Şedinţa publică din data de 1 noiembrie 2023
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Circumstanţele cauzei.
Prin sentinţa nr. 699/04.10.2022 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019 s-a respins cererea de redeschidere a procesului, formulată de A., prin procurator B.. S-a admis excepţia perimării, invocată din oficiu de instanţă. S-a constatat perimată cererea formulată de reclamantul C., prin procurator B., în contradictoriu cu pârâţii Instituţia Prefectului Judeţului Gorj, Prefectul Judeţului Gorj şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Motru.
2. Calea de atac exercitată.
Împotriva sentinţei nr. 699/2022 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal la data de 04 octombrie 2022 în dosarul nr. x/2019, a declarat recurs B., având calitatea de procurator al reclamantei A., legatar cu titlu universal al defunctului C..
3. Hotărârea instanţei de recurs.
Prin decizia nr. 138 din data de 30 ianuarie 2023, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a respins recursul declarat de procurator B., pentru reclamanta A. (decedată), moştenitoare a reclamantului defunct C. împotriva sentinţei nr. 699/04.10.2022 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Instituţia Prefectului Judeţului Gorj, Prefectul Judeţului Gorj şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Motru, ca nefondat.
4. Cererea de recurs.
Împotriva deciziei nr. 138 din data de 30 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal a declarat recurs procurator B., pentru reclamanta A. (decedată), moştenitoare a reclamantului defunct C..
5. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului.
Analizând cu prioritate, în condiţiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii căii de atac exercitate, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.:
"Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condiţiile şi termenele stabilite de aceasta, indiferent de menţiunile din dispozitivul ei", iar potrivit art. 129 din Constituţia României:
"Împotriva hotărârilor judecătoreşti părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii".
Din cuprinsul textelor de lege menţionate anterior rezultă că părţile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac.
În cauza de faţă, s-a atacat cu recurs decizia nr. 138 din data de 30 ianuarie 2023, pronunţată de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin care s-a respins recursul declarat de procurator B., pentru reclamanta A. (decedată), moştenitoare a reclamantului defunct C. împotriva sentinţei nr. 699/04.10.2022 pronunţată de Tribunalul Gorj, secţia contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. x/2019, în contradictoriu cu intimaţii pârâţi Instituţia Prefectului Judeţului Gorj, Prefectul Judeţului Gorj şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Motru, ca nefondat. În dispozitivul deciziei a fost menţionat faptul că aceasta este definitivă.
În acest context, Înalta Curte constată că, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obţine reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătoreşti.
Această regulă are valoare de principiu constituţional, dispoziţiile art. 129 din Constituţie arătând că mijloacele procesuale prin care a fost atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar şi că exercitarea acestora trebuie făcută în condiţiile legii.
Este ştiut că recunoaşterea unei căi de atac în alte situaţii decât cele prevăzute de legea procesuală ori extinderea limitelor competenţei atribuite prin lege, constituie o încălcare a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi a principiului constituţional al egalităţii în faţa legii.
Aşa fiind, decizia ce formează obiectul prezentului recurs are caracter definitiv de la pronunţarea sa, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speţă fiind operant principiul legalităţii căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care urmează ca recursul, declarat de procurator B., pentru reclamanta A. (decedată), moştenitoare a reclamantului defunct C., să fie respins, ca inadmisibil.
5. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat de reclamant ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul B.-procurator al lui A. împotriva deciziei nr. 138 din 30 ianuarie 2023, pronunţate de Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Definitivă.
Pronunţată astăzi, 1 noiembrie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.