având inserate pietre de culoare albă, unite prin două forme tip triunghi; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce, pe care sunt inserate pietre de culoare grena; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de floare, având inserată o imagine; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben cu aparenţă de brăţară; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben în formă de cruce; 1 (un) lanţ din material de culoare galben, având un pandativ galben de formă rotundă; 1 (un) colier din material de culoare galben, tip salbă; 1 (un) colier din material de culoare galben, tip salbă, având inserate pietre de culoare albă; 1 (un) colier din sfoară de culoare neagră, tip salbă, pe care sunt aplicate elemente de culoare galbenă, în forme dreptunghiulare şi de inimă, prevăzute cu pietre de culoare verde, alb şi grena; 1 (un) colier din sfoară de culoare maro în partea superioară şi metal de culoare galben în partea inferioară, tip salbă, cu elemente în formă de inimă şi floare, având inserate pietre de culoare verde, grena şi alb; 1 (un) colier din sfoară de culoare maro în partea superioară şi metal de culoare galben în partea inferioară, tip salbă, având 2 elemente de dimensiuni mari în formă de floare, format din zale rotunde; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, rotunzi, având inserate bile; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de inimă, având inserate pietre de culoare albă; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de lacrimă şi clopot, având inserate pietre de culoare albă şi grena; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă pătrată, având inserate pietre de culoare albă; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă rotundă în partea superioară şi floare în partea inferioară; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, în formă de inimă în partea superioară şi floare în partea inferioară, având inserate pietre de culoare verde, grena şi alb; o pereche formată din 2 (doi) cercei din material de culoare galben, de formă rotundă, tip monedă, care au fost indisponibilizate prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Cu privire la celelalte măsuri asiguratorii instituite prin ordonanţa menţionată a luat act că au fost instituite în cauza disjunsă din dosar.

II. Hotărârea instanţei de apel.

Împotriva acestei sentinţe penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală, apelanţii-intimaţi-inculpaţi B., C., A., D., G. şi H. şi apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J., E. şi F..

În susţinerea căii de atac formulate în cauză Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală a invocat următoarele: netemeinicia soluţiei de achitare a inculpatului G. sub aspectul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) din C. pen., în baza disp. art. 16 lit. c) din C. proc. pen. netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei nereţineri şi a dispoziţiilor referitoare la pluralitatea intermediară prev. de art. 44 din C. pen. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul G.; netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei contopiri a pedepselor pronunţate în prezenta cauză cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti în ceea ce-l priveşte pe inculpatul D. şi netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei individualizări judiciare a pedepselor aplicate inculpaţilor A., B., C., G., H. şi D..

Ministerul Public care a invocat netemeinicia soluţiei de achitare a inculpatului G. sub aspectul infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) din C. pen. în baza disp. art. 16 lit. c) din C. proc. pen. netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei nereţineri şi a dispoziţiilor referitoare la pluralitatea intermediara prev. de art. 44 din C. pen. în ceea ce-l priveşte pe inculpatul G. şi netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei individualizări judiciare a pedepsei aplicate.

Pentru a dispune achitarea inculpatului G. pentru infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat judecătorul fondului a apreciat, pe de-o parte că nu există dovezi, în sensul, că infracţiunea de şantaj reţinută a fi comisă faţă de persoana vătămată K. a constituit şi ea scopul grupului, şi, în plus, s-a reţinut că nu există dovezi în sensul apartenenţei inculpatului G. la grupul infracţional organizat constituit din ceilalţi inculpaţi trimişi în judecată în prezenta cauză şi suspectul NN., persoana care ar fi coordonat acest grup.

Ministerul Public a criticat această soluţie susţinând contrariul, în sensul existenţei probelor care atestă că inculpatul G. a aderat la acest grup infracţional organizat, acestea fiind relevate parţial, potrivit apelantului, chiar de instanţa de fond care a făcut referire la interceptările din care rezultă ca inculpatul G. ar fi desfăşurat activităţi de skimming în cursul anului 2019 pe teritoriul altor state, activităţi care ar fi constituit, de asemenea, scopul grupului infracţional organizat potrivit actului de sesizare, dispunându-se prin rechizitoriu disjungerea cauzei cu privire la aceste aspecte. De altfel, s-a subliniat faptul că aceste aspecte au constituit punctul de plecare în cercetările efectuate de organul de urmărire penală. Astfel, apelantul a relevat faptul că la data de 06.03.2019 inculpatul G. s-a deplasat în Bali/Indonezia unde, în baza datelor rezultate din interceptările convorbirilor telefonice, urma să se întâlnească cu alţi membri ai grupării, scopul fiind acela de a încerca retragerea de sume de bani de la ATM-uri folosind carduri clonate. În urma colaborării cu autorităţile din Indonezia, la data de 14.03.2019 numiţii G., QQQ., RRR. şi TTT. au fost depistaţi, încercând să extragă sume de bani de la ATM-uri folosind carduri clonate. În acelaşi sens, în urma accesului la terminalele mobile folosite de suspectul NN., organele judiciare din Mexic au identificat o corespondenţă a acestui suspect cu numita UUU. în care aceştia discută cu privire la sume de bani datorate de inculpatul G.. Inculpatul G. a negat că este angrenat într-un grup infracţional organizat şi a declarat că nu îl cunoaşte pe suspectul NN., însă Ministerul Public arată că împrejurarea că inculpatul G. a acţionat în interesul numitului NN. reiese şi din declaraţia martorului sub identitate protejată DD.. Totodată, s-a solicitat a fi reţinută şi împrejurarea că inculpatul s-a deplasat în mai multe rânduri pe teritoriul Mexicului conform propriilor declaraţii, inclusiv în cursul anului 2016 locuind în Mexico City pentru o perioada de o lună, iar la data de 05.05 2017 fiind instigat de numitul NN. a comis presupusa infracţiune de şantaj asupra persoanei vătămate K., tatăl victimei K.. Apelantul subliniază faptul că infracţiunea de şantaj a vizat tocmai determinarea victimei K. de a înceta acţiunile de sabotare a activităţilor infracţionale desfăşurate de numitul NN. pe teritoriul Mexicului, prin ameninţarea tatălui acestuia. Pentru infracţiunea de şantaj anterior menţionată judecătorul fondului a dispus condamnarea inculpatului G., reţinându-se că aceasta a fost comisă ca urmare a instigării de către numitul NN..

De asemenea Ministerul Public a subliniat că în aceeaşi perioadă, respectiv în cursul anului 2017 au fost comise de către ceilalţi membri ai grupului infracţional organizat, anume de inculpaţii D. şi H. şi celelalte infracţiuni de şantaj reţinute în actul de sesizare tot ca urmare a instigării de către numitul NN., infracţiuni care vizau ameninţarea şi determinarea persoanei vătămate, prin constrângerea psihică sau fizică exercitată, să renunţe la anumite drepturi litigioase cu privire la anumite imobile în favoarea numitului NN. (în cazul persoanei vătămate E.), să o determine pe aceasta să se întoarcă pe teritoriul Mexicului pentru a continua activităţile de skimming în interesul grupării (în cazul persoanei vătămate F.) sau să construiască imobile în parteneriat cu numitul NN. (în cazul persoanei vătămate M.).

Astfel, se subliniază că aderarea inculpatului G. la grupul infracţional organizat constituit de inculpaţii A., B., C., numitul NN. şi OO., la care au aderat ulterior şi inculpaţii H. şi D. este concretizată în infracţiunea de şantaj comisă la data de 05.05.2017 în dauna persoanei vătămate K., reieşind din modul cum a fost comisă fapta împrejurarea că aceasta a fost comisă în folosul numitului NN. şi în interesul grupării, având în vedere că persoana vătămată era tatăl victimei K., persoana cu care numitul NN. se afla în conflict in legătură cu activităţile infracţionale ale grupării.

Totodată, Ministerul Public a învederat instanţei de control judiciar că în mod incorect prima instanţă de judecată a reţinut existenţa concursului de infracţiuni între infracţiunile pentru care a fost condamnat prin sentinţa penală apelată, în condiţiile, în care infracţiunea de conducere a unui vehicul fără a poseda permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. a fost reţinută a fi comisă la datele de 08.02.2019, 14.02.2019 si 15.02.2019, ulterior rămânerii definitive a sentinţei penale nr. 2581/05.07.2018 a Judecătoriei Craiova, definitivă la data de 18.07.2018, fiind astfel aplicabile dispoziţiile legale referitoare la pluralitatea intermediară, având în vedere pedeapsa rezultantă anterioara de 10 luni închisoare şi comiterea acestei infracţiuni în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

De asemenea apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a apreciat a fi nejustificat de reduse pedepsele aplicate inculpatului G. de către prima instanţă de judecată având în vedere gravitatea faptei de şantaj apreciată, atât în abstract, cât şi în concret, dar şi poziţia inculpatului de nerecunoaştere a activităţii infracţionale care îi este imputată. În acelaşi sens s-a criticat şi cuantumul pedepsei aplicate inculpatului G. pentru infracţiunea de conducere fără permis în formă continuată prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (trei acte materiale), respectiv o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege, în raport cu atitudinea manifestată de inculpat, cu totala indiferenţă faţă de prevederile legale încălcate.

Astfel, apelantul Ministerul Public a învederat instanţei de control judiciar faptul că prin sentinţa penală apelată s-a dispus cu privire la inculpatul D. şi contopirea pedepselor aplicate cu o pedeapsă de 9 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2019, constatându-se existenţa concursului de infracţiuni. Potrivit apelantului Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, în mod netemeinic judecătorul fondului a procedat la contopirea pedepselor menţionate, respectiv cele trei pedepse aplicate în prezenta cauză de 4 ani si 6 luni închisoare, 3 ani închisoare şi 3 ani închisoare cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată inculpatului D. prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 definitivă prin neapelare la data de 04.01.2019 (procedând la descontopirea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare). Instanţa de fond a reţinut în mod corect cu privire la aceste patru infracţiuni că toate au fost comise înainte ca vreo hotărâre să devină definitivă. Pedeapsa de 9 luni închisoare a fost însă contopită prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti cu o pedeapsă de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1171/16.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 290/11/03.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, condamnare ce reprezintă primul termen al recidivei postexecutorii, în raport, cu condamnarea din prezenta cauză. Din pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare a fost dedusă perioada executată în baza sentinţei penale nr. 1171/16.12.2013, constatându-se pedeapsa rezultantă integral executată, înainte ca faptele din cauza dedusa judecăţii sa fie comise. Totodată, faptele deduse judecăţii sunt reţinute a fi comise în stare de recidivă postexecutorie, în raport, cu două condamnări anterioare, respectiv condamnarea la pedeapsa închisorii de 12 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 711/27.09.2010 a Tribunalului Bucureşti, definitivă prin nerecurare la data de 12.10.2010 şi condamnarea la pedeapsa închisorii de 3 ani aplicată prin S.P. 1171/16.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 290/11.03.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, pedeapsa executată în perioada 26.07.2013-17.11.2015 în stare de arest preventiv şi detenţie, fiind liberat condiţionat cu un rest de 251 zile.

Apelantul Ministerul Public subliniază că instanţa de fond nu ar fi trebuit să dispună contopirea pedepselor, deoarece odată cu rămânerea definitivă a sentinţei penale nr. 1171 16.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti cercul s-a închis, ceea ce a fost comis anterior reprezintă concurs, iar ceea ce s-a comis ulterior reprezintă recidivă. Având în vedere că pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018 (pentru o faptă comisă în luna iulie 2013) a fost deja contopită anterior prin această sentinţă, atât cu restul rămas neexecutat de 897 zile din pedeapsa de 12 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 711/27.10.2010, în urma revocării liberării condiţionate, cât şi cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1171/16.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare fiind considerată executată în totalitate în stare de arest preventiv, detenţie şi liberare condiţionată (respectiv numai ceea ce s-a executat în baza sentinţei penale nr. 1171/16.12.2013 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti).

În concluzie, în opinia Ministerului Public, întrucât pedeapsa de 9 luni închisoare menţionată a fost contopită anterior într-o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, considerată executată în integralitate (in cursul anului 2016) anterior comiterii faptelor din prezenta cauză (reţinute a fi comise în cursul anului 2017), şi având în vedere, pe de-o parte, că această contopire realizată de judecătorul fondului nu îi profită în niciun fel inculpatului, deoarece ca urmare a acestei contopiri pedeapsa rezultantă este sporită în mod suplimentar ca urmare a dispoziţiilor privind concursul de infracţiuni şi, pe de altă parte împrejurarea că nu există o deducere suplimentară ca urmare a acestei contopiri, soluţia este netemeinică.

Totodată Ministerul Public critică prin apelul formulat în cauză şi cuantumul pedepselor aplicate sub aspectul celor două infracţiuni de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., pedepsele de câte 3 ani închisoare fiind egale cu minimul special prevăzut de lege, majorat potrivit dispoziţiilor referitoare la regimul recidivei postexecutorii. În consecinţă se solicită majorarea cuantumului pedepselor, apreciindu-se că, în raport, cu natura acuzaţiilor şi circumstanţele concrete, faptul că cele două infracţiuni au format şi ele scopul grupului infracţional organizat, împrejurarea că s-a urmărit un beneficiu material în cazul ambelor fapte, repetarea activităţii infracţionale la un interval de câteva luni, în cursul anului 2017, în beneficiul membrilor grupării, şi în special în beneficiul şi în interesul numitului NN., coordonatorul grupului infracţional organizat, sunt elemente care în opinia parchetului impun, majorar.

Apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a criticat soluţia primei instanţe sub aspectul temeiniciei raportat la greşita individualizare judiciară a pedepselor aplicate apelantului intimat inculpat H. (a se vedea în acest sens adresa nr. x/2021 din data de 29.03.2021, precum şi precizările procurorului de şedinţă la termenul de judecată din data de 04.06.2021) a cuantumului celor două pedepse aplicate.

Apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a invocat şi netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei individualizări judiciare a pedepsei aplicate apelanţilor intimaţi inculpaţi B., C., A. sub aspectul infracţiunii de tentativă la omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

Pentru a aprecia gravitatea faptei de tentativă la infracţiunea de omor calificat, se subliniază faptul că autorii s-au constituit într-un grup infracţional organizat, că au acţionat cu premeditare, urmărind victima şi tăind cauciucurile maşinii sale pentru ca acesta să nu poată să plece, acţionând împreună, lovind victima de mai multe ori, inclusiv cu un cuţit şi, de asemenea, împiedicând-o să fugă. De asemenea, potrivit înscrisurilor medicale existente la dosar vătămările suferite de persoana vătămată i-au pus în pericol viaţa. În plus, pentru a aprecia asupra periculozităţii inculpaţilor, se solicită a se avea în vedere împrejurarea că, potrivit probatoriului administrat aceştia erau oamenii de încredere ai numitului NN. şi au acţionat la comanda acestuia. Între numitul NN. şi victima K. exista un conflict mai vechi, aşa cum rezultă din probele administrate, generat de neînţelegeri legate de posibile activităţi infracţionale desfăşurate pe teritoriul Mexicului.

Astfel, raportat la gravitatea faptei apreciate, atât în abstract, cât şi în concret, dar şi poziţia inculpaţilor de nerecunoaştere a activităţii infracţionale Ministerul Public apreciază că se impune aplicarea unei pedepse într-un cuantum mai ridicat, pedeapsa aplicată inculpatului prin sentinţa penală apelată fiind orientată spre minimul special.

Împotriva soluţiei primei instanţe de judecată au declarat apel şi apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi C. solicitând, în baza art. 421 alin. (2), lit. a) din C. proc. pen. admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi în urma rejudecării cauzei pe fond pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât nu au săvârşit infracţiunile reţinute în sarcina lor prin sentinţa penală apelată.

În susţinerea căii de atac s-a relevat faptul că solicitând, în baza art. 421 alin. (2), lit. a) din C. proc. pen. admiterea apelului, desfiinţarea hotărârii primei instanţe şi în urma rejudecării cauzei pe fond pronunţarea unei soluţii de achitare, întrucât nu au săvârşit infracţiunea reţinută în sarcina lor prin sentinţa penală apelată.

În susţinerea căii de atac s-a relevat faptul că infracţiunea obiect al acţiunii penale în cauză a fost investigată de către autorităţile judiciare din Statele Unite Mexicane, pronunţându-se o soluţie de clasare, confirmată de judecător şi rămasă definitivă, astfel că sunt incidente prevederile art. 17 alin. (1) din C. proc. pen. cu referire la art. 16 alin. (1), lit. i) din C. proc. pen. (autoritatea de lucru judecat) în condiţiile schimbului de proceduri cu alt stat (lit. j) din C. proc. pen.

În subsidiar, s-a solicitat aplicarea disp. art. 16 alin. (1), lit. e) din C. proc. pen. în condiţiile în care faptele deduse judecăţii au fost pretins săvârşite de cetăţeni români în afara graniţelor ţării fără a exista autorizarea dată de procurorul general pentru investigarea acestor fapte în România, înscrisul existent la dosar nefiind emis şi semnat de către procurorul general în funcţie la data emiterii înscrisului fiind semnat pentru de o persoană neidentificabilă, fără a exista actul de delegare pentru emiterea acestei autorizări.

În principal, apelanţii intimaţi inculpaţi au solicitat ca în urma admiterii apelului şi a desfiinţării sentinţei penale apelate să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare, avându-se în vedere efectul cauzal al nulităţii absolute prev. de art. 280 alin. (2) din C. proc. pen., în condiţiile în care întreaga cercetare judecătorească efectuată după emiterea hotărârii în contestaţie asupra camerei preliminarii cu lipsă de procedură cu un inculpat aflat în arest la domiciliu este afectată de nulitate absolută, ceea ce impune refacerea procedurii de cameră preliminară, judecarea contestaţiei, şi implicit reluarea cercetării judecătoreşti în primă instanţă.

S-a solicitat, totodată, a se observa nelegalitatea sentinţei penale apelate raportat la modul în care prima instanţă a selectat numai probele în acuzare, eliminând chiar şi accesul la probele în apărare şi netemeinicia acesteia raportat la modul de interpretare a probelor, precizându-se faptul că s-a dat valoare de probe în acuzare unor înscrisuri depuse de către părţi sau persoane necunoscute, prin trimitere pe adresele de email ale organelor de urmărire penală, în condiţiile în care, astfel cum rezultă din argumentele judecătorilor Curţii Constituţionale expuse în decizia nr. 802/2017, aceste probe trebuiau excluse necondiţionat, deoarece au fost primite în afara procedurii prevăzute de lege.

O altă critică formulată de apelanţii inculpaţi priveşte sursa a parte din probele în acuzare, respectiv remiterea unor capturi de ecran, planşe fotografice, înscrisuri, fişiere audio de către persoane a căror identitate nu este cunoscută sau martori, ceea ce, în opinia apelanţilor inculpaţi scade valoarea probatorie a acestora.

În motivarea căii de atac formulate în cauză, apelantul intimat inculpat B. a susţinut faptul că sentinţa penală apelată este nelegală, întrucât la dosarul cauzei se regăsesc o serie de probatorii care nu doar că nu au fost avute în vedere de către instanţa de judecată, dar mai mult, nu există nici măcar vreo referire generică a instanţei la acestea.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de constituire a unui grup infracţional, apelantul intimat inculpat a indicat că probatoriul administrat este insuficient pentru a putea fundamenta o soluţie de condamnare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

Astfel, apelantul intimat inculpat subliniază că nici în actul de sesizare a instanţei şi nici cu ocazia cercetării judecătoreşti nu s-au menţionat mijloace de probă care să demonstreze dincolo de orice dubiu implicarea sa în activitatea infracţională dedusă judecăţii.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, spre exemplu, martorul F. a precizat în mod expres cu ocazia audierii la instanţa de fond faptul că a frecventat restaurantul cu circuit închis situat în localitatea Cancun al numitului NN. şi că în nicio împrejurare nu l-a văzut ca fiind o persoană aflată în anturajul acestuia ori care frecventa respectivul restaurant.

Totodată, apelantul intimat inculpat a subliniat că a fost trimis în judecată pentru că, în cursul anului 2015, împreună cu alţi inculpaţi, a constituit un grup infracţional organizat în vederea săvârşirii unor infracţiuni cu violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat însă, cu toate acestea, deşi grupul a fost constituit în cursul anului 2015, membrii acestuia nu au acţionat decât în cursul anului 2018, prin urmare la aproape trei ani de la momentul constituirii sale.

Pentru a încerca să remedieze această situaţie vădit neobişnuită, şi pentru a încerca să demonstreze existenţa respectivului grup, procurorul de caz a făcut în cuprinsul rechizitoriului o serie de afirmaţii absolut nedovedite cu privire la săvârşirea de către respectivul grup infracţional organizat, pe teritoriul Mexicului, a altor infracţiuni decât cele ce constituie obiectul prezentei cauze. De asemenea, se subliniază împrejurarea că, aşa cum rezultă din declaraţia de parte civilă din data de 28.08.2020 a numitului K., neînţelegerile dintre victima K. şi numitul NN. au intervenit în cursul anului 2015 (posibil începutul anului 2016), aşadar, ulterior momentului constituirii grupului infracţional organizat.

Or, neînţelegerile dintre cei doi sunt descrise de procuror în cuprinsul rechizitoriului ca fiind tocmai scopul pentru care a luat fiinţă grupul infracţional organizat, acesta fiind astfel constituit anterior apariţiei respectivelor neînţelegeri dintre cei doi.

Faţă de cele expuse mai sus, se apreciază că în cauză este incident cazul de împiedicare a exercitării acţiunii penale prevăzut de art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen., soluţia de condamnare dispusă de prima instanţă fiind în mod evident netemeinică.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen. se subliniază faptul că nu au fost lămurite o serie de contradicţii cu privire la fapta din data de 02 aprilie 2018, respectiv, deşi în cuprinsul actului de sesizare a instanţei se reţine participarea a patru persoane la comiterea infracţiunii rămase în formă tentată, în declaraţia martorului JJ., care a locuit în aceeaşi casă cu victima K. şi în declaraţia martorului CC. se vorbeşte despre un număr de trei agresori.

De asemenea, s-a subliniat faptul că probatoriul cauzei nu oferă argumente pertinente şi solide, cu privire la latura subiectivă, şi aceasta cu, atât mai mult cu cât probatoriul administrat stabileşte într-o manieră vădit contradictorie implicarea inculpatului B. în evenimentul ce a avut loc la data de 02 aprilie 2018. În consecinţă se susţine că probele în acuzarea inculpatului B. nu au un caracter cert, nu sunt decisive, ci lasă loc unei uriaşe nesiguranţe în privinţa vinovăţiei acestuia, impunând, astfel a se da eficienţă regulii potrivit căreia "orice îndoială este în favoarea inculpatului" (in dubio pro reo). În acest sens se invocă şi declaraţia martorului JJ. din data de 11.07.2018 în care a indicat că nu inculpatul B. este persoana care a înjunghiat-o pe persoana vătămată la data de 02.04.2018 şi că "de la K. ştiu că a fost atacat de trei persoane, de etnie romă din Craiova".

Apelantul intimat inculpat a susţinut şi lipsa oricărei probe privitoare la o eventuală premeditare a faptei din data de 02.04.2018, precum şi faptul că, la data de 02.04.2018, fiind sesizate, autorităţile mexicane au demarat o investigaţie penală cu privire la agresiunea ce a avut loc lângă sediul PP. din oraşul Cancun, asupra persoanei vătămate K.. Cercetările în respectiva cauză penală au format obiectul dosarului cu numărul de caz x şi respectiv numărul de dosar de cercetare nr. x. Astfel, după cum rezultă din actele dosarului, prin ordonanţa procurorului din data de 10.10.2019 a fost formulată către organele judiciare din Mexic o cerere de efectuare a unei comisii rogatorii prin care s-a solicitat, între altele, comunicarea unei copii certificate a respectivului dosar de investigaţie instrumentat de autorităţile mexicane, însă până la finalul urmăririi penale, respectivele înscrisuri nu au fost comunicate de autorităţile străine (pag. 149 rechizitoriu). Cu toate acestea, la dosar a fost depusă în format letric soluţia dispusă de Autorităţile străine cu ocazia finalizării cercetărilor în respectiva cauză .

Apelantul intimat inculpat subliniază faptul că din cuprinsul soluţiei dispuse rezultă, pe de-o parte, faptul că autorităţile judiciare străine au identificat un martor ocular al evenimentului din data de 02 aprilie 2018, în persoana numitului JJJJJJ., agent privat de pază la adresa x (locul in care a avut loc fapta ce formează obiectul acuzaţiei de tentativă de omor calificat adusă inculpatului B.). Pe parcursul cercetărilor, respectivul martor ocular al evenimentului a indicat pe unul dintre cei doi agresori ai persoanei vătămate K., ulterior procedându-se la recunoaşterea respectivei persoane. Tot din cuprinsul soluţiei dispuse de autorităţile străine mai rezultă faptul că persoana vătămată a fost audiată de către reprezentanţii autorităţilor judiciare mexicane, în prezenţa unui medic din cadrul spitalului în care acesta se afla internat. Tot din cuprinsul soluţiei de neexercitare a acţiunii penale dispuse de către autorităţile mexicane cu privire la agresiunea din data de 02 aprilie 2018, precum şi din cuprinsul unor alte acte de urmărire penală administrate în respective cauză de către procurorul de caz mexican, rezultă însă o altă situaţie de fapt, contrară celei reţinută prin rechizitoriu, şi anume aceea că în realitate, la data de 02 aprilie 2018 persoana vătămată a fost atacată de către alte persoane, cetăţeni mexicani, pentru a fi jefuită.

Se subliniază totodată că martorul SSSSS., apropiat al familiei victimei, a precizat că victima K. a fost agresată de către alţi inculpaţi decât inculpatul B., acesta identificându-i vizual pe respectivii inculpaţi la solicitarea instanţei, iar în cuprinsul declaraţiei persoanei vătămate K. din data de 17.05.2022 care a precizat că victima K. nu i-a spus nimic despre o eventuală participare a inculpatului B. la agresiunea asupra acestuia.

De asemenea, martorul cu identitate protejată "DD." cu ocazia audierii acestuia la data de 11.03.2022, a precizat că i-au fost prezentate de către lucrători de poliţie mexicani nişte capturi ale înregistrărilor camerei video şi că într-una dintre fotografii l-a recunoscut pe inculpatul B. care era afară în parcare lângă maşina lui K., iar în alte fotografii a văzut pe alţi inculpaţi în alergare. Mai mult, în cuprinsul aceleiaşi declaraţii, martorul a descris incidentul din data de 02 aprilie 2018 şi persoanele care au participat la acesta (pag. 3 din declaraţie), fără, însă a-l nominaliza şi pe inculpatul B..

Concluzionând, în lumina acestor probe aflate la dosar şi care sunt în opinia apelantului intimat inculpat, cel puţin în parte contradictorii cu acuzaţiile din rechizitoriu, fiind, totodată, de natură să creeze în mod real serioase dubii cu privire la acuzaţiile ce îi sunt aduse se solicită achitarea sa în temeiul art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen.

În susţinerea căii de atac formulate, apelantul intimat inculpat G. se învederează faptul că în ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj, pentru care a fost schimbată încadrarea în ameninţare, raportat la data la care aceasta a fost săvârşită respectiv mai 2017, se solicită a se desfiinţa soluţia primei instanţe de judecată şi a se pronunţa o soluţie de încetare a procesului penal în urma intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În ceea ce priveşte infracţiunea de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice, asumată şi recunoscută de către inculpat, se solicită admiterea apelului formulat, desfiinţarea sentinţei apelate şi pronunţarea unei soluţii de condamnare într-un cuantum mai redus.

În ceea ce priveşte infracţiunea privind nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, solicită a se observa că era arestat într-un stat străin, la mii de kilometri, de o perioadă lungă de timp; în cauză nimeni nu a stabilit momentul la care a fost săvârşită infracţiunea, nimeni nu a luat vreo amprentă, nimeni nu a audiat vreo persoană care folosea acel imobil, astfel că, în cauză este incident principiul in dubio pro reo. În consecinţă se solicită în privinţa acestei infracţiuni pronunţarea unei soluţii de achitare conform prevederilor art. 16 lit. c) din C. proc. pen.

În susţinerea căii de atac formulate apelantul intimat inculpat H. a solicitat instanţei de control judiciar ca, prin hotărârea pe care o va pronunţa să dispună, în temeiul art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei apelate şi, rejudecând, achitarea sa, în temeiul art. 16 lit. a) din C. proc. pen. cu privire la ambele infracţiuni imputate.

Astfel, s-a arătat că la dosarul cauzei nu există interceptări, sau alte forme de supraveghere care să creeze cel puţin o bănuială că inculpatul ar fi interacţionat în orice mod cu vreunul din membrii grupării, nici proba testimonială nu confirmă acest fapt, iar alte probe/mijloace de probă nu există. Nu s-a dovedit în vreun fel că inculpatul H. cunoaşte membrii grupării infracţionale, că a frecventat locuri în care aceştia ar fi fost, sau prin alte modalităţi care să confirme acuzaţia de constituire a unui grup infracţional organizat ca o activitate prin care să se înfiinţeze o organizaţie criminală, care vizează săvârşirea unor infracţiuni. Pentru aceste considerente, se solicită a se constata că nu există o infracţiune de constituire a unui grup infracţional organizat în forma aderării la care inculpatul H. să îşi aducă vreo contribuţie sau susţinere.

Cu privire la infracţiunea de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. se arată că modalitatea de descriere a faptelor reţinute în sarcina inculpatului primeşte valente juridice doar dacă, prin conduita realizată de cel şantajat se întrunesc elementele de tipicitate ale unei infracţiuni, când acesta va răspunde penal, dacă nu va opera cauza justificativă a constrângerii fizice sau morale sau, comportamentul persoanei şantajate este unul pe care nu l-ar fi adoptat în lipsa şantajului, şi, de natură să se materializeze într-o acţiune/inacţiune contrară intereselor sale sociale, morale, financiare. Potrivit opiniei apelantului inculpat, acuzaţia ce i se aduce nu este clară, nu se cunoaşte daca persoana şantajată este persoana fizică sau persoana juridică prin reprezentantul său legal, singura deducţie ar putea consta în aceea că persoana fizică a acţionat, eventual, în calitate de administrator al unei societăţi şi acţionând pe seama şi în defavoarea intereselor patrimoniale ale societăţii a încheiat acte juridice. Sub acest aspect se arată că, în ceea ce priveşte posibilitatea ca subiect pasiv al şantajului să fie o persoană juridică, în doctrină se susţine că aceasta este exclusă, întrucât şantajul este o infracţiune contra libertăţii persoanei fizice, iar dacă constrângerea vizează o persoană juridică, se va reţine ca subiect pasiv reprezentantul persoanei juridice, neapărat o persoană fizică.

Totodată, se menţionează că din modul de formulare a acuzării rezultă că scopul grupului, raportat la inculpatul H. era şantajul în forma apărării interesului patrimonial al presupusei persoane vătămate, materializat în finalizarea proiectului de divizare parţială a unei societăţi, proiect întocmit la data de 05.05.2017, întrucât doar aceasta a câştigat din actul de divizare, NN. pierzând suma de 300.000 de euro.

Inculpatul subliniază, totodată, că nu l-a cunoscut şi nu îl cunoaşte pe NN., că nu a discutat cu acesta niciodată nici direct nici indirect; nu există nicio probă, niciun mijloc de probă care să stabilească un minim de asociere între inculpat şi lider sau grupare, nicio probă care să infirme cele susţinute de inculpat prin declaraţia dată, în sensul unei negări a unei altercaţii generate de atitudinea vădit rasistă, discriminatorie a presupusei persoane vătămate M. fiind, totodată exclusă şantajarea persoanei juridice, întrucât, asociaţi la data întocmirii actului de divizare erau UUU. - soţia lui NN. şi M..

Totodată, se subliniază că infracţiunea de şantaj impune o acţiune de constrângerea să dea, să facă sau să nu facă fără a se putea înţelege la care dintre modalităţi se raportează magistratul în cauză, şi nici în ce a constat nelegalitatea raporturilor comerciale la care ar fi fost presupus obligată, să se supună persoana vătămată, în contextul în care, niciun act de comerţ/tranzacţie nu a fost efectuată după data presupusului şantaj.

Precizarea "după exercitarea actelor de violenţă, s-a realizat divizarea parţială a unei societăţi comerciale prin desprinderea unei părţi din capitalul social" în contextul dispoziţiilor legii speciale a societăţilor comerciale este, în opinia apelantului inculpat, fără susţinere factuală, procedura/proiectul de divizare începută în luna mai a anului 2017 nu era una al cărei conţinut să fie de actualitate în iunie 2017, cu atât mai mult cu cât nu a contribuit, nu a avut vreo legătură si nici vreo contribuţie la justeţea sau injusteţea dobândirii capitalului social.

Se mai arată că aderarea la o grupare infracţională presupune că cel care aderă să înţeleagă şi să dorească să intre în gruparea infracţională în scopul comiterii de infracţiuni. Astfel, cum a arătat doctrina (T. Toader, Drept penal. Partea specială, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 382-383), o astfel de modalitate de comitere a infracţiunii presupune o intenţie directă din partea celui care aderă, având în vedere scopul special al infracţiunii, acela de a adera în vederea comiterii de infracţiunii.

Dacă fapta nu există, ca infracţiune scop a grupului, neîndeplinind condiţiile de tipicitate se apreciază că nici infracţiunea de grup, constituită, în privinţa inculpatului H. nu întruneşte condiţiile de tipicitate. Pentru toate aceste considerente se solicită a se dispune admiterea apelului şi achitarea inculpatului, în temeiul art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen.

Împotriva soluţiei primei instanţe de judecată a declarat apel şi apelantul intimat inculpat D. solicitând, în temeiul disp. art. 421 pct. 2 lit. b) din C. proc. pen., admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei primei instanţe, să se constate nelegalitatea acesteia sub aspectul lipsei motivării soluţiei de condamnare, urmând să se dispună rejudecarea de către instanţa de fond. În subsidiar, în temeiul disp. art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., s-a solicitat admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei primei instanţe, iar in rejudecare în ceea ce priveşte infracţiunea de sprijinire a grupului infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. şi (3) din C. pen., în principal, pronunţarea unei soluţii de achitare, în temeiul disp. art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., întrucât lipsesc probele care să demonstreze acţiunile sau inacţiunile inculpatului care să întrunească elementele de tipicitate şi elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi, în subsidiar, schimbarea încadrării juridice din infracţiunea de sprijinire a grupului infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. în infracţiunea de sprijinire a grupului infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. şi redozarea pedepsei aplicate acestuia.

Astfel, apelantul inculpat a învederat instanţei de control judiciar faptul că, în mod greşit instanţa de fond a dispus condamnarea sa pentru săvârşirea infracţiunii de aderare la grupul infracţional constituit de NN. şi alţi coinculpaţi, în condiţiile în care nu l-a cunoscut niciodată pe acesta, situaţie confirmată şi de parchet, care în esenţă, a susţinut că aşa - zisa aderare s-a realizat în urma relaţionării dintre clanurile de crimă organizată respectiv dintre NN. şi clanul D., reţinându-se că membrii ultimei grupări ar fi avut influenţă asupra sa, lucruri nedovedite.

Totodată, s-a subliniat că inculpatul nu îi cunoaşte nici pe ceilalţi inculpaţi, astfel încât susţinerea potrivit căreia ar fi conştientizat faptul că activităţile infracţionale sunt realizate în cadrul unui grup sunt pure speculaţii, neexistând niciun element care să conducă la concluzia că cele două infracţiuni de şantaj reţinute în sarcina sa ar fi intrat în scopul grupului infracţional.

În subsidiar, apelantul intimat inculpat a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. în infracţiunea prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen. în condiţiile în care chiar dacă s-ar aprecia că în cauză există probe cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor calificat şi şantaj, acestea nu sunt infracţiuni scop ale constituirii grupului infracţional organizat, astfel cum a apreciat şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, investit cu propunerea de arestare preventivă, prin încheierea din dosarul nr. x/2019, care a menţionat:

"altfel formulat, infracţiunile de tentativă la omor calificat şi şantaj sunt consecinţa constituirii grupului de crimă organizată, nu un scop ale acestuia, ci sunt mijloace pentru constrângerea unor persoane de a nu sabota activităţile criminale ale grupului sau de a renunţa la drepturi în favoarea intereselor financiare ale familiei NN."

În subsidiar, în situaţia în care s-ar reţine vinovăţia inculpatului pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., se solicită redozarea pedepsei aplicate, având în vedere implicarea extrem de redusă în schema infracţională, practic acesta nu a luat niciodată contact cu liderul sau membrii grupării, fiind instigat, conform susţinerilor parchetului, de alte persoane-amintite generic ca fiind membri ai clanului D., făcea parte din palierul de execuţie, fără să fi obţinut beneficii directe sau indirecte.

În ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. (fapta din februarie - aprilie 2017, persoana vătămată E. şi fapta din august 2017, persoana vătămată F.)

s-a solicitat în principal - achitarea în temeiul disp. art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., întrucât lipsesc probele care să demonstreze acţiunile sau inacţiunile inculpatului care să întrunească elementele constitutive ale acestei infracţiuni

În ceea ce priveşte cele două infracţiuni de şantaj, se subliniază faptul că cele două persoane vătămate şi-au modificat declaraţiile în faţa primei instanţe de judecată încercând să inducă ideea că acţiunile sale au fost mult mai concise, mult mai agresive, creându-le un sentiment puternic de teamă, aspecte pe care nu le-au detaliat în faţa procurorului.

În contextul în care inculpatul nu cunoştea detaliile relaţiilor dintre numitul NN. şi persoana vătămată, natura litigiului sau discuţiile purtate anterior, nu se poate creiona o atitudine agresivă a acestuia şi nici indicarea unei anumite poziţii pe care persoana vătămată să o adopte pe viitor.

În consecinţă, se solicită a se observa că Ministerul Public nu a reuşit să lămurească un aspect esenţial, respectiv dacă presiunea psihică exercitată de făptuitor a pus victima în faţa unei alternative: satisfacerea pretenţiilor celui care s-a folosit de aceste mijloace injuste ori suportarea repercusiunilor fizice, psihice sau materiale, aspect care, în opinia apelantului inculpat, nu se regăsesc în cauză pentru a putea identifica dacă sunt sau nu întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj.

În ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj la adresa persoanei vătămate F. singura probă administrată în cauză o reprezintă declaraţia persoanei vătămate, iar din depoziţia acestei persoane vătămate, nu se identifică în ce au constat acţiunile sau inacţiunile inculpatului, de intimidare, ameninţare sau constrângere în contextul în care afirmaţiile persoanei vătămate privesc exclusiv următoarea frază - "de ce l-am lăsat pe domnul Florin cu ochii în soare şi că trebuie să mă duc în Mexic".

În subsidiar, apelantul intimat inculpat a solicitat instanţei de apel ca, reapreciind probatoriul administrat, să constate netemeinicia pedepsei aplicate şi să se dispună redozarea pedepselor aplicate inculpatului. Totodată, s-a solicitat a se constata faptul că instanţa de fond a reţinut săvârşirea infracţiunilor în stare de recidivă postexecutorie, dar şi săvârşirea în concurs real, raportat la sentinţa penală nr. 949/05.12.2018 pronunţată de Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti, în dosarul nr. x/2018, cât şi pedeapsa de 3 ani aplicată prin sentinţa penală nr. 1171/16.12.2013 pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penala nr. 290/11.03.2014 a Curţii de Apel Bucureşti, solicitându-se deducerea corectă a perioadelor de detenţie din mandatele anterioare.

Apelantele părţi civile L., K., E. şi F. au solicitat admiterea apelului şi, în temeiul dispoziţiilor art. 421 pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., desfiinţarea sentinţei primei instanţe şi pronunţarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună majorarea pedepselor stabilite de instanţa de fond pentru infracţiunile reţinute în sarcina inculpaţilor, admiterea acţiunii civile aşa cum aceasta a fost formulată, cu consecinţa majorării sumelor acordate pentru fiecare parte civilă şi obligarea intimaţilor la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de judecarea apelului, în temeiul disp. art. 276 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte latura penală se solicită instanţei de control judiciar să aibă în vedere conduita inculpaţilor pe durata procesului penal care nu au dat dovada că ar fi conştientizat gravitatea acuzaţiilor care li se aduc şi nu au înţeles să coopereze cu organele judiciare, au încercat de numeroase ori tergiversarea cauzei, inculpaţii D. şi G. sunt cunoscuţi cu antecedente penale; gravitatea infracţiunilor pentru care au fost trimişi în judecată care este una foarte ridicată, fiind vorba de atingerea adusă unor valori sociale deosebit de importante, precum viaţa umană; modul şi împrejurările concrete de săvârşire a infracţiunilor care denotă o specializare a inculpaţilor, aceştia acţionând pe durata mai multor ani de zile ca grup infracţional organizat; există presupunerea rezonabilă că, în lipsa intervenţiei organelor judiciare, activitatea infracţională a grupului s-ar fi perpetuat. Faţă de toate aceste aspecte apelantele părţi civile consideră că pedepsele aplicate prin sentinţa atacată nu reflectă pericolul social şi pericolul pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpaţii.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei, apelantele părţi civile menţionează, referitor la infracţiunea de tentativă de omor calificat că vătămările suferite de victima K. au constat în: plagă în zona centurii scapulare, rană de 3 cm în zona lombară stângă cu interesarea splinei, rinichiului stâng, muşchiului psoas şi coastei 12. Drept urmare, a survenit un hemoperitoneu şi şoc hemoragic. S-a intervenit asupra acestuia chirurgical, practicându-se splenectomie, oprirea hemoragiei, remodelare coasta 12 şi reducere chirurgicală a luxaţiei metacarpofalangiene. Concluziile buletinului de analiză biocriminalistică dispus în cauză sunt în sensul că "leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa victimei", iar "excluderea chirurgicală a splinei reprezintă infirmitate."

În aceste condiţii se subliniază că părţile civile L. şi K., părinţii victimei, au suferit cel mai grav prejudiciu moral - vătămarea în condiţii dramatice a fiului acestora, K., prin înjunghiere cu un cuţit şi lovire cu pumnii şi picioarele. Vătămarea produsă părţilor civile L. şi K. le-a provocat acestora un dezechilibru de fundament psihic, durata şi intensitatea traumei determinând grave tulburări şi neajunsuri, atât pe plan familial, cât şi social.

În consecinţă se apreciază că instanţa de fond, în mod eronat a respins, ca neîntemeiată, acţiunea civilă a apelanţilor-părţi civile K. şi L., în cauză fiind îndeplinite condiţiile răspunderii civile delictuale.

Totodată, s-a subliniat că, în mod greşit instanţa de fond a apreciat că apelanta-parte civilă K. nu s-a constituit parte civilă referitor la infracţiunea de şantaj a cărei victimă a fost, acesta indicând în cuprinsul acţiunii civile o sumă globală - aferentă întregii acţiunii civile, în vederea reparării prejudiciului moral şi material cauzat de săvârşirea de către inculpaţi a tuturor infracţiunilor care l-au vizat - incluzând, deci, şi infracţiunea de şantaj.

În ceea ce îi priveşte pe apelantele-părţi civile E. şi F., se apreciază că, raportat la împrejurările concrete ale săvârşirii faptelor de şantaj, instanţa de fond a acordat o despăgubire simbolică acestora, cu încălcarea caracterului just şi echitabil al indemnizaţiei stabilite în vederea reparării prejudiciului.

În concluzie, se solicită admiterea acţiunilor civile, astfel cum acestea au fost formulate în fata instanţei de fond, cu consecinţa obligării inculpaţilor, în solidar, la plata sumelor solicitate.

Apelanta parte civilă I., prin reprezentant legal J. a solicitat, în ceea ce priveşte latura penală a cauzei, a se dispune individualizarea pedepselor, în sensul majorării pedepselor aplicate inculpaţilor, având în vedere gravitatea faptelor săvârşite şi persoana inculpaţilor aceştia de altfel, fiind cunoscuţi cu antecedente penale, iar faptele reţinute în sarcina inculpaţilor şi modalitatea de săvârşire prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat având în vedere, de altfel şi importanţa valorii sociale, respectiv dreptul la viaţă. De asemenea, a solicitat a se avea în vedere şi conduita inculpaţilor după săvârşirea infracţiunilor care nu doar că nu conştientizat gravitatea faptelor, au încercat în mod constant să tergiverseze cauza, violenţa extremă cu care inculpaţii au acţionat asupra victimei doar întâmplarea făcând ca rezultatul să nu se producă; totodată să se ţină cont de faptul că în prezenta cauză nu se face vorbire de o tentativă de omor calificat sau ca urmare a vreunui conflict spontan, ci în cadrul unei grupări infracţionale organizate, deosebit de periculoase, acţionând la instigarea numitului NN. astfel, apreciază că pedepsele aplicate inculpaţilor sunt prea blânde, în raport, cu gravitatea infracţiunilor şi împrejurările cauzei.

Prin urmare, s-a solicitat instanţei a se dispune majorarea pedepselor stabilite, iar, în ceea ce priveşte latura civilă a cauzei solicită a se dispune admiterea acţiunii civile, astfel cum a fost formulată şi pe cale de consecinţă obligarea inculpaţilor în solitar la plata daunelor morale, apreciind că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru răspunderea civilă delictuală respectiv fapta ilicită, prejudiciului, legătura de cauzalitate şi vinovăţia, în sensul în care consecinţele suferite de către victima în urma faptelor săvârşite de către inculpaţi îşi vor pune cu siguranţă amprenta asupra dezvoltării sale psihice.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti la data de 11.05.2021 sub nr. x/2020.

În cursul judecării apelurilor formulate în cauză au fost audiaţi martorii DD., CC., KKKKKK., SSSSS., apelanţii intimaţi inculpaţi B., A., G., C., D. şi apelanta parte civilă K., au fost depuse planşe fotografice şi înscrisuri de către apelantele părţi civile şi s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice, fiind ataşat raportul nr. x/06.09.2022 . Totodată, în temeiul art. 18 din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, s-a procedat la efectuarea a două cereri de asistenţă internaţională în materie penală cu Statele Unite Mexicane privind audierea prin videoconferinţă în calitate de martori a numiţilor NN. şi LLLLLL., însă având în vedere lipsa unui răspuns în ceea ce priveşte primul martor instanţa a revenit asupra mijlocului de probă, iar în privinţa celui de-al doilea martor autorităţile statului solicitat au învederat că acesta nu poate fi localizat.

Prin decizia penală nr. 573/A din data de 17 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală s-a constatat că prin încheierea de şedinţă din data de 04.11.2022 a dispus, în baza art. 420 rap. la art. 386 din C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina apelantului inculpat G. prin sentinţa penală apelată din infracţiunea de şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de ameninţare prev. de art. 206 din C. pen. (faptă din 05 mai 2017, persoană vătămată K.).

În baza art. 421 alin. (1), pct. 1, lit. b) din C. proc. pen. au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii intimaţi inculpaţi B., C. şi A., şi apelantele părţi civile E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 315 din data de 19.03.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 421 alin. (1), pct. 2, lit. a) din C. proc. pen. au fost admise apelurile declarate de apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală, de către apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi D., G. şi H. împotriva sentinţei penale nr. 315 din data de 19.03.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2020, s-a desfiinţat în parte sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond:

I.1. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului B. , de la o pedeapsă de 4 ani la o pedeapsă de 6 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

I.2. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului B. de la o pedeapsă de 8 ani închisoare la o pedeapsă de 10 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 10 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 2 ani închisoare, inculpatul B., urmând a executa o pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul B., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus durata prevenţiei inculpatului B. de la data de 25.07.2019 la zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, inclusiv cele privind pedepsele complementare şi accesorii.

II.1. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului C. , de la o pedeapsă de 4 ani la o pedeapsă de 6 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

II.2. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului C. de la o pedeapsă de 8 ani închisoare la o pedeapsă de 10 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 10 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 2 ani închisoare, inculpatul C. urmând a executa o pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul C., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus durata prevenţiei inculpatului C. de la data de 25.07.2019 la zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, inclusiv cele privind pedepsele complementare şi accesorii.

III.1. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. , de la o pedeapsă de 4 ani la o pedeapsă de 6 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

III.2. S-a majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. de la o pedeapsă de 9 ani închisoare la o pedeapsă de 11 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 11 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv 2 ani închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul A., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus durata prevenţiei inculpatului A. de la data de 25.07.2019 la zi.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, inclusiv cele privind pedepsele complementare şi accesorii.

IV.1. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., întrucât fapta nu există.

IV.2. S-a menţinut condamnarea inculpatului D., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 43 alin. (5) din C. pen., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, în stare de recidivă postexecutorie - persoană vătămată E..

S-a menţinut aplicarea, în temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen. faţă de inculpatul D. a pedepsei complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

S-a menţinut aplicarea, în temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., faţă de inculpatul D., a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

IV.3. S-a menţinut condamnarea inculpatului D., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 43 alin. (5) din C. pen., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, în stare de recidivă postexecutorie - persoană vătămată F..

C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, respectiv un spor de 1 an închisoare, inculpatului D. dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen., s-a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., s-a aplicat inculpatului D., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul D., la data pronunţării prezentei decizii.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

V.1. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul G. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1),(2) şi (3) din C. pen., întrucât fapta nu există.

V.2. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1), lit. d) din C. pen. rap. la art. 155 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare prev. de art. 206 din C. pen. (faptă din 05 mai 2017, persoană vătămată K.) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

V.3. S-a majorat pedeapsa aplicată apelantului intimat inculpat de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen.

V.4. S-a menţinut condamnarea, în temeiul art. 342 alin. (1) din C. pen., a inculpatului G. la o pedeapsă de 2 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., s-a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

S-a constatat că cele două infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului au fost săvârşite în cursul termenului de supraveghere stabilit prin sentinţa penală anterior menţionată, fiind în stare de pluralitate cu cele două infracţiuni pentru a căror săvârşire a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, la 18.07.2018.

În baza art. 96 alin. (4) din C. pen. s-a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, la 18.07.2018 şi s-a dispus executarea pedepsei.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018, pronunţată de Judecătoria Craiova, rămasă definitivă prin neapelare la data de 18.07.2018, în pedepsele componente pe care le-a repus în individualitatea lor, astfel:

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen.

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 96 alin. (5) din C. pen. rap. la art. 44 alin. (2) din C. pen. şi la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. s-au contopit pedepsele de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 6 luni închisoare şi 8 luni închisoare şi s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv sporul de 1 an şi 20 zile închisoare, inculpatului G. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 20 zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. s-a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. s-a aplicat inculpatului G., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. s-a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul G., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. a) din C. proc. pen. rap.la art. 72 alin. (1) din C. pen., s-a dedus durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive a inculpatului G. de la data de 12.12.2019 la 14.01.2022 şi durata arestului la domiciliu din perioada 15.06.2018 la 05.07.2018 (cauza obiect al dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova).

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

VI.1. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. a fost achitat inculpatul H. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, întrucât fapta nu există.

VI.2. S-a menţinut condamnarea inculpatului H., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen. s-a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., s-a interzis inculpatului H., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 91 din C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2), lit. b) din C. pen. a impus inculpatului să frecventeze două programe de reintegrare socială derulate de către Serviciul de Probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate.

În temeiul art. 93 alin. (3) din C. pen. a impus inculpatului ca pe parcursul termenului de supraveghere să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 90 de zile în cadrul Centrului pentru Prevenirea, Evaluarea şi Consiliere Antidrog Dolj sau în cadrul Direcţiei Publică Comunitară de Evidenţă a Persoanelor Dolj.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. (1), lit. c) - e) să fie comunicate Serviciului de Probaţiune Dolj.

În baza art. 94 alin. (2) din C. pen., s-a dispus ca verificarea modului de îndeplinire a obligaţiei prevăzute în art. 93 alin. (2), lit. b) din C. pen. să se facă de Serviciul de Probaţiune Dolj.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 91 alin. (4) din C. pen., s-a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 422 din C. proc. pen. s-au menţinut măsurile asiguratorii:

- cu privire la apelantul intimat inculpat A. pentru suma de 100 (una sută) lire sterline, în următoarele cupiuri: 2 bancnote x 50 lire;

- cu privire la apelantul intimat inculpat B. pentru suma de 1.500 (una mie cinci sute) RON, în următoarele cupiuri: 3 bancnote x 500 RON, ridicată de la adresa din Mun. Craiova, str. x, apt .28, jud. Dolj - locuinţa suspectului B.;

- cu privire la apelantul intimat inculpat C. pentru suma de 1.100 (o mie o sută) USD în următoarele cupiuri: 11 bancnote x 100 USD;

- cu privire la apelantul intimat inculpat D. pentru sumele de 2.900 (două mii nouă sute) euro şi 4.400 (patru mii patru sute) RON, în următoarele cupiuri: 3 bancnote x 200 RON; 18 bancnote x 100 RON; 40 bancnote x 50 RON; 22 bancnote x 100 euro; 14 bancnote x 50 euro.

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării apelurilor formulate de apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală, de către apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi D., G. şi H. au rămas în sarcina acestuia. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu al apelantei parte civilă I. prin reprezentant legal J., în cuantum de 510 RON s-a suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (2), (4) din C. proc. pen. a fost obligat fiecare dintre apelanţii intimaţi inculpaţi B., C. şi A. la plata sumei de 2000 RON şi fiecare dintre apelantele părţi civile E. şi F., la plata sumei de 100 RON, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

Pentru a decide astfel, curtea de apel, examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, dar şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept ale cauzei, conform art. 417 alin. (2) din C. proc. pen., a constatat şi reţinut următoarele:

Analizând cu caracter prioritar criticile apelantului inculpat D. privind nemotivarea soluţiilor pronunţate de către prima instanţă de judecată care ar conduce, în opinia acestuia la admiterea apelului formulat, desfiinţarea sentinţei penale apelate şi trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanţe de judecată, instanţa de control judiciar a constatat următoarele:

În mod evident motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară şi precisă, să se refere la probele administrate în cauză şi să fie în concordanţă cu acestea, să răspundă în fapt şi în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic şi convingător la soluţia din dispozitiv. Hotărârea instanţei trebuie să cuprindă, ca o garanţie a caracterului echitabil al procedurii judiciare şi al respectării dreptului la apărare al părţilor, motivele de fapt şi de drept care au format convingerea instanţei, precum şi cele pentru care s-au înlăturat cererile/apărările părţilor. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluţiei din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul şi intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părţile din dosar şi obiectul cauzei.

Într-adevăr obligativitatea motivării hotărârilor judecătoreşti constituie o condiţie a procesului echitabil, exigenţă a art. 21 alin. (3) din Constituţia României şi art. 6 alin. (1) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel cum se reţine în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, în Hotărârea din 28 aprilie 2005, pronunţată în Cauza Albina împotriva României, paragraful 30, dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, "include printre altele dreptul părţilor de a prezenta observaţiile pe care le consideră pertinente pentru cauza lor. Întrucât Convenţia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete şi efective (Hotărârea Artico împotriva Italiei, din 13 mai 1980, seria x, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectiv decât dacă aceste observaţii sunt în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate de către instanţa sesizată. Pe de altă parte trebuie amintit că analiza respectării garanţiilor aferente art. 6 din Convenţie are în vedere întotdeauna procedura în ansamblu, iar anumite deficienţe anterioare pot fi remediate ulterior, până la finalizarea procesului penal, cu excepţia situaţiei în care vătămarea adusă dreptului la un proces echitabil este atât de gravă încât nu mai pot fi înlăturată ulterior. În cazul motivării hotărârilor judecătoreşti acelaşi principiul este enunţat în hotărârea pronunţată în cauza Hirvisaari v. Finlanda, 25.12.2001, par. 33 în care se constată că instanţa de control judiciar nu a motivat ea însăşi soluţia prin raportare la criticile formulate în calea de atac ci s-a limitat a prelua motivarea primei instanţe şi deşi acest lucru ca principiu este acceptabil în cazul concret a condus la o concluzie de încălcare a dreptului garantat de art. 6 par. 1 din Convenţie.

În prezenta cauză se constată faptul că prima instanţă de judecată a analizat coroborat materialul probator administrat, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, reţinând o situaţie de fapt contestată de către inculpaţi. Instanţa a răspuns motivat apărărilor formulate de apelanţii inculpaţi, astfel că în opinia instanţei de control judiciar nu există deficienţe de natură a invalida posibilitatea reală a apelanţilor inculpaţi de a aprecia asupra necesităţii formulării unei căii de atac sau cu privire la motivele pe care le-au putea invoca pentru a justifica acest demers, astfel încât să se reţină că situaţia de fapt existentă în cauză goleşte de conţinut dreptul persoanei condamnate la un dublul grad de jurisdicţie instituit de art. 2 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Tot prioritar, Curtea a analizat criticile formulate de apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi C. care constitui motive de admitere a apelurilor formulate cu consecinţa desfiinţării sentinţei penale apelate şi trimiterii cauzei spre rejudecare primei instanţe de judecată sau piedici la soluţionarea cauzei pe fond, respectiv: nulitatea absolută a încheierii pronunţate în data de 10.07.2020 pronunţate de completul de judecători de cameră preliminară, aplicarea principiului ne bis in idem, absenţa autorizării date de procurorul general pentru investigarea fapte pretins comise pe teritoriul Statelor Unite Mexicane, în România şi situaţia transferului de procedură.

În ceea ce priveşte nulitatea absolută a încheierii pronunţate în data de 10.07.2020 pronunţate de completul de judecători de cameră preliminară prin care în baza art. 425¹ alin. (7) pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. raportat la art. 347 din C. proc. pen. au fost respinse, ca neîntemeiate, contestaţiile formulate de contestatorii inculpaţi A., B., C. şi G. împotriva încheierii din data de 25.03.2020, pronunţate de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr. x/2020, instanţa de apel constatând că deşi, potrivit art. 408 alin. (3) din C. proc. pen., apelul declarat împotriva sentinţei se socoteşte făcut şi împotriva încheierilor, încheierile pronunţate în faza procesuală distinctă a camerei preliminare nu intră în ipoteza normei în condiţiile în care încheierea pronunţată de judecătorul de cameră preliminară există o cale de atac distinctă, respectiv contestaţia reglementată de art. 347 din C. proc. pen., iar încheierea prin care se soluţionează această ultimă cale de atac este definitivă. Singurele aspecte care pot fi analizate ulterior momentului finalizării camerei preliminare sunt cele reglementate de disp. art. 281 alin. (1), lit. a)-d) şi f) din C. proc. pen., această ultimă situaţie, în condiţiile pronunţării deciziei Curţii Constituţionale nr. 88/2019. Chiar dacă, extrapolând, s-ar considera că şi absenţa inculpatului la termenele fixate în procedura camerei preliminare, atunci când participarea sa era obligatorie ar putea fi invocată ulterior finalizării camerei preliminare, aceasta nu poate forma obiectul prezentei căi de atac în condiţiile în care problema de drept nu îi viza pe apelanţii intimaţi inculpaţi, ci era legată de absenţa contestatorului inculpat G., aflat sub măsura preventivă a arestului la domiciliu la acel moment, fiind, de altfel, tranşată în şedinţa de cameră de consiliu de la acea dată. În primul rând s-a constatat, faptul că o eventuală nelegală citare nu poate fi sancţionată decât cu nulitatea relativă, iar în speţă, aceasta s-ar fi acoperit oricum prin prezenţa apărătorilor aleşi ai contestatorului inculpat potrivit art. 353 alin. (1), teza finală din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte absenţa inculpatului arestat la domiciliu, nici acest aspect nu este sancţionat cu nulitatea absolută, dispoziţiile art. 281 alin. (1), lit. e) din C. proc. pen., făcând trimitere la art. 364 alin. (1) din C. proc. pen., potrivit cărora "aducerea inculpatului aflat în stare de deţinere la judecată este obligatorie." S-a constatat, astfel că ceea ce se sancţionează cu nulitatea absolută este neîndeplinirea obligaţiei organului judiciar de a asigura prezenţa inculpatului aflat în stare de deţinere sau arestat preventiv la judecată şi nu neîndeplinirea obligaţiei inculpatului aflat sub o altă măsură preventivă, decât aceea a arestului preventiv, de a se prezenta la orice chemare a organului judiciar. În cauză completul de judecători de cameră preliminară a constatat că absenţa contestatorului inculpat nu este nejustificată, având în vedere susţinerile apărării în sensul că organul de supraveghere nu a fost încunoştinţat de chemarea inculpatului în faţa instanţei, şi astfel nu au fost stabilite de către acesta itinerarul şi condiţiile de deplasare şi că, avându-se în vedere prezenţa celor doi apărători aleşi, judecata poate continua.

În ceea ce priveşte incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 16 alin. (1), lit. i) din C. proc. pen., respectiv a principiului ne bis in idem consacrat de art. 6 din C. proc. pen., Curtea a constatat faptul că, în cauză infracţiunea de tentativă la omor calificat, dedusă judecăţii a făcut obiectul unei anchete derulate şi de organele judiciare mexicane, soluţia dispusă în cauză fiind similară unei soluţii de clasare întemeiate pe decesul unuia dintre făptuitori. Pentru a putea opera acest caz de împiedicare a exercitării acţiunii penale, soluţia pronunţată de organul judiciar străin trebuie să aibă autoritate de lucru judecat pe naţional, efect ce se poate produce doar în temeiul unui tratat bilateral sau multilateral la care România şi Statele Unite ale Mexicane sunt parte şi nu prin simpla stipulare a art. 6 din C. proc. pen.. În prezenta cauză, tratatul care a guvernat cooperarea internaţională impusă de justa soluţionare a cauzei s-a întemeiat pe Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate adoptate la New York la 15 noiembrie 2000 şi ratificată prin Legea nr. 565/2002 publicată în Monitorul Oficial nr. 813/08.11.2002. Convenţia a fost, totodată, semnată de Statele Unite Mexicane la data de 13.12.2000 şi ratificată la data de 04.03.2003.

Potrivit articolului 3 din Convenţie, aceasta se aplică, în afară de o dispoziţie contrară, anchetelor şi urmăririlor privind infracţiunile de participarea la un grup infracţional organizat, spălarea banilor, fapte de corupţie şi împiedicarea bunei funcţionări a justiţiei şi infracţiunile pasibile de o pedeapsă privativă de libertate al cărei maximum nu trebuie să fie mai mic de 4 ani în cazul în care aceste infracţiuni sunt de natură transnaţională, implicând un grup infracţional organizat.

O infracţiune este de natură transnaţională dacă: este săvârşită în mai mult de un stat; este săvârşită într-un stat, dar o parte substanţială a pregătirii, planificării, conducerii sale sau a controlului său are loc într-un alt stat; este săvârşită într-un stat, dar implică un grup infracţional organizat care desfăşoară activităţi infracţionale în mai mult de un stat sau este săvârşită într-un stat, dar are efecte substanţiale într-un alt stat.

Potrivit articolului 15, ce are ca denumire marginală "Competenţa"

"1. Fiecare stat parte adoptă măsurile necesare pentru a-şi stabili competenţa în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de art. 5 (n.r. participarea la un grup infracţional organizat), 6 (n.r. spălarea banilor), 8 (n.r. fapte de corupţie) şi 23 (n.r. împiedicarea bunei funcţionări a justiţiei) ale prezentei convenţii în cazurile următoare:

a) când infracţiunea este săvârşită pe teritoriul său; sau b) când infracţiunea este săvârşită la bordul unei nave care poartă pavilionul său sau la bordul unei aeronave înmatriculate conform dreptului său intern în momentul în care infracţiunea respectivă a fost săvârşită.

2. Sub rezerva art. 4 al prezentei convenţii, un stat parte poate, de asemenea, să îşi stabilească competenţa în ceea ce priveşte una dintre aceste infracţiuni în cazurile următoare:

a) când infracţiunea este săvârşită împotriva unuia dintre naţionalii săi; b) când infracţiunea este săvârşită de unul dintre naţionalii săi sau de o persoană apatridă care îşi are reşedinţa pe teritoriul său; sau c) în cazul în care infracţiunea este: (i) una dintre cele stabilite conform paragrafului 1 al art. 5 al prezentei convenţii şi este săvârşită în afara teritoriului său, în vederea săvârşirii pe teritoriul său a unei infracţiuni mai grave; (ii) una dintre cele stabilite conform lit. b) (ii) a paragrafului 1 al art. 6 al prezentei convenţii şi este săvârşită în afara teritoriului său, în vederea săvârşirii pe teritoriul său a unei infracţiuni prevăzute la lit. a) (i) sau (ii) sau b) (i) ale paragrafului 1 al art. 6 al prezentei convenţii.

3. În scopurile paragrafului 10 al art. 16 al prezentei convenţii, fiecare stat parte adoptă măsurile necesare pentru a-şi stabili competenţa în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de prezenta convenţie când autorul prezumat se află pe teritoriul său şi nu este extrădat pentru singurul motiv că este naţionalul său.

4. Fiecare stat parte poate, de asemenea, să adopte măsurile necesare pentru a stabili competenţa sa în ceea ce priveşte infracţiunile prevăzute de prezenta convenţie când autorul prezumat se află pe teritoriul său şi pe care nu îl extrădează.

5. Dacă un stat parte care îşi exercită competenţa în baza paragrafului 1 sau 2 al prezentului articol a fost avizat ori a aflat în orice alt mod că unul sau mai multe alte state părţi instrumentează o anchetă ori au pornit urmăriri sau o procedură judiciară privind acelaşi act, autorităţile competente ale acestor state părţi se consultă, pentru a-şi coordona acţiunile.

6. Fără a aduce atingere normelor de drept internaţional general, prezenta convenţie nu exclude exercitarea oricărei competenţe penale stabilite de un stat parte conform dreptului său intern."

S-a constatat, astfel că, această convenţie nu instituie o obligaţie de a asigura efect naţional în cazul soluţiilor pronunţate de organele judiciare ale altor state membre semnatare, ci doar recomandă o acţiune coordonată.

Apelanţii intimaţi inculpaţi au invocat drept temei al autorităţii de lucru judecat a soluţiei de clasare a organului judiciar mexican art. 4 din Protocolul adiţional nr. 7 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, normă evident neincidentă în cauză, faţă de condiţia impusă de paragraful 1 al textului legal, potrivit căruia "nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal, de către jurisdicţiile aceluiaşi Stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale acestui Stat."

Totodată, s-a făcut referire la o cazuistică bogată în domeniu a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, vizând articolul 50 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene şi articolul 54 din Convenţia de aplicare a Acordului Shengen din 14 iunie 1985, deşi în cauză nu sunt incidente dispoziţiile de drept unional, nefiind implicate state membre ale Uniunii Europene sau state care să fii ratificat Acordul Schengen. În plus, principiul ne bis in idem nu ar fi incident nici dacă ne-am afla într-o astfel de situaţie premisă, în condiţiile în care potrivit instanţei de la Luxembourg "principiul ne bis in idem nu se aplică decât persoanelor care au fost judecate definitiv într-un stat membru (a se vedea Hotărârea din 28 septembrie 2006, Gasparini şi alţii, C 467/04, EU:C:2006:610, punctul 37). În schimb, el nu se extinde la persoanele care au fost doar ascultate în cadrul unei anchete penale, precum martorii" (AY, C-268/17) sau "aplicarea principiului ne bis in idem garantat la articolul 50 din cartă presupune în primul rând, după cum a subliniat avocatul general la punctul 32 din concluzii, ca aceeaşi persoană să facă obiectul sancţiunilor sau al proceselor penale avute în vedere. Astfel, reiese chiar din formularea acestui articol, potrivit căreia "nimeni nu poate fi judecat sau condamnat pentru o infracţiune pentru care a fost deja achitat sau condamnat în cadrul Uniunii, prin hotărâre judecătorească definitivă, în conformitate cu legea", că acesta interzice judecarea sau condamnarea aceleiaşi persoane mai mult de o singură dată pentru aceeaşi infracţiune.

Această interpretare a articolului 50 din cartă se coroborează cu Explicaţiile cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (JO 2007, C 303, p. 17), care trebuie luate în considerare în vederea interpretării acesteia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 februarie 2013, Akerberg Fransson (C 617/10, EU:C:2013:105, punctul 20). Cu privire la articolul menţionat, aceste explicaţii fac trimitere la jurisprudenţa Curţii referitoare la principiul ne bis in idem, astfel cum a fost recunoscut în calitate de principiu general al dreptului Uniunii anterior intrării în vigoare a cartei. Potrivit acestei jurisprudenţe, principiul menţionat, în orice caz, nu poate fi încălcat dacă nu aceeaşi persoană este sancţionată mai mult de o singură dată pentru aceeaşi conduită ilicită (a se vedea în acest sens în special Hotărârea din 7 ianuarie 2004, Aalborg Portland şi alţii/Comisia, C 204/00 P, C 205/00 P, C 211/00 P, C 213/00 P, C 217/00 P şi C 219/00 P, EU:C:2004:6, punctul 338, precum şi Hotărârea din 18 decembrie 2008, Coop de France bétail et viande şi alţii/Comisia, C 101/07 P şi C 110/07 P, EU:C:2008:741, punctul 127)." (Orsi şi Baldetti, C-217/15 şi C-350/15).

Potrivit articolului 14 paragraful 7 din Convenţia internaţională cu privire la drepturile civile şi politice ratificată, atât de România, cât şi de Statele Unite Mexicane "nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit din pricina unei infracţiuni pentru care a fost deja achitat sau condamnat printr-o hotărâre definitivă în conformitate cu legea şi cu procedura penală a fiecărei ţări." S-a constatat că şi această convenţie multilaterală impune condiţia ca aceeaşi persoană să facă obiectul procedurilor penale derulate în statele semnatare, condiţie care nu este împlinită în cauză.

În ceea ce priveşte absenţa autorizării date de procurorul general pentru investigarea fapte pretins comise pe teritoriul Statelor Unite Mexicane, în România, cu consecinţa aplicării disp. art. 16 alin. (1), lit. e) din C. proc. pen.. Curtea a constatat faptul că prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 17 iulie 2019 a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de:

1. A., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen. - faptă din 02 aprilie 2018, victimă K., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

2. B., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1),(2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen. - faptă din 02 aprilie 2018, victimă K., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

3. C., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen. - faptă din 02 aprilie 2018, victimă K., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

4. H., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. - faptă din iulie 2017 - persoană vătămată M., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

5. D., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1),(2) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. faptă din februarie - aprilie 2017, persoană vătămată E.; şi şantaj prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. - faptă din august 2017, persoană vătămată F., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

6. G., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) din C. pen. - faptă din 05 mai 2017, persoană vătămate K., ambele cu aplic. art. 38 alin. (1) din C. pen.

Prin ordonanţa nr. 1754/C/2019 din data de 19.07.2019 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus autorizarea prealabilă a punerii în mişcare a acţiunii penală faţă de:

1. NN., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi instigare la tentativă la omor calificat, prev. de art. 47 din C. pen. rap. la art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

2. A., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

3. B., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

4. C., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

5. OO., pentru comiterea infracţiunilor de: constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi tentativă la omor calificat, prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 lit. a) din C. pen.

Curtea a constatat faptul că, această ultimă ordonanţă nr. 1754/C/2019 din data de 19.07.2019 prin care s-a dispus autorizarea punerii în mişcare a acţiunii penale faţă de apelanţii inculpaţi A., B. şi C. aflată la filele x d.u.p. este semnată în numele procurorului general, însă acest aspect nu este de natură a conduce la concluzia încălcării dispoziţiilor legale privind atribuţiile procurorului general, prezumţia fiind în sensul legalităţii întocmirii înscrisurilor oficiale. S-a constatat, faptul că, potrivit disp. art. 70 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ajutat de un prim-adjunct şi un adjunct, iar, potrivit disp. art. 16 alin. (3) din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor în perioada absenţei procurorului general sau a imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuieşte de drept în exercitarea atribuţiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenţei acestuia sau al imposibilităţii exercitării funcţiei, indiferent de cauza acesteia, atribuţiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.

În ceea ce priveşte incidenţa în cauză a disp. art. 16 alin. (1), lit. j) din C. proc. pen. invocată de către apelanţii intimaţi inculpaţi, Curtea a constatat faptul că norma procesual penală presupune ca situaţie premisă transferul de proceduri de către organul judiciar naţional către un alt stat, situaţie care evident nu este incidentă în cauză. De altfel, în prezenta cauză nici autorităţile judiciare mexicane nu au transferat procedura către autorităţile naţionale, dosarul rezultat în urma investigării faptei comise pe teritoriul naţional al Statelor Unite Mexicane fiind transmis în urma unor cereri de asistenţă judiciară internaţională în materie penală şi nu cu scopul ca organul judiciar naţional să înceapă sau să continue ancheta penală.

Curtea a analizat cu caracter prioritar infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat reţinută de prima instanţă de judecată în sarcina apelanţilor intimaţi inculpaţi A., zis "A.", B. şi C..

Interpretând coroborat materialul probator administrat în cursul urmăririi penale şi în faza judecăţii în primă instanţă şi apel, Curtea a reţinut că, în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, numitul NN., împreună cu apelanţii intimaţi inculpaţi A., zis "A.", B. şi C. au constituit un grup infracţional organizat, coordonat de numitul NN., cu scopul de a comite infracţiuni de violenţă şi omor calificat, reuşind ca în data de 02 aprilie 2018, în Statele Unite Mexicane, să comită o tentativă la infracţiunea la omor calificat, asupra persoanei vătămate K., faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

Pentru considerentele pe care le-a expus în continuare, Curtea nu a reţinut că infracţiunile de şantaj şi ameninţare deduse judecăţii au constituit infracţiuni scop ale grupului infracţional organizat anterior menţionat.

Pluralitatea constituită se caracterizează prin aceea că ia naştere prin simplul fapt al asocierii sau grupării mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni, indiferent dacă această asociere sau grupare a fost sau nu urmată de punerea în practică a vreunuia dintre proiectele infracţionale, fiind incriminată prin voinţa legiuitorului tocmai din cauza caracterului periculos al grupării, care este structurată, de regulă, în trepte sau niveluri de comandă, cu sarcini precise, ierarhizări exacte, disciplină şi subordonare. Condiţiile de existenţă a pluralităţii constituite sunt următoarele: a) să existe o grupare de mai multe persoane; b) gruparea să fie constituită pe o anumită perioadă de timp, să nu aibă caracter ocazional; c) gruparea să aibă un program infracţional şi o structură ierarhică.

În prezenta cauză acuzaţia adusă celor trei apelanţi intimaţi inculpaţi, confirmată de soluţiile de condamnare în primă instanţă este aceea că au constituit, la iniţiativa unui alt membru al grupării, presupus lider al unui grup infracţional organizat având ca infracţiuni scop infracţiuni cu mijloace de plată electronice, un grup infracţional organizat distinct ce avea ca infracţiuni scop, infracţiuni contra integrităţii corporale şi contra vieţii.

Într-adevăr în contextul existenţei unor conflicte cu persoane considerate rivale grupării, obiect al dosarului disjuns din prezenta cauză, sau în cazul nesupunerii membrilor aceleiaşi grupării, asupra acestora au fost exercitate acte de violenţă fizică, în mod nemijlocit, de către liderul grupării, numitul NN. sau de către persoanele coordonate de acesta.

Astfel, din cercetările efectuate şi probele administrate în cauză anterior disjungerii acesteia a rezultat faptul că liderul grupării, numitul NN. a deţinut în localitatea Cancun din Statele Unite Mexicane, prin persoane interpuse, numitul XX. zis "XX.", o societate comercială cu numele "YY.", specializată în achiziţionarea şi montarea de bancomate pe teritoriul acestui stat şi asigurarea mentenanţei acestora.

Profitând de posibilitatea controlării acestor aparate, în cuprinsul actului de sesizare a instanţei se relevă, pentru a se sublinia contextul ilicitelor penale deduse judecăţii, faptul că membrii grupării obiect al anchetei penale disjunse, pretins coordonate de numitul NN. au instalat sisteme de tip "skimming" pe aceste bancomate, în special pe raza localităţilor Cancun şi Playa del Carmen, în vederea copierii datelor informatice conţinute de cardurile introduse în acestea, în special de turişti străini, şi ulterior utilizării lor în mod fraudulos, în scopul retragerii sumelor de bani conţinute. Totodată, se menţionează faptul că, membrii grupării infracţionale au organizat şi activităţi de trecere frauduloasă a frontierei de stat, dintre Mexic şi Statele Unite ale Americii, în special pentru cetăţeni români care au solicitat azil în S.U.A., scopul fiind acela de a folosi aceste persoane pentru retragerea de sume de bani din ATM-uri, folosind datele cardurilor copiate în Mexic.

În cadrul acestei pretinse grupări infracţionale ample a fost constituit un grup infracţional distinct din persoane apropiate presupusului lider al grupării, care să asigure conduită conformă a membrilor grupării, concordantă dorinţelor presupusului lider, NN., precum şi încetarea oricăror acţiuni de sabotare a operaţiunilor de skimming sau de prejudiciere a intereselor financiare ale grupării.

În ceea ce priveşte probele referitoare la comiterea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat sunt relevante declaraţiile martorilor CC., JJ., declaraţia persoanei vătămate F., declaraţiile martorului ameninţat DD., declaraţiile martorului ameninţat EE., declaraţiile martorului ameninţat GG., procesele-verbale de percheziţie informatică, de unde rezultă prezenţa împreună a inculpaţilor, procesele-verbale de percheziţie domiciliară şi înscrisurile ataşate acestora, procesele-verbale de investigaţii şi constatare.

Într-adevăr, martorul CC. menţionează că s-a deplasat în Statele Unite Mexicane, în anul 2013, la chemarea numitului GGG., pentru a-i asigura paza numitului NN.. În toată perioada în care s-a aflat pe teritoriul statului mexican a lucrat ca bodyguard al numitului NN., locuind în aceeaşi casă, în localitatea Cancun.

Potrivit declaraţiei aceluiaşi martor, numitul GGG. era, de asemenea, bodyguardul numitului NN., acesta din urmă având autoritate asupra tuturor persoanelor care lucrau pentru el. În cursul anului 2015 acelaşi HHH. l-a chemat în Statele Unite Mexicane pe apelantul intimat inculpat A. zis "A." care a fost adus în Cancun, împreună cu apelantul intimat inculpat B.. Martorul precizează, totodată, că numitul OO., un apropiat al numitului NN. l-a adus, la rândul lui, în Statele Unite Mexicane pe apelantul intimat inculpat C.. Martorul precizează că rolul apelanţilor intimaţi inculpaţi a fost acela de-a asigura paza şi protecţia fizică a numitului NN., toţi trei fiind bodyguarzii acestuia din urmă .

Martorul CC. relevă, totodată, că apelantul intimat inculpat B. a venit în Statele Unite Mexicane cu intenţia de a trece în SUA, însă a rămas în Statele Unite Mexicane, unde a locuit pentru prima dată în oraşul Mexico City, după care a venit în Cancun şi a lucrat pentru numitul NN., iniţial fiind folosit pentru a scoate bani din bancomate, iar ulterior ca bodyguard, acesta neieşind din cuvântul numitului NN.. De asemenea, acelaşi martor precizează că unele dintre persoanele aflate sub autoritatea numitului NN., precum persoana vătămată F., au fost bătute, în cazul în care nu dădeau curs solicitărilor liderului, iar, ca regulă persoanele care lucrau pentru numitul NN., la solicitarea acestuia, exercitau acte de violenţă asupra altor persoane.

Potrivit martorului CC., apelantul intimat inculpat A. era şi el tot bodyguardul numitului NN. şi era plătit de acesta, iar referitor la subordonarea apelantului intimat inculpat faţă de numitul NN. a relevat că "nimeni nu avea curaj să-i întoarcă vorba lui NN.. Ce spunea NN. era lege".

Acelaşi martor relevă faptul că în cursul anului 2015, între victima K. şi numitul NN. a luat naştere un conflict în baza căruia acesta din urmă le-a impus tuturor, martorul menţionându-i expres pe apelanţii intimaţi inculpaţi B., A. zis "A.", că nu mai aveau voie să intre în legătura cu victima K.. De asemenea, potrivit aceluiaşi martor numitul NN. le-a dat dispoziţie tuturor persoanelor care lucrau pentru el, în calitate de bodyguarzi ca, în momentul în care o prind pe victima K. să exercite acte de violenţă fizică asupra acesteia, respectiv să o bată.

Martorul CC. a declarat că actele de instigare ale numitului NN., în vederea exercitării de acte de violenţă asupra victimei K., îi erau adresate lui, precum şi apelanţilor intimaţi inculpaţi B. şi A. şi că l-a auzit pe acelaşi NN. afirmând că o va omorî pe victima K..

Prezenţa martorului CC. în mediul lui NN. este confirmată şi de persoana vătămată F. care îl indică şi pe apelantul intimat inculpat A. zis "A.", care venea mereu să procure dispozitive pentru clonat carduri cu scopul folosirii acestora în Canada.

Totodată, potrivit declaraţiei persoanei vătămate F., numitul NN. s-a impus în faţa colaboratorilor prin diverse acte de violenţă creând o stare de pericol şi teamă generală asupra persoanelor din anturaj. Acesta menţionează, totodată, că a fost bătut de către numitul NN. cu racordul de la presiune, în prezenţa apelantului intimat inculpat A. zis "A." şi a altor persoane, niciuna neintervenind, întrucât nu avea nimeni curajul. Martorul precizează sub aspectul autorităţii pe care o avea numitul NN. faptul că "toată lumea făcea ce spunea NN., nimeni nu comenta. Făcea exact ce spunea NN.. Dacă i se spunea să se urce pe clădire, se urca pentru că pentru asta era plătit."

Martora ameninţată DD. a declarat că are cunoştinţă de faptul că apelantul intimat inculpat A. era bodyguardul numitului NN. şi care aducea oameni din România, care erau folosiţi în echipele de trăgători cu cardurile clonate, precum şi persoane care erau trimise mai departe în SUA pentru a retrage sume de bani, iar printre persoanele care acţionau la comanda numitului NN. erau apelanţii intimaţi inculpaţi A., B. şi C.

C.. Totodată a mai precizat că apelantul intimat inculpat B. avea rolul de a colecta banii de la echipele care retrăgeau bani din ATM - uri din Mexico City, posibil şi Cancun şi că era cumnatul numitului NN., iar apelanţii intimaţi inculpaţi A. zis A. şi C. aveau rolul de a proteja bancomatele unde erau instalate cipurile pentru copierea datelor de pe carduri şi aveau de a elimina concurenţa formată, atât din cetăţeni români, cât şi persoane de altă naţionalitate care intenţionau să monteze dispozitive skimming pe ATM-urile din Cancun.

Declaraţii concordante sunt date şi de martorul ameninţat EE., care a susţinut că un alt membru important al grupării coordonate de numitul NN. este inculpatul A., persoană care a asasinat-o în Mexic pe victima K., în data de 13 iunie 2018 şi care avea rolul de a asigura paza şi protecţia grupării, atât pe teritoriul Mexicului, cât şi în USA şi România

Aceste aspecte sunt în concordanţă şi cu declaraţia martorului JJ., care a menţionat că de la victima K. are cunoştinţă de faptul că numitul NN. controla toate brigăzile care retrăgeau sumele de bani cu ajutorul cardurilor clonate, iar în situaţia în care era înşelat de persoanele care formau brigăzile, membrii acestora erau bătute de oamenii numitului NN..

Curtea a reţinut că în privinţa apelanţilor intimaţi inculpaţi B., C. şi A. materialul probator administrat în cauză relevă existenţa unei grupării al cărei lider pare a fi numitul NN., grupare structurată, cu sarcini precise trasate membrilor săi de către lider, ierarhizări exacte, disciplină şi subordonare. Gruparea a fost constituită în cursul anului 2015, pe teritoriul Statelor Unite Mexicane, nu avea caracter ocazional şi urmărea comiterea infracţiuni de violenţă şi omor calificat asupra persoanelor considerate rivale grupării, obiect al dosarului disjuns din prezenta cauză, sau în cazul nesupunerii membrilor aceleiaşi grupării, reuşindu-se ca în data de 02 aprilie 2018, în Statele Unite Mexicane, să se comită o tentativă la infracţiunea la omor calificat, asupra persoanei vătămate K..

Referitor la comiterea tentativei la infracţiunea de omor calificat asupra victimei K., instanţa de apel a reţinut, în acord cu prima instanţă de judecată, că la data de 02 aprilie 2018, la sediul PP. din Cancun, situat la adresa din Cancun, QQ., apelanţii intimaţi inculpaţi A., Ghiţă

B. şi C. după ce au urmărit-o pe victima K., au exercitat asupra acesteia acte de violenţă de intensitate deosebită, inclusiv cu un cuţit, ce i-au pus în pericol viaţa victimei.

Pentru a reţine situaţia de fapt anterior indicată, Curtea a avut în vedere materialul probator administrat în cauză, respectiv cele 3 fişiere audio, reprezentând o discuţie a victimei K. cu martorul CC., purtată pe o reţea de socializare, K. comunicând verbal, iar persoana necunoscută prin text care relevă faptul că victima declară că leziunile i-au fost provocate de apelantul intimat inculpat A. fiind însoţit de alte trei persoane - "cu A. m-am bătut mă, cu sclavul ăla. Să moară familia mea de nu i-am dat de a dat cu capul de peretele de la…bancă! M-au tăiat în spate, că au fost 4 (patru), m-au înţepat în spate, n-am nimic sunt bine dar (...). Să vezi cum ţipa ca femeile alea: Daţi-mi cuţitul! Daţi-mi cuţitul!", "au făcut pândă la maşină şi eu ca prostu’, ştii că nu fug. I-am văzut şi am trecut pe lângă ei, cum ar fi …(...) Că eram la PP.. Şi ţipa ca femeile: "-Dă cuţitul!" şi am vrut să mă întorc să fug atunci şi mi-a pus piedică ca la fotbal, ca la proşti şi am căzut. Şi m-a tăiat în spate, asta a fost tot." Acelaşi martor ameninţat a pus la dispoziţia organelor judiciare patru imagini ce reprezintă capturi de ecran ale unei conversaţii text, purtată în perioada 8/9.04.2018, între aceleaşi două persoane: CC. şi victima K. cele mai relevante aspecte fiind următoarele:

"K. - Da. M - am batut. Cu ei. Sa le iau. Morţii în pl. Bătut.

GG - Cu care din ei ?

K. - Cu A. . Săi i au morţii. In pl. Era. Cu B.. Şi cu un maimuţoi. Mic. Un pisat. Blond.

GG - Aa…ala e din bresti. Kkt ala tatuat.

K. - Da. Cred. (...)"

Curtea a apreciat nefondată critica apelanţilor intimaţi A., B. şi C. privind sursa o parte din probele în acuzare, respectiv remiterea unor capturi de ecran, planşe fotografice, înscrisuri, fişiere audio de către persoane a căror identitate nu este cunoscută sau martori, ceea ce, în opinia apelanţilor inculpaţi scade valoarea probatorie a acestora.

Într-adevăr, lecturând actele dosarului de urmărire penală a constatat că martorul ameninţat DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare un număr de 33 (treizeci şi trei) de imagini ce reprezintă capturi de ecran a unei conversaţii text, purtate în luna mai 2015, între numitul NN., cu pseudonimul atribuit de: DDDD. şi victima K., o fotografie a unei legitimaţii (permis, card) acces, emis pe numele de HHHH., având funcţia de funcţionar al AAA., un număr de 3 (trei) fişiere audio, reprezentând o discuţie a victimei K. cu martorul CC., purtată pe o reţea de socializare, K. comunicând verbal, iar persoana necunoscută prin text, patru imagini ce reprezintă capturi de ecran ale unei conversaţii text, purtată în perioada 8/9.04.2018, între o persoană cu pseudonimul atribuit: CC. identificat ca fiind martorul CC. şi victima K., fotografii ale telefonului mobil ce a aparţinut victimei K., având pe ecran mai multe notificări în limba spaniolă, engleză şi română, permisul de conducere emis pe numele inculpatul C. emis de autorităţile mexicane cu seria x şi un card bancar cu seria x pe nume de C. emis de RRRR., înscrisuri medicale întocmite în Mexic, ca urmare a interveniţilor medicale suferite de victima K., raportat la agresiunea din data de 02 aprilie 2018.

Totodată, martorul CC. a pus la dispoziţia organelor judiciare conversaţiile text purtate cu victima K. în perioada 30 martie 2018 - 21 mai 2018, remise lui de către victimă. Totodată, acelaşi martor a pus la dispoziţia organelor judiciare conversaţii purtate prin intermediul aplicaţiei x, respectiv 27 capturi de ecran a unei conversaţii text, 4 fotografii şi 11 fişiere audio, reprezentând mai multe conversaţii pe aplicaţia x, între martor şi victima K. (având apelativul KKKK. în aplicaţia x, după ce aceasta a fost agresată fizic de inculpaţi. Discuţiile au avut loc în perioada 30.03 - 21.05.2018.

Curtea a relevat faptul că martorul ameninţat DD. a declarat că a avut o relaţie apropriată cu victima, obţinând înscrisurile, planşele fotografice şi capturile ecran de la acesta, iar martorul CC. a depus conversaţii purtate de către el personal şi victimă. În consecinţă, instanţa de control judiciar, în condiţiile în care nu s-a invocat de către părţile în cauză că aceste capturi, planşe fotografice sau înscrisuri ar fi falsificate, trunchiate sau în orice altă modalitate alterate nu există niciun impediment în a le conferi valoare probatorie egală celorlalte mijloace de probă din dosar.

Audiat în cauză, inclusiv în faţa instanţei de apel, martorul CC. a relevat că el însuşi a fost instigat de numitul NN. să exercite acte de violenţă asupra victimei, însă a refuzat, iar, în cursul anului 2018, în timp ce se afla în România, acesta a fost contactat de victimă care i-a spus: "Mă tăiară sclavii ăştia!", referindu-se la inculpaţii B., A. şi C.. .

De asemenea, martorul a precizat că a primit de la victima K. şi mesaje vocale, iar în contextul discuţiilor pe care martorul CC. le-a purtat cu victima K., aceasta i-a trimis martorului poze cu actele inculpatului C., respectiv permisul acestuia de conducere, spunându-i martorului că, în contextul agresiunii, inculpatul C. şi-a pierdut actele. Astfel, martorul CC. a primit două poze cu obiectele pierdute de inc. C. la locul agresiunii. Martorul CC. a pus la dispoziţia organelor judiciare conversaţiile text purtate cu victima K. în perioada 30 martie 2018 - 21 mai 2018, din acestea rezultând modul în care inculpaţii A. zis A., B., C. şi OO. au dorit ca, prin asasinarea victimei, "să îşi ia gradele", victima numindu-i pe aceştia "sclavii" numitului NN..

Potrivit declaraţiei martorului CC., victima K. i-a relatat că, în timp ce se afla la PP. sau JJJJ., a fost urmărită de inculpaţii A. zis "A.", B. şi C. care au intrat cu maşina în parcarea unde se afla victima K., au coborât şi au început să o lovească. Potrivit aceluiaşi martor, victima a relatat că inculpatul B. a pus-o pe victimă la pământ şi a lovit-o peste picioare, după care inculpatul A. zis "A." a strigat către inculpatul C. să îi dea cuţitul şi ulterior inculpatul A. a început să o lovească pe victimă cu cuţitul de mai multe ori după care cei trei s-au urcat în maşină şi au plecat, lăsând-o pe victimă căzută pe jos. Un cetăţean mexican care a văzut-o în această stare i-a aplicat un garou cu ajutorul tricoului ei pentru a opri sângerarea, după care victima şi-a pierdut cunoştinţa şi s-a trezit pe patul unui spital privat. Martorul CC. a susţinut că o parte dintre tăieturile provocate le-a văzut şi el prin intermediul unui apel video pe care l-a avut cu victima K.. Acelaşi martor a indicat că cei trei inculpaţi au acţionat la instigarea numitului NN. fiind folosiţi de acesta din urmă pentru a acţiona în mod violent asupra persoanelor cu care era în conflict. Totodată, martorul CC. a pus la dispoziţia organelor judiciare un număr de 27 capturi de ecran a unei conversaţii text, 4 fotografii şi 11 fişiere audio, reprezentând mai multe conversaţii din perioada 30.03 - 21.05.2018 pe aplicaţia x, între martor şi victima K. (având apelativul KKKK. în aplicaţia x) relevante fiind următoarele aspecte:

"K.: Da s-au întors aici. Wc urile. Astea. M-am certat cu el rău prin mesaje acum 1-2 luni. Ma ameninţa cu garda. Ba cu B.. Le-am luat. Morţii in p...a. Le-am zis ca ii violez. Si după ce ii scriam ma bloca. Viermele asta. Nici nu avea curaj sa se certe cu mine. (...)

K.: Da dar cârnat jegos. Nu vezi. K face. Numai rele. Pune. Garda pe lume. Pe copiii ăştia. De îi are la scos. Îl pune. Pe parazitul ăla. De rus. Să-i bată. Şi pe femeia de B.. (...)

APR 12, 2018 AT 19:11

K.: trimite fotografia cu permisul de conducere al inc. C..

APR 12, 2018 AT 19:36

K.: trimite două fotografii reprezentând răni suferite în urma agresiunii.

Audiat în cauză, martorul ameninţat EE. a relatat faptul că inculpatul A. zis "A.", împreună cu inculpatul B. şi alte două persoane, din cauza neînţelegerilor dintre victima K. şi numitul NN., au prins-o, bătut-o şi înjunghiat-o pe victima K., în Statele Unite Mexicane. Martorul ameninţat a susţinut că inculpatul A. zis "A." a fost cel care a înjunghiat-o pe victima K., când aceasta căzuse.

Declaraţii concordante a dat şi martorul JJ. care a declarat că la începutul lunii mai 2018 a ajuns în Mexic, în localitatea Cancun, fiind chemat de către prietenul său, victima K., care avea nevoie de îngrijiri din cauza faptului că a fost înjunghiat de către inculpatul A. zis "A.".

Victima i-a povestit martorului cele întâmplate, respectiv faptul că în luna aprilie 2018, în momentul în care se afla pe coridorul de la firma de curierat PP., din localitatea Cancun, aceasta a fost abordată de inculpaţii A. zis "A." şi B. şi de numitul OO., având loc o altercaţie în urma căreia victima K. a fost înjunghiată în spate, pe partea stângă, în zona rinichiului, în spate, în zona claviculei, în partea stângă, precum şi în zona degetelor.

Situaţia de fapt a fost confirmată de martorul ameninţat DD., care a declarat faptul că, de la victima K. cunoaşte că aceasta a plecat într-o dimineaţă de acasă la sediul PP. pentru a ridica un colet şi în momentul în care a ieşit a fost întâmpinat de inculpaţii A., B. şi C.. În acest context, inculpatul A. a lovit-o pe victima K., însă aceasta a ripostat şi l-a lovit pe inc. A. care a început să strige "Dă-mi cuţitul! Dă-mi cuţitul!", după care cei trei inculpaţi s-au năpustit asupra victimei K., i-au pus piedică şi l-au lovit cu bestialitate.

Potrivit aceluiaşi martor anterior momentului exercitării actelor de violenţă, inculpatul B. a tăiat cauciucurile de la maşina victimei K., marca x, de culoare alb şi că personal a văzut cauciucurile tăiate de la autovehiculul victimei K. pentru că martora a dus aceste cauciucuri la vulcanizare. Martorul mai precizează că s-a deplasat în Statele Unite Mexicane după o săptămână de la momentul săvârşirii faptei, fiind chemată de victima K., pentru că aceasta era imobilizat la pat, avea splina scoasă şi se mişca foarte greu şi că la spital, victima i-a spus că a fost gresat de cei trei inculpaţi şi de o a patra persoană, martora necunoscând identitatea acesteia.

Potrivit declaraţiei martorului DD., victima K. i-a dat martorei un telefon marca x găsit la faţa locului de către persoana care i-a acordat primul ajutor, iar în husa telefonului martora a găsit cardul bancar şi permisul de conducere a inculpatului C.. În acest context victima i-a indicat că cel de-al treilea agresor este acest ultim inculpat.

La data de 30.08.2018, martorul ameninţat DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare, permisul de conducere pe numele inc. C. emis de autorităţile mexicane cu seria x şi un card bancar cu seria x pe nume de C. emis de RRRR.. Aceleaşi aspecte i-au fost comunicate de victimă şi martorului CC.. Martorul a mai indicat faptul că i-au fost prezentate de organele de poliţie mexicane imaginile surprinse de camerele video ce deservesc clădirea în zona căreia au fost exercitate actele de violenţă şi i-a recunoscut pe inculpaţii B. şi A. zis "A.", însă de teamă de repercusiuni nu a fost indicat poliţiştilor mexicani identitatea celor doi bărbaţi.

De asemenea, potrivit declaraţiei martorei DD., în timp ce aceasta se afla în curtea spitalului unde era internată victima K., a fost abordată de trei poliţişti mexicani care i-au arătat poze de la sediul PP., având indicate data şi ora incidentului, prezentându-i pe cei trei inculpaţi şi i-au spus că aceştia sunt cei care au înjunghiat-o pe victima K..

De asemenea, martora ameninţată DD. a declarat că cei trei poliţişti mexicani i-au cerut bani pentru aceste poze şi au întrebat-o dacă îi cunoaşte pe cei trei inculpaţi, însă martora a refuzat să le spun că îi cunoaşte, întrucât îi era frică. Poliţişti mexicani nu i-au cerut martorei o sumă exactă de bani, însă a rămas ca cei trei poliţişti să discute acest aspect cu victima K..

La data de 04.12.2019 martorul ameninţat DD., a fost testată cu tehnica poligraf, fiindu-i adresate următoarele întrebări şi răspunzând la acestea în modul de mai jos:

- În cursul lunii aprilie 2018, în Mexic, în parcul de autovehicule, aţi constatat că anvelopele autoturismului x erau tăiate ? Răspuns: Da.

- În cursul lunii aprilie 2018, în Mexic, acasă la K., aţi găsit un telefon x, cardul bancar şi permisul de conducere, ce îi aparţineau lui C. ? Răspuns: Da.

- În cursul lunii aprilie 2018, în Mexic, organele de poliţie ţi-au arătat fotografii la sediul PP. cu A., B. C., despre care susţineau că l-ar fi înjunghiat pe K. ? Răspuns: Da.

Conform raportului de constatare criminalistică nr. 397.201/16 decembrie 2019: interpretarea diagramelor poligraf a evidenţiat faptul că răspunsurile martorului, la întrebările relevante ale cauzei, nu a provocat modificări psihofiziologice specifice comportamentului simulat.

Martorul ameninţat DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare actele medicale întocmite în Mexic, ca urmare a interveniţilor medicale suferite de victima K., raportat la agresiunea din data de 02 aprilie 2018, iar potrivit, raportului de expertiză medico-legală întocmit în cauză:

"la reautopsiere s-au mai constatat semne de tratament chirurgical la nivelul umărului drept, policelui drept, abdominal şi lombar stânga, tratament chirurgical ce s-a adresat (conform documentaţiei medicale puse la dispoziţie, sub rezerva traducerii autorizate) unor leziuni traumatice produse la data de 02 aprilie 2018 constând în: dermabraziune superficială la mâini şi genunchi; luxaţie metacarpofalangiană la degetul mare mână dreaptă; plagă în zona centurii scap...are de 3 cm, cu sângerare în cantitate mică şi orbital stânga; rană de 3 cm zona lombară stângă cu interesarea splinei, rinichiului stâng, muşchiul psoas, coasta 12 cu hemoperitoneu consecutiv de circa 500 ml (2000 ml) şi şoc hemoragic consecutiv.

Urmare a leziunilor traumatice suferite de victima K., asupra acesteia s-a intervenit chirurgical de urgenţă practicându-se splenectomie, oprirea hemoragiei la nivelul muşchiului psoas şi remodelare coastă 12. Pentru luxaţia metacarpofalangiană s-a tentat reducerea închisă dar fără succes datorită instabilităţii, fiind indicată reducerea chirurgicală. Din documentaţia medicală tradusă pusă la dispoziţie rezultă diagnostic de internare: Şoc hemoragic Gill; Traumă abdomen în urma unei răni provocate de o armă albă; PO LAPE (splenectomie şi oprire a hemoragiei la nivelul muşchilor psoas, remodelare coastă 12).

În consecinţă, conform datelor din documentaţia medicală tradusă, victima K. a prezentat la data de 02 aprilie 2018 leziuni traumatice a căror gravitate se evaluează prin circa 25 (douăzeci şi cinci) zile de îngrijiri medicale. Leziunile traumatice au pus în primejdie viaţa victimei. Excluderea chirurgicală a splinei reprezintă infirmitate.

În ceea ce priveşte mecanismul de producere a leziunilor traumatice având în vedere descrierile sumare, incomplete şi chiar ambigue ale acestora, nu putem face aprecieri certe, dar nu putem exclude ca producerea acestora să fie consecinţa lovirii cu un corp dur tăietor-înţepător (plagă lombară stânga şi de la nivelul umărului drept), a lovirii cu un corp dur (luxaţia metacarpofalangiană police drept) şi lovirii de corp/plan dur, în condiţiile unei heteroagresiuni. Buletin de analiză biocriminalistică nr. A1/7918/2018".

Curtea a constatat, în dezacord cu apelanţii inculpaţi A., şi C., că referirea în cuprinsul raportului de expertiză medico-legală la documentaţia medicală puse la dispoziţie, sub rezerva traducerii autorizate nu este de natură a reduce valoarea probatorie a mijlocului de probă de vreme ce înscrisurile puse la dispoziţia organului de urmărire penală de către fratele victimei, numitul PPPP. (a se vedea procesul-verbal din data de 11.07.2018 aflat la fila x d.u.p.) au fost traduse de către traducătorul autorizat MMMMMM. .

În ceea ce priveşte lucrările dosarului de cercetare penală înaintat de autorităţile mexicane, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DIICOT, Structura centrală, ulterior sesizării instanţei şi transmis instanţei de apel, de către Ministerul Public, Curtea a constatat că acesta a fost depus anterior la dosarul cauzei de către apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi C..

Totodată, a constatat faptul că ancheta penală condusă de autorităţile mexicane a vizat săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală, aspect care nu poate fi considerat ca împiedicând încadrarea juridică de tentativă la omor calificat stabilită în cauză, astfel cum susţin apelanţii intimaţi inculpaţi A. şi C., avându-se în vedere natura agentului vulnerant, zona vizată, intensitatea loviturilor, cu consecinţa unei splenectomii.

De asemenea, faptul că victima ar fi declarat cu ocazia internării sale în unitatea spitalicească mexicană, că agresorii au încercat să îl jefuiască nu este de natură a lipsi de credibilitate relatările sale ulterioare privind identitatea acestora şi mobilul agresiunii de vreme ce însăşi victima era urmărită internaţional şi aparent fusese implicată în comiterea de ilicite penale pe teritoriul mexican, folosind chiar o identitate falsă - HHHH., cetăţean mexican.

În ceea ce priveşte depoziţia martorului ocular LLLLLL., în ciuda eforturilor instanţei de control judiciar acesta nu a putut fi audiat în cauză, iar declaraţiile aflate la dosar în fotocopie sunt redate succint, existând chiar neconcordanţe între trăsăturile persoanei menţionate ca având asupra sa cuţitul cu care a fost înjunghiată victima - ten deschis la culoare/ten măsliniu. În aceste condiţii, având în vedere materialul probator analizat anterior, Curtea a apreciat că în cauză a fost dovedită săvârşirea infracţiunii de tentativă de omor calificat asupra victimei K., de către apelanţii intimaţi inculpaţi A., B. şi C., fapta acestora realizând elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 32 rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen.

Curtea a apreciat fondate apelurile declarate de către apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală şi de către apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J. sub aspectul individualizării pedepselor aplicate celor trei apelanţi intimaţi inculpaţi de către prima instanţă de judecată, impunându-se majorarea acestora faţă de circumstanţele reale existente în cauză.

Curtea a avut în vedere, potrivit criteriilor prevăzute de art. 74 alin. (1) din C. pen., gravitatea infracţiunii (durata grupului infracţional, scopul constituirii sale, grefarea sa pe o altă grupare potenţial infracţională, intensitatea loviturii aplicate victimei, natura agentului vulnerant, gravitatea leziunilor suferite, zona vizată), împrejurările şi modalităţile de comitere (prin lovirea persoanei vătămate în mod repetat, în trunchi şi în picioare), consecinţele produse dermabraziune superficială la mâini şi genunchi; luxaţie metacarpofalangiană la degetul mare mână dreaptă; plagă în zona centurii scapulare de 3 cm, cu sângerare în cantitate mică şi orbital stânga; rană de 3 cm zona lombară stângă cu interesarea splinei, rinichiului stâng, muşchiul psoas, coasta 12 cu hemoperitoneu consecutiv de circa 500 ml (2000 ml) şi şoc hemoragic consecutiv, leziuni care au necesitat pentru vindecare circa 25 de zile de îngrijiri medicale), mobilul faptei (pe fondul unui conflict anterior legat de sabotarea ilicitelor penale comise de membrii unei potenţiale grupări infracţionale de către victimă), acţiunea premeditată şi planificată în cadrul unei grupări infracţionale, înlăturarea posibilităţii victimei de a părăsi locul faptei prin tăierea cauciucurilor autoturismului victimei, conduita procesuală (caracterizată prin neasumarea faptei săvârşite), precum şi datele personale (apelanţii intimaţi inculpaţi nefiind pentru prima oară implicaţi într-un raport penal de conflict).

Faţă de aceste considerente, Curtea, în baza art. 421 alin. (1), pct. 1 lit. b) din C. proc. pen. a respins, ca nefondate apelurile declarate de apelanţii intimaţi inculpaţi B., C. şi A.

A. împotriva sentinţei penale nr. 315 din data de 19.03.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2020.

Totodată, în baza art. 421 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a admis apelurile declarate de apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală şi de către apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J. împotriva sentinţei penale nr. 315 din data de 19.03.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2020, a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond:

I.1. A majorat pedeapsa aplicată inculpatului B., de la o pedeapsă de 4 ani la o pedeapsă de 6 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., pedeapsa orientată spre mediul pedepsei prevăzute de lege, cuantum suficient pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor pedepsei.

I.2. A majorat pedeapsa aplicată inculpatului B. de la o pedeapsă de 8 ani închisoare la o pedeapsă de 10 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen., pedeapsa egală cu mediul pedepsei prevăzute de lege, cuantum suficient pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor pedepsei.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 10 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 2 ani închisoare, inculpatul B. urmând a executa o pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul B..

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus durata prevenţiei inculpatului B. de la data de 25.07.2019 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

II.1. A majorat pedeapsa aplicată inculpatului C., de la o pedeapsă de 4 ani la o pedeapsă de 6 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., pedeapsă orientată spre mediul pedepsei prevăzute de lege, cuantum suficient pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor pedepsei.

II.2. A majorat pedeapsa aplicată inculpatului C. de la o pedeapsă de 8 ani închisoare la o pedeapsă de 10 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen., pedeapsă egală cu mediul pedepsei prevăzute de lege, cuantum suficient pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor pedepsei

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 10 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 2 ani închisoare, inculpatul C. urmând a executa o pedeapsă rezultantă de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul C..

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus durata prevenţiei inculpatului C. de la data de 25.07.2019 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

III.1. A majorat pedeapsa aplicată inculpatului A., de la o pedeapsă de 4 ani la o pedeapsă de 6 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., pedeapsa orientată spre mediul pedepsei prevăzute de lege, cuantum suficient pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor pedepsei.

III.2. A majorat pedeapsa aplicată inculpatului A. de la o pedeapsă de 9 ani închisoare la o pedeapsă de 11 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1), lit. a) din C. pen., pedeapsă apropiată mediului de 10 ani prevăzut de lege, cuantum suficient pentru a asigura îndeplinirea funcţiilor pedepsei. Curtea a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse mai mari acestui apelant intimat inculpat faţă de ceilalţi doi coautori la infracţiunea de tentativă de omor calificat, având în vedere că acesta este cel care a înjunghiat victima.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 11 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv 2 ani închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul A..

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus durata prevenţiei inculpatului A. de la data de 25.07.2019 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

În ceea ce priveşte situaţia apelanţilor intimaţi inculpaţi G., D. şi H., analizând motivele de apel invocate în cauză de apelanţii intimaţi inculpaţi, de apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală şi de apelantele părţi civile K., E. şi F., Curtea a constatat următoarele:

Cu caracter prioritar, Curtea a analizat infracţiunea de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) din C. pen. reţinute în sarcina apelanţilor intimaţi inculpaţi H., D. şi G. prin rechizitoriul nr. x/2018 din data de 13.01.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Curtea a constatat faptul că prin sentinţa penală apelată s-a hotărât în temeiul art. 367 alin. (1),(2) şi (3) din C. pen., cu aplic.art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic.art. 43 alin. (5) din C. pen., condamnarea inculpatului D., la o pedeapsă de 4 (patru) ani şi 6 (şase) luni închisoare, în temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. achitarea inculpatului G., deoarece nu există probe că a săvârşit infracţiunea şi, în temeiul art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., condamnarea inculpatului H., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare.

Soluţiile de condamnare anterior menţionate au fost apelate de apelanţii intimaţi inculpaţi D. şi H., iar soluţia de achitare a inculpatului G. a fost apelată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală.

În fapt, prin sentinţa penală apelată s-a reţinut că în perioada 2015 - 2019, în timp ce se aflau în România, inculpaţii D. şi H. au aderat la grupul infracţional organizat, constituit în cursul anului 2015, pe teritoriul Mexicului, de suspectul NN., inc. A., zis "A.", B., C. şi OO., coordonat de suspectul NN., cu scopul de a comite infracţiuni de violenţă, respectiv şantaj şi omor calificat, reuşind ca: în data de 05.05.2017, în mun. Craiova să comită o infracţiune de şantaj asupra persoanei vătămate K.; în perioada februarie - aprilie 2017, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în mun. Craiova, asupra persoanei vătămate E.; în luna august 2019, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în com. Valea Călugărească, asupra persoanei vătămate F.; în luna iulie 2017, să comită o infracţiune de şantaj, în România, în mun. Craiova, asupra persoanei vătămate M.; la data de 02 aprilie 2018, în Mexic, să comită o tentativă la infracţiunea de omor calificat asupra persoanei vătămate K..

În privinţa apelantului intimat inculpat G., prima instanţă de judecată a reţinut că din mijloacele de probă administrate în cauză nu reies elemente de fapt care să contureze momentul şi modalitatea în care inculpatul a aderat la grupul infracţional, respectiv atribuţiile inculpatului G. în cadrul grupului, modul coordonat de acţiune a acestuia, împreună cu ceilalţi membri, în vederea comiterii de infracţiuni, ci doar elemente cu privire la comiterea de către inculpat a infracţiunii de şantaj.

Ca urmare, constatând incidente dispoziţiile art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., prima instanţă de judecată a dispus achitarea inculpatului G., cu privire la infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat.

Instanţa de control judiciar, analizând soluţiile anterior menţionate obiect al apelurilor formulate în cauză, în urma analizei coroborate a materialului probator administrat în cauză a constatat, că, în mod judicios prima instanţă nu a reţinut o acţiune de aderare a apelantului intimat inculpat G. la grupul infracţional organizat, însă a apreciat că o situaţie similară se regăseşte şi în cazul apelanţilor intimaţi inculpaţi D. şi H..

Într-adevăr pluralitatea constituită este o formă a pluralităţii de infractori - alături de pluralitatea naturală şi de pluralitatea ocazională (participaţia penală) -, creată prin asocierea sau gruparea mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni. Spre deosebire de celelalte două forme ale pluralităţii de infractori, pluralitatea constituită se caracterizează prin aceea că ia naştere prin simplul fapt al asocierii sau grupării mai multor persoane în vederea săvârşirii de infracţiuni - indiferent dacă această asociere sau grupare a fost sau nu urmată de punerea în practică a vreunuia din proiectele infracţionale -, fiind incriminată prin voinţa legiuitorului tocmai datorită caracterului periculos al grupării, care este structurată, de regulă, în trepte sau nivele de comandă, cu sarcini precise, ierarhizări exacte, disciplină şi subordonare. Potrivit doctrinei, condiţiile de existenţă a pluralităţii constituite sunt următoarele: a) să existe o grupare de mai multe persoane; b) gruparea să fie constituită pe o anumită perioadă de timp, să nu aibă caracter ocazional; c) gruparea să aibă un program infracţional şi o structură ierarhică.

Alin. (6) al art. 367 din C. pen. defineşte "grupul infracţional organizat" ca fiind "grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni", extinzând sfera noţiunii de grup infracţional organizat, astfel cum era aceasta definită în dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, potrivit cărora grupul infracţional organizat era - în înţelesul legii menţionate - "grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului".

Sintagma "constituit pentru o anumită perioadă de timp" reprezintă o condiţie de existenţă a infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, care are menirea de a face diferenţa între pluralitatea constituită de infractori - incriminată de dispoziţiile art. 367 din C. pen. - şi pluralitatea ocazională, cu scopul de a evita ca simpla participaţie penală la săvârşirea unei infracţiuni să fie sancţionată de două ori, atât ca infracţiune distinctă, cât şi ca autorat, instigare sau complicitate la infracţiunea efectiv comisă, ceea ce ar fi inadmisibil.

Aşadar, nu poate constitui grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau a mai multor infracţiuni şi care nu are continuitate. Cerinţa ca gruparea să fie constituită pe o anumită perioadă de timp semnifică tocmai faptul că ea nu trebuie să aibă caracter ocazional. Aceasta înseamnă că între membrii grupului infracţional organizat trebuie să existe o înţelegere care conferă stabilitate şi durabilitate. În acest sens, instanţa supremă a stabilit că infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni - prevăzută de dispoziţiile art. 323 din C. pen. din 1969 - presupunea o întovărăşire de oarecare durată, în vederea realizării unui scop infracţional comun, iar nu o simplă înţelegere întâmplătoare şi spontană.

În prezenta cauză este esenţial a se sublinia faptul că obiectul anchetei în cursul urmăririi penale l-a constituit şi activitatea unui grup infracţional organizat al cărui lider există suspiciunea rezonabilă că ar fi numitul NN., activitate constând în comiterea de ilicite penale cu mijloace de plată electronică pe teritoriul Statelor Unite Mexicane, României şi al Statelor Unite ale Americii, însă în privinţa acestuia nu s-a dispus trimiterea în judecată, cauza fiind disjunsă prin actul de sesizare a instanţei.

Într-adevăr, prin rechizitoriul nr. x/2018 din data de 13.01.2020 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, s-a dispus printre altele disjungerea cauzei şi continuarea urmăririi penale într-un nou dosar, în vederea continuării cercetărilor, cu privire la comiterea printre altele a infracţiunilor de:

1. constituirea unui grup infracţional organizat, prev. de art. 367 alin. (1) şi (3) din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţele nr. xD/P/2018 din data de 06.07.2018 a DIICOT - Structura Centrală; nr. x/D/P/2017 din data de 31.07.2017 a DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti, nr. x/D/P/2017 din data de 28 aprilie 2017 şi nr. x/D/P/2016 din data de 30 septembrie 2016 ale DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova

2. omor calificat, prev. de art. 189 din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 06.07.2018;

3. falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, prev. de art. 311 alin. (2) din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 06.07.2018; nr. 133/D/P/2017 din data de 28 aprilie 2017 şi nr. 343/D/P/2016 din data de 30 septembrie 2016 ale DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova

4. punere în circulaţie de valori falsificate, prev. de art. 313 alin. (1) şi (2) din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţele nr. x/D/P/2017 din data de 31.07.2017 a DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti; nr. x/D/P/2017 din data de 28 aprilie 2017 DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova;

5. deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, prev. de art. 314 alin. (1) şi (2) din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 06.07.2018 a DIICOT - Structura Centrală; nr. x/D/P/2017 din data de 31.07.2017 a DIICOT-Serviciul Teritorial Ploieşti; nr. x/D/P/2017 din data de 28 aprilie 2017 şi nr. x/D/P/2016 din data de 30 septembrie 2016 ale DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova;

6. efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, prev. de art. 250 alin. (1) şi (2) din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţele nr. xD/P/2018 din data de 06.07.2018 a DIICOT - Structura Centrală; nr. x/D/P/2017 din data de 31.07.2017 a DIICOT-Serviciul Teritorial Ploieşti; nr. x/D/P/2017 din data de 28 aprilie 2017 şi nr. x/D/P/2016 din data de 30 septembrie 2016 ale DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova;

7. accesul ilegal la un sistem informatic, prev. de art. 360 alin. (1) şi (2) din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţele nr. xD/P/2018 din data de 06.07.2018 a DIICOT - Structura Centrală; nr. x/D/P/2017 din data de 31.07.2017 a DIICOT - Serviciul Teritorial Ploieşti; nr. x/D/P/2017 din data de 28 aprilie 2017 şi nr. x/D/P/2016 din data de 30 septembrie 2016 ale DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova;

8. operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, prev. de art. 365 alin. (2) din C. pen., pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem, prin ordonanţele nr. xD/P/2018 din data de 06.07.2018 a DIICOT - Structura Centrală; nr. x/D/P/2017 din data de 31.07.2017 a DIICOT-Serviciul Teritorial Ploieşti; nr. x/D/P/2016 din data de 30 septembrie 2016 a DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova.

În aceste condiţii simpla interacţiune între presupusul lider al grupului infracţional dedus judecăţii, NN., şi apelanţii intimaţi inculpaţi H., G. şi D. nu este de natură a releva, cu caracter de certitudine, apartenenţa acestora la grupul infracţional constituit având ca scop infracţiuni de violenţă, şantaj şi omor, ci poate, eventual, constitui un element care să demonstreze calitatea de membru a apelanţilor intimaţi inculpaţi la pluralitatea constituită având ca obiect infracţiuni cu mijloace de plată electronice.

Într-adevăr, potrivit propriilor declaraţii apelantul intimat inculpat H. a efectuat numeroase deplasări în Statele Unite Mexicane, respectiv în anul 2011 locuind în oraşul Mexico City pentru o lună, trecând ulterior graniţa în Statele Unite ale Americii unde a stat 3 luni, iar anul 2013 sau 2014 s-a deplasat din nou în Statele Unite Mexicane, locuind în Cancun, după care a fost prins încercând să treacă fraudulos frontiera cu Statele Unite ale Americii şi a fost deportat în România. De asemenea, aproximativ în anul 2018, potrivit declaraţiei aceluiaşi inculpat, acesta a intenţionat să ajungă în Statele Unite Mexicane, în Cancun, însă pe aeroport i s-a interzis să intre în ţara de destinaţie.

Totodată, s-a constatat faptul că la percheziţia domiciliară efectuată la data de 25.07.2019 la locuinţa acestuia a fost găsit, îngropat în curtea din spatele imobilului, un dispozitiv skimming, folosit pentru copierea datelor cardurilor bancare.

De asemenea, martora ameninţată DD. a pus la dispoziţia organelor judiciare fotografii ale telefonului mobil ce a aparţinut victimei K., având pe ecran o notificare pe aplicaţia de mesagerie text x, primită în data de 08.04.2018:

"bruzly sta doreşte să ia legătura cu tine."

Procedând la verificarea utilizatorului bruzly sta prin intermediul surselor deschise de informare s-a stabilit că utilizatorul bruzly sta este folosit pe reţeaua de mesagerie x de inculpatul H..

Cu privire la acelaşi apelant intimat inculpat H., martorul ameninţat EE. a declarat că din gruparea numitului NN. fac parte mai multe persoane, printre care o persoană cunoscută cu numele NNN., care este de etnie rromă, care are rolul de a asigura paza şi protecţia grupării, atât pe teritoriul Mexicului, cât şi în USA şi România. NNN. asigură supravegherea activităţilor de retragere de sume de bani din bancomate, de clonare de carduri de transport a trăgătorilor pe teritoriul altor state de unde se făceau retragerile de sume de bani. Alături de persoana cunoscută cu numele NNN., mai acţionează şi băiatul acestuia, inculpatul H. care a exercitat acte de violenţă şi asupra persoanei vătămate M. şi prin intermediul căreia numitul NN. a spălat sume de bani în România prin construirea unor imobile, unul pe Calea x, o clădire de birouri şi o clădire unde are sediul OOO., pentru care se plăteşte o chirie de 5000 de euro pe lună. Această depoziţie, singulară, nu furnizează suficiente date şi informaţii care să conducă la stabilirea apartenenţei apelantului intimat inculpat H. la grupul infracţional organizat dedus judecăţii.

În opinia instanţei de control judiciar, materialul probator anterior enunţat nu este de natură să releve participarea apelantului intimat inculpat la o grupare structurată, în trepte sau nivele de comandă, cu sarcini precise, ierarhizări exacte, disciplină şi subordonare, cu scop infracţional constând în comiterea de infracţiuni de violenţă, şantaj sau omor.

Faţă de aceste considerente, Curtea a apreciat că trebuie reformată soluţia primei instanţe în sensul pronunţării unei soluţii de achitare, în temeiul art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen., a inculpatului H. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) din C. pen.

Situaţia este una similară în cazul apelantului intimat inculpat G., probele administrate în cauză nerelevând implicarea acestuia în grupul infracţional organizat dedus judecăţii. De altfel însuşi organul de urmărire penală susţine că apelantul intimat a fost angrenat în activităţile infracţionale, atât pe palierul de protecţie al intereselor financiare, cât şi în ceea ce priveşte retragerea de sume de bani folosind carduri clonate, relevându-se faptul că, la data de 06.03.2019, acesta şi partenera sa de viaţă, QQQ., s-au deplasat în Bali/Indonezia, unde în baza datelor rezultate din interceptările convorbirilor telefonice, urmau să se întâlnească cu alţi membri ai grupării, scopul fiind acela de a încerca retragerea de sume de bani din ATM uri folosind carduri clonate.

Totodată, în cuprinsul actului de sesizare a instanţei se relevă faptul că în urma colaborării cu autorităţile competente din Indonezia, la data de 14.03.2019 apelantul intimat inculpat G., precum şi numiţii QQQ., RRR., SSS. şi TTT. au fost depistaţi şi reţinuţi, încercând să extragă sume de bani din ATM uri folosind carduri clonate şi că, în urma accesului la sistemele informatice reprezentate de terminalele mobile folosite de numitul NN., organele judiciare din Statele Unite Mexicane au identificat o corespondenţă a acestei ultime persoane cu numita UUU. în care aceştia discută cu privire la sume de bani datorate de "G.", astfel cum este poreclit apelantul intimat inculpat G. şi de "Miţa".

Fiind audiat în cauză, apelantul intimat inculpat G. a negat faptul că este angrenat în activităţi infracţionale şi a susţinut că nu îl cunoaşte pe coinculpaţi cu excepţia coinculpatului A. pe care îl cunoaşte din cartier, fără a avea însă vreo legătură cu acesta. Totodată, a indicat faptul că prima dată a ajuns în Mexic în anul 2005, şi din această ţară a trecut prin SUA şi apoi în Canada, cu scopul de a se stabili şi de a obţine ajutor social. Ar fi locuit în Montreal timp de aproximativ 2 ani, însă nu a reuşit să obţină acte de şedere şi a fost deportat în România. Potrivit aceleiaşi declaraţii, a doua oară a plecat în Mexic în anul 2016, pe ruta Bucureşti - Mexico City, cu scopul de a intra ilegal în SUA şi de a se stabili în această ţară. A locuit în Mexico City, timp de o lună fără a se întâlni cu persoane de cetăţenie română. Întrucât nu a reuşit să treacă în SUA, inculpatul s-a întors în România, a mai călătorit în scop turistic în ţări, precum Bali şi Turcia, iar în februarie 2019 a plecat cu numita QQQ. în vacanţă, în Bali, unde "fără să ştim ne-am întâlnit cu vărul meu TTT., care era cu soţia şi fratele meu, ZZZ., şi cu soţia acestuia SSS.. În Bali am fost arestaţi cu acuzaţia de skimming şi am fost arestat până în luna noiembrie".

Analizând coroborat materialul probator administrat în cauză se constată că niciunul dintre acestea nu relevă apartenenţa apelantului intimat inculpat la o grupare infracţională având ca infracţiuni scop infracţiuni de violenţă, şantaj sau omor, structură organizată, potrivit susţinerilor Ministerului Public, în cadrul grupării infracţionale mai ample vizând comiterea de infracţiuni cu mijloace de plată electronice, ci eventual apartenenţa apelantului intimat inculpat la gruparea infracţională ultim menţionată ceea ce excede cadrului procesual actual.

Faţă de aceste considerente, instanţa de control judiciar a constatat că se impune achitarea apelantului intimat inculpat ZZZ., astfel cum a reţinut şi prima instanţă de judecată, însă nu în temeiul disp. art. 16 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., ci ale art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen.

Într-adevăr, în cauză nu se poate reţine existenţa unui act de aderare a apelantului intimat inculpat la grupul infracţional organizat dedus judecăţii, iar în absenţa unei acţiuni care să intre în sfera elementului material al laturii obiective a infracţiunii, temeiul soluţiei de achitare este cel indicat de instanţa de control judiciar. Într-adevăr, art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. nu este incident doar atunci când nu s-a produs nicio schimbare în realitatea obiectivă, ci se referă şi la inexistenţa faptei pe care, în norma de incriminare o descrie verbum regens.

În ceea ce îl priveşte pe apelantul intimat inculpat D. raportat la infracţiunea de aderare la un grup infracţional s-a constatat faptul că întreaga acuzaţie adusă acestuia se concentrează pe aspectul că inculpatul ar fi acţionat de două ori la instigarea numitului NN., suspectat de organul de urmărire penală că ar fi liderul grupului infracţional, iar autoritatea acestuia din urmă asupra apelantului intimat inculpat s-ar exercita prin intermediul liderilor grupării "D.", ce acţionează în mun. Bucureşti. În aceste condiţii, de vreme ce se reţine în chiar cuprinsul actului de trimitere în judecată că apelantul intimat inculpat ar fi fost membru al unei alte grupări infracţionale ai cărei lideri ar fi acţionat ca intermediari între numitul NN. şi apelantul intimat inculpat în mod evident nu se poate susţine şi apartenenţa apelantului intimat inculpat la gruparea numitului NN., întrucât într-o, astfel de situaţie premisă nu ar fi fost nevoie de acţiunea intermediarilor. Fără a se nega posibilitatea teoretică ca membri ai grupării infracţionale, plasaţi pe linia de execuţie, să nu interacţioneze direct cu persoanele aflate pe palierul de conducere, ci doar cu persoane poziţionate pe paliere intermediare, niciun moment nu s-a susţinut şi nici materialul probator administrat în cauză nu a relevat existenţa vreunei legături între liderii grupării "D." şi grupul infracţional organizat obiect al cauzei, cu excepţia unei relaţii de cumetrie între NN. şi vărul apelantului intimat inculpatul, "Y. al lui D.".

Într-adevăr, cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale, persoana vătămată E. a pus la dispoziţia organelor judiciare o înregistrare conţinând o discuţie audio purtată la sfârşitul lunii februarie 2017 cu apelantul intimat inculpat D., (notat cu ZZZZ.), după cum urmează:

"ZZZZ.: Io sunt, mă, şoferu’ lu’ Y. a lu’ D..

RC: Da.

ZZZZ.: Băiatu’ care am fost ieri. Nu tu ai zis că sunt şoferu’ lu’ Y.. (...)

ZZZZ.: Băi, cumetre, eu sunt D.. Vărul lui Y. al lui AAAAA.. (...)

ZZZZ.: Deci omu... omu, FLORIN a zis că n-a vorbit nimic cu tine. (...)

ZZZZ.: Bine. Bine, cumetre, am înţeles! Tu nu ţii cont de familia noastră. (...)

ZZZZ.: Păi vezi că dacă îţi cauţi beleaua cu el, ţi-o cauţi şi cu noi! Ca să înţelegi tu! (...)

ZZZZ.: Noi n-o căutăm cu tine! Noi ţi-am spus să laşi omu’ în pace că nu ai nicio dreptate, trage de ăla care i-ai dat banii şi ţi-a vândut casa. (...)

Prin urmare, convorbirea interceptată relevă posibil apartenenţa apelantului intimat inculpat D. la o altă grupare "D." în legătură cu grupul infracţional organizat dedus judecăţii, intervenţia acestuia în favoarea numitului NN. fiind un demers în cadrul primei grupări ce nu face obiectul prezentei cauze.

Apartenenţa apelantului intimat inculpat la grupul infracţional organizat presupus condus de numitul NN. nu este relevată nici de comiterea celor două infracţiuni de şantaj, la instigarea ultimei persoane menţionate, în perioada februarie- aprilie 2017 şi respectiv august 2017, în condiţiile în care însuşi organul de urmărire penală reţine existenţa în cauză a unei participaţii penale, numitul NN. fiind indicat în actul de sesizare a instanţei drept instigator, iar apelantul intimat inculpat autor.

În consecinţă, faţă de considerentele expuse anterior instanţa de control judiciar a constatat că se impune pronunţarea unei soluţii de achitare a inculpaţilor TTT., G. şi D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de aderare la un grup infracţional organizat prev. de art. 367 alin. (1), (2), (3) din C. pen., în temeiul disp. art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen.

1. Suplimentar, în ceea ce priveşte situaţia apelantului intimat inculpat G., cu prioritate Curtea a reţinut că prin încheierea de şedinţă din data de 04.11.2022 a dispus, în baza art. 420 rap. la art. 386 din C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina apelantului inculpat G. prin sentinţa penală apelată din infracţiunea de şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) din C. pen., în infracţiunea de ameninţare prev. de art. 206 din C. pen. (faptă din 05 mai 2017, persoană vătămată K.).

Pentru a dispune astfel, instanţa de control judiciar a amintit că potrivit art. 207 alin. (1) din C. pen., constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Deşi în cuprinsul normei legale anterior menţionate, legiuitorul a renunţat la particularizarea modalităţilor de săvârşire a constrângerii, în reglementarea anterioară menţionându-se expres faptul că elementul material al laturii obiective trebuia să se realizeze prin violenţă sau ameninţare, în mod evident s-a dorit exclusiv renunţarea la o repetare inutilă, constrângerea realizându-se în continuarea în aceleaşi modalităţi.

Totodată potrivit art. 206 alin. (1) din C. pen., fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.

S-a constatat, că în cazul infracţiunii de şantaj, ameninţarea trebuie să constituie un mijloc de a determina subiectul pasiv să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva. Într-o astfel de situaţie, infracţiunea de şantaj va absorbi infracţiunea de ameninţare, prin voinţa legii. În ipoteza în care fapta de ameninţare nu vizează determinarea subiectului pasiv să adopte o anumită conduită sau să rămână în pasivitate sau să suporte un prejudiciu moral sau material infracţiunea de ameninţare îşi va păstra individualitatea.

În prezenta cauză, Curtea a reţinut că materialul probator administrat cu privire la acest ilicit penal nu relevă o solicitare explicită sau implicită a apelantului intimat inculpat G. ca apelanta parte civilă K. să adopte o anumită conduită, ci faptul că acţiunile apelantului intimat inculpat au fost înregistrate video spre a fi prezentate fiului apelantei parte civilă pentru a-l determina pe acesta din urmă să adopte un anumit comportament.

Prin Decizia nr. 297 din 26.04.2018 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., Curtea Constituţională a admis excepţia şi a stabilit următoarele:

"Admite excepţia de neconstituţionalitate (…) şi constată că soluţia legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripţiei răspunderii penale prin îndeplinirea "oricărui act de procedură în cauză", din cuprinsul dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., este neconstituţională."

Prin Decizia nr. 358 din 26.05.2022, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 155 alin. (1) din C. pen., Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a stabilit următoarele:

"Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată(...)şi constată că dispoziţiile art. 155 alin. (1) din C. pen. sunt neconstituţionale." Pentru a decide astfel, Curtea Constituţională a reţinut următoarele " 68. În continuare, Curtea constată că, în paragraful 34 al Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 a evidenţiat faptul că soluţia legislativă din C. pen. din 1969 îndeplinea exigenţele de claritate şi previzibilitate, întrucât prevedea întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale doar prin îndeplinirea unui act care, potrivit legii, trebuia comunicat, în cauza în care persoana vizată avea calitatea de învinuit sau inculpat. Curtea observă însă că indicarea soluţiei legislative din actul normativ anterior a avut rol orientativ şi, în niciun caz nu i se poate atribui o natură absolută, în sensul obligării adoptării de către legiuitor a unei norme identice cu cea conţinută de C. pen. din 1969. (…), 70. (…) Curtea constată că, în paragraful 34 al Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018, a evidenţiat reperele comportamentului constituţional pe care legiuitorul, iar nu organele judiciare, avea obligaţia să şi-l însuşească, acesta, în temeiul art. 147 din Constituţie, fiind obligat să intervină legislativ şi să stabilească clar şi previzibil cazurile de întrerupere a cursului prescripţiei răspunderii penale., 72. Aşa fiind, Curtea constată că ansamblul normativ în vigoare nu oferă toate elementele legislative necesare aplicării previzibile a normei sancţionate prin Decizia nr. 297 din 26 aprilie 2018. Astfel, deşi Curtea Constituţională a făcut trimitere la vechea reglementare, evidenţiind reperele unui comportament constituţional pe care legiuitorul avea obligaţia să şi-l însuşească, aplicând cele statuate de Curte, acest fapt nu poate fi interpretat ca o permisiune acordată de către instanţa de contencios constituţional organelor judiciare de a stabili ele însele cazurile de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale".

Instanţa de contencios constituţional a mai reţinut că "73. (...) în condiţiile stabilirii naturii juridice a Deciziei nr. 297 din 26 aprilie 2018 ca decizie simplă/extremă, în absenţa intervenţiei active a legiuitorului, obligatorie potrivit art. 147 din Constituţie, pe perioada cuprinsă între data publicării respectivei decizii şi până la intrarea în vigoare a unui act normativ care să clarifice norma, prin reglementarea expresă a cazurilor apte să întrerupă cursul termenului prescripţiei răspunderii penale, fondul activ al legislaţiei nu conţine vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale."

La data de 30.05.2022 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 531 din 30.05.2022 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2022 prin care s-a stabilit că art. 155 alin. (1) din C. pen. se modifică şi va avea următorul cuprins:

"(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului."

Având în vedere Deciziile Curţii Constituţionale anterior menţionate, Curtea a constatat că în perioada cuprinsă între data publicării Deciziei nr. 297/2018 (26.04.2018) şi data publicării în Monitorul Oficial a O.U.G. nr. 71/2022, C. pen. nu a prevăzut vreun caz care să permită întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale şi opinează că intervalul de timp cuprins între 26.04.2018 şi 30.05.2022 reprezintă o lege penală mai favorabilă.

Curtea a reţinut că instituţia prescripţiei răspunderii penale reprezintă o instituţie de drept material. În acest sens, instanţa de control judiciar are în vedere Decizia nr. 2/2014 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, prin care s-a apreciat că "... se poate afirma cu certitudine că prescripţia răspunderii penale este guvernată de norme de drept penal substanţial, fiind susceptibilă de a beneficia de efectele aplicării mitior lex". Deopotrivă, Curtea Constituţională a reţinut în considerentele Deciziei nr. 1092/18.12.2012 că " ...prescripţia aparţine dreptului material, şi nu dreptului procesual".

Având în vedere consideraţiile anterior menţionate, Curtea a apreciat că în privinţa infracţiunii de ameninţare imputate apelantului inculpat G. a intervenit prescripţia răspunderii penale. Instanţa de control judiciar a reţinut, că, potrivit sentinţei apelate, inculpatul a săvârşit acţiunea de ameninţare a persoanei vătămate K., apreciată de Curte ca întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de ameninţare prev. de 206 din C. pen., sancţionată cu pedeapsa închisorii de la 3 luni la 1 an sau cu amenda la data de 05 mai 2017. Potrivit disp. art. 154 alin. (1), lit. e) din C. pen., termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 3 ani când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii care nu depăşeşte un an. Potrivit art. 154 alin. (2) din C. pen., termenul de 3 ani începe să curgă de la data săvârşirii infracţiunii, împlinindu-se în cauză la data de 04.05.2020.

În consecinţă, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1), lit. e) din C. pen. rap. la art. 155 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare prev. şi ped. de art. 206 din C. pen., ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

În ceea ce priveşte infracţiunea prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen., instanţa de control judiciar a constatat că, în mod corect, prima instanţă a reţinut că faptele apelantului intimat inculpat G. care: la data de 08.02.2019, în intervalul 14.05 - 14.45 a condus pe drumurile publice, pe raza mun. Bucureşti, respectiv pe str. x şi Bd. x autoturismul marca x, de culoare roşie cu numărul de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere;la data de 14.02.2019, în intervalul 16.11 - 18.23 a condus pe raza mun. Craiova, respectiv pe str. x, str. x, Calea x şi Bd. x autoturismului marca x, cu numărul de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere şi la data de 15.02.2019, în intervalul 13.28 - 14.20 a condus pe raza mun. Craiova, respectiv pe str. x, Bd. x şi Aleea x, autoturismul marca x, cu numărul de înmatriculare x, fără a poseda permis de conducere, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, în formă continuată, prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) din C. pen. (3 acte materiale).

Inculpatul nu a negat săvârşirea acestei infracţiuni, declaraţia sa în acest sens fiind susţinută de întregul material probator administrat în cauză, respectiv: procesele-verbale de consemnare a rezultatului măsurii de supraveghere tehnică a supravegherii audio, video şi prin fotografiere a activităţilor inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, de la 05.02.2019 şi până la data de 06.03.2019 autorizate prin încheierea nr. 3141/3/2019 din data de 05.02.2019 a Tribunalului Bucureşti.

La data de 17.11.2022, ulterior dezbaterilor asupra apelurilor formulate în cauză şi stabilirii pronunţării asupra acestora la data de 06.12.2022, apelantul intimat inculpat G. a solicitat repunerea cauzei pe rol în vederea reluării cercetării judecătoreşti pentru administrarea probei cu permisul de conducere emis în anul 2016 de autorităţile mexicane, permis valabil la data săvârşirii infracţiunii deduse judecăţii.

Instanţa a respins cererea de repunere a cauzei pe rol, apreciind că prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018 a Judecătoriei Craiova definitivă prin neapelare, la 18.07.2018, acesta a fost condamnat în temeiul art. 335 alin. (2) din C. pen., la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere şi în temeiul art. 336 alin. (1) din C. pen. la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe. În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. şi art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen., instanţa a contopit pedepsele stabilite anterior şi a aplicat inculpatului pedeapsa închisorii de 10 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani, stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din C. pen.

Potrivit art. 114 alin. (1), lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, permisul de conducere este anulat dacă titularul permisului de conducere a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunile prevăzute la art. 335 alin. (2) şi art. 336 din C. pen.

Potrivit art. 116 alin. (1), lit. b) din aceeaşi ordonanţă, persoana al cărei permis de conducere a fost anulat ca urmare a rămânerii definitive a unei hotărâri judecătoreşti de condamnare pentru una dintre faptele prevăzute la art. 114 alin. (1) se poate prezenta la examen pentru obţinerea unui nou permis de conducere, pentru toate categoriile avute anterior, după caz, dacă a trecut un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

În prezenta cauză, s-a constatat faptul că actele materiale componente ale infracţiunii de conducere fără permis de conducere au fost săvârşite la datele de 08.02.2019, 14.02.2019 şi 15.02.2019, în cursul termenului de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, respectiv 18.07.2018, astfel că în mod evident apelantul intimat inculpat nu avea permis de conducere valabil în momentele surprinderii în trafic.

În ceea ce priveşte cuantumul pedepsei aplicate acestuia aferent acestei infracţiuni, Curtea a constatat că prima instanţă de judecată a aplicat o pedeapsă în cuantumul minim de 1 an de zile, reducerea pedepsei nefiind permisă decât în condiţiile reţinerii unor circumstanţe atenuante care nu sunt însă incidente în cauză. Instanţa de control judiciar a apreciat, în acord cu apelantul Ministerul Public, că se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate apelantului intimat inculpat, având în vedere numărul actelor materiale, frecvenţa acestora, faptul că, deşi în data de 08.02.2019, autoturismul marca x, de culoare roşie cu numărul de înmatriculare x, în care se afla apelantul intimat inculpat, condus de numita QQQ. a fost oprit de organele de poliţie pe autostrada A1 (Bucureşti - Piteşti), la km 80, moment în care s-a constatat că aceasta nu posedă permis de conducere, apelantul intimat inculpat a continuat să conducă autoturismul în datele de 14.02.2019 şi respectiv 15.02.2019, fără a poseda permis de conducere, în cazul actului material comis în data de 14.02.2019 alături de apelantul intimat inculpat s-a urcat în autoturism şi un minor, precum şi faptul că inculpatul a comis anterior fapte similare, fără ca pedeapsa aplicată să-şi fi îndeplinit funcţiile de prevenţie, constrângere şi reeducare.

În consecinţă, Curtea a considerat că se impune majorarea pedepsei aplicate apelantului intimat inculpat de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen.

Referitor la infracţiunea de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, prev. de art. 342 alin. (1) din C. pen., prima instanţă de judecată a reţinut că la data de 25.07.2019, la adresa unde locuieşte, situată în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, apelantul intimat inculpat G. a deţinut, fără drept, o armă letală, respectiv un pistol marca x seria x, cu 1 (un) încărcător.

Într-adevăr, la data de 18.07.2019, Tribunalul Bucureşti, secţia 1 Penală, a emis mandatul de percheziţie domiciliară nr. 622 prin care s-a autorizat efectuarea percheziţiei domiciliare la adresa situată în mun. Craiova, str. x, jud. Dolj, unde locuieşte fără forme legale apelantul intimat inculpat G..

Urmare a punerii în aplicare la data de 25.07.2019 a mandatului de percheziţie domiciliară, au fost identificate şi ridicate mai multe mijloace de probă, ce prezintă suspiciunea că ar putea fi utilizate în vederea comiterii de infracţiuni, printre care şi un pistol marca x seria x cu un încărcător gol, găsit în camera în care locuieşte acesta, pe un dulap. În urma expertizării armei mai susmenţionate a rezultat faptul că aceasta este în stare de funcţionare şi corespunde categoriei de arme de foc interzise prevăzute în Anexa Legii nr. 295/2004, la categoria A, pct. 6: "arme care prezintă caracteristicile tehnice ale armelor letale sau, după caz, ale armelor neletale, dar care nu se regăsesc în anexa la prezenta lege". La data faptei inculpatul era arestat în Bali, fiind privat de libertate din data de 14.03.2019.

În cursul urmăririi penale apelantul intimat inculpat a negat comiterea faptei precizând că nu are cunoştinţă despre existenţa armei în dormitorul său, iar în cursul judecăţii în primă instanţă, la solicitarea acestuia a fost audiat, în calitate de martor fiul său minor, KK., care a declarat că în cursul primăverii sau verii anului 2019 a găsit arma sub o bancă în Parcul Tineretului din Craiova şi a adus-o acasă, fără a spune acest lucru prietenilor care îl însoţeau dintre care cunoaşte că unul se numea "EEEEEE." .

Totodată, martorul minor menţionează că a pus arma "într-un şifonier în dormitor", iar potrivit procesului-verbal de percheziţie arma a fost găsită pe un dulap în camera inculpatului G. şi nu a minorului KK., potrivit menţiunilor numitei NNNNNN., menajeră la locuinţa ocupată, fără forme legale, de inculpat. Minorul indică, totodată că, în cursul anului 2019, s-a aflat în România, o perioadă singur, ulterior fiind angajată o bonă de către bunica sa însă nu poate preciza în ce interval de timp.

Mai mult s-a constatat faptul că declaraţia minorului a fost dată după un interval de 1 an şi 5 luni de la data faptei această ipoteza fiind prezentată pentru prima oară în faţa instanţei de judecată. În consecinţă, în mod justificat, prima instanţă de judecată a înlăturat ca fiind dată pro causa declaraţia martorului minor, avându-se în vedere vârsta acestuia şi legătura de rudenie cu apelantul intimat inculpat.

Dreptul oricărui inculpat în materie penală de a fi prezumat nevinovat şi de a solicita ca acuzarea să aibă obligaţia de a dovedi acuzaţiile formulate împotriva sa nu este absolut, având în vedere că, în orice sistem de drept, există prezumţii de fapt sau de drept şi că, în principiu, Convenţia nu se opune acestora (Falk c. Ţărilor de jos (dec.) Statele contractante pot, în special, în anumite condiţii, să pedepsească o faptă materială sau un fapt obiectiv în sine, indiferent dacă rezultă sau nu din intenţia de a săvârşi o infracţiune sau din neglijenţă (Salabiaku împotriva Franţei, par. 27; Janosevic împotriva Suediei, par. 100). Astfel, art. 6 § 2 impune statelor să încadreze aceste prezumţii în limite rezonabile, ţinând seama de importanţa mizei şi protejând dreptul la apărare (Salabiaku împotriva Franţei, par. 28; Radio France şi alţii împotriva Franţei, par. 24; Klouvi împotriva Franţei, par. 41). Atunci când fac uz de prezumţii în dreptul penal, statele contractante au obligaţia de a pune în balanţă importanţa mizelor şi dreptul la apărare; altfel spus, mijloacele utilizate trebuie să fie rezonabil proporţionale cu scopul legitim urmărit (Janosevic împotriva Suediei, par. 101). În opinia instanţei de control judiciar, descoperirea armei în camera apelantului intimat inculpat, fără a se furniza o explicaţie credibilă cu privire la modalitatea în care aceasta a ajuns acolo constituie o bază factuală suficientă pentru a reţine faptul că inculpatul avea cunoştinţă despre existenţa armei.

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei aplicate apelantului intimat inculpat aferente acestei infracţiuni, instanţa de control judiciar a apreciat că aceasta a fost corect individualizată, neexistând motive pentru a o reduce, potrivit apelantului intimat inculpat sau majora, potrivit apelantului Ministerul Public.

În consecinţă a menţinut condamnarea, în temeiul art. 342 alin. (1) din C. pen. a inculpatul G. la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Curtea a constatat că prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, la 18.07.2018, s-au hotărât următoarele:

"În temeiul art. 335 alin. (2) din Noul C. pen., cu aplicarea: art. 349 alin. (2); art. 374, articolului 375 şi art. 396 alin. (10), toate din Noul C. proc. pen., condamnă inculpatul G., la pedeapsa de 6 (şase) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fără permis de conducere.

În temeiul art. 336 alin. (1) din Noul C. pen., cu aplicarea: art. 349 alin. (2); art. 374, articolului 375 şi art. 396 alin. (10), toate din Noul C. proc. pen., condamnă inculpatul G. la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul pe drumurile publice sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

În temeiul art. 38 alin. (1) din Noul C. pen. şi art. 39 alin. (1), lit. b) din Noul C. pen., contopeşte pedepsele stabilite anterior şi aplică inculpatului G. pedeapsa închisorii de 10 (zece) luni, respectiv, pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare, la care se adaugă 2 (două) luni închisoare reprezentând o treime din cealaltă pedeapsă, de 6 (şase) luni închisoare.

În baza art. 91 din Noul C. pen., dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 10 (zece) luni închisoare aplicată inculpatului G. prin prezenta hotărâre penală, pe durata termenului de supraveghere de 2 (doi) ani, termen stabilit potrivit art. 92 alin. (1) din Noul C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din Noul C. pen., impune inculpatului G. ca, pe perioada termenului de supraveghere, să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la serviciul de probaţiune la datele fixate de acesta;

- să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

- să anunţe în prealabil schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

- să comunice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 93 alin. (2), lit. b) din Noul C. pen., impune inculpatului G. să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probaţiune Dolj sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

În baza art. 93 alin. (3) din Noul C. pen., impune inculpatului G. ca în perioada de supraveghere să presteze o muncă neremunerată pe o durată de 80 de zile lucrătoare în folosul Primăriei municipiului Craiova, judeţul Dolj sau în folosul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj.

În baza art. 91 alin. (4) din Noul C. pen., atrage atenţia inculpatului G. asupra dispoziţiilor articolului 96 alin. (1) din Noul C. pen., referitoare la nerespectarea cu rea - credinţă a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse.

În baza art. 399 alin. (1), alin. (3), lit. b) şi alin. (4) şi art. 404 alin. (4), lit. b), ambele din Noul C. proc. pen., cu referire la art. 241 alin. (1) indice 1 lit. a) teza I din Noul C. proc. pen., constată ca fiind încetată de drept măsura preventivă a arestului la domiciliu sub imperiul căreia se află inculpatul G., măsură dispusă prin Încheierea Şedinţei din Camera de Consiliu din data de 12 iunie 2018 pronunţată de Judecătoria Craiova în dosarul numărul x/2018, definitivă prin Încheierea Şedinţei din Camera de Consiliu nr. 141 din data de 15 iunie 2018 pronunţată de Tribunalul Dolj, secţia penală şi pentru cauze cu minori în acelaşi dosar."

Curtea a constatat că cele două infracţiuni reţinute în sarcina apelantului intimat inculpat au fost săvârşite în cursul termenului de supraveghere stabilit prin sentinţa penală anterior menţionată, fiind în stare de pluralitate cu cele două infracţiuni pentru a căror săvârşire a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare astfel că, în baza art. 96 alin. (4) din C. pen. a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, la 18.07.2018 şi a dispus executarea pedepsei.

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen.

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 96 alin. (5) din C. pen. rap. la art. 44 alin. (2) din C. pen. şi la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 6 luni închisoare şi 8 luni închisoare şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv sporul de 1 an şi 20 zile închisoare, inculpatului G. urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 20 zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen. a aplicat inculpatului G., pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului G., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul G..

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. a) din C. proc. pen. rap.la art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive a inculpatului G. de la data de 25.07.2019 la 14.01.2022 şi durata arestului la domiciliu din perioada 15.06.2018 la 05.07.2018 (cauza obiect al dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova).

În ceea ce priveşte motivul de apel susţinut oral privind ridicarea măsurii asigurătorii instituite asupra autoturismului marca x cu nr. de înmatriculare x, ridicat de la inculpatul G., Curtea a constatat, în acord cu prima instanţă de judecată că, potrivit, adresei Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală, secţia de Combatere a Criminalităţii Organizate prin ordonanţa nr. 97/D/P/2020 s-a dispus menţinerea măsurii asigurătorii constituind în instituirea sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019, numai asupra următoarelor bunuri: autoturism marca x, cu nr. de înmatriculare provizorii x, ridicat de la locuinţa inculpatului A. şi autoturism marca x cu nr. de înmatriculare x, ridicat de la inculpatul G..

În consecinţă, s-a constatat că organul de urmărire penală a apreciat că măsura sechestrului asigurător instituit asupra acestui autovehicul priveşte cauza disjunsă de vreme ce prin ordonanţa nr. 97/D/P/2020, cauză formată ca urmare a soluţiei de disjungere dispusă prin rechizitoriul întocmit în dosarul de urmărire penală nr. xD/P/2018 s-a dispus menţinerea măsurii asigurătorii constituind în instituirea sechestrului asigurator dispusă prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019, asupra acestuia. În consecinţă solicitarea inserată în cuprinsul actului de sesizare a instanţei în sensul menţinerii măsurii asigurătorii şi în privinţa acestui bun constituie o simplă eroare materială.

Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate.

2. Suplimentar, în ceea ce priveşte situaţia apelantului intimat inculpat D., Curtea a constatat, că prima instanţă de judecată a reţinut că în perioada februarie - aprilie 2017, fiind instigat de numitul NN., lider şi coordonator al grupului infracţional, a exercitat acte de ameninţare asupra persoanei vătămate E., în România, în municipiul Craiova, pentru a o determina pe acesta să renunţe la drepturile litigioase pe care le avea asupra a două imobile situate pe Str. x, din comuna Pieleşti, judeţul Dolj, cu scopul dobândirii în mod injust a dreptului de proprietate asupra acestora, iar, în cursul lunii august 2017, fiind instigat de acelaşi NN., lider şi coordonator al grupului infracţional, a exercitat acte de ameninţare asupra persoanei vătămate F., în România, în judeţul Prahova, la locuinţa persoanei vătămate, pentru a o determina pe acesta să se întoarcă în Mexic şi să desfăşoare activităţi de skimming pentru gruparea coordonată de numitul NN., pentru ca aceasta să obţină sume de bani, ambele fapte întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj prevăzută de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., fiecare cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen.

În privinţa primei infracţiuni, pretins comise în perioada februarie - aprilie 2017 în dauna persoanei vătămate E., instanţa de control judiciar a constatat, că prima instanţă a reţinut ca durată a activităţii ilicite perioada februarie- aprilie 2017, deşi materialul probator administrat în cauză nu relevă o acţiune a apelantului intimat inculpat de ameninţare a persoanei vătămate E. cu excepţia celei din cadrul convorbirii telefonice de la sfârşitul lunii februarie 2017.

Într-adevăr, cu ocazia audierii, persoana vătămată E. a pus la dispoziţia organelor judiciare o înregistrare (procesul-verbal din data de 11.06.2019 f.117 vol. 5 d.u.p.) conţinând o discuţie audio purtată la sfârşitul lunii februarie 2017 cu apelantul intimat inculpat D., (notat cu ZZZZ.), după cum urmează:

"ZZZZ.: Io sunt, mă, şoferu’ lu’ Y. a lu’ D..

RC: Da.

ZZZZ.: Băiatu’ care am fost ieri. Nu tu ai zis că sunt şoferu’ lu’ Y..

RC: Al lu’?

ZZZZ.: N-ai zis tu lu’? Cui ai zis tu că sunt şoferu’ lu’ Y. al lui D.? M-auzi?

RC: Da, te aud. Cu cine vorbesc?

ZZZZ.: Băi, cumetre, eu sunt D.. Vărul lui Y. al lui AAAAA..

RC: Aşa.

ZZZZ.: Ai vorbit la cineva că:

"Domne a venit şoferul lu’ ăştia, nici nu ştiu dacă e neam cu ei că ăia sunt cum sunt, că-s plecaţi şi arestaţi".

RC: Aşa.

ZZZZ.: Aşa mai departe. Pă’ lângă faptul că m-ai făcut şoferu’ lu’ verii mei dar nu-i problemă, ai mai făcut nişte afirmaţii, că:

RC: (n.l. neinteligibil)... Hai ca să-ţi spun ceva, ieri când am ieşit la poartă nu ştiam cu cine mă văd, ca să înţelegi că nu suntem nişte fraieri d-ăia nici noi ca să nu ştim.

ZZZZ.: Aşa?

RC: Nu merge, mânca-ţi-aş p...a ta!

ZZZZ.: Da?

ZZZZ.: Pe CCCCC..

RC: Aşa. Pe ăştia care îi ştii tu, frăţioru’ meu, că noi nu suntem de ăştia aşa.

ZZZZ.: Da, da. Zi, zi! Aşa.

RC: Ideea e că tu cum ai pus-o ieri nu te-ai văzut frumos. Ţi-am spus "Bă, e treaba să mi-o rezolv io legal?" - Da.

"- E legal cum mi-o rezolv cu ăsta, e treaba mea." E corect?

ZZZZ.: Da.

RC: Deci legal. Dacă omu’ ţine de şmecheria lui, io ce vrei să fac pe banii mei? Io te întreb: dacă tu ai avea şi i-ai da unuia 5000-10000 şi trebuie să ţi-i recuperezi, tu ce faci?

ZZZZ.: Da, mă, ţi-i recuperezi de la ăla care i-ai dat banii dar nu de la... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

RC: Păi nu ascultă-mă! A făcut măgărie. Dacă io te sun pe tine. Dacă io te sun pe tine şi-ţi spun:

"- Bă frăţioare, de 2 ani de zile nu te băga acolo că e şmecheria mea!" Întreabă pe verii tăi, întreabă pe toată lumea. Tu ce ai face? Tu ce ai spune?

ZZZZ.: Deci omu... omu, FLORIN a zis că n-a vorbit nimic cu tine.

RC: Uite lumea! Uite, lumea martoră, care i-a spus. (n.l. neinteligibil) E lumea martoră care i-a spus:

"- Bă, frate, nu te băga că io am încurcat şi sunt banii lui!"

ZZZZ.: Bine. Bine, cumetre, am înţeles! Tu nu ţii cont de familia noastră.

RC: Păi dar voi ţineţi cont de familia mea?

ZZZZ.: Am înţeles dar ai dreptate ca să ţinem cont de familia ta şi de tine? Păi dacă aveai dreptate.

RC: Hai să ieşim în judecată! Voi veniţi 5 minute să staţi de vorbă cu mine? Veniţi la Craiova şi facem judecată cum vreţi voi sau unde vreţi voi şi discutăm.

ZZZZ.: Da.

RC: Adică tu vii ca să... tu când ai venit aseară - ai văzut - am ieşit frumos şi am crezut că e pentru asta lu’ UUUU., pentru problemele lui. Nu stau 5 minute pe banii mei, mânca-ţi-aş p...a ta ca să fac discuţie pentru ele şi nici nu vreau să mă duc la puşcărie pe banii mei! Lumea dacă vrea să facă chestia asta, să-mi facă măgăria asta, e greu.

ZZZZ.: Îhî! Bine, nene, am înţeles!

RC: Dar nu e frumos!

RC: Ce cumătru să fie? Că nu-l ştie nimenea p-ăsta mânca-v-aş p...a voastră!

ZZZZ.: Nu-l ştie nimeni, am înţeles.

RC: Omu’ e pe treaba lui acolo. Io dacă vreau pe om îl aduc imediat acasă. Mai interesează-te... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

ZZZZ.: Păi ai făcut afirmaţiile astea!

RC: Da, îl aduc! Asta am făcut afirmaţii şi le fac şi în permanenţă! Dacă vreau îl aduc acasă cu toată şmecheria... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

ZZZZ.: Păi vezi că dacă îţi cauţi beleaua cu el, ţi-o cauţi şi cu noi! Ca să înţelegi tu!

RC: Păi şi atuncea dacă voi v-o căutaţi cu mine... (n.l. neinteligibil - întrerupt de către interlocutor)

ZZZZ.: Noi n-o căutăm cu tine! Noi ţi-am spus să laşi omu’ în pace că nu ai nicio dreptate, trage de ăla care i-ai dat banii şi ţi-a vândut casa.

RC: Păi el l-a îmbârligat p-ăla ca să-mi dea. Păi el l-a îmbârligat.

RC: La fel şi ţie! La fel şi ţie, frăţioru’ meu!"

Prima instanţă de judecată a reţinut că la data de 21.02.2017, în jurul orei 15:00, în faţa adresei de domiciliu a persoanei vătămate au staţionat două autoturisme: un taxi cu nr. de înmatriculare x şi un alt autovehicul având montate plăcuţe cu numere de înmatriculare britanice DF02KL, din care au coborât două persoane de sex femeiesc şi trei persoane de sex bărbătesc, care au început să strige, să profereze diverse ameninţări şi să-i aducă injurii persoanei vătămate şi membrilor familiei sale.

În acest context, persoana vătămată E. a ieşit la poartă, însoţit de mama sa, iar una din persoane i-a dat telefonul mamei persoanei vătămate pentru a purta o discuţie cu apelantul intimat inculpat A. zis A., care se afla în Mexic şi lucra pentru numitul NN.. Una dintre cele două persoane de sex femeiesc, ce se afla în faţa locuinţei persoanei vătămate E., i-a spus acesteia că ea este soţia inculpatului A. zis "A." şi că au fost trimişi la persoana vătămată de numitul NN..

Potrivit declaraţiei persoanei vătămate E., mama acestuia a purtat o discuţie telefonică cu inculpatul A. zis A. şi i-a spus că nu au niciun conflict cu numitul NN. sau soţia acestuia, UUU..

Instanţa a mai reţinut că, după aproximativ o zi sau două de la evenimentul mai sus descris, persoana vătămată a fost contactată de o persoană de sex bărbătesc cunoscută cu nume UUUU., băiatul lui "UUUU.", care i-a spus persoanei vătămate că vrea să îl viziteze, după care a venit în faţa porţii locuinţei persoanei vătămate E. cu două autovehicule marca x şi un autovehicul marca x, în care se mai aflau patru persoane de sex bărbătesc, despre care numitul UUUU. i-a prezentat ca fiind cumetrii săi din Bucureşti veniţi în municipiul Craiova pentru a "clarifica" conflictul dintre persoana vătămată E. şi numitul NN.. În contextul discuţiilor dintre persoana cunoscută cu numele UUUU. şi persoana vătămată E., aceasta a susţinut că dacă ar exista un conflict cu numitul NN., acest conflict va fi soluţionat în mod legal.

Ulterior, persoana vătămată l-a contactat telefonic pe numitul UUUU., ocazie cu care, de la postul telefonic utilizat de numitul UUUU. a răspuns inculpatul D. zis "D. al lui D.", despre care persoana vătămată E. a afirmat că este una din persoanele care, împreună cu alţi indivizi, s-ar fi interesat în municipiul Craiova, la alte persoane, despre situaţia persoanei vătămate E. şi au purtat convorbirea telefonică înregistrată şi predată organului de urmărire penală.

Deşi, în cuprinsul convorbirii telefonice, înregistrate de persoana vătămată, acţiune permisă de disp. art. 139 alin. (3) din C. proc. pen., rezultă că apelantul intimat inculpat ar fi participat cu o zi înainte la întâlnirea dintre persoana vătămată şi numitul UUUU., băiatul lui "UUUU.", care a venit în faţa porţii locuinţei persoanei vătămate cu două autovehicule marca x şi un autovehicul marca x, în care se mai aflau patru persoane de sex bărbătesc, despre care numitul UUUU. i-a prezentat ca fiind cumetrii săi din Bucureşti veniţi în municipiul Craiova pentru a "clarifica" conflictul dintre persoana vătămată E. şi numitul NN. ("Băiatu’ care am fost ieri. Nu tu ai zis că sunt şoferu’ lu’ Y.?") se constată faptul că persoana vătămată audiată în cursul urmăririi penale nu reclamă că s-ar fi proferat ameninţări cu acea ocazie, cu atât mai mult de către inculpat. Audiată în cursul judecăţii persoana vătămată E. a precizat că apelantul intimat inculpat, la momentul în care a venit la locuinţa sa împreună cu numitul UUUU., i-a spus că NN. a pus bani pe capul lui şi că viaţa sa este în primejdie dacă nu face ce spune "NN.". În opinia Curţii, chiar dacă răul cu care se ameninţă nu ar impune o implicare a apelantului intimat inculpat (persoana vătămată spunând expres că nu inculpatul a spus că o să-l omoare) în mod evident acesta este cel care a comunicat ameninţarea cu un rău în condiţiile în care persoana vătămată nu ar fi dat curs solicitării numitului NN. de a ceda cele două imobile. Se constată însă că singurul element probatoriu care relevă existenţa unei ameninţări este declaraţia persoanei vătămate care nu a indicat aceleaşi aspecte cu ocazia audierii sale în cursul urmăririi penale, astfel că instanţa apreciază că, în privinţa acestui moment subzistă un dubiu ce profită inculpatului.

În consecinţă, Curtea a reţinut că acţiunea de constrângere prin ameninţare exercitată de apelantul intimat inculpat asupra persoanei vătămate s-a realizat telefonic la sfârşitul lunii februarie 2017 şi a vizat determinarea persoanei vătămate să cedeze cele două imobile numitului NN., urmând ca aceasta să se îndestuleze de la cel de la care ar fi achiziţionat imobilele. În mod evident acţiunea apelantului intimat inculpat a fost de natură a provoca o temere persoanei vătămate de vreme ce aceasta a şi formulat plângere penală şi a fost ulterior chiar agresată fizic în legătură cu acelaşi mobil.

În ceea ce priveşte cea de-a doua infracţiune de şantaj pretins comisă în cursul lunii august 2017, când, fiind instigat de acelaşi NN., lider şi coordonator al grupului infracţional, apelantul intimat inculpat a exercitat acte de ameninţare asupra persoanei vătămate F., în România, în judeţul Prahova, la locuinţa persoanei vătămate, pentru a o determina pe acesta să se întoarcă în Mexic şi să desfăşoare activităţi de skimming pentru gruparea coordonată de numitul NN., pentru ca aceasta să obţină sume de bani, Curtea a reţinut că materialul probator administrat în cauză relevă existenţa acesteia şi întrunirea condiţiilor răspunderii penale în ceea ce îl priveşte pe apelantul intimat inculpat.

Într-adevăr, potrivit, declaraţiilor persoanei vătămate, F. după ce a lucrat în folosul numitului NN., la montarea echipamentelor necesare clonării cardurilor, o perioadă de timp, în Statele Unite Mexicane s-a întors în ţară, fiind ulterior contactat pe aplicaţia NNNNN. de către numitul NN. care i-a propus să se întoarcă în Statele Unite Mexicane, spunându-i că îi cunoaşte copiii din prima căsătorie şi ştie unde locuieşte, în Buftea. În acest sens, numitul NN. i-a trimis persoanei vătămate F. câteva fotografii cu copiii acesteia.

A doua zi la uşa locuinţei persoanei vătămate au venit, potrivit susţinerilor acesteia, două persoane, dintre care una a fost identificată în persoana apelantului intimat inculpat D. zis "D. al lui D.", care i-a spus persoanei vătămate F. că: l-a lăsat pe domul Florin cu ochii în soare şi că trebuie să se ducă în Mexic, întrucât în caz contrar vor fi consecinţe. În cursul judecăţii persoana vătămată detaliază modul în care s-au succedat evenimentele şi relevă faptul că apelantul intimat inculpat ar fi făcut cu acea ocazie referire şi la faptul că persoana vătămată are un copil. (decl. f.125 vol. 5 d.i.). Curtea a considerat, în acord cu prima instanţă de judecată, că şi în ipoteza în care nu s-a fi făcut referire la copilul persoanei vătămate, în condiţiile în care potrivit depoziţiilor martorului CC. şi ale persoanei vătămate aceasta ar fi fost bătută anterior de NN., prezenţa inculpatului însoţit de o altă persoană la uşa locuinţei sale este de natură a-i crea acesteia o temere, care a fost conştientizată de inculpat.

Persoana vătămată F. a încercat să ia legătura cu numitul NN., însă acesta nu i-a răspuns. A doua zi, persoana vătămată F. a fost contactată de numitul NN., moment în care persoana vătămată F. l-a întrebat pe acesta despre intervenţia apelantului intimat inculpat D. şi a persoanei neidentificate şi ce au căutat cei doi indivizi la uşa persoanei vătămate, context în care numitul NN. i-a spus persoanei vătămate că "domnul RR. a uitat să-i sune să nu mai vină".

După această discuţie persoana vătămată F. din cauza stării de teamă, a plecat din localitatea de domiciliu.

Curtea a constatat în consecinţă, că în cauză sunt întrunite condiţiile răspunderii penale şi raportat la modul de individualizare a pedepselor aferente celor două infracţiuni de şantaj reţinute în sarcina apelantului inculpat a constatat că prima instanţă de judecată a aplicat o pedeapsă în cuantumul minim prevăzut de lege, având în vedere starea de recidivă postexecutorie a acestuia. În consecinţă a menţinut condamnarea inculpatului D., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 43 alin. (5) din C. pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, în stare de recidivă postexecutorie -persoană vătămată E..

Totodată, a menţinut condamnarea inculpatului D., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 43 alin. (5) din C. pen., la o pedeapsă de 3 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, în stare de recidivă postexecutorie - persoană vătămată F..

În ceea ce priveşte motivul de apel al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală privind netemeinicia sentinţei penale apelate sub aspectul greşitei contopiri a pedepselor aplicate în prezenta cauză cu pedeapsa de 9 luni închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 949/05.12.2018 în dosarul nr. x/2018 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin neapelare la data de 04.01.2019, în ceea ce-l priveşte pe inculpatul D., instanţa de control judiciar l-a apreciat, ca fiind fondat, pentru următoarele considerente:

Potrivit cazierului judiciar apelantul intimat inculpat este cunoscut cu antecedente penale şi se află în stare de recidivă, după cum urmează:

- condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000 şi la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de droguri, prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000, dispusă prin sentinţa penală nr. 67 din 15.01.2004 în dosarul nr. x/2004 al Tribunalului BUCUREŞTI definitivă prin decizia penală nr. 5598 la data de 29.10.2004 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Inculpatul a fost arestat la data de 03.04.2002, în baza mandatului de arestare preventivă nr. 431 din 04.04.2002 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul BUCUREŞTI şi eliberat condiţionat la data de 18.10.2011, conform sentinţei penale nr. 2494/2011 a Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti, cu un rest rămas de executat de 897 zile.

- condamnat la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii, prev. de art. 36 alin. (1) din Decretul lege nr. 328/1966, prin sentinţa penală nr. 917 din 05.09.2002 în dosarul nr. x/2002 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 1695 la 06.10.2002 Tribunalul Bucureşti.

- condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. (1) din C. pen. rap la art. 209 alin. (1) lit. a), g) şi i) din C. pen., dispusă prin sentinţa penală nr. 1171 din data de 16/12/2013 în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 290 la data de 11/03/2014 a Curţii de Apel Bucureşti. Inc. D. a fost arestat la data de 27/07/2013, conform mandatului de arestare preventivă nr. 161 din data de 27/07/2013 emis de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi eliberat condiţionat la data de 17/11/2015, cu un rest rămas de executat de 251 zile.

- condamnat la pedeapsa de 9 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 dispusă prin sentinţa penală nr. 949 din data de 05/12/2018 în dosar nr. x/2018 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin neapelare la data de 04/01/2019. Prin această ultimă sentinţă s-a dispus contopirea pedepsei de 9 luni închisoare cu pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentinţa penală nr. 1171 din data de 16/12/2013 în dosarul nr. x/2013 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, definitivă prin decizia penală nr. 290 la data de 11/03/2014 a Curţii de Apel Bucureşti, precum şi cu restul de 897 de zile rezultat în urma revocării beneficiului liberării condiţionate din executarea pedepsei de 12 ani, rezultând o pedeapsă totală de 3 ani închisoare.

În aceste condiţii, deşi, în mod corect a reţinut prima instanţă că infracţiunile de şantaj deduse judecăţii sunt concurente cu infracţiunea pentru a cărei săvârşire a fost aplicată pedeapsa de 9 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 949 din data de 05/12/2018 în dosar nr. x/2018 a Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, definitivă prin neapelare la data de 04/01/2019, trebuie precizat faptul că infracţiunile săvârşite în stare de recidivă nu pot fi considerate în concurs cu cele comise mai înainte ca hotărârea de condamnare anterioară aferentă primului termen al recidivei să rămână definitivă. Sfera concursului de infracţiuni, ca pluralitatea infracţională, s-a închis prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracţiunile concurente şi, ca atare, tot ceea ce precedă alcătuieşte concursul, iar tot ce urmează constituie recidivă. În opinia instanţei de control judiciar, în acord cu susţinerile Ministerului Public, considerentele deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 22/2020 sunt incidente pentru identitate de raţiune şi în cazul recidivei postexecutorii nu doar al celei postcondamnatorii. O interpretare contrară ar acredita teza conform căreia, deşi s-a închis sfera concursului prin rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru una dintre infracţiunile concurente, aceasta s-ar redeschide prin executarea sau considerarea ca executată a pedepsei ceea ce, în mod evident, nu ar avea sens.

În consecinţă, Curtea a înlăturat aceste dispoziţii din sentinţa primei instanţe referitoare la stabilirea regimului sancţionator al concursului de infracţiuni şi a procedat la contopirea exclusivă a pedepselor aplicate în prezenta cauză.

3. Suplimentar, în ceea ce priveşte situaţia apelantului intimat inculpat H., în ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj reţinută în sarcina apelantului intimat inculpat H., constând în aceea că, la data de 18.07.2017, în jurul orei 12:00, în timp ce persoana vătămată M. se afla la adresa din mun. Craiova, Calea x, când a fost abordată de apelantul intimat inculpat şi de o altă persoană, iar acestea i-au dat un telefon mobil supunându-i să discute cu numitul NN.. În contextul în care persoana vătămată a refuzat să poarte discuţii cu suspectul NN., apelantul intimat inculpat a lovit-o pe persoana vătămată în zona feţei, Curtea a constatat următoarele:

Materialul probator administrat în cauză relevă existenţa situaţiei de fapt anterior expuse, în acest sens indicând: declaraţiile intimatei persoane vătămate, procesul-verbal de recunoaştere de pe planşa fotografică a apelantului intimat inculpat de intimata persoană vătămată, declaraţiile martorilor ameninţaţi GG., EE., precum şi declaraţia martorului FF..

S-a constatat, de altfel că nici apelantul intimat inculpat nu neagă agresarea intimatei persoane vătămate, însă invocă un alt context şi mobil al faptei.

În opinia instanţei de control judiciar în mod judicios, prima instanţă a reţinut că agresarea persoanei vătămate a fost realizată, în scopul de a-l determina pe acesta să continue să construiască imobile în municipiul Craiova în parteneriat cu numitul NN., precum şi să ţină legătura cu acesta, având în vedere faptul că la data faptei fusese întocmit un proiect de divizare parţială a S.C. FFFFFF. S.R.L. în urma Hotărârii Adunării generale a asociaţilor S.C. FFFFFF. S.R.L. nr. 01/03.05.2017 privind divizarea parţială asimetrică.

În interesul asociatului HHHHHH., mama intimatei persoane vătămate, în sensul desprinderii unei părţi din patrimoniul S.C. FFFFFF. S.R.L. şi transferarea acesteia către societatea beneficiară S.C. OOOOOO. S.R.L. Divizarea propriu-zisă s-a realizat, însă, ulterior fiind hotărâtă în urma Adunării generale a asociaţilor S.C. FFFFFF. S.R.L. în data de 27.07.2017 (hotărârea nr. 1 a cărei legalitate a fost constatată prin sentinţa civilă nr. 256/02.10.2017 a Tribunalului Dolj, secţia a II-a civilă .

În aceste condiţii, prezintă relevanţă şi interacţiunea anterioară dintre cei doi subliniată de martorul FF., potrivit căruia, în contextul unui conflict generat de faptul că persoana vătămată, administrator al S.C. FFFFFF. S.R.L. cu obiect de activitate - dezvoltare imobiliară, a solicitat modificarea autorizării unuia dintre cele două blocuri în construcţie pe Calea x, în sensul autorizării ridicării fiecărui etaj cu încă 17 cm, fără a se consulta, în prealabil, cu numita UUU., a observat în luna aprilie sau mai 2017, două persoane ce exercitau acte de violenţă fizică asupra persoanei vătămată M..

De reţinut este faptul că, la data de 13.04.2016, persoana vătămată M. a înregistrat S.C. FFFFFF. S.R.L., asociaţi fiind numitele HHHHHH. şi UUU., iar la datele de 20.04.2016, 22.04.2016, 18.07.2016, 26.07.2016, 23.08.2016, 07.09.2016, numita UUU. a împrumutat S.C. FFFFFF. S.R.L. cu suma totală de 1.578.400 RON (aproximativ 350.000 de euro), din care, la data de 25.11.2016, este cedată creanţa în valoare de 552.900 RON persoanei vătămate M..

La data de 25.11.2016, în schimbul creditării S.C. FFFFFF. S.R.L., persoana vătămată M. renunţă la drepturile de proprietate asupra imobilului situat la adresa din mun. Craiova, Calea x, evaluând acest imobil la suma de 777.900 RON. Pe de altă parte S.C. FFFFFF. S.R.L. a primit aport din partea persoanei vătămate M. şi a numitei HHHHHH., 1/2 din două loturi de teren pe care urmau să fie construite cele două imobile, situate la adresa din Calea x. Cu toate acestea, potrivit contractelor din datele de 15 mai 2014 şi 28.01.2016, cele două imobile au fost cumpărate de numita UUU. şi de persoana vătămată M. şi numita HHHHHH., iar preţul terenului a fost de 150.000 euro, respectiv 100.000 euro. Practic aportul teoretic la capitalul social al S.C. FFFFFF. S.R.L., adus de persoana vătămată M. a fost de 125.000 euro, iar aportul adus de numitul NN., prin intermediul numitei UUU. a fost de 475.000 de euro. În acest context, la data de 03.05.2017, s-a realizat proiectul de divizare parţială prin desprinderea S.C. FFFFFF. S.R.L., iar după exercitarea actelor de violenţă, la data de 15.12.2017, Societatea Comercială FFFFFF. S.R.L. s-a divizat parţial prin desprinderea unei părţi din capitalul şi transmiterea acesteia către S.C. OOOOOO. S.R.L., numita UUU. rămânând în continuare unic asociat al S.C. FFFFFF. S.R.L.

Potrivit declaraţiei martorului ameninţat EE., numitul NN. l-a pus pe inculpatul H. să-l agreseze pe M. din cauza unor divergenţe cu M. pentru mai multe imobile pe care le deţineau împreună. Inculpatul H. l-a agresat pe Dăndică lângă construcţiile pe care le are împreună cu NN. .

Relevante sunt şi declaraţiile intimatei persoane vătămate M. care susţine următoarele:

"mi-am dat seama de la bun început că … de cum au decurs discuţiile. Că ea a venit cu trei variante: ori îşi vrea banii şi ne despărţim, ori să intre o persoană asociat şi fiecare să îşi ia bani în funcţie de ce bagă, iar a treia variantă să mă duc la el. Bineînţeles că eu am spus pas la toate că eu acolo nu aveam ce să caut. Asta cu băgatul celei de a treia persoane eu nu aveam nevoie de… Am încercat să mă rup, pentru că mi-am dat seama de la bun început ce vrea el. El vroia să pună mâna pe tot ce aveam eu şi prin fel de fel de tertipuri de astea. Şi am ales varianta despărţire şi ulterior m-am trezit cu ţiganii la uşa mea. Şi de acolo s-a rupt tot".

În ceea ce priveşte individualizarea pedepsei, instanţa de control judiciar a constatat că aceasta a fost în mod judicios individualizată de prima instanţă de judecată, pedeapsa de 2 ani închisoare fiind suficientă pentru atingerea funcţiilor pedepsei, neimpunându-se majorarea acesteia.

Într-adevăr, instanţa de control judiciar are în vedere faptul că apelantul intimat inculpat este născut in 1988, cu antecedente penale în minorat, iar pericolul concret al infracţiunii reţinute în sarcina sa nu este unul ridicat având în vedere caracterul singular, numărul redus de zile de îngrijiri medicale necesitatea de leziunile cauzate.

În temeiul art. 67 alin. (2) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a interzis inculpatului H., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În ceea ce priveşte modalitatea de individualizare a modului de executare a pedepsei anterior menţionate, Curtea a apreciat că inculpatul prezintă aptitudinea de a se îndrepta chiar fără executarea pedepsei, avându-se în vedere, în acest sens, elementele obiective şi subiective ale cauzei, gravitatea faptei, mediul în care trăieşte şi modul lui de comportare în societate, inculpatul prezentând aptitudinea subiectivă de a se corija, de a adopta o conduită de respectare a normelor penale, scopul educativ preventiv al sancţiunii penale aplicate putând fi atins în condiţiile executării pedepsei suspendată sub supraveghere, în conformitate cu art. 91 din C. pen.

Instanţa de control judiciar a constatat, astfel îndeplinite cumulativ condiţiile prevăzute de art. 91 din C. pen., condamnarea fiind de 2 ani închisoare, iar inculpatul nu a comis infracţiunea în stare de recidivă, nu s-a sustras de la urmărire penală ori judecată, nu a încercat zădărnicirea aflării adevărului ori a identificării şi tragerii la răspundere penală a participanţilor, iar situaţia sa personală determină concluzia că scopul pedepsei poate fi atins şi fără executarea de către acesta a pedepsei aplicate.

În consecinţă, în baza art. 91 din C. pen. a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

Conform art. 94 alin. (1) din C. pen., a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. (1), lit. c) - e) să fie comunicate Serviciului de Probaţiune Dolj.

Conform art. 94 alin. (2) din C. pen., a dispus ca verificarea modului de îndeplinire a obligaţiei prevăzute în art. 93 alin. (2), lit. b) din C. pen. să se facă de Serviciul de Probaţiune Dolj.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 91 alin. (4) din C. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen., privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În ceea ce priveşte latura civilă a cauzei instanţa urmează obiect al apelurilor declarate de apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J., E. şi F., Curtea a apreciat că în ceea ce priveşte părţile civile K., L. şi I. prin reprezentant legal J., în mod judicios, prima instanţă a reţinut faptul că daunele generate de părţile civile aferente trecerii în nefiinţă a victimei K. nu pot face obiectul analizei instanţei de vreme ce acţiunea penală căreia i-a fost alăturată acţiunea civilă formulată de acestea are ca obiect infracţiunea de tentativă de omor şi nu de omor, urmând ca părţile civile să urmărească obţinerea unor despăgubiri în acest sens în cauza disjunsă.

De asemenea, judicios s-a constatat că în ceea ce priveşte daunele materiale şi morale aferente infracţiunii rămase în formă tentată, deşi. potrivit disp. art. 19 alin. (2) din C. proc. pen., acţiunea civilă se exercită de persoana vătămată sau de succesorii acesteia în prezenta cauză părţile civile K. şi L. nu au făcut dovada unor cheltuieli ocazionate de agresarea victimei K., iar daunele morale nu pot fi transferate succesorilor fiind intim legate de persoana defunctului.

În ceea ce priveşte partea civilă K. care este persoană vătămată şi raportat la infracţiunea de ameninţare reţinută în sarcina apelantului intimat inculpat G., Curtea a constatat faptul că în mod judicios prima instanţă a reţinut că persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă în procesul penal raportat la această infracţiune.

Într-adevăr lecturându-se cererea de constituire ca parte civilă aflată la dosar la fila x d.i. se constată faptul că persoana vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1.000.000 euro daune morale şi 10.000 euro daune materiale, precizând faptul că daunele materiale reprezintă contravaloarea cheltuielilor efectuate cu ocazia spitalizării victimei K., a îngrijirilor medicale, a transportului corpului neînsufleţit în România, cât şi al înmormântării, pomenilor parastaselor, etc. În cazul daunelor morale se relevă că acestea reprezintă prejudiciul moral suferit ca urmare a vătămării şi apoi decesului fiului său, K.. S-a constatat, astfel că apelanta parte civilă nu a indicat că parte din daunele morale sau materiale solicitate sunt aferente infracţiunii de şantaj deduse judecăţii. Dimpotrivă, cu ocazia audierii sale de către prima instanţă de judecată, persoana vătămată declară că nu s-a constituit parte civilă în cazul infracţiunii de şantaj din cauza temerii .

În consecinţă, în mod judicios prima instanţă a luat act că nu există constituire de parte civilă în cazul infracţiunii de ameninţare reţinute în sarcina apelantului intimat inculpat G..

În ceea ce priveşte acţiune civilă exercitată de părţile civile E. şi F., Curtea a constatat faptul că persoana vătămată E., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 180.000 RON, cu titlu de daune materiale şi cu suma de 200.000 euro, cu titlu de daune morale, iar persoana vătămată F. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 52.000 de dolari, reprezentând daune materiale, nefiind menţionate, în mod cert, daunele morale.

Curtea a apreciat just soluţionate acţiunile civile exercitate în cauză raportat la conduita apelantului intimat inculpat D., singurul care ar putea fi obligat la despăgubiri în actualul cadru procesual, suma de 2000 euro în echivalent RON la cursul BNR al zilei plăţii, cu titlul de daune morale, fiind suficientă pentru a reprezenta o satisfacţie echitabilă a acestora.

În ceea ce priveşte măsurile asigurătorii existente în cauză, Curtea a constatat că prin încheierea de şedinţă din data de 03.03.2023 s-a dispus, în temeiul art. 250² din C. proc. pen. rap. la art. 249 din C. proc. pen. menţinerea măsurile asiguratorii dispuse prin ordonanţa nr. xD/P/2018 din data de 26.07.2019 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi menţinute prin sentinţa penală nr. 315 din data de 19.03.2021 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală în dosarul nr. x/2020, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea de şedinţă din data de 20.04.2021, apelată în prezenta cauză:

- cu privire la apelantul intimat inculpat A. pentru suma de 100 (una sută) lire sterline, în următoarele cupiuri: 2 bancnote x 50 lire;

- cu privire la apelantul intimat inculpat C. pentru suma de 1.100 (o mie o sută) USD în următoarele cupiuri: 11 bancnote x 100 USD;

Prin hotărârea primei instanţe s-a dispus, în temeiul art. 398 din C. proc. pen. rap. la art. 274 alin. (2) din C. proc. pen., obligarea inculpaţilor la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, astfel: inculpaţii A., B., C. şi D. la plata sumei de 8.000 (opt mii) RON fiecare, reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, dispoziţie ce urmează a fi menţinută prin prezenta decizie.

Totodată, Curtea reaminteşte că a considerat just soluţionate acţiunile civile exercitate de părţile civile E. şi F. raportat la conduita apelantului intimat inculpat D., singurul care ar putea fi obligat la despăgubiri în actualul cadru procesual, suma de 2000 euro în echivalent RON la cursul BNR al zilei plăţii, cu titlul de daune morale, fiind suficientă pentru a reprezenta o satisfacţie echitabilă a acestora.

Având în vedere faptul că măsurile asigurătorii existente în cauză au fost luate şi menţinute pentru a asigura plata cheltuielilor judiciare şi a eventualelor daune imputate apelanţilor intimaţi inculpaţi B., C., A. şi D., Curtea a menţinut măsurile asiguratorii:

- cu privire la apelantul intimat inculpat A. pentru suma de 100 (una sută) lire sterline, în următoarele cupiuri: 2 bancnote x 50 lire;

- cu privire la apelantul intimat inculpat C. pentru suma de 1.100 (o mie o sută) USD în următoarele cupiuri: 11 bancnote x 100 USD;

Faţă de toate aceste considerente, Curtea a constatat că prin încheierea de şedinţă din data de 04.11.2022 a dispus, în baza art. 420 rap. la art. 386 din C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice a faptei reţinute în sarcina apelantului inculpat G. prin sentinţa penală apelată din infracţiunea de şantaj, prev. de art. 207 alin. (1) din C. pen. în infracţiunea de ameninţare prev. de art. 206 din C. pen. (faptă din 05 mai 2017, persoană vătămată K.).

În baza art. 421 alin. (1), pct. 1, lit. b) din C. proc. pen. a respins, ca nefondate, apelurile declarate de apelanţii intimaţi inculpaţi B., C. şi A. şi apelantele părţi civile E. şi F. împotriva sentinţei penale nr. 315 din data de 19.03.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 421 alin. (1), pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. a admis apelurile declarate de apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală, de către apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi D., G. şi H. împotriva sentinţei penale nr. 315 din data de 19.03.2021 pronunţate de Tribunalul Bucureşti, secţia I Penală, în dosarul nr. x/2020, a desfiinţat, în parte, sentinţa penală apelată şi rejudecând în fond:

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul B., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus durata prevenţiei inculpatului B. de la data de 25.07.2019 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, inclusiv cele privind pedepsele complementare şi accesorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 10 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv un spor de 2 ani închisoare, inculpatul C. urmând a executa o pedeapsa rezultantă de 12 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul C., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus durata prevenţiei inculpatului C. de la data de 25.07.2019 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, inclusiv cele privind pedepsele complementare şi accesorii.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele de 6 ani închisoare şi de 11 ani închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, la care s-a adăugat un spor de 1/3 din totalul celeilalte pedepse aplicate, respectiv 2 ani închisoare, inculpatul A. urmând să execute pedeapsa rezultantă de 13 ani închisoare.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura arestului la domiciliu dispusă faţă de inculpatul A., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 422 din C. proc. pen. rap. la art. 72 alin. (1) din C. pen. a dedus durata prevenţiei inculpatului A. de la data de 25.07.2019 la zi.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate, inclusiv cele privind pedepsele complementare şi accesorii.

IV.1. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. a achitat inculpatul D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., întrucât fapta nu există.

IV.2. A menţinut condamnarea inculpatului D., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din C. pen. şi cu aplic. art. 43 alin. (5) din C. pen., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, în stare de recidivă postexecutorie - persoană vătămată E..

A menţinut aplicarea, în temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen. faţă de inculpatul D. a pedepsei complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

A menţinut aplicarea, în temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., faţă de inculpatul D., a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

IV.3. A menţinut condamnarea inculpatului D., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (1) din

C. pen. şi cu aplic. art. 43 alin. (5) din C. pen., la o pedeapsă de 3 (trei) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, în stare de recidivă postexecutorie - persoană vătămată F..

A menţinut aplicarea, în temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., faţă de inculpatul D., a pedepsei accesorii a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen., din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 38 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1/3 din cealaltă pedeapsă aplicată, respectiv un spor de 1 an închisoare, inculpatului D. dându-i-se spre executare pedeapsa rezultantă de 4 (patru) ani închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (3), lit. a) din C. pen., a aplicat inculpatului D. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen., a aplicat inculpatului D., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv a dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul D., la data pronunţării prezentei decizii.

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

V.1. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. a achitat inculpatul G. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., întrucât fapta nu există.

V.2. În baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. f) din C. proc. pen., art. 154 alin. (1), lit. d) din C. pen. rap. la art. 155 alin. (1) din C. pen., cu aplicarea art. 5 din C. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului G. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare prev. de art. 206 din C. pen. (faptă din 05 mai 2017, persoană vătămată K.) ca urmare a intervenirii prescripţiei răspunderii penale.

V.3. A majorat pedeapsa aplicată apelantului intimat inculpat de la 1 an închisoare la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a avea permis de conducere prev. de art. 335 alin. (1) din C. pen., cu aplic.art. 35 alin. (1) din C. pen.

V.4. A menţinut condamnarea, în temeiul art. 342 alin. (1) din C. pen., a inculpatului G. la o pedeapsă de 2 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a interzis inculpatului G., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

A constatat că cele două infracţiuni reţinute în sarcina inculpatului au fost săvârşite în cursul termenului de supraveghere stabilit prin sentinţa penală anterior menţionată, fiind în stare de pluralitate cu cele două infracţiuni pentru a căror săvârşire a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 10 luni închisoare prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, la 18.07.2018.

În baza art. 96 alin. (4) din C. pen. a revocat beneficiul suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 10 luni închisoare aplicate prin sentinţa penală nr. 2581/05.07.2018 pronunţată în dosarul nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova, definitivă prin neapelare, la 18.07.2018 şi a dispus executarea pedepsei.

- pedeapsa de 6 luni închisoare aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută de art. 335 alin. (2) din C. pen.

- pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe, prevăzută de art. 336 alin. (1) din C. pen.

În baza art. 96 alin. (5) din C. pen. rap. la art. 44 alin. (2) din C. pen. şi la art. 39 alin. (1), lit. b) din C. pen. a contopit pedepsele de 2 ani închisoare, 2 ani închisoare, 6 luni închisoare şi 8 luni închisoare şi a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare, la care a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv sporul de 1 an şi 20 zile închisoare, inculpatului G., urmând a executa pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 20 zile închisoare.

În temeiul art. 45 alin. (1) din C. pen. a aplicat inculpatului G. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, pe o perioadă de 5 (cinci) ani, urmând a fi executată conform art. 68 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. după executarea pedepsei închisorii.

În temeiul art. 45 alin. (5) din C. pen. a aplicat inculpatului G., cu titlu de pedeapsă accesorie, interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implica exerciţiul autorităţii de stat şi dreptul de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În temeiul art. 241 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen. a constatat încetată de drept măsura controlului judiciar dispusă faţă de inculpatul G., la data pronunţării prezentei decizii.

În temeiul art. 404 alin. (4), lit. a) din C. proc. pen. rap.la art. 72 alin. (1) din C. pen., a dedus durata reţinerii, arestului la domiciliu şi arestării preventive a inculpatului G. de la data de 12.12.2019 la 14.01.2022 şi durata arestului la domiciliu din perioada 15.06.2018 la 05.07.2018 (cauza obiect al dosarului nr. x/2018 al Judecătoriei Craiova).

A menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.

VI.1. În temeiul art. 396 alin. (5) din C. proc. pen. rap. la art. 16 alin. (1), lit. a) din C. proc. pen. a achitat inculpatul H. , sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, întrucât fapta nu există.

VI.2. A menţinut condamnarea inculpatului H., în temeiul art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen., la o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj.

În temeiul art. 67 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen., a aplicat inculpatului H. pedeapsa complementară a interzicerii exercitării dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

În temeiul art. 65 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 66 alin. (1), lit. a), b) şi h) din C. pen.., a interzis inculpatului H., cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptului de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi a dreptului de a deţine, purta şi folosi orice categorie de arme, urmând a fi executată conform art. 65 alin. (3) din C. pen. din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare şi până când pedeapsa principală privativă de libertate va fi executată sau considerată ca executată.

În baza art. 91 din C. pen. a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit în condiţiile art. 92 din C. pen.

În baza art. 93 alin. (1) din C. pen. a obligat inculpatul ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Dolj, la datele fixate de acesta;

b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa;

c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile;

d) să comunice schimbarea locului de muncă;

e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

În baza art. 94 alin. (1) din C. pen.., a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, datele prevăzute la art. 93 alin. (1), lit. c) - e) să fie comunicate Serviciului de Probaţiune Dolj.

În baza art. 94 alin. (2) din C. pen., a dispus ca verificarea modului de îndeplinire a obligaţiei prevăzute în art. 93 alin. (2), lit. b) din C. pen. să se facă de Serviciul de Probaţiune Dolj.

În baza art. 404 alin. (2) din C. proc. pen. rap. la art. 91 alin. (4) din C. pen., a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art. 96 din C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 422 din C. proc. pen. a menţinut măsurile asiguratorii:

- cu privire la apelantul intimat inculpat A. pentru suma de 100 (una sută) lire sterline, în următoarele cupiuri: 2 bancnote x 50 lire;

- cu privire la apelantul intimat inculpat C. pentru suma de 1.100 (o mie o sută) USD în următoarele cupiuri: 11 bancnote x 100 USD;

În baza art. 275 alin. (3) din C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat cu ocazia soluţionării apelurilor formulate de apelantul Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie-D.I.I.C.O.T.-Structura Centrală, de către apelantele părţi civile K., L., I. prin reprezentant legal J. şi de apelanţii intimaţi inculpaţi D., G. şi H. au rămas în sarcina acestuia. Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu al apelantei parte civilă I. prin reprezentant legal J., în cuantum de 510 RON s-a suportat din fondurile Ministerului Justiţiei.

În baza art. 275 alin. (2), (4) din C. proc. pen. a obligat fiecare dintre apelanţii intimaţi inculpaţi B., C. şi A. la plata sumei de 2000 RON şi fiecare dintre apelantele părţi civile E. şi F. la plata sumei de 100 RON cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de stat.

III. Recursurile în casaţie.

Împotriva deciziei instanţei de apel au declarat recursuri în casaţie inculpaţii H., B. şi A. prin apărători aleşi.

a) În dezvoltarea motivelor de recurs în casaţie, aflate la dosarul

Înaltei Curţi, recurentul inculpat H. prin apărător ales a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., menţionând considerentele reţinute de instanţa de apel şi referiri la mijloace de probă evidenţiate în concret.

S-a menţionat că în acest stadiu procesual nu se poate realiza o analiză a conţinutului mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, fără a putea fi supuse cenzurii starea factuală reţinută de instanţa de apel.

Motivul de casare invocat vizează situaţiile în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă prevăzută de norma de incriminare.

S-a arătat conţinutul art. 207 din C. pen. respectiv infracţiunea de şantaj.

Astfel, în contextul în care faţă de inculpatul H. s-a reţinut existenţa unei altercaţii cu M., fără a exista vreun dialog între cei doi nici în timpul altercaţiei şi nici ulterior, s-a apreciat nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii de şantaj, solicitând admiterea recursului şi achitarea inculpatului H..

b) În dezvoltarea motivelor de recurs în casaţie, aflate la dosarul Înaltei Curţi, recurentul inculpat B., prin apărător ales a invocat dispoziţiile art. 433, art. 436 alin. (1) lit. b) şi art. 437 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., solicitând în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate şi achitarea inculpatului.

S-a menţionat că cererea de recurs în casaţie îndeplineşte condiţiile de admisibilitate în principiu, potrivit art. 440 alin. (2) din C. proc. pen., respectiv: cererea este introdusă în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii instanţei de apel (art. 435 din C. proc. pen.), astfel decizia nr. 573/A din data de 17.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti a fost comunicată inculpatului la data de 23.03.2023 la penitenciar, cererea de recurs în casaţie a fost declarată la data de 24.04.2023, fiind transmisă prin poştă la aceeaşi dată, fiind respectat termenul legal de 30 de zile la comunicarea hotătârii instanţei de apel; cererea vizează exclusiv decizii pronunţate de curţile de apel şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţe de apel, cu excepţia deciziilor prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor 8 art. 434 alin. (1) din C. proc. pen.), în cauză decizia nr. 573/A din 17.03.2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia penală a fost dată ca instanţă de apel, fiind respins apelul inculpatului, nefiind o decizie prin care să se fi dispus rejudecarea cauzei şi nefăcând parte din categoria hotărârilor care nu sunt suspceptibile de a fi atacate cu recurs în casaţie; cererea este formulată de inculpat, procuror, partea civilă sau partea responsabilă civilmente şi doar dacă aceste persoane au exercitat calea de atac a apelului care a fost respins ori nu şi-au retras apelul (art. 436 alin. (1) şi (6) din C. proc. pen.), inculpatul B. care are calitatea de inculpat, iar cererea de recurs în asaţie este îndreptată împotriva hotărârii instanţei de apel prin care a fost majorată pedeapsa dispusă prin soluţia de condamnare a acestuia pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă de omor calificat dispusă prin sentinţa instanţei de fond - care a fost atacată cu apel de către inculpat, cale de atac ce nu a fost niciodată retrasă; cererea vizează incidenţa unui sau mai multora dintre cazurile reglementate expres şi limitativ de art. 438 alin. (1) din C. proc. pen., în contextul cauzei a fost invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut la art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., vizând acele situaţii în care nu se realizează o corespondenţă deplină între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, fie datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a inculpatului nu întruneşte elementele de tipicitate prevăzute de norma de incriminare, fie datorită dezincriminării faptei; cererea este formulată în scris, se motivează, are anexate toate înscrisurile invocate în motivarea acesteia şi cuprinde toate menţiunile prevăzute de lege (art. 437 din C. proc. pen.) şi a solicitat să se constate admisibilitatea în principiu a cererii şi trimiterea cauzei în vederea judecării recursului în casaţie, conform dispoziţiilor art. 440 din C. proc. pen.

Recurentul inculpat prin apărător ales a făcut un scurt istoric al cauzei, prezentând acuzaţia din rechizitoriu, hotărârea pronunţată în primă instanţă şi în apel, aspecte teoretice, doctrină naţională, jurisprudenţă naţională, formulând concluzii intermediare, în sensul că soluţia corectă este cea potrivit căreia cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. vizează situaţia în care fapta nu îndeplineşte condiţiile de tipicitate obiectivă sau cele de tipicitate subiectivă.

S-a arătat că prevederea faptei în legea penală este o expresie a principiului legalităţii incriminării reglementat de art. 7 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, art. 23 alin. (12) din Constituţia României şi art. 1 alin. (1) din C. pen.. Aceasta presupune existenţa unui model legal de incriminare care să descrie fapta interzisă sau ordonată, existenţa unei fapte concret şi tipicitarea - corespondenţa dintre trăsăturile faptei concret şi cele ale modelului legal (abstract) de incriminare. Faptul că prevederea faptei în legea penală are în vedere, atât elementele de ordin obiectiv, cât şi pe cele de ordin subiectiv rezultă expres din Expunerea de motive a C. pen. (pct. 2.4 şi 2.5), clarificându-se prin interpretarea autentică, aparţinând legiuitorului, faptul că, deşi vinovăţia este prevăzută în definiţia infracţiunii, aceasta nu este o trăsătură esenţială a infracţiunii distinctă, ci un element care ţine de prevederea faptei în lege penală. Vinovăţia nu este, aşadar, o trăsătură esenţială distinctă, ci un element care aparţine trăsăturii esenţiale a tipicităţii (prevederea faptei în lege penală). Acest lucru este confirmat şi de Curtea Constituţională a României, care a statuat că: în prezent, trăsăturile esenţiale ale infracţiunii sunt prevederea faptei de legea penală (tipicitatea), caracterul nejustificat (cauzele justificative) şi caracterul imputabil (cauzele de neimputabilitate); noţiunea de tipicitate se referă, atât la elementele obiective, cât şi la elemente subiective din structura normei de incriminare. Ambele sunt elemente prin prisma cărora se analizează concordanţa între modelul descris de legiuitor în norma de incriminare şi fapta concret săvârşită (…) absenţa oricărui element constitutiv al infracţiunii lipseşte acţiunea penală de temeiul său de drept, putându-se afirma că lipsa de corespondenţă între trăsăturile faptei concret şi trăsăturile modelului abstract prevăzut de norma de incriminare determină neprevederea faptei de către legea penală.

Recurentul inculpat B. prin apărător ales consideră că a fost condamnat pentru fapte care nu sunt prevăzute de legea penală.

Sub aspectul stării de fapt, s-a arătat că reţeaua criminală a fost concepută, iniţiată şi organizată, cu începere din anul 2015, având ca lider pe numitul NN., în contextul desfăşurării activităţilor infracţionale, pentru protejarea acestora, în special cele legale de fraudarea sistemelor informative şi mijloacelor de plată electronică. Scopul reţelei era comiterea unor infracţiuni de violenţă, respectiv infracţiuni de omor şi şantaj, ale căror victime au fost foşti membri ai grupării sau terţe persoane, care prin acţiunile lor, au dus antivere sau nu au mai satisfăcut interesele financiare ale grupării. În cazul membrilor grupării infracţionale, ce aveau ca scop exercitarea de acte de violenţă, autoritatea numitului NN., a fost manifestată prin remiterea de sume de bani şi crearea unei stări de dependenţă financiară. În contextul existenţei unor conflicte cu persoane considerate rivale grupării, din perspectiva liderului acesteia, sau în cazul nesupunerii membrilor grupării, asupra acestora au fost exercitate acte de violenţă fizică, în mod nemijlocit, de către liderul grupării, numitul NN., de către persoanele coordonate de acesta sau membri ai altor grupări infracţionale ce acţionau pe teritoriul României.

Numitul K. a fost condamnat în România pentru comiterea infracţiunii de tentativă de mor. Pentru a nu fi încarcerat, fiind dat în urmărire internaţională, în cursul anului 2014 a aderat la gruparea infracţională coordonată de numitul NN. şi la indicaţiile acestuia s-a ocupat de supravegherea bancomatelor ce aveau instalate dispozitivele de tip "skimmind", pe raza localităţii Plaza del Carmen, acest demers fiind necesar pentru eliminarea concurenţei, în contextul în care existau şi alte grupări de crimă organizată, inclusiv de origine română, care desfăşurau activităţi de clonare a cardurilor în Mexic.

Astfel, potrivit declaraţiei martorului CC., în anul 2014 sau 2015, în timp ce martorul se afla în Mexic, a venit şi victima K.. A auzit de la numitul NN. că acesta avea probleme cu poliţia în România, în sensul că a înjunghiat o persoană la o piscină în Craiova şi urma să fie condamnat. Numitul K. a venit în Mexic la solicitarea inculpatului NN. a munci ca gardă de corp şi pentru a nu executa pedeapsa pe care urma să o primească în ţară. Martorul CC. a susţinut că a aflat în ce activităţi a fost implicat Marcu.

În esenţă în condiţii în care chiar dacă s-ar aprecia că în cauză există probe cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor calificat şi alte infracţiuni de violenţă, acesta nu sunt infracţiuni scop ale constituirii grupului infracţional organizat, astfel cum a apreciat şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, investit cu propunerea de arestare preventivă, prin încheierea din dosarul nr. x/2019, care a menţionat:

"Altfel formulat, infracţiunile de tentativă la omor calificat şi şantaj sunt consecinţa constituirii grupului de crimă organizată, nu un scop ale acestuia, ci sunt mijloace pentru constrângerea unor persoane de a nu sabota activităţile criminale ale grupului sau de a renunţa la drepturi în favoarea intereselor financiare ale familiei NN.".

Cronologia faptelor, conform situaţiei de fapt descrise de instanţele de judecată pe baza probelor administrate în cauză este următoarea:

- acuzaţia: în cursul anului 2015 este constituit un grup infracţional organizat având ca scop infracţiunile tentativă la omor calificat, şantaj, omor, ameninţare, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, accesul legal la un sistem informativ, operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, fals material în înscrisuri oficiale şi spălare a banilor.

- instanţa de fond dispune condamnarea cu motivarea "actele de urmărire penală efectuate de procuror au reliefat:

"reţeaua criminală a fost concepută, iniţiată şi organizată cu începere din anul 2015, având ca lider pe numitul NN., în contextul desfăşurării activităţilor infracţionale, pentru protejarea acestora, în special cele legate de fraudarea sistemelor informative şi mijloacelor de plată electronică. Scopul reţelei era comiterea de infracţiuni de violenţă, respectiv infracţiuni de omor şi şantaj, ale căror victime au fost membri ai grupării sau terţe persoane care, prin acţiunilor lor au adus atingere sau nu au mai satisfăcut interesele financiare ale grupării".

- faţă de infracţiunile scop se poate reţine că acestea au fost cunoscute la data constituirii grupului, că din grup făcea parte (n.n. declaraţia martorului JJ., pag. 29 alin. (3) din decizie) şi victima K. care era "şoferul şi bodyguardul lui NN." (pag. 29 alin. (3) din decizie).

- or, astfel cum s-a reţinut şi de către instanţa de apel, inculpatul B. nu a participat la discuţiile purtate de liderul NN. şi K., persoana ce a ajuns în localitatea unde grupul a fost constituit după victima, ce era membru şi nici la cele privind crearea unui alt grup, nereţinut de Ministerul Public, antamat interpretativ de instanţa de fond şi confirmat ca infracţiune exclusiv de instanţa de apel şi, de altfel, la nicio altă întâlnire până la momentul ulterior, cel al evenimentului de la PP..

- infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat astfel cum a fost reţinut de instanţa de apel, nu exista ca şi acuzaţie: un grup distinct în cadrul grupului, ce ar avea ca infracţiune scop o formă tentată.

- modalitatea "instigare" la care face trimitere actul de sesizare cu trimiterea la "infracţiune scop" nu pot subzista, trebuind să se aleagă între participaţie penală şi pluralitate constituită. Un argument suplimentar pentru inexistenţa pluralităţii constituite - grup organizat - este şi reţinerea de către instanţa de apel a formulelor de pluralitate ocazională pentru persoanele ce se pretinde că au făcut parte din grup şi au participat la săvârşirea unei/mai multor infracţiuni-scop.

- cele două tipuri de pluralităţi se exclud, în sensul că nu este posibilă participarea la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în calitate de membru al unei grupări criminale constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni şi ocazional, în calitate de complice, de pildă, la infracţiuni împotriva membrilor grupării. Singura ipoteză admisă în literatura de specialitate este aceea în care pluralităţii constituite i s-ar putea alătura (nu suprapune) o pluralitate ocazională, cum ar fi situaţia în care grupul are nevoie de sprijinul unei anumite persoane care, fără a face parte din grup, săvârşeşte acte materiale ce intră în zona complicităţii. Altfel, instanţa de apel trebuia să aleagă între cele două forme de pluralitate de infractori.

- în forma condamnării de către instanţa de apel, un grup infracţional are ca infracţiune scop "tentativa la omor deosebit de grav" şi aceasta se materializează independent de grup, într-o altercaţie între membrii grupării sau de membrii unui grup "distinct" constituit în cadrul grupului fără a se formula această acuzaţie - asupra unei terţe persoane nu pot fi decât în prezenţa unei condamnări pentru o faptă faţă de care nu s-a început urmărirea penală.

- faţă de toate cele de mai sus, decizia prezintă nişte fracturi logico-juridice suplimentare pe care oricât a încercat să le aşeze într-un tablou coerent, nu pot reuşi. Din decizie, nici nu rezultă că infracţiunea de tentativă de omor ar fi infracţiune-scop, ci formele de participaţie - "instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de tentative de omor" (prin " aceste persoane", instanţa de apel înţelegând persoanele din cadrul grupului ce îşi doreau o poziţie de conducere. Altfel spus, grupul ar fi instigator/complice la infracţiunea de tentativă de omor săvârşită de autor. Din nou, se amestecă pluralitate constituită cu cea ocazională, însă, dincolo de aceasta, este evident că scopul grupului, conform condiţiilor de incriminare, este săvârşirea de infracţiuni, iar nu determinarea/ajutarea altor persoane să săvârşească infracţiuni, coinstigarea sau pluralitatea de complici neputând constitui forme/modalităţi alternative ale grupului organizat.

- în acelaşi sens, în jurisprudenţă s-a reţinut că lipsa unei organizări în desfăşurarea activităţii infracţionale atrage concluzia că activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi nu se circumscrie elementelor constitutive ale art. 360 din C. pen., nefiind prevăzută de legea penală.

- acţiunea de constituire reţinută de instanţele judecătoreşti presupune, din perspectivă doctrinară şi jurisprudenţială, ca între subiecţi să fi intervenit un consens neechivoc privind constituirea unui grup infracţional organizat, consens care priveşte, atât constituirea grupului în sine, cât şi scopul acestuia, adică săvârşirea de infracţiuni, care trebuie să se circumscrie intereselor grupului nu intereselor intervenite inopinat şi aparţinând personal unui individ individual determinat.

- pentru a fi în ipoteza infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat este necesar ca la momentul săvârşirii faptei toate persoanele ce se pretinde că ar constituit grupul să fi realizat o astfel de înţelegere, respectiv să fi individualizat infracţiunile pe care urmează să organizeze şi execute în scopul dobândirii unor foloase necuvenite, infracţiunea scop "omor" împotriva membrilor grupului dacă nu mai corespund intereselor grupării, în orice logică ar fi analizată este puţin probabil să fie "votată" ca infracţiune scop. Astfel apare ca decizie instantanee luată chiar şi de un presupus lider, dar confirmată doar de aparţinători ai persoanei vătămate pe fondul neîneţelegerilor dintre cei doi membrii.

- astfel, în cazul infracţiunii de tentativă de omor inculpatul urmăreşte sau acceptă, ca urmare a acţiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de voinţa acestuia, însă, în cazul unei infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei, inculpatul urmăreşte sau acceptă doar vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane ca urmare a acţiunii sale infracţionale.

- pentru determinarea acestei atitudini psihice, jurisprudenţa şi doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimitează o infracţiune contra vieţii de una îndreptată împotriva intergrităţii corporale sau sănătăţii, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizată (o zonă vitală sau nu), numărul loviturilor (o singură locţitură ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forţă ridicată sau mai puţin puternice), urmările produse (numărul mai mare sau mai mic de zile de îngrijiri medicinale, pierderea sau nu a unui organ, punerea sau nu în primejdie a vieţii), atitudinea inculpatului.

- În cazul infracţiunii de lovirea sau alte violenţe făptuitorul acţionează cu intenţia generală de vătămare, pe când în cazul tentativei la omor acesta acţionează cu intenţia de ucidere. Forma şi modalitatea intenţiei rezultă din materialitatea actului respectiv din relaţiile personale anterioare existente între părţi, din obiectul vulnerabil folosit, numărul şi intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată, comportamentul ulterior al inculpatului (decizia nr. 1227 din 02.04.2009, decizia nr. 4256 din 14.12.2010, decizia nr. 1730 din 2006, decizia nr. 361 din 18.01.2005 Î.C.C.J.). Prin urmare, în cazul tentativei la infracţiunea de omor, actele de punere în executare, întrerupte sau care nu şi-au produs efectul, trebuie să releve - prin natura lor şi împrejurările în care au fost comise - că infractorul a avut intenţia de a ucide, iar nu intenţia generală de a vătăma.

- tentativa nefiind altceva decât o formă a activităţii infracţionale, situată în faza de executare a infracţiunii, între începutul executării acţiunii ce constituie elementul material al laturii obiective şi producerea rezultatului socialmente periculos, având în vedere probele administrate în cauză, inculpatul a pus în executare hotărârea de a săvârşi infracţiunea, executarea a fost realizată în întregime, dar neproducându-se rezultatul datorită unor motive independente de voinţa inculpatului. Din punct de vedere al laturii obiective, Ministerul Public a apreciat că acţiunea inculpatului a constituit elementul material al infracţiunii de tentativă de omor în condiţiile în care acesta nu a lovit victima şi fără a se face dovada intenţiei de a aplica o lovitură într-o anumită zonă - zonă a cărei lezare să fi fost aptă să conducă la deces, rezultatul, respectiv decesul, neproducându-se doar datorită unor motive exterioare.

- nu există niciun act material reţinut în sarcina inculpatului. Presupusa prezenţă la locul evenimentului nefiind afirmată de nicio probă, care să poată presupune o posibilă poziţie de vinovăţie. Or, a dispune condamnarea pentru tentativă de omor fără un act material, înseamnă că nu are nicio latură obiectivă, nici latură subiectivă, tipicitatea infracţiunii nefiind îndeplinită.

Elementul material al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat îl poate constitui, fie acţiunea de a iniţia, fie acţiunea de a constitui, fie aderarea, fie sprijinirea unui grup infracţional organizat.

Constituirea (n.n. reţinută în sarcina inculpatului B.) implică asocierea, înţelegerea mai multor persoane, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, a organiza şi a duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni.

În ce priveşte latura subiectivă, infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat poate fi comisă numai cu intenţie directă - calificată prin scop. Astfel, pe de-o parte, persoana care comite o astfel de infracţiune trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea, sprijinirea grupului, ştiind că urmează a fi comise infracţiuni, iar, pe de altă parte, trebuie să urmărească obţinerea - direct sau indirect - a unor foloase sau avantaje materiale.

În doctrină s-a arătat că în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prezintă relevanţă conduita individuală fiind necesară existenţa unui pactum sceleris cu referire la organizaţia criminală şi un affecti societatis cu privire la conştiinţa şi voinţa subiectului de a face parte dintr-o asociaţie interzisă de lege. Prin urmare, va răspunde pentru săvârşirea unei astfel de infracţiuni doar persoana care îşi desfăşoară activitatea conştientă fiind de existenţa structurii asociative şi de contribuţia sa în favoarea acesteia.

Astfel cum a arătat, fapta reţinută în sarcina inculpatului B. nu îndeplineşte toate cerinţele esenţiale prevăzute de lege, lipsa unor elemente de tipicitate determinând incidenţa motivului de recurs în casaţie, constând în neprevederea faptei de legea penală.

Faţă de toate aceste considerente, având în vedere că starea de fapt descrisă nu se suprapune normelor de incriminare privind infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., dar şi 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen. este evident că soluţia de condamnare menţinută de Curtea de Apel Bucureşti este nelegală.

Astfel, a solicitat instanţei ca, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen. raportat la motivul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. admiterea recursului în casaţie şi, casând decizia penală nr. 573/A din 17 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, să se dispună achitarea inculpatului B., având în vedere că situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu şi confirmată, ulterior, de către instanţele de judecată nu se suprapune modelului legal al normelor incriminatoare privind infracţiunile de constituire a unui grup infracţionale organizat şi tentativa la omor calificat.

S-au ataşat recursului în casaţie, hotărârile pronunţate în cauză.

c) În dezvoltarea motivelor de recurs în casaţie, aflate la dosarul Înaltei Curţi, inculpatul A. prin apărător ales a invocat dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., fiind făcute ample referiri la actul de sesizare, la soluţia primei instanţe, la soluţia instanţei de apel, invocând jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, aspecte doctrinare.

În acest context se solicită a se observa că starea de fapt expusă în rechizitoriu/decizia instanţei de ape şi în hotărârea primei instanţă prezintă aspecte care excludeau răspunderea penală. Aşadar, faptele aşa cum au fost ele în realitatea obiectivă şi cum se pot deduce din hotărârile date în cauză nu prezentau elementele de tipicitate prevăzută de norma incriminatoare.

S-a arătat că a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat cu referire la un eveniment de agresiune ce a avut loc în Cancun - Mexic în aprilie 2018. Judecata în prima instanţă şi în apel s-a făcut pe baza probelor adunate de către procurorul de caz, fiindu-le limitat acuzaţilor în dosar, dreptul la probe în apărare. Cu toate acestea, la dosar existau şi dovezi care, dacă ar fost interpretate corect de către judecătorii ce au judecat cauza în fond şi în apel, judecătorii ar fi fost obligaţi să pronunţe hotărâri diferite în cauză, cu soluţii de achitare pentru aceste acuzaţii ce le-au fost aduse, deoarece nu a fost implicat în acea agresiune, agresiune ce a fost obiect de judecată în Mexic şi pentru care s-a dat închiderea cazului cât timp pretinsa victimă era în viaţă şi nu a promovat căile legale de atac în Mexic.

Recurentul inculpat prin apărător a mai făcut referire la raportul de expertiză preluând în fals datele din raportul de expertiză efectuat în Mexic, prin ordonanţa emisă de procuror la 12 iulie 2019 s-a dispus exhumarea şi efectuarea unei autopsii şi s-a emis raportul de expertiză medico-legală nr. x din 12.11.2018 INML Mina Minovici în care s-au făcut mai multe constatări care reprezintă preluări în fals a concluziilor din raportul întocmit în Mexic, din documentaţia medicală, în realitate concluziile din documentaţia medicală sunt că nu a fost pusă în primejdie viaţa victimei. Medicul legist din România ce a întocmit raportul de expertiză menţionat încearcă să acopere falsul menţionând) conform documentaţiei medicale puse la dispoziţie, sub rezerva traducerii autorizate). Această menţiune însă nu poate confirma falsul, a se vedea şi mecanismul de producere a agresiunii, expus la pagina 37 hotărâre, ultimele paragrafe, afirmaţii apriorice aduse pentru a creiona o pretinsă implicare a lui A. şi a lui C. în agresiune.

Din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că în dimineaţa zilei de 2.04.2018 victima K. s-a deplasat la sediul PP. din cancun (…pentru a ridica un colet şi în momentul în care a ieşit a fost întâmpinat de inculpaţii A., B. şi C. posibilă încă o persoană, numitul OO., iniţial victima a fost lovită de inculpatul A. dar a ripostat lovind inculpatul, inclusiv cu capul de geam, iar imediat inculpatul B. i-a pus piedică victimei aceasta a căzut timp în care inculpatul A. solicita un cuţit, spunând daţi-mi cuţitul, daţi-mi cuţitul, primind cuţitul, inculpatul A. l-a înjunghiat de mai multe ori, iar ceilalţi inculpaţi s-au năpustit asupra victimei, lovind-o cu bestialitate peste faţă şi tot corpul inclusiv cu picioarele.

Cu privire la înscrisurile judiciare emise de autorităţile din Mexic, instanţa le-a exclus menţionând: În ceea ce priveşte înscrisul depus de inculpaţii A. şi C. instanţa reţine că este emis de Direcţia de acuzare şi investigare semnat de către un procuror şi nicidecum nu este o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, aşa cum susţine, cu toate acestea înscrisul se referea la un învinuit TTTT. care a decedat şi nicidecum la inculpaţii A. şi C. din prezenta cauză, aşa cum susţine apărarea (pag. 38 prim paragraf).

Cu privire la infracţiunea de constituire grup infracţional organizat, deşi a depus cerere de schimbare a încadrării juridice, aceasta a fost respinsă prin încheiere interlocutorie (atacată cu apel), prezentând această cerere ce poate face obiect al reevaluării în recurs în casaţie sub aspectul prevederilor art. 438 pct. 7 din C. proc. pen., aflată la filele x verso-116 verso).

Recurentul inculpat A. prin apărător ales a invocat şi cazul de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., menţionând decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv nr. 333/RC din 10 octombrie 2018; 347/RC din 1 octombrie 2019 şi raportat la acestea consideră că s-a aplicat o pedeapsă în afara cadrului legal de reglementare, încălcându-se prevederile art. 7 CEDO, o analiză concretă, bazată pe întreg sistemul de individualizare judiciară a unei sancţiuni. Se consideră că se impune a fi efectuată de o instanţă ce se găseşte într-o cale ordinară de atac, sens în care, în funcţie şi de jurisprudenţa constantă a instanţei supreme care, atunci când constată necesitatea de apelare la astfel de operaţiuni ce reclamă aprecieri din partea judecătorului recurge la formula dispunerii rejudecării laturii penale a cauzei de către o astfel de instanţă, a solicitat a proceda în consecinţă şi ca atare să se dispună trimiterea cauzei spre rejudecare Curţii de Apel Bucureşti, ca urmare a admiterii recursului în casaţie.

Judecătorul de filtru a dispus întocmirea raportului de către magistratul asistent desemnat în cauză, în vederea discutării admisibilităţii cererilor, în procedura prevăzută de art. 440 din C. proc. pen., până la data de 14 septembrie 2023.

În raportul întocmit aflat la dosarul Înaltei Curţi, filele x, magistratul asistent a concluzionat că cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii A., B. şi H. au fost declarate în termenul prevăzut de art. 435 din C. proc. pen.

Decizia recurată face parte din categoria hotărârilor împotriva cărora se poate formula recurs în casaţie, iar calea de atac a fost exercitată de către inculpaţi, fiind astfel îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 434 alin. (1) şi art. 436 alin. (1) lit. b) din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă prevăzute de art. 437 alin. (1) lit. a), b) şi d) din C. proc. pen. se constată că sunt îndeplinite.

Referitor la condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1) lit. c) din C. proc. pen., inculpaţii B. şi H. au invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., conform căruia, o hotărâre este supusă casării în situaţia în care "inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală."

Magistratul asistent raportor opinează că se circumscriu cazului de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. doar aspectele privind neîntrunirea condiţiilor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii pentru care inculpatul a fost condamnat, calea extraordinară de atac formulată de cei doi inculpaţi fiind admisibilă, în principiu, numai sub acest aspect.

Cu referire la susţinerile inculpatului B. vizând tipicitarea de natură subiectivă, acestea nu pot fi valorificate în contextul niciunuia dintre cazurile de casare prevăzute expres şi limitativ reglementate de art. 438 din C. proc. pen.. De asemenea, nici solicitările de reinterpretare a materialului probator administrat în cauză, formulate de inculpaţi nu pot face obiectul analizei căii extraordinare de atac a recursului în casaţie.

Referitor la cererea de recurs în casaţie formulată de inculpatul A., acesta a indicat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 din C. proc. pen.

S-a constatat că, prin argumentele invocate în susţinerea cererii întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., recurentul inculpat a criticat neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii, însă a contestat şi situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de prima instanţă şi instanţa de apel, invocând greşita interpretare a probelor administrate, cu consecinţa schimbării încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa.

Magistratul asistent raportor a opinat că cererea inculpatului A. este admisibilă în principiu, numai sub aspectul neîntrunirii elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii. Criticile vizând greşita reţinere a situaţiei de fapt de către instanţele ordinare, precum şi cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat nu pot fi cenzurate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

Totodată, în cadrul cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., inculpatul nu a criticat încadrarea pedepsei în limitele prevăzute de legea penală în raport cu încadrarea juridică dată faptei, invocarea acestui caz fiind făcută formal.

Pentru cele ce preced, magistratul asistent raportor a apreciat că cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţi sunt admisibile, prin prisma cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., numai sub aspectul neîntrunirii elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii.

Prin încheierea de şedinţă din Camera de Consiliu din 14 septembrie 2023 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia Penală, aflată la dosarul Înaltei Curţi, completul, în baza art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii B., A. şi H. împotriva deciziei penale nr. 573/A din data de 17 martie 2023 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

S-a trimis cauza Completului C10, în vederea judecării cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii B.. A. şi H., s-a fixat termen la data de 28 septembrie 2023, pentru când se vor cita părţile şi cu încunoştinţarea telefonică a apărătorilor aleşi ai recurenţilor inculpaţi B., A. şi H..

Pentru a se dispune astfel, completul a reţinut în sinteză ceea ce au reţinut prima instanţă şi instanţa de apel, precum şi aspectele mai sus menţionate din raportul magistratului asistent.

Examinând admisibilitatea în principiu a cererilor de recurs în casaţie, în conformitate cu prevederile art. 440 din C. proc. pen., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art. 440 alin. (4) din C. proc. pen., în cazul în care instanţa constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 434 - 438, dispune, prin încheiere, admiterea în principiu a cererii de recurs în casaţie şi trimite cauza în vederea judecării recursului în casaţie.

Înalta Curte, judecătorul de filtru, verificând îndeplinirea condiţiilor de admisibilitate a cererilor de recurs în casaţie formulate de inculpaţii B., A. şi H., constată că acestea au fost introduse în termenul legal prevăzut de art. 435 din C. proc. pen. şi îndeplinesc condiţia de admisibilitate prevăzută de art. 434 din C. proc. pen., hotărârea recurată nefăcând parte din categoria celor care nu pot fi atacate cu recurs în casaţie.

Cererile de recurs în casaţie îndeplinesc şi condiţia prevăzută de art. 436 alin. (1) din C. proc. pen., fiind formulate de persoane cărora legea le recunoaşte această vocaţie, respectiv, de inculpaţii B., A. şi H., (prin apărători aleşi).

Totodată, cererile îndeplinesc şi condiţia de admisibilitate prevăzută de dispoziţiile art. 436 alin. (6) din C. proc. pen. potrivit cărora "Decizia instanţei de apel prin care a fost respins apelul nu poate fi atacată cu recurs în casaţie de persoanele care nu au exercitat calea de atac a apelului ori când apelul acestora a fost retras."

De asemenea, cererile de recurs în casaţie îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 437 alin. (1), lit. a), b) şi d) din C. proc. pen., în cuprinsul acesteia fiind indicate numele, prenumele şi locul de detenţie al recurentului, dar şi hotărârea care se atacă, deopotrivă, cererile fiind semnate de către apărătorul recurentului.

În ceea ce priveşte condiţia prevăzută de art. 437 alin. (1), lit. c) din C. proc. pen., se constată următoarele:

I. Recurentul B. şi-a fundamentat demersul judiciar pe cazul de recurs în casaţie prev. de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.:

"inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

În motivarea cererii de recurs în casaţie, inculpatul inculpatul B. a susţinut, premergător motivelor de recurs în casaţie că, în situaţia în care, în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie este invocat cazul de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., instanţa trebuie să analizeze, atât elementele de tipicitate obiectivă, cât şi cele de tipicitate subiectivă din structura normei de incriminare. În acest sens a arătat că ambele sunt elemente prin prisma cărora se analizează concordanţa între modelul descris de legiuitor în norma de incriminare şi fapta concret săvârşită.

Cu referire la soluţia de condamnare pronunţată în ceea ce îl priveşte, inculpatul B. a învederat că reţeaua criminală a fost concepută, iniţiată şi organizată, cu începere din anul 2015, având ca lider, pe numitul NN., în contextul desfăşurării activităţilor infracţionale, pentru protejarea acestora, în special cele legate de fraudarea sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronică. Scopul reţelei era comiterea unor infracţiuni de violenţă, respectiv infracţiuni de omor si şantaj, ale căror victime au fost foşti, membri ai grupării sau terţe persoane care, prin acţiunile lor, au adus atingere sau nu au mai satisfăcut interesele financiare ale grupării.

În cazul membrilor grupării infracţionale, ce avea ca scop exercitarea de acte de violenţă, autoritatea numitului NN., a fost manifestată prin remiterea de sume de bani şi crearea unei stări de dependenţă financiară, în contextul existenţei unor conflicte cu persoane considerate rivale grupării, din perspectiva liderului acesteia, sau în cazul nesupunerii membrilor grupării, asupra acestora au fost exercitate acte de violenţă fizică, în mod nemijlocit, de către liderul grupării, numitul NN., de către persoanele coordonate de acesta sau membri ai altor grupări infracţionale ce acţionau pe teritoriul României.

A mai arătat că numitul K. a fost condamnat în România pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor şi, pentru a nu fi încarcerat, fiind dat în urmărire internaţională, în cursul anului 2014 a aderat la gruparea infracţională coordonată de numitul NN. şi, la indicaţiile acestuia s-a ocupat de supravegherea bancomatelor ce aveau instalate dispozitivele de tip "skimming", pe raza localităţii Playa del Carmen, acest demers fiind necesar pentru eliminarea concurenţei, în contextul în care existau şi alte grupări de crimă organizată, inclusiv de origine română, care desfăşurau activităţi de donare a cardurilor în Mexic.

Astfel, a arătat că, potrivit declaraţiei martorului CC., în anul 2014 sau 2015, în timp ce martorul se afla în Mexic, a venit şi victima K., auzind de la numitul NN. că acesta avea probleme cu poliţia în România, în sensul că a înjunghiat o persoană la o piscina în Craiova şi urma să fie condamnat. Numitul K. a venit în Mexic la solicitarea inculpatului NN. pentru a munci ca gardă de corp şi pentru a nu executa pedeapsa pe care urma să o primească în ţară. Martorul CC. a susţinut că a aflat în ce activităţi a fost implicat Marcu.

În continuare, a arătat că, în esenţă, în condiţiile în care, chiar dacă s-ar aprecia că în cauză există probe cu privire la săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor calificat şi alte infracţiuni de violenţă, acestea nu sunt infracţiuni scop ale constituirii grupului infracţional organizat, astfel cum a apreciat şi judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Bucureşti, învestit cu propunerea de arestare preventivă, prin încheierea din dosarul nr. x/2019.

Cu referire la cronologia faptelor, conform situaţiei de fapt descrise de instanţele de judecată, a arătat că, în cursul anului 2015 a fost constituit un grup infracţional organizat având ca scop infracţiunile de tentativă la omor calificat, şantaj, omor, ameninţare, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată, deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori, efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, acces ilegal la un sistem informatic, operaţiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice, fals material în înscrisuri oficiale şi spălare a banilor.

A mai arătat că instanţa de fond a dispus condamnarea, cu motivarea că "actele de urmărire penală efectuate de procuror au reliefat următoarele: reţeaua criminală a fost concepută, iniţiată şi organizată cu începere din anul 2015, având ca lider pe numitul NN., în contextul desfăşurării activităţilor infracţionale, pentru protejarea acestora, în special cele legate de fraudarea sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronică. Scopul reţelei era comiterea de infracţiuni de violenţă, respectiv infracţiuni de omor şi şantaj, ale căror victime au fost membri ai grupării sau terţe persoane care, prin acţiunile lor au adus atingere sau nu au mai satisfăcut interesele financiare ale grupării.

Faţă de infracţiunile scop, a susţinut că se poate reţine că acestea au fost cunoscute, la data constituirii grupului, că din grup făcea parte [n.n. declaraţia martorului JJ. pag. 29 alin. (3) din decizie] şi victima K. care era "şoferul şi bodyguardul lui NN." [pag. 29 alin. (3) din decizie].

Or, astfel cum s-a reţinut şi de către instanţa de apel, inculpatul B. a susţinut că nu a participat la discuţiile purtate de liderul NN. şi K., persoana ce a ajuns în localitatea unde grupul a fost constituit după victima, ce era membru şi nici la cele privind crearea unui alt grup, nereţinut de Ministerul Public, antamat interpretativ de instanţa de fond şi confirmat ca infracţiune exclusiv de instanţa de apel, şi, de altfel, la nicio altă întâlnire până la momentul ulterior, cel al evenimentului de la PP..

A învederat că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat, astfel cum a fost reţinută de instanţa de apel, nu există ca şi acuzaţie: un grup distinct în cadrul grupului, ce ar avea ca infracţiune scop o formă tentată, iar modalitatea "instigare" la care face trimitere actul de sesizare, cu trimitere la "infracţiunea scop" nu poate subzista, trebuind să se aleagă între participaţie penală şi pluralitate constituită.

În continuare, a invocat un argument suplimentar pentru inexistenţa pluralităţii constituite - grup organizat -respectiv, reţinerea de către instanţa de apel a formelor de pluralitate ocazională pentru persoanele ce se pretinde că au făcut parte din grup şi au participat la săvârşirea unei/mai multor infracţiuni-scop.

În acest sens, inculpatul a susţinut că cele două tipuri de pluralităţi se exclud, în sensul că nu este posibilă participarea la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în calitate de membru al unei grupări criminale constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni şi ocazional, în calitate de complice, de pildă, la infracţiuni împotriva membrilor grupării, singura ipoteză admisă în literatura de specialitate fiind aceea în care pluralităţii constituite i s-ar putea alătura (nu suprapune) o pluralitate ocazională, cum ar fi situaţia în care grupul are nevoie de sprijinul unei anumite persoane care, fără a face parte din grup, săvârşeşte acte materiale ce intra în zona complicităţii, instanţa de apel trebuind să aleagă între cele două forme de pluralitate de infractori.

În forma condamnării de către instanţa de apel, un grup infracţional are ca infracţiune scop "tentativa la omor deosebit de grav" şi aceasta se materializează independent de grup, într-o altercaţie între membrii grupării sau de membri: unui grup "distinct" constituit în cadrul grupului - fără a se formula această acuzaţie - asupra unei terţe persoane nu putem fi decât în prezenta unei condamnări pentru o faptă faţă de care nu s-a început urmărirea penală.

Faţă de cele expuse, a susţinut că decizia prezintă nişte fracturi logico-juridice suplimentare, din care nu rezultă că infracţiunea de tentativă de omor ar fi infracţiune-scop, ci o formă de participaţie -"instigarea şi complicitatea la săvârşirea de către aceste persoane a infracţiunii de tentative de omor" (prin "aceste persoane", instanţa de apel înţelegând persoanele din cadrul grupului ce îşi doreau o poziţie de conducere. Altfel spus, grupul ar fi instigator/complice la infracţiunea de tentativă de omor săvârşită de autor, făcându-se o confuzie între pluralitatea constituită cu cea ocazională, însă, dincolo de aceasta, este evident că scopul grupului, conform condiţiilor de incriminare, este săvârşirea de infracţiuni, iar nu determinarea/ajutarea altor persoane să săvârşească infracţiuni, coinstigarea sau pluralitatea de complici, neputând constitui forme/modalităţi alternative ale grupului organizat.

În acelaşi sens, a susţinut că, în jurisprudenţă, s-a reţinut că lipsa unei organizări în desfăşurarea activităţii infracţionale atrage concluzia că activitatea infracţională desfăşurată de inculpaţi nu se circumscrie elementelor constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 360 din C. pen., nefiind prevăzută de legea penală; acţiunea de constituire reţinută de instanţele judecătoreşti presupune, din perspectivă doctrinară şi jurisprudenţială, ca între subiecţi să fi intervenit un consens neechivoc privind constituirea unui grup infracţional organizat, consens care priveşte, atât constituirea grupului în sine, cât şi scopul acestuia, adică săvârşirea de infracţiuni, care trebuie să se circumscrie intereselor grupului, nu intereselor intervenite inopinat şi aparţinând personal unui individ individual determinat.

Totodată, a apreciat că, pentru a fi în ipoteza infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat este necesar ca la momentul săvârşirii faptei toate persoanele ce se pretinde că ar fi constituit grupul să fi realizat o astfel de înţelegere, respectiv să fi individualizat infracţiunile pe care urmează să le organizeze şi execute în scopul dobândirii unor foloase necuvenite, infracţiunea scop "omor" împotriva membrilor grupului dacă nu mai corespund intereselor grupării, în orice logică ar fi analizată este puţin probabil să fie "votată" ca infracţiune scop, apărând ca decizie instantanee luată chiar şi de un presupus lider, dar confirmată doar de aparţinătorii persoanei vătămate pe fondul neînţelegerilor dintre cei doi membri.

Astfel, în cazul infracţiunii de tentativă de omor inculpatul urmăreşte sau acceptă, ca urmare a acţiunii sale, posibilitatea producerii decesului unei persoane, rezultat care nu se produce independent de voinţa acestuia, însă, în cazul unei infracţiuni contra integrităţii corporale sau sănătăţii persoanei, inculpatul urmăreşte sau acceptă doar vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane ca urmare a acţiunii sale infracţionale; pentru determinarea acestei atitudini psihice, jurisprudenţă şi doctrina de specialitate au stabilit o serie de criterii care delimitează o infracţiune contra vieţii de una îndreptată împotriva integrităţii corporale sau sănătăţii, respectiv: obiectul vulnerant folosit (instrument apt ori nu de a produce moartea), regiunea corpului vizată (o zonă vitală sau nu), numărul loviturilor (o singură lovitură ori mai multe lovituri), intensitatea acestora (lovituri aplicate cu o forţa ridicată sau mai puţin puternice), urmările produse (numărul mai mare sau mai mic de zile de îngriji medicale, pierderea sau nu a unui organ, punerea sau nu în primejdie a vieţii), atitudinea, inculpatului.

Totodată, a susţinut că, în cazul infracţiunii de lovire sau alte violenţe făptuitorul acţionează cu intenţia generală de vătămare, pe când în cazul tentativei la omor acesta acţionează cu intenţia de ucidere, iar forma şi modalitatea intenţiei rezultă din materialitatea actului, respectiv din relaţiile personale anterioare existente între părţi, din obiectul vulnerabil folosit, numărul şi intensitatea loviturilor, zona anatomică vizată, comportamentul ulterior al inculpatului (Decizia nr. 1227 din 02.04.2009, Decizia nr. 4256 din 14.12.2010, Decizia nr. 1730 din 2006, Decizia nr. 361 din 18.01.2005 Î.C.C.J.). Prin urmare, în cazul tentativei la infracţiunea de omor, actele de punere în executare, întrerupte sau care nu şi-au produs efectul, trebuie să releve - prin natura lor şi împrejurările în care au fost comise - că infractorul a avut intenţia de a ucide, iar nu intenţia generală de a vătăma, tentativa nefiind altceva decât o formă a activităţii infracţionale, situată în faza de executare a infracţiunii, între începutul executării acţiunii ce constituie elementul material al laturii obiective şi producerea rezultatului socialmente periculos, având în vedere probele administrate în cauză, inculpatul a pus în executare hotărârea de a săvârşi infracţiunea, executarea a fost realizată în întregime, dar neproducându-se rezultatul datorită unor motive independente de voinţa inculpatului. Însă, inculpatul B. a subliniat faptul că, din punct de vedere al laturii obiective, Ministerul Public a apreciat că acţiunea sa a constituit elementul material al infracţiunii de tentativă de omor în condiţiile în care acesta nu a lovit victima şi fără a se face dovada intenţiei de a aplica o lovitură într-o anumită zonă - zonă a cărei lezare să fi fost aptă să conducă la deces, rezultatul, respectiv decesul, neproducându-se doar datorită unor motive exterioare.

În continuarea acestei argumentaţii, inculpatul a arătat că nu există niciun act material reţinut în sarcina sa, presupusa prezenţă la locul evenimentului nefiind confirmată de nicio probă, care să poată presupune o posibilă poziţie de vinovăţie. Or, a dispune condamnarea pentru tentativa de omor fără un act material, înseamnă că nu avem nici latura obiectivă, nici latura subiectivă, tipicitatea infracţiunii nefiind îndeplinită.

Cu referire la elementul material al infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat, a susţinut că îl poate constitui, fie acţiunea de a iniţia, fie acţiunea de a constitui, fie aderarea, fie sprijinirea unui grup infracţional organizat. Constituirea (reţinută în sarcina inculpatului B.) implică asocierea, înţelegerea mai multor persoane, în scopul de a fiinţa în timp şi de a pregăti, a organiza şi a duce la îndeplinire săvârşirea uneia sau mai multor infracţiuni.

În ce priveşte latura subiectivă, a expus faptul că infracţiunea de constituire a unui grup infracţional organizat poate fi comisă numai cu intenţie: directă - calificată prin scop. Astfel, pe de-o parte, persoana care comite o astfel de infracţiune trebuie să ştie şi să fie de acord cu înfiinţarea, aderarea, sprijinirea grupului, ştiind că urmează a fi comise infracţiuni, iar, pe de altă parte, trebuie să urmărească obţinerea -direct sau indirect- a unor foloase sau avantaje materiale, în doctrină arătându-se că, în privinţa infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prezintă relevanţă conduita individuală, fiind necesară existenţa unui pactum sceleris cu referire la organizaţia criminală şi un affectio societatis cu privire la conştiinţa şi voinţa subiectului de a face parte dintr-o asociaţie interzisă de lege. Prin urmare, a susţinut că va răspunde pentru săvârşirea unei astfel de infracţiuni doar persoana care îşi desfăşoară activitatea conştientă fiind de existenţa structurii asociative şi de contribuţia sa în favoarea acesteia.

Astfel, a susţinut că fapta reţinută în sarcina inculpatului B. nu îndeplineşte toate cerinţele esenţiale prevăzute de lege, lipsa unor elemente de tipicitate determinând incidenţa motivului de recurs în casaţie, constând în neprevederea faptei de legea penală.

Faţă de toate aceste considerente, având în vedere că starea de fapt descrisă nu se suprapune normelor de incriminare privind infracţiunile prevăzute de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., dar şi 32 alin. (1) din C. pen. rap.la art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen. a susţinut că este evident că soluţia de condamnare menţinută de Curtea de Apel Bucureşti este nelegală.

Concluzionând, a solicitat instanţei ca, în temeiul art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., raportat la motivul de casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale nr. 53/A din 17 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală cu consecinţa achitării inculpatului, având în vedere că situaţia de fapt reţinută prin rechizitoriu şi confirmată ulterior de către instanţele de judecată nu se suprapune modelului legal al normelor incriminatoare privind infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la omor calificat.

II. Inculpatul A. a invocat cazurile de recurs în casaţie prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 din C. proc. pen.

Cu referire la cazul de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. a arătat că a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 13 ani închisoare pentru o faptă care nu se încadrează în elementele de tipicitate ale infracţiunii de tentativă de omor calificat şi constituire de grup infracţional organizat.

Prealabil expunerii motivelor de recurs, a făcut referire la practica instanţei supreme vizând cazul de recurs invocat, respectiv Deciziile nr. 231/RC/2019, nr. 445/RC/2018, nr. 465/RC/2015, 446/RC/2018 şi nr. 433/RC/2018, la Decizia Curţii Constituţionale nr. 390 din 02 iulie 2014 şi la jurisprudenţa CJUE- cauza Herst împotriva Odvolaci, solicitând a se alege interpretarea cea mai favorabilă destinatarului normei juridice, vizând analizarea inclusiv a criticilor asupra tipicităţii subiective aduse hotărârii recurate.

În motivarea cererii de recurs în casaţie a susţinut că, starea de fapt expusă în rechizitoriu şi hotărârile instanţelor nu au prezentat elementele de tipicitate prevăzute de norma incriminatorie, judecata în primă instanţă şi în apel făcându-se pe baza probelor adunate de către procurorul de caz, fiind limitat inculpaţilor dreptul la proba în apărare şi, cu toate că la dosar existau dovezi care, dacă ar fi fost interpretate corect de instanţe, soluţia ar fi fost de achitare, deoarece inculpatul nu a fost implicat în agresiunea ce a făcut obiectul judecăţii în Mexic, nu aceasta a fost soluţia.

Astfel, a învederat că a fost condamnat pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat cu referire la un eveniment de agresiune ce a avut loc în Cancun- Mexic în aprilie 2018 şi ulterior, în România s-a refăcut raportul de expertiză, prin preluarea, în fals, a datelor din raportul de expertiza efectuat în Mexic şi încercarea, din partea medicului legist din România de a acoperi falsul făcând menţiunea- sub rezerva traducerii autorizate.

În continuare, a susţinut că, din mijloacele de probă administrate în cauză rezultă că, în dimineaţa zilei de 02.04.2018, victima K. s-a deplasat la sediul PP. din Cancun, Mexic şi, în momentul în care a ieşit a fost întâmpinat de inculpaţii A., B. şi C., şi posibil încă o persoană- OO.. Iniţial, victima a fost lovită de inculpatul A., dar a ripostat lovindu-l, inclusiv cu capul în geam, inculpatul B. i-a pus piedică victimei, acesta căzând, timp în care inculpatul A. a solicitat un cuţit cu care l-a înjunghiat de mai multe ori, ceilalţi inculpaţi năpustindu-se asupra victimei pe care au lovit-o cu bestialitate peste faţă şi tot corpul, inclusiv cu picioarele.

Cu privire la înscrisurile emise de autorităţile din Mexic, instanţa le-a exclus, reţinând că documentul depus de inculpaţii A. şi C. este emis de Direcţia de acuzare şi investigare, semnat de către un procuror, nicidecum nu este o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu toate că acest înscris se referă şi la un învinuit TTTT., care a decedat, nicidecum la inculpaţii A. şi C. din prezenta cauză.

Cu referire la infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, apărătorul inculpatului a arătat că, deşi a depus cerere de schimbare a încadrării juridice, aceasta a fost respinsă de judecătorul fondului, printr-o încheiere interlocutorie ce a fost atacată cu apel, prezentând totodată cererea ce poate face obiectul reevaluării în recurs în casaţie, din perspectiva cazului prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În continuare a expus conţinutul cererii de schimbare a încadrării juridice formulată de recurentul inculpat A. şi coinculpatul C. vizând infracţiunile de constituirea unui grup infracţional organizat şi tentativă la omor.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., apărătorul inculpatului a arătat că hotărârile sunt supuse casării când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege sau care rezultă din principiile de drept aplicabile. În continuare, a invocat jurisprudenţa instanţei supreme cu privire la acest caz (extrase din Decizia nr. 333/RC din 10 octombrie 2018, Decizia nr. 347/RC din 01.10.2019, Decizia nr. 218/RC din 23.06.2015).

Raportat la aceste decizii ale instanţei supreme a susţinut că, prin aplicarea unei pedepse în afara cadrului legal de reglementare, au fost încălcate prevederile art. 7 CEDO, ceea ce impune a fi efectuată o analiză concretă, bazată pe întreg sistemul de individualizare judiciară a unei sancţiuni, de către o instanţă ce se găseşte într-o cale ordinară de atac, sens în care a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

III. Inculpatul H. a invocat cazul de recurs în casaţie prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În motivarea cererii, inculpatul a învederat că, potrivit rechizitoriului şi sentinţei pronunţate de instanţa de fond, în cursul anului 2015 pe teritoriul Mexicului, numitul NN., împreună cu inculpaţii A., B., C. şi numitul OO. au constituit un grup infracţional organizat coordonat de NN., la care, în perioada 2015 - 2019, au aderat şi inculpaţii D. şi H., cu scopul de a comite infracţiuni de violentă, respectiv să comită o infracţiune de şantaj, în luna iulie 2017, în municipiul Craiova, asupra persoanei vătămate M..

În raport cu fapta încadrată juridic în dispoziţiile art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen. săvârşită de inculpatul H. - persoană vătămată M. la data de 18.07.2017, instanţa de control judiciar a reţinut faptul că, în jurul orelor 12:00, în timp ce se afla în faţa imobilului situat în municipiul Craiova, la adresa din Calea x, judeţul Dolj, inculpatul H., fiind instigat de numitul NN. a exercitat acte de violenţă fizică asupra persoanei vătămate M., cu scopul de a o determina să continue să construiască imobile în municipiul Craiova în parteneriat cu NN. fără a se arăta dacă în acest context a avut loc şi o discuţie efectivă în acest sens.

În continuare, a arătat că, în acest sens s-au avut în vedere declaraţiile persoanei vătămate M., consemnate în procesul-verbal de redare din data de 11.07.2019 şi conform discuţiei purtate de organele judiciare în data de 22.05.2019 la sediul DIICOT, înregistrată în baza mandatului de supraveghere tehnică nr. x din 05.02.2019 au rezultat următoarele aspecte declarate de aceasta:

"...Am încercat să mă rup, pentru că mi-am dat seama de la bun început ce vrea el. El vroia să pună mâna pe tot ce aveam eu şi prin fel de fel de tertipuri de astea. Şi am ales varianta despărţire şi ulterior m-am trezit cu ţiganii la uşa mea. Şi de acolo s-a rupt tot"/../"m-am şi trezit cu nişte ţigani care m-au bătut".

Cu privire la contextul exercitării actelor de violenţă, comise asupra persoanei vătămate de către inculpatul H., s-au avut în vedere declaraţiile persoanei vătămate M. care a susţinut faptul că a avut "nişte probleme foarte...din punctul meu de vedere foarte grave pentru că m-am şi trezit cu nişte ţigani care m-au bătut. Acum vreo 2 ani" (2017).

Concluzionând, instanţa de control judiciar a reţinut faptul că la data de 18.07.2017, în jurul orei 12:00, în timp ce persoana vătămată se afla la adresa din municipiul Craiova, Calea x 7L a fost abordată de inculpatul H. şi de o altă persoană, iar acestea i-au dat un telefon mobil supunându-i să discute cu numitul NN.. În contextul în care persoana vătămată a refuzat să poarte discuţii cu NN., una din persoane a lovit-o pe persoana vătămată în zona feţei, fiind, de altfel, singura interacţiune dintre inculpat şi persoana vătămată.

Instanţa de control judiciar a mai reţinut faptul că la data de 29.05.2019, cu ocazia audierii, persoana vătămată M. 1-a identificat din fotografii pe inculpatul H., ca fiind persoana care a agresat-o fizic, aceasta cerându-i în prealabil persoanei vătămate "să discute la telefon cu domnul Florin" (NN.), solicitare ce a fost refuzată de persoana vătămată.

A mai susţinut că instanţa de control judiciar a reţinut faptul că declaraţia persoanei vătămate M. a fost confirmată de declaraţia martorilor ameninţaţi GG. şi EE., precum şi cea a martorului FF., aceştia susţinând faptul că, din gruparea suspectului NN. fac parte mai multe persoane, printre care o persoană cunoscută cu numele NNN., (altă persoană decât inculpatul H. care are rolul de a asigura paza şi protecţia grupării, atât pe teritoriul Mexicului, cât şi în USA şi România şi băiatul acestuia, inculpatul H., care a exercitat acte de violenţă şi asupra persoanei vătămate M..

Totodată, a arătat că inculpatul H., a fost achitat de către instanţa de control judiciar, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, întrucât fapta nu există adică nu există legătură între H. şi ceilalţi inculpaţi de natura celei reţinute în rechizitoriu şi reţinute de către instanţa de control judiciar.

Prin urmare, a susţinut că motivul de casare invocat vizează situaţiile în care fapta concretă pentru care s-a pronunţat soluţia definitivă de condamnare nu întruneşte elementele de tipicitate obiectivă prevăzută de norma de incriminare. Astfel, în contextul în care faţă de inculpatul H. s-a reţinut existenţa unei altercaţii cu M., fără a exista vreun dialog între cei doi nici în timpul altercaţiei şi nici ulterior, a apreciat că elementele de tipicitate ale infracţiunii de şantaj.

Examinând îndeplinirea condiţiei supuse analizei, Înalta Curte reţine că, printre alte condiţii, admiterea în principiu a recursului în casaţie este condiţionată de constatarea că motivul pe care aceasta se sprijină este dintre cele prevăzute în art. 438 din C. proc. pen.

Prin raportare la cazurile de casare invocate şi motivele de recurs în casaţie expuse, astfel cum au fost dezvoltate de recurenţii inculpaţi B. şi H., judecătorul de filtru din cadrul Înaltei Curţi apreciază că, dintre argumente invocate de aceştia, se circumscriu cazului de recurs în casaţie indicat [art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen..] doar chestiunile privind neîntrunirea elementelor constitutive ale infracţiunii pentru care au fost condamnaţi, din perspectiva realizării unei corespondenţe depline între fapta săvârşită şi configurarea legală a tipului respectiv de infracţiune, datorită împrejurării că fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitivă a recurenţilor inculpaţi nu ar întruni elementele de tipicitate obiectivă prevăzute de norma de incriminare, recursul în casaţie fiind admisibil în principiu numai sub acest aspect.

Criticile recurentului inculpat B., vizând tipicitatea de natură subiectivă nu pot fi valorificate în contextul niciunuia dintre cazurile de casare prevăzute expres şi limitativ reglementate de art. 438 din C. proc. pen.

În aceeaşi măsură, nu pot fi analizate prin prisma cazului de recurs în casaţie invocat nici conţinutul mijloacelor de probă, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, aşa cum au solicitat inculpaţii B. şi H., verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt ale instanţei a cărei hotărâre a fost atacată neputând fi cenzurate în niciun fel, o nouă apreciere a materialului probator sau stabilirea unei alte situaţii de fapt pe baza căreia să se concluzioneze că fapta nu este prevăzută de legea penală, verificarea hotărârii făcându-se exclusiv în drept, statuările în fapt ale instanţei a cărei hotărâre a fost atacată neputând fi cenzurate în niciun fel.

Referitor la cererea de recurs în casaţie formulată de recurentul inculpat A., acesta a indicat cazurile de casare prevăzute de art. 438 alin. (1) pct. 7 şi 12 din C. proc. pen.

Se constată că, prin argumentele invocate în susţinerea cererii întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., recurentul inculpat a criticat neîntrunirea elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii, însă a contestat şi situaţia de fapt, astfel cum a fost reţinută de prima instanţă şi instanţa de apel, invocând greşita interpretare a probelor administrate, cu consecinţa schimbării încadrării juridice a faptelor reţinute în sarcina sa.

Cererea inculpatului A. este admisibilă în principiu, numai sub aspectul neîntrunirii elementelor de tipicitate obiectivă ale infracţiunii. Criticile vizând greşita reţinere a situaţiei de fapt de către instanţele ordinare, precum şi cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat nu pot fi cenzurate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie.

Totodată, în cadrul cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., inculpatul nu a criticat încadrarea pedepsei în limitele prevăzute de legea penală, în raport, cu încadrarea juridică dată faptei, invocarea acestui caz fiind făcută formal.

În ceea ce priveşte cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen., potrivit jurisprudenţei instanţei supreme, acesta vizează înlăturarea nelegalităţilor care afectează limitele şi natura sancţiunii (pedepse principale, complementare, accesorii, măsuri educative).

În cadrul cazului de casare prevăzut de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen. nu se pot verifica orice aspecte de legalitate privind pedeapsa, ci strict încadrarea acesteia în limitele prevăzute de legea care a fost aplicată în cauză. Diferenţa dintre pedeapsa prevăzută de lege şi pedeapsa aplicată în alte limite decât cele prevăzute de lege, analizată cu privire la temeinicia reţinerii criteriilor, stărilor şi circumstanţelor de individualizare nu se circumscrie cazului de casare menţionat, ci doar stabilirea corectă a efectelor acestora cu privire la limitele pedepsei.

În cuprinsul motivelor vizând acest caz de recurs în casaţie, inculpatul A. a invocat jurisprudenţa instanţei supreme şi a susţinut că prin aplicarea unei pedepse în afara cadrului legal de reglementare, au fost încălcate prevederile art. 7 CEDO, ceea ce impune a fi efectuată o analiză concretă, bazată pe întreg sistemul de individualizare judiciară a unei sancţiuni, de către o instanţă ce se găseşte într-o cale ordinară de atac, sens în care a solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.

Or, această critică nu se circumscrie cazului de recurs în casaţie reglementat de dispoziţiile art. 438 alin. (1) pct. 12 din C. proc. pen.

Pentru aceste considerente, având în vedere că cererile de recurs în casaţie îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 434-438 din C. proc. pen., iar în procedura de examinare a admisibilităţii recursului în casaţie instanţa supremă verifică doar aspectele strict formale care nu pun în discuţie chestiuni ce ţin de soluţionarea fondului căii de atac, Înalta Curte, judecătorul de filtru, în temeiul dispoziţiilor art. 440 alin. (4) din C. proc. pen. a admis, în principiu cererile de recurs în casaţie formulate de inculpaţii B., A. şi H. împotriva deciziei penale nr. 573/A din data de 17 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală şi a dispus trimiterea cauzei completului C10, în compunere de 3 judecători.

S-a fixat termen la data de 28 septembrie 2023 pentru când se vor cita părţile.

Se vor încunoştinţa apărătorii aleşi ai recurenţilor inculpaţi B., A. şi H..

La termenul de astăzi, apărătorul ales al recurentului inculpat H., având cuvântul, în temeiul dispoziţiilor art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. a) din C. proc. pen., a solicitat admiterea recursului în casaţie, casarea deciziei penale nr. 573/A din 17.03.2023 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi, pe cale de consecinţă, să se dispună achitarea inculpatului raportat la dispoziţiile art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

A arătat că Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa penală nr. 315 din 19.03.2021, l-a condamnat pe inculpatul H. la pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 8 luni închisoare cu executare, aplicând pedeapsa de 3 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat şi pedeapsa de 2 ani închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de şantaj, iar, în apel, Curtea de Apel Bucureşti l-a achitat pentru comiterea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat şi a menţinut pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracţiunii de şantaj, dispunând suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

Raportat la probele administrate în cauză, respectiv declaraţiile persoanei vătămate M., a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 207 alin. (1) şi (3) din C. pen.

A arătat, potrivit art. 207 alin. (1) din C. pen. şantajul constă în constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial pentru sine ori pentru altul, iar la alin. (3) al acestui text de lege, în baza căruia a fost condamnat inculpatul, se prevede "dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani". A solicitat a se avea în vedere că probele administrate relevă o violenţă exercitată faţă de M., dar nu se referă la inculpatul H., neapărat. Or, fără a exista vreun dialog între cei doi, nici în timpul altercaţiei, nici ulterior, elementele de tipicitate al infracţiunii de şantaj nu sunt întrunite.

Apărătorul ales al recurentului inculpat B., având cuvântul, a solicitat admiterea recursului în casaţie, aşa cum a fost motivat în scris, pe larg.

A apreciat că nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracţiunii pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului, respectiv ale infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat al cărei scop infracţional a fost tentativa de omor, motiv pentru care, cu privire la starea de fapt, raportat la ceea ce instanţa, în calea de atac a apelului, a înţeles să menţină ca şi acuzaţie, a solicitat a se avea în vedere faptul că această acuzaţie a constat în aceea că, în cursul anului 2015 s-a constituit un grup infracţional organizat. A susţinut că ambele instanţe au înţeles să dispună condamnarea inculpatului, reţinând că actele de urmărire penală relevate de către procuror în faza de urmărire penală au confirmat faptul că reţeaua criminală a fost concepută, iniţiată şi organizată, cu începere din anul 2015, având ca lider pe NN., în contextul desfăşurării activităţilor infracţionale, pentru protejarea acestora, în special cele legate de fraudarea sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronică. Totodată, instanţele au reţinut faptul că scopul reţelei era comiterea unor infracţiuni de violenţă, respectiv infracţiuni de omor şi şantaj, ale căror victime au fost foşti membri ai grupării sau terţe persoane care, prin acţiunile lor, au adus atingere sau nu au mai satisfăcut interesele financiare ale grupării.

Faţă de aspectele reţinute prin decizia pronunţată de către instanţa de control judiciar, a solicitat a se avea în vedere că instanţa face trimitere la faptul că, în cadrul grupării infracţionale, s-a constituit un alt grup, care a înţeles, în scopul de a îşi aroga funcţii de conducere în cadrul acesteia, să exercite violenţe, fie între ei, fie asupra unora sau altora. Pentru a exista un grup infracţional organizat, astfel cum este definit de art. 367 din C. pen., trebuie ca acesta să se grefeze în mod identic pe ceea ce se reţine ca şi stare de fapt. Or, la dosarul cauzei, există o trimitere cu consemnarea - constituire grup infracţional organizat, având ca scop infracţiunile informatice, omor şi şantaj, aşa cum s-a reţinut, însă, ceea ce reţine instanţa, ca şi argument, în vederea acuzării, că este un alt grup infracţional, pe care nu l-a identificat decât instanţa de apel, nefiind identificat de Ministerul Public sau printr-un alt act material care să fie reţinut la dosarul cauzei. De altfel, nu se arată care este acest alt grup infracţional, nu se face trimitere decât la faptul că cele trei persoane care au fost condamnate pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor, sunt condamnate pentru că au format acest un alt grup care, aşa cum a spus, nu este identificat nici din punctul de vedere al dispoziţiilor legale care trebuie să vină şi să identifice momentul în care s-a format, structura şi scopurile acestui grup, nici din perspectiva încadrării juridice iniţiale, făcând abstracţie de modalitatea în care ar fi putut să identifice vreun act material.

Din punctul de vedere al apărării, nu există niciun alt act material care să vină să identifice un alt grup infracţional, în cadrul grupului iniţial, motiv pentru care o astfel de posibilitate de a identifica fără să ai niciun fel de element material, o acuzaţie formulată în acest sens, nu se suprapune condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii.

Mai mult decât atât, a învederat instanţei de recurs în casaţie faptul că modalitatea reţinută de către instanţa de apel este instigarea la care se face trimitere, în sensul că infracţiunea scop ar fi existat în această cauză sub forma instigării, însă instigatorul la acest moment este însăşi grupul.

Un argument suplimentar pentru inexistenţa acestui grup infracţional organizat este şi reţinerea de către instanţa de apel a ambelor forme de pluralitate, atât ocazională, cât şi constituită. Or, instanţa de apel trebuia să aleagă între cele două tipuri de pluralitate, având în vedere că doctrina şi jurisprudenţa sunt constante în a aprecia că cele două forme de pluralitate nu pot subzista. Pe cale de consecinţă, nu poate să existe o acuzaţie, astfel cum este cerută de dispoziţiile legale, întrucât cele două tipuri de pluralităţi se exclud, în sensul că, nu este posibilă participarea la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, în calitate de membru al unei grupări criminale constituite în scopul săvârşirii de infracţiuni şi ocazional, în calitate de complice sau instigator, de pildă, la infracţiuni împotriva membrilor grupării. Singura ipoteză admisă în literatura de specialitate este aceea în care pluralităţii constituite i s-ar putea alătura, nu suprapune, o pluralitate ocazională, cum ar fi situaţia în care grupul are nevoie de sprijinul unei anumite persoane.

A solicitat să se constate faptul că, deşi se dispune condamnarea pentru acuzaţie, aşa cum a fost formulată prin actul de sesizare, se poate reţine, în această situaţie, că întreg grupul infracţional s-a organizat, s-a constituit în ideea de a săvârşi infracţiunile de omor şi informatice, în condiţiile în care, subiectul infracţiunii de omor erau însăşi membrii grupării, adică însăşi aceia care constituiau acest grup infracţional. Pe cale de consecinţă, inclusiv victima K., care a aderat în anul 2015 la acest grup infracţional, a consimţit, de bunăvoie şi nesilit de nimeni ca, în momentul în care s-ar opune, dacă ar exista o astfel de opunere, să fie omorâtă de către membrii grupării.

Mai mult decât atât, este vorba de situaţia în care se reţine, prin actul de acuzare, că scopul infracţional al grupului ar fi acela care să se stabilească într-o formă tentată, susţinând că nu crede că este posibil ca la un moment dat să se reţină, ca şi scop al unei infracţiuni forma tentată, respectiv tentativă la infracţiunea de omor. A mai opinat că nimeni nu şi-a propus un astfel de eveniment derulat până într-un anumit moment sau să presupună că ar putea exista la un anumit moment dat, anumite interacţiuni cu acel moment care să vină şi să stabilească cu exactitate că nu s-ar putea duce şi nu s-ar putea finaliza acţiunea de omor, aşa cum cere dispoziţia legală.

A expus faptul că, pentru a putea fi în prezenţa unei tentative la infracţiunea de omor trebuie să existe intenţia de a ucide. Pe cale de consecinţă, instanţa de apel nu a avut niciun act material care să poată să fie reţinut în sarcina inculpatului Ghiţă, condamnat de altfel pentru această infracţiune şi care să se circumscrie elementelor care să poată să concure către acest argument.

A susţinut că, în momentul în care s-a formulat acuzaţia de constituire a unui grup infracţional al cărui scop era o tentativă de omor sau alte infracţiuni, trebuia ca acest grup să aibă structura pe care dispoziţiile legale o impun, solicitând a se avea în vedere acest argument pe care l-a formulat pe calea recursului în casaţie şi să se dispună admiterea recursului în casaţie, desfiinţarea hotărârii recurate şi achitarea inculpatului pentru infracţiunea de constituire grup infracţional organizat al cărei scop este infracţiunea de tentativă la omor, în temeiul art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Apărătorul ales al recurentului inculpat A., având cuvântul, a precizat că, în limitele stabilite prin încheierea de admitere principiu, înţelege să susţină motivul de recurs în casaţie prev. de art. 438 pct. 7 din C. proc. pen. cu privire la ambele infracţiuni, respectiv, atât cu privire la infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, cât şi cu privire la infracţiunea de tentativă la omor.

În ceea ce priveşte infracţiunea de constituirea unui grup infracţional organizat, a arătat că, în norma de incriminare, respectiv art. 367 alin. (6) din C. pen., legiuitorul stabileşte care sunt criteriile pentru care se poate caracteriza o stare de fapt pe elemente de tipicitate ale infracţiunii prevăzută de art. 367 alin. (1), respectiv să existe o structură organizată, un lider, un scop, o relaţie ierarhică între membrii grupului, care să fie subordonaţi unui anumit scop. A arătat că, în prezenta cauză, actele procesuale au fost efectuate în România, în condiţiile în care, era efectuată deja ancheta în Mexic. Deşi actele judiciare întocmite de autorităţile din Mexic au intrat sub puterea de acte autentice emise de autoritatea unui stat, a solicitat să se observe că, raportat, strict, la înscrisurile şi actele procesuale efectuate în acest cauză, dosarul a fost format pentru comiterea infracţiunii de constituire a unui grup pe art. 367 alin. (1) din C. pen., cu scopul săvârşirii infracţiunilor informatice, respectiv acele colectări de bani prin cablurile false, care erau folosite de cofăptuitorii români în Cancun. După ce au fost preluate investigaţiile, sub acest aspect, a fost disjuns dosarul, iar elementele de bază care ar fi caracterizat această infracţiune au rămas în dosarul disjuns, pentru care inculpatul A. nu a fost pus sub acuzare şi nu a avut cunoştinţă de acest dosar şi, deşi a cerut acces la dosar, nu i s-a permis. A susţinut că, în dosarul de bază nu se găseşte niciun element de fapt care să susţină această acuzaţie, cu referire la modul în care a fost constituit grupul, relaţiile pe care clientul său le-ar fi avut cu liderul, respectiv, NN., lider care nu face parte din prezentul dosar, iar pe rolul Înaltei Curţi nu mai există o altă cauză, menţinută o hotărâre de condamnare pentru infracţiunea de grup infracţional organizat, fără să fie cercetat şi liderul grupului.

Din punctul de vedere al apărării, este imposibil ca instanţa să accepte o stare de fapt care să caracterizeze elementele de tipicitate ale unei infracţiuni atât de grave, cu trimitere la altă procedură, faţă de altă persoană faţă de care nu are dreptul să se pronunţe. De asemenea, în opinia apărării, instanţa de recurs în casaţie nu are dreptul să caracterizeze acea relaţie pe care A. ar avea-o cu liderul NN., câtă vreme NN. nu este parte în acest dosar şi nici nu are posibilitatea legală să se pronunţe cu trimitere la un nume a unui inculpat care beneficiază de prezumţia de nevinovăţie.

Referitor la elementul de tipicitate prevăzut de lege cu privire la scopul grupării, respectiv subordonarea dintre A. şi liderul grupului pentru a săvârşi o infracţiune, a precizat că, şi în ceea ce-l priveşte pe inculpatul A. sunt valabile criticile pe care colega sa le-a formulat anterior, în sensul că este interzis de logica judiciară să se meargă pe prezumţii în a caracteriza cea mai gravă infracţiune care vizează viaţa unei persoane, omorul. Din acest punct de vedere, nu a găsit nicio normă derogatorie care să permită reţinerea infracţiunii de tentativă la omor ca scop al unei asocieri. Nu se poate să-ţi propui să omori pe cineva, dar să nu duci la sfârşit acţiunea de suprimare a vieţii.

A solicitat să se aibă în vedere că, în expunerea stării de fapt la care se referă atunci când caracterizează cele două infracţiuni, atât grupul, cât şi tentativa de omor, există şi o stare de fapt care implică şi evenimentul nefericit în care victima a decedat, în iunie 2018, fapta fiind săvârşită în aprilie 2018. Din acest punct de vedere, a apreciat că toate elementele care ar trebui să caracterizeze grupul, în care fiecare aspect trebuie să fie reglementat, subliniat efectiv în lege, respectiv art. 367 alin. (6) nu va fi găsit în starea de fapt şi în actele judiciare de la dosar.

În ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă la omor, reglementată de art. 32 raportat la art. 188 din C. pen., a solicitat să se observe că, în motivele scrise de recurs în casaţie a analizat, cuvânt cu cuvânt, expresiile şi estimările cuprinse, atât în actul de învestire a instanţei, cât şi în hotărârea primei instanţe şi a instanţei de apel, iar actul de bază care caracterizează tentativa de omor ca fiind cea prevăzută de art. 32 cu referire la art. 188 din C. pen. şi nu cu referire la art. 193 şi art. 194 din C. pen., este expertiza medico-legală efectuată de medicul din România pe baza actelor primite din Mexic, de la spitalul din Cancun şi pe baza necropsiei care s-a făcut după exhumarea în România, în care se precizează "sub rezerva unei traduceri corecte". Din punctul său de vedere, în această menţiune "sub rezerva unei traduceri corecte", rezidă toată eroarea judiciară din acest caz, pentru că, în actele judiciare din Mexic, încadrarea juridică vine pe o stare de fapt care spune că nu a fost pusă în pericol viaţa şi că au existat leziuni care au necesitat 25 de zile de îngrijiri medicale. Or, în actul medico-legal care a fundamentat acuzaţia de tentativă la omor, prin intervenţia medicului român care face trimitere "sub rezerva unei traduceri corecte", apare deja locuţiunea punerii în primejdie a vieţii.

În aceste condiţii, a susţinut că inculpatul A. era îndreptăţit, pentru o încadrare juridică corectă, să beneficieze de prevederile art. 34 alin. (2) din C. pen., care statuează că în situaţia unei desistări, autorul va răspunde pentru infracţiunea săvârşită până la momentul desistării. A arătat că a invocat aceste aspecte şi a fost pronunţată o încheiere interlocutorie de judecătorul primei instanţe privind schimbarea de încadrare, care nu face obiectul recursului în casaţie, solicitând a se avea în vedere că, în condiţiile în care a cerut judecătorului să examineze corectitudinea acestor acte medico-legale care făceau diferenţa între o încadrare juridică şi cealaltă, judecătorul a ales să meargă pe prezumţii împotriva evidenţei în a caracteriza această stare de fapt. Or, la o analiză atentă, chiar şi numai a stării de fapt, cu trimitere la probele pe care s-a fundamentat decizia de condamnare a primei instanţe şi a instanţei de apel, se poate constata că, în această cauză intervenţia poliţiei s-a făcut după ce presupuşii autori s-au îndepărtat de victimă în mod voluntar.

La interpelarea instanţei, în sensul de a preciza condiţia de tipicitate care ar lipsi, în opinia apărării, pentru a fi reţinută această infracţiune, apărătorul ales al recurentului inculpat A. a susţinut că tocmai diferenţa dintre infracţiunea prevăzută de art. 188 din C. pen. cu trimitere la art. 32 din C. pen. şi art. 193 din C. pen., constă în numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare pentru leziuni care sub nicio formă nu puteau pune în discuţie încadrarea juridică pe tentativă de omor.

Apărătorul ales al recurentului inculpat A. a solicitat admiterea recursului în casaţie, desfiinţarea hotărârii şi să se constate că niciuna dintre cele două infracţiuni nu sunt fundamentate pe raţiuni obiective şi, ca atare, singura soluţie legală pentru a da valoare principiului legalităţii incriminării şi a pedepselor, este soluţia de achitare, în baza art. 17 alin. (2) cu trimitere la art. 16 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen.

Concluziile orale, din dezbateri ale apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat D., apărătorul desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat G., avocatul PPPPPP., a învederat faptul că este apărătorul intimatelor părţi civile L. şi K. şi a depus împuternicirea avocaţială la dosar, solicitând să se ia act de faptul că, în acest moment, nu are vechimea pentru a pune concluzii în faţa instanţei supreme, astfel că va depune concluzii scrise, au fost consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.

De asemenea, concluziile intimatului parte civilă E., ale reprezentantului Ministerului Public, precum şi poziţiile din ultimul cuvânt ale recurentul inculpat B., ale recurentul inculpat A., ale intimatul inculpat D. şi ale intimatul inculpat G. au fost consemnate în amănunt în practicaua prezentei decizii.

La dosarul cauzei au fost depuse concluzii scrise pentru intimatele părţi civile L. şi K. de către apărătorul ales, aflate la dosarul Înaltei Curţi, solicitând respingerea recursurilor în casaţie formulate de către inculpaţii H., B. şi A. ca fiind neîntemeiate, deoarece instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, evidenţiind ce a reţinut şi dispus pentru fiecare inculpat, instanţa de apel, făcând referiri la conţinutul unor mijloace de probă pe care le-a menţionat în mod concret, a făcut referiri concret la conduita inculpaţilor pe durata procesului penal, considerând că dispoziţiile art. 74 din C. pen. au fost aplicate corect de către instanţă.

Examinând recursurile în casaţie declarate de inculpaţii B., A. şi H. împotriva deciziei instanţei de apel, în raport, cu motivele invocate ce se vor analiza numai prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen., în limitele încheierii de admitere în principiu a recursului în casaţie din data de 14 septembrie 2023, Înalta Curte constată recursurile în casaţie declarate de inculpaţi, ca fiind nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta pentru fiecare recurent inculpat.

Prealabil analizei recursurilor în casaţie ale inculpaţilor se impun a fi făcute câteva scurte consideraţii de ordin teoretic cu privire la natura juridică a recursului în casaţie şi referitor la cazul de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Astfel, prin C. proc. pen. intrat în vigoare la 1 februarie 2014, recursul în casaţie a devenit o cale de atac extraordinară, având ca scop verificarea conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile.

Altfel spus pe calea recursului în casaţie nu se pot remedia o greşită apreciere a faptelor şi a unei inexacte sau insuficiente stabiliri a adevărului printr-o urmărire penală incompletă sau o cercetare judecătorească nesatisfăcătoare, nu se judecă procesul propriu-zis, ci se verifică numai dacă din punct de vedere al dreptului hotărârea atacată este corespunzătoare.

Legiuitorul român a prevăzut în conţinutul art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen. că "Hotărârile sunt supuse casării când inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală".

Cazul de casare menţionat este aplicabil doar în acele situaţii în care condamnarea inculpatului s-a realizat strict pentru o faptă, care, la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei de apel, nu mai era prevăzută ca şi infracţiune. Simpla abrogare a unor texte de lege nu echivalează însă cu dezincriminarea faptelor, întrucât această operaţiune presupune doar ieşirea din vigoare a unei dispoziţii legale. Dezincriminarea intervine însă atunci când, după abrogarea unui text de lege ce sancţionează penal o faptă, aceasta nu îşi mai găseşte corespondent în legea nouă sau nu mai este incriminată printr-o altă dispoziţie legală în vigoare.

De asemenea, s-a statuat în doctrină dar şi pe cale jurisprudenţială că se subsumează noţiunii de neprevedere a faptei în legea penală cazurile în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii sub aspect obiectiv, întrucât legea nu mai prevede ca temei distinct de achitare decât lipsa vinovăţiei prevăzute de lege, singurul temei de achitare pentru lipsa laturii obiective neputând fi decât acela prevăzut de art. 16 alin. (1) lit. b) teza I "fapta nu este prevăzută de legea penală". Acelaşi temei include şi situaţiile referitoare la lipsa situaţiei - premisă a infracţiunii sau neîntrunirea condiţiilor privind subiecţii acesteia.

Totodată, aşa cum rezultă din doctrină şi din jurisprudenţa constantă a instanţei supreme, pe calea recursului în casaţie baza factuală stabilită de către instanţa de apel are caracter definitiv, nu mai pot fi reanalizate mijloacele de probă care au fost examinate de către instanţa ordinară de apel, în raport, cu natura juridică şi specificul căii extraordinare de atac a recursului în casaţie şi nicio cerere de schimbare a încadrării juridice nu poate face obiectului evaluării prin prisma cazului de recurs în casaţie prevăzut la art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

În ceea ce priveşte recursul în casaţie formulat de inculpatul B., Înalta Curte constată că motivele concrete ale recursului în casaţie nu se circumscriu cazului invocat, respectiv cel prevăzut la art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Astfel, aşa cum rezultă din decizia instanţei de apel, aceasta a stabilit cu caracter definitiv situaţia de fapt, evidenţiind-o în mod concret, aşa cum a fost şi expusă de Înalta Curte, (filele x ale deciziei curţii de apel), existând o corespondenţă deplină între aceasta şi condiţiile de tipicitate obiectivă ale infracţiunilor reţinute în sarcina inculpatului B., respectiv săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen. şi infracţiunea de tentativă de omor calificat prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 189 alin. (1) lit. a) din C. pen.

De asemenea, în considerentele deciziei, instanţa de apel a expus şi argumentele, în drept, privind pluralitatea constituită şi conţinutul dispoziţiilor art. 367 alin. (6) din C. pen., precum şi condiţiile de tipicitate ale tentativei la infracţiunea de omor calificat asupra victimei K., în contextul situaţiei de fapt, stabilită cu caracter definitiv, ceea ce confirmă identitatea între baza factuală şi condiţiile de tipicitate obiectivă evidenţiate în mod efectiv.

Instanţa de apel a stabilit baza factuală pentru cele două incriminări reţinute ca fiind comise de inculpatul B., în baza unui amplu examen de analiză asupra mijloacelor de probă administrate în cauză, ceea ce ţine de controlul jurisdicţional al căii ordinare de atac a apelului,

Argumentele expuse de recurentul inculpat B. prin apărătorul ales, în recursul în casaţie declarat, în sensul că actele de urmărire penală, mijloacele de probă administrate, existenţa a unor două forme de pluralitate constituită şi ocazională, a două grupuri, precum şi scopurile acestora, precum şi a unei instigări, nu pot fi avute în vedere, întrucât, pe de-o parte se tinde la schimbarea bazei factuale, ceea ce nu este permis în calea extraordinară a recursului în casaţie, iar, pe de altă parte, se fac referiri la acte de urmărire penală şi mijloace de probă, care de asemenea nu pot fi reevaluate în recursul în casaţie, întrucât presupun aspecte de temeinicie şi nu de legalitate, ceea ce excedează naturii juridice, de cale de retractare a recursului în casaţie.

În raport cu cele menţionate, Înalta Curte constată că motivele de recurs în casaţie nu sunt fondate, aşa încât nu este incident cazul de casare invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Referitor la recurs în casaţie formulat de inculpatul A. prin apărătorul ales, Înalta Curte apreciază că baza factuală stabilită cu caracter definitiv în ceea ce îl priveşte pe inculpat de către instanţa de apel şi expusă în considerentele prezentei decizii reflectă corespondenţa cu cerinţele de tipicitate ale infracţiunilor reţinute ca fiind comise de către inculpat, respectiv cea de constituirea unui grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen., precum şi tentativă de omor calificat prevăzută de art. 32 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 367 alin. (1), (2) şi (3) din C. pen.

Înalta Curte a constatat că instanţa de apel a analizat condiţiile de existenţa a pluralităţii constituite în cazul infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, conextualizând ulterior în cauză cu referiri la procesul de evaluare a mijloacelor de probă, ce intră în controlul căii ordinare de atac a apelului. De asemenea, în ceea ce priveşte infracţiunea de tentativă de omor calificat, instanţa de apel s-a raport la materialul probator administrat, evidenţiind şi condiţiile de tipicitate ale acestei infracţiuni.

În raport cu cele menţionate, Înalta Curte nu poate avea în vedere criticile invocate de către recurentul inculpat prin apărător ales cu privire la scopul infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat, de numărul de zile de îngrijiri medicale, de raportul de expertiză medico-legală şi de schimbarea încadrării juridice, întrucât pe de-o parte se tinde la schimbarea situaţiei de fapt, ceea ce excedează recursului în casaţie, baza factuală dobândind caracter definitiv aşa cum a fost stabilită de instanţa de apel, iar, de pe altă parte reevaluarea materialului probator şi schimbarea încadrării juridice nu pot fi examinate în calea extraordinară de atac a recursului în casaţie, contravenind naturii juridice a acesteia.

Aşadar, Înalta Curte constată motivele concrete invocate de către recurentul inculpat A. prin apărător ales ca fiind nefondate, nefiind incident cazul de recurs în casaţie invocat, respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Referitor la recursul în casaţie declarat de recurentul inculpat H. prin apărător ales, Înalta Curte consideră că în considerentele deciziei instanţei de apel a fost stabilită cu caracter definitiv baza factuală în ceea ce priveşte infracţiunea de şantaj, ca urmare a evaluării materialului probator administrat şi există corespondenţă între aceasta şi condiţiile de tipicitate ale incriminării menţionate.

Înalta Curte nu poate avea în vedere motivele concrete de recurs în casaţie invocate de către recurentul inculpat prin apărător ales cu privire la infracţiunea de şantaj de reapreciere a probelor administrate în cauză inclusiv declaraţiile persoanei vătămate M., întrucât pe calea extraordinară de atac a recursului în casaţie nu pot fi reapreciate probele administrate, în raport cu natura şi specificul căii extraordinare de atac exercitate, aşa încât acestea excedează analizei, nefiind incident cazul de casare invocat respectiv art. 438 alin. (1) pct. 7 din C. proc. pen.

Faţă de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii B., A. şi H. împotriva deciziei penale nr. x/A/2023 din data de 17 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen. se vor obliga recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen. onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi A. şi H. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 170 RON şi pentru intimaţii inculpaţi D. şi G., în cuantum de câte 680 RON, se vor suporta din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile în casaţie formulate de inculpaţii B., A. şi H. împotriva deciziei penale nr. x/A/2023 din data de 17 martie 2023 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I Penală.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi A. şi H. până la prezentarea apărătorilor aleşi, în cuantum de câte 170 RON şi pentru intimaţii inculpaţi D. şi G., în cuantum de câte 680 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi, 28 septembrie 2023.

High Court of Cassation and Justice

scj