Şedinţa publică din data de 01 august 2023
Asupra conflictului de competenţă de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea din data de 6 iunie 2023, înregistrată la Tribunalul Iaşi sub nr. x/2023 la data de 8 iunie 2023, condamnatul A., aflat în executarea pedepsei aplicate prin sentinţa nr. 177 din data de 16 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, a solicitat întreruperea executării pedepsei închisorii din motive medicale.
Prin încheierea din data de 12 iunie 2023, Tribunalul Iaşi, în baza art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 593 cu referire la art. 592 alin. (2), art. 589 alin. (1) lit. a) din C. proc. pen., a declinat competenţa de soluţionare a cererii în favoarea Tribunalului Bucureşti, reţinând că la data formulării acesteia petentul se afla încarcerat în Penitenciarul Bucureşti Rahova.
Cauza fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti la data de 16 iunie 2023, sub nr. x/2023.
Prin încheierea din data de 27 iunie 2023, s-a dispus reunirea dosarului nr. x/2023 la dosarul nr. x/2023.
Prin încheierea din data de 24 iulie 2023, Tribunalul Bucureşti, în temeiul art. 50 alin. (1) din C. proc. pen. raportat la art. 593 din C. proc. pen., a admis excepţia necompetenţei teritoriale invocată de instanţă, din oficiu, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei având ca obiect cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de către petentul-condamnat A. în favoarea Tribunalului Iaşi, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Iaşi şi a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului negativ de competenţă.
În esenţă, a reţinut că petentul condamnat A., la momentul formulării celor două cereri de întrerupere a executării pedepsei, era încarcerat în Penitenciarul Iaşi în executarea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 204/D/01.03.2022, emis de Curtea de Apel Bacău.
A apreciat că nu sunt incidente dispoziţiile art. 47 alin. (3) din C. proc. pen., prin raportare la dispoziţiile art. 591 alin. (2) din C. proc. pen., aplicabile şi cererilor de întrerupere a executării pedepsei, cauza aflându-se într-o procedură prealabilă, premergătoare unei proceduri de judecată, neputându-se astfel vorbi de o cercetare judecătorească. Totodată a avut în vedere dispoziţiile Deciziile Curţii Constituţionale a României nr. 38/2019.
Înalta Curte, analizând conflictul negativ de competenţă ivit între Tribunalul Bucureşti şi Tribunalul Iaşi cu privire la competenţa de soluţionare a cererii de întrerupere a executării pedepsei formulată de condamnatul A., constată că instanţa competentă să soluţioneze cauza este Tribunalul Iaşi, în virtutea următoarelor considerente:
Înalta Curte reţine că petentul condamnat A. a solicitat, prin cererea din data de 6 iunie 2023 adresată Tribunalului Iaşi, întreruperea executării pedepsei închisorii din motive medicale.
Conform art. 593 alin. (1) din C. proc. pen., "Instanţa competentă să dispună asupra întreruperii executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, corespunzătoare în grad instanţei de executare."
Totodată, potrivit Deciziei nr. 15/2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că instanţa competentă să soluţioneze cererile formulate de persoanele condamnate în cursul executării pedepsei este instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere la data formulării cererii, indiferent dacă locul de deţinere este reprezentat de penitenciarul stabilit iniţial sau de penitenciarul stabilit prin transferarea definitivă ori temporară a persoanei condamnate.
Aşa cum rezultă atât din cuprinsul înscrisurilor aflate la dosarului nr. x/2023 al Tribunalului Bucureşti, cât şi din extrasul din baza de date a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, se constată că la data formulării cererii de întrerupere a executării pedepsei, 6 iunie 2023, condamnatul A. se afla încarcerat în executarea pedepsei de 14 ani şi 4 luni închisoare, recunoscută prin sentinţa nr. 177 din 16 decembrie 2021 a Curţii de Apel Bacău, la Penitenciarul Iaşi.
Prin urmare, raportat la împrejurarea că la data formulării cererii condamnatul A. era deţinut în Penitenciarul Iaşi, instanţa competentă să soluţioneze cererea acestuia este instanţa corespunzătoare în grad instanţei de executare în a cărei circumscripţie se afla locul de deţinere la data de 6 iunie 2023, respectiv Tribunalul Iaşi.
Pentru considerentele expuse, în baza art. 51 din C. proc. pen., Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va stabili competenţa de soluţionare a cauzei privind pe condamnatul A., în favoarea Tribunalului Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Conform art. 275 alin. (3) din C. proc. pen. cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
Văzând şi dispoziţiile art. 275 alin. (6) din C. proc. pen.,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D I S P U N E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe petentul condamnat A. în favoarea Tribunalului Iaşi, instanţă căreia i se va trimite dosarul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 340 RON, rămâne în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 01 august 2023.